Galatians (Romanian)

1

1:1b.GAL.001.001 Pavel, apostol nu dela oameni, nici printr'un om, ci prin Isus Hristos, şi prin Dumnezeu Tatăl, care L -a înviat din morţi,

1:2b.GAL.001.002 şi toţi fraţii cari sînt împreună cu mine, către Bisericile Galatiei:

1:3b.GAL.001.003 Har şi pace vouă dela Dumnezeu Tatăl, şi dela Domnul nostru Isus Hristos!

1:4b.GAL.001.004 El S'a dat pe Sine însuş pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl.

1:5b.GAL.001.005 A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.

1:6b.GAL.001.006 Mă mir că treceţi aşa de repede dela Cel ce v'a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie.

1:7b.GAL.001.007 Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sînt unii oameni cari vă tulbură, şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos.

1:8b.GAL.001.008 Dar chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v'am propovăduit -o noi, să fie anatema!

1:9b.GAL.001.009 Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care aţi primit -o, să fie anatema!

1:10b.GAL.001.010 Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor, sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n'aş fi robul lui Hristos.

1:11b.GAL.001.011 Fraţilor, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine, nu este de obîrşie omenească;

1:12b.GAL.001.012 pentrucă, n'am primit -o, nici n'am învăţat -o dela vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos.

1:13b.GAL.001.013 Aţi auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religiunea Iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu, şi făceam prăpăd în ea;

1:14b.GAL.001.014 şi cum eram mai înaintat în religiunea Iudeilor de cît mulţi din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însufleţit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoşeşti.

1:15b.GAL.001.015 Dar cînd Dumnezeu-care m'a pus deoparte din pîntecele maicii mele, şi m'a chemat prin harul Său, -a găsit cu cale

1:16b.GAL.001.016 să descopere în mine pe Fiul Său, ca să -L vestesc între Neamuri, îndată, n'am întrebat pe niciun om,

1:17b.GAL.001.017 nici nu m'am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m'am dus în Arabia. Apoi m'am întors din nou la Damasc.

1:18b.GAL.001.018 După trei ani, m'am suit la Ierusalim să fac cunoştinţă cu Chifa, şi am rămas la el cincisprezece zile.

1:19b.GAL.001.019 Dar n'am văzut pe niciunul altul dintre apostoli, decît pe Iacov, fratele Domnului.

1:20b.GAL.001.020 În cele ce vă scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu, nu mint.

1:21b.GAL.001.021 După aceea m'am dus în ţinuturile Siriei şi Ciliciei.

1:22b.GAL.001.022 Şi eram încă necunoscut la faţă Bisericilor lui Hristos, cari sînt în Iudea.

1:23b.GAL.001.023 Ele auzeau doar spunîndu-se: ,,Cel ce ne prigonea odinioară, acum propovăduieşte credinţa, pe care căuta s'o nimicească odinioară.``

1:24b.GAL.001.024 Şi slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.

2

2:1b.GAL.002.001 După patrusprezece ani, m'am suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba; şi am luat cu mine şi pe Tit.

2:2b.GAL.002.002 M'am suit, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia, pe care o propovăduiesc eu între Neamuri, în deosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zădar.

2:3b.GAL.002.003 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era Grec, n'a fost silit să se taie împrejur,

2:4b.GAL.002.004 din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie;

2:5b.GAL.002.005 noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentruca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi.

2:6b.GAL.002.006 Cei ce sînt socotiţi ca fiind ceva-orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor-aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adaus nimic.

2:7b.GAL.002.007 Ba dimpotrivă, cînd au văzut că mie îmi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur, -

2:8b.GAL.002.008 căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur, făcuse şi din mine apostolul Neamurilor-

2:9b.GAL.002.009 şi cînd au cunoscut harul, care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, cari sînt priviţi ca stîlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba, mîna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur.

2:10b.GAL.002.010 Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, şi chiar aşa am şi căutat să fac.

2:11b.GAL.002.011 Dar cînd a venit Chifa în Antiohia, i-am stătut împotrivă în faţă, căci era de osîndit.

2:12b.GAL.002.012 În adevăr, înainte de venirea unora dela Iacov, el mînca împreună cu Neamurile; dar cînd au venit ei, s'a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur.

2:13b.GAL.002.013 Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi Iudei, aşa că pînă şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor.

2:14b.GAL.002.014 Cînd i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa tuturor: ,,Dacă tu, care eşti Iudeu, trăieşti ca Neamurile, şi nu ca Iudeii, cum sileşti pe Neamuri să trăiască în felul Iudeilor?``

2:15b.GAL.002.015 Noi sîntem Iudei din fire, iar nu păcătoşi dintre Neamuri.

2:16b.GAL.002.016 Totuş, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentrucă nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.

2:17b.GAL.002.017 Dar dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!

2:18b.GAL.002.018 Căci, dacă zidesc iarăş lucrurile, pe cari le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege.

2:19b.GAL.002.019 Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu.

2:20b.GAL.002.020 Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m'a iubit şi S'a dat pe Sine însuş pentru mine.

2:21b.GAL.002.021 Nu vreau să fac zădarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

3

3:1b.GAL.003.001 O, Galateni nechibzuiţi! Cine v'a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit?

3:2b.GAL.003.002 Iată numai ce voiesc să ştiu dela voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul, ori prin auzirea credinţei?

3:3b.GAL.003.003 Sînteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să sfîrşiţi prin firea pămîntească?

3:4b.GAL.003.004 În zădar aţi suferit voi atît de mult? Dacă, în adevăr, e în zădar!

3:5b.GAL.003.005 Cel ce vă dă Duhul şi face minuni printre voi, le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei?

3:6b.GAL.003.006 Tot aşa şi ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i -a fost socotită ca neprihănire.``

3:7b.GAL.003.007 Înţelegeţi şi voi dar, că fii ai lui Avraam sînt cei ce au credinţă.

3:8b.GAL.003.008 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: ,,Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine.``

3:9b.GAL.003.009 Aşa că cei ce se bizuiesc pe credinţă, sînt binecuvîntaţi împreună cu Avraam cel credincios.

3:10b.GAL.003.010 Căci toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sînt supt blestem; pentrucă este scris: ,,Blestemat este oricine nu stăruieşte în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.``

3:11b.GAL.003.011 Şi că nimeni nu este socotit neprhănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci ,,cel neprihănit prin credinţă va trăi.``

3:12b.GAL.003.012 Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: ,,Cine va face aceste lucruri, va trăi prin ele``.

3:13b.GAL.003.013 Hristos ne -a răscumpărat din blestemul Legii, făcîndu-Se blestem pentru noi, -fiindcă este scris: ,,Blestemat e oricine este atîrnat pe lemn`` -

3:14b.GAL.003.014 pentruca binecuvîntarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit.

3:15b.GAL.003.015 Fraţilor, (vorbesc în felul oamenilor), un testament, chiar al unui om, odată întărit, totuş nimeni nu -l desfiinţează, nici nu -i mai adaugă ceva.

3:16b.GAL.003.016 Acum, făgăduinţele au fost făcute ,,lui Avraam şi seminţei lui``. Nu zice: ,,Şi seminţelor`` (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: ,,Şi seminţei tale``, adică Hristos.

3:17b.GAL.003.017 Iată ce vreau să zic: un testament, pe care l -a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desfiinţat, aşa ca făgăduinţa să fie nimicită, de Legea venită după patru sute trei zeci de ani.

3:18b.GAL.003.018 Căci dacă moştenirea ar veni din Lege, nu mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr'o făgăduinţă a dat -o lui Avraam.

3:19b.GAL.003.019 Atunci pentruce este Legea? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, pînă cînd avea să vină ,,Sămînţa``, căreia îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată prin îngeri, prin mîna unui mijlocitor.

3:20b.GAL.003.020 Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părţi, pe cînd Dumnezeu, este unul singur.

3:21b.GAL.003.021 Atunci oare Legea este împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă s'ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într'adevăr, neprihănirea ar veni din Lege.

3:22b.GAL.003.022 Dar Scriptura a închis totul supt păcat, pentruca făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos.

3:23b.GAL.003.023 Înainte de venirea credinţei, noi eram supt paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită.

3:24b.GAL.003.024 Astfel, Legea ne -a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă.

3:25b.GAL.003.025 După ce a venit credinţa, nu mai sîntem supt îndrumătorul acesta.

3:26b.GAL.003.026 Căci toţi sînteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos Isus.

3:27b.GAL.003.027 Toţi cari aţi fost botezaţi pentru Hristos, v'aţi îmbrăcat cu Hristos.

3:28b.GAL.003.028 Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sînteţi una în Hristos Isus.

3:29b.GAL.003.029 Şi dacă sînteţi ai lui Hristos, sînteţi ,,sămînţa`` lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă.

4

4:1b.GAL.004.001 Dar cîtă vreme moştenitorul este nevrîstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpîn pe tot.

4:2b.GAL.004.002 Ci este supt epitropi şi îngrijitori, pînă la vremea rînduită de tatăl său.

4:3b.GAL.004.003 Tot aşa şi noi, cînd eram nevrîstnici, eram supt robia învăţăturilor începătoare ale lumii.

4:4b.GAL.004.004 Dar cînd a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe Fiul Său, născut din femeie, născut supt Lege,

4:5b.GAL.004.005 ca să răscumpere pe cei ce erau supt Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.

4:6b.GAL.004.006 Şi pentru că sînteţi fii, Dumnezeu ne -a trimes în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: ,,Ava``, adică: ,,Tată!``

4:7b.GAL.004.007 Aşa că nu mai eşti rob, ci fiu; şi dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor, prin Dumnezeu.

4:8b.GAL.004.008 Odinioară, cînd nu cunoşteaţi pe Dumnezeu, eraţi robiţi celor ce din firea lor, nu sînt dumnezei.

4:9b.GAL.004.009 Dar acum, dupăce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupăce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăş la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou?

4:10b.GAL.004.010 Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani.

4:11b.GAL.004.011 Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.

4:12b.GAL.004.012 Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci şi eu sînt ca voi. Nu mi-aţi făcut nicio nedreptate.

4:13b.GAL.004.013 Dimpotrivă, ştiţi că, în neputinţa trupului v'am propovăduit Evanghelia pentru întîia dată.

4:14b.GAL.004.014 Şi, n'aţi arătat nici dispreţ, nici desgust faţă de ceeace era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m'aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuş Hristos Isus.

4:15b.GAL.004.015 Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v'aţi fi scos pînă şi ochii şi mi i-aţi fi dat.

4:16b.GAL.004.016 M'am făcut oare vrăjmaşul vostru, pentrucă v'am spus adevărul?

4:17b.GAL.004.017 Nu cu gînd bun sînt plini de rîvnă ei pentru voi, ci vor să vă deslipească de noi, ca să fiţi plini de rîvnă faţă de ei.

4:18b.GAL.004.018 Este bine să fii plin de rîvnă totdeauna pentru bine, nu numai cînd sînt de faţă la voi.

4:19b.GAL.004.019 Copilaşii mei, pentru cari iarăş simt durerile naşterii, pînăce va lua Hristos chip în voi!

4:20b.GAL.004.020 O, cum aş vrea să fiu acum de faţă la voi, şi să-mi schimb glasul; căci nu ştiu ce să mai cred!

4:21b.GAL.004.021 Spuneţi-mi voi, cari voiţi să fiţi supt Lege, n'ascultaţi voi Legea?

4:22b.GAL.004.022 Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă.

4:23b.GAL.004.023 Dar cel din roabă s'anăscut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s'a născut prin făgăduinţă.

4:24b.GAL.004.024 Lucrurile acestea trebuiesc luate într'alt înţeles: acestea sînt două legăminte: unul depe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, -

4:25b.GAL.004.025 căci Agar este muntele Sinai din Arabia; -şi răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi.

4:26b.GAL.004.026 Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.

4:27b.GAL.004.027 Fiindcă este scris: ,,Bucură-te, stearpo, care nu naşti de loc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decît copiii celei cu bărbat.``

4:28b.GAL.004.028 Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sînteţi copii ai făgăduinţei.

4:29b.GAL.004.029 Şi cum s'a întîmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se întîmplă şi acum.

4:30b.GAL.004.030 Dar ce zice Scriptura? ,,Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.``

4:31b.GAL.004.031 De aceea, fraţilor, noi nu sîntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne -a izbăvit ca să fim slobozi.

5

5:1b.GAL.005.001 Rămîneţi dar tari, şi nu vă plecaţi iarăş supt jugul robiei.

5:2b.GAL.005.002 Iată, eu, Pavel, vă spun că, dacă vă veţi tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic.

5:3b.GAL.005.003 Şi mărturisesc iarăş încă odată oricărui om care primeşte tăierea împrejur, că este dator să împlinească toată Legea.

5:4b.GAL.005.004 Voi, cari voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v'aţi despărţit de Hristos; aţi căzut din har.

5:5b.GAL.005.005 Căci noi, prin Duhul, aşteptăm prin credinţă nădejdea neprihănirii.

5:6b.GAL.005.006 Căci în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n'au vreun preţ, ci credinţa care lucrează prin dragoste.

5:7b.GAL.005.007 Voi alergaţi bine: cine v'a tăiat calea ca să n'ascultaţi de adevăr?

5:8b.GAL.005.008 Înduplecarea aceasta nu vine dela Cel ce v'a chemat.

5:9b.GAL.005.009 Puţin aluat face să se dospească toată plămădeala.

5:10b.GAL.005.010 Eu, cu privire la voi, am, în Domnul, încrederea că nu gîndiţi altfel. Dar cel ce vă tulbură, va purta osînda, oricine ar fi el.

5:11b.GAL.005.011 Cît despre mine, fraţilor, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce mai sînt prigonit? Atunci pricina de poticnire a crucii s'a dus.

5:12b.GAL.005.012 Şi, schilodească-se odată cei ce vă tulbură!

5:13b.GAL.005.013 Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pămîntească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste.

5:14b.GAL.005.014 Căci toată Legea se cuprinde într'o singură poruncă: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

5:15b.GAL.005.015 Dar dacă vă muşcaţi şi vă mîncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii.

5:16b.GAL.005.016 Zic dar: umblaţi cîrmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pămînteşti.

5:17b.GAL.005.017 Căci firea pămîntească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pămînteşti: sînt lucruri protivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.

5:18b.GAL.005.018 Dacă sînteţi călăuziţi de Duhul, nu sînteţi supt Lege.

5:19b.GAL.005.019 Şi faptele firii pămînteşti sînt cunoscute, şi sînt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrînarea,

5:20b.GAL.005.020 închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînţelegerile, desbinările, certurile de partide,

5:21b.GAL.005.021 pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

5:22b.GAL.005.022 Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,

5:23b.GAL.005.023 blîndeţa, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.

5:24b.GAL.005.024 Cei ce sînt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pămîntească împreună cu patimile şi poftele ei.

5:25b.GAL.005.025 Dacă trăim Duhul, să şi umblăm prin Duhul.

5:26b.GAL.005.026 Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărîtîndu-ne unii pe alţii, şi pizmuindu-ne unii pe alţii.

6

6:1b.GAL.006.001 Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşală, voi, cari sînteţi duhovniceşti, să -l ridicaţi cu duhul blîndeţei. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.

6:2b.GAL.006.002 Purtaţi-vă sarcinile unii altora, şi veţi împlini astfel Legea lui Hristos.

6:3b.GAL.006.003 Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşală singur.

6:4b.GAL.006.004 Fiecare să-şi cerceteze fapta lui, şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce -l priveşte pe el, şi nu cu privire la alţii;

6:5b.GAL.006.005 căci fiecare îşi va purta sarcina lui însuş.

6:6b.GAL.006.006 Cine primeşte învăţătura în Cuvînt, să facă parte din toate bunurile lui şi celui ce -l învaţă.

6:7b.GAL.006.007 Nu vă înşelaţi: ,,Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.`` Ce samănă omul, aceea va şi secera.

6:8b.GAL.006.008 Cine samănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine samănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa vecinică.

6:9b.GAL.006.009 Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.

6:10b.GAL.006.010 Aşa dar, cît avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă.

6:11b.GAL.006.011 Uitaţi-vă cu ce slove mari v'am scris, cu însăş mîna mea!

6:12b.GAL.006.012 Toţi ceice umblă după plăcerea oamenilor, vă silesc să primiţi tăerea împrejur, numai ca să nu sufere ei prigonire pentru Crucea lui Hristos.

6:13b.GAL.006.013 Căci nici ei, cari au primit tăierea împrejur, nu păzesc Legea; ci voiesc doar ca voi să primiţi tăierea împrejur, pentruca să se laude ei cu trupul vostru.

6:14b.GAL.006.014 În ce mă priveşte, departe de mine gîndul să mă laud cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!

6:15b.GAL.006.015 Căci în Hristos Isus nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur nu sînt nimic, ci a fi o făptură nouă.

6:16b.GAL.006.016 Şi peste toţi ceice vor umbla după dreptarul acesta şi peste Israelul lui Dumnezeu să fie pace şi îndurare!

6:17b.GAL.006.017 De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească, pentrucă port semnele Domnului Isus pe trupul meu.

6:18b.GAL.006.018 Fraţilor, harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin