Matthew (Q'eqchi')

Matthew (Q'eqchi')

1

1:1b.MAT.001.001 Sa' li hu a'in tz'îbanbil retalil jo' q'uialeb lix xe' xtônal li Jesucristo. Li Jesucristo ralal xc'ajol li rey David ut ralal xc'ajol ajcui' laj Abraham.

1:2b.MAT.001.002 Laj Abraham, a'an xyucua' laj Isaac. Laj Isaac, a'an xyucua' laj Jacob. Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj Judá jo' eb ajcui' li ras ut li rîtz'in.

1:3b.MAT.001.003 Ut laj Judá ut lix Tamar, a'aneb xna' xyucua'eb laj Fares ut laj Zara. Laj Fares, a'an xyucua' laj Esrom. Ut laj Esrom, a'an xyucua' laj Aram.

1:4b.MAT.001.004 Ut laj Aram, a'an xyucua' laj Aminadab. Ut laj Aminadab, a'an xyucua' laj Naasón. Ut laj Naasón, a'an xyucua' laj Salmón.

1:5b.MAT.001.005 Ut laj Salmón ut lix Rahab, a'aneb xna' xyucua' laj Booz. Laj Booz ut lix Rut, a'aneb xna' xyucua' laj Obed. Ut laj Obed, a'an xyucua' laj Isaí.

1:6b.MAT.001.006 Ut laj Isaí, a'an xyucua' li rey David. Ut li rey David, a'an lix yucua' laj Salomón riq'uin li ixk li quicuan chok' rixakil laj Urías.

1:7b.MAT.001.007 Ut laj Salomón, a'an xyucua' laj Roboam. Ut laj Roboam, a'an xyucua' laj Abías. Ut laj Abías, a'an xyucua' laj Asa.

1:8b.MAT.001.008 Ut laj Asa, a'an xyucua' laj Josafat. Ut laj Josafat, a'an xyucua' laj Joram. Ut laj Joram, a'an xyucua' laj Uzías.

1:9b.MAT.001.009 Ut laj Uzías, a'an xyucua' laj Jotam. Ut laj Jotam, a'an xyucua' laj Acaz. Ut laj Acaz, a'an xyucua' laj Ezequías.

1:10b.MAT.001.010 Ut laj Ezequías, a'an xyucua' laj Manasés. Ut laj Manasés, a'an xyucua' laj Amón. Ut laj Amón, a'an xyucua' laj Josías.

1:11b.MAT.001.011 Ut laj Josías, a'an xyucua' laj Jeconías jo' eb ajcui' li rîtz'in. Eb a'an que'cuan sa' eb li cutan nak eb laj Israel que'chape' ut que'c'ame' aran Babilonia.

1:12b.MAT.001.012 Ut nak ac chapbileb chak xbaneb laj Babilonia, laj Jeconías quicuan li ralal. Ut a'an laj Salatiel. Ut laj Salatiel, a'an xyucua' laj Zorobabel.

1:13b.MAT.001.013 Ut laj Zorobabel, a'an xyucua' laj Abiud. Ut laj Abiud, a'an xyucua' laj Eliaquim. Ut laj Eliaquim, a'an xyucua' laj Azor.

1:14b.MAT.001.014 Ut laj Azor, a'an xyucua' laj Sadoc. Ut laj Sadoc, a'an xyucua' laj Aquim. Ut laj Aquim, a'an xyucua' laj Eliud.

1:15b.MAT.001.015 Ut laj Eliud, a'an xyucua' laj Eleazar. Ut laj Eleazar, a'an xyucua' laj Matán. Ut laj Matán, a'an xyucua' laj Jacob.

1:16b.MAT.001.016 Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj José, xbêlom lix María. Ut lix María, a'an lix na' li Jesús. Ut li Jesús, A'an li Cristo.

1:17b.MAT.001.017 Câlaju têp li ralal xc'ajol laj Abraham quicuan toj nak quiyo'la laj David. Ac cuan câlaju têp li ralal xc'ajol laj David nak que'c'ame' aran Babilonia. Ut chirix chic a'an, quicuan cui'chic câlaju têp li ralal xc'ajol chalen toj nak quiyo'la li Cristo.

1:18b.MAT.001.018 Ut lix yo'lajic li Jesucristo, jo'ca'in nak quicuan: Lix María lix na' li Jesús ac tz'âmanbil xban laj José. Toj mâji' neque'xlak'ab rib nak lix María quicana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej.

1:19b.MAT.001.019 Ut xban nak tîc xch'ôl laj José, li ac xtz'âman re, inc'a' quiraj xc'utbal xxutân lix María. Xraj raj xcanabanquil chi mukmu.

1:20b.MAT.001.020 Ut yô chixc'oxlanquil a'in laj José nak jun lix ángel li Kâcua' quixc'utbesi rib chiru sa' xmatc' ut quixye re: -At José, ralalat li rey David, matc'oxlac chixc'ambal lix María chok' âcuixakil. A'an xcana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej.

1:21b.MAT.001.021 Tâcuânk jun lix c'ula'al ch'ina têlom. Ut Jesús tâq'ue chok' xc'aba' xban nak a'an tâcolok re lix tenamit sa' lix mâqueb, chan.

1:22b.MAT.001.022 Chixjunil a'an quic'ulman re nak tâtz'aklok ru li quixye li profeta Isaías jo' nak quiyehe' re xban li Kâcua'.

1:23b.MAT.001.023 A'an a'in li quixye: Jun xka'al toj mâji' cuanjenak riq'uin cuînk tâcuânk lix c'ula'al ch'ina têlom. Ut Emanuel tâq'uehek' chok' xc'aba'. (Isa. 7:14) Chi jalbil ru Emanuel naraj naxye "Li Dios cuan kiq'uin".

1:24b.MAT.001.024 Nak qui-aj ru laj José, quixbânu li c'a'ru quiyehe' re xban lix ángel li Kâcua' sa' xmatc'. Quixc'am lix María sa' rochoch.Abanan inc'a' quicuan riq'uin toj quiyo'la li xbên c'ula'al. Ut Jesús quixq'ue chok' xc'aba'.

1:25b.MAT.001.025 Abanan inc'a' quicuan riq'uin toj quiyo'la li xbên c'ula'al. Ut Jesús quixq'ue chok' xc'aba'.

2

2:1b.MAT.002.001 Nak cuânk chok' rey laj Herodes, li Jesús quiyo'la aran Belén xcuênt Judea. Cuanqueb aj k'e que'chal chak sa' releb sak'e ut que'cuulac Jerusalén.

2:2b.MAT.002.002 Que'patz'oc ut que'xye: -¿Bar cuan lix reyeb laj judío xyo'la? Xochal xban nak xkil chak toj sa' releb sak'e li chahim retalil lix yo'lajic ut xochal chixlok'oninquil, chanqueb.

2:3b.MAT.002.003 Ut nak quirabi a'an, li rey Herodes quisach xch'ôl ut qui-oc xc'a'ux jo' ajcui' chixjunileb li cuanqueb Jerusalén.

2:4b.MAT.002.004 Ut laj Herodes quixch'utubeb chixjunil li xbênil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'îb sa' li tenamit ut quixpatz' reheb bar tâyo'lâk li Cristo.

2:5b.MAT.002.005 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: -Aran Belén xcuênt Judea xban nak jo'can tz'îbanbil chak xban li profeta.

2:6b.MAT.002.006 Jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Li tenamit Belén, xch'och'eb laj Judá, moco k'axal ca'ch'in ta lix cuanquil sa' xyânkeb li xnînkal ru tenamit re Judá xban nak aran tâêlk jun Acuabej ut a'an tâberesînk re lin tenamit Israel. (Miq. 5:2)

2:7b.MAT.002.007 Tojo'nak laj Herodes quixbokeb laj k'e sa' mukmu ut quixpatz' reheb jok'e tz'akal quic'utun li chahim.

2:8b.MAT.002.008 Ut nak quixtaklaheb Belén quixye reheb: -Ayukex aran Belén ut q'uehomak êch'ôl chixsic'bal toj retal têtau li c'ula'al. Ut nak têtau chak, tolêye cue re nak tinxic ajcui' lâin ut toxinlok'oni chak, chan.

2:9b.MAT.002.009 Ut nak que'rabi li quixye li rey, eb laj k'e que'côeb. Ut li chahim li que'ril chak sa' releb sak'e yô chi xic c'amol be chiruheb tojo'nak quixakli sa' xbên li na'ajej cuan cui' li c'ula'al.

2:10b.MAT.002.010 Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'ôleb chirilbal li chahim nak quixakli sa' xbên li na'ajej a'an.

2:11b.MAT.002.011 Ut nak que'oc sa' li cab, que'xtau li c'ula'al rochben lix María li na'bej. Ut que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni. Ut que'xte lix c'ûlebâleb ut que'xq'ue lix mâtan. Ut li mâtan li que'xq'ue, a'an li oro, li incienso ut li sununquil ban mirra xc'aba'.

2:12b.MAT.002.012 Ut que'c'utbesîc chiruheb xban li Dios sa' xmatq'ueb nak inc'a' chic te'suk'îk riq'uin laj Herodes. Sa' jalan chic be que'xc'am nak que'suk'i sa' xtenamiteb.

2:13b.MAT.002.013 Ut nak ac xcôeb laj k'e, jun x-ángel li Kâcua' quixc'ut rib chiru laj José sa' xmatc' ut quixye re: -Cuaclin, c'am li c'ula'al jo' cui' lix na'. Tex-êlk arin ut ayukex sa' li tenamit Egipto. Ut aran texcanâk toj lâin toxinyehok âcue. Tex-êlelik xban nak laj Herodes oc re chixsic'bal li c'ula'al re xcamsinquil.-

2:14b.MAT.002.014 Ut laj José qui-aj ru, quicuacli ut quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut sa' ajcui' li k'ojyîn a'an que'côeb Egipto.

2:15b.MAT.002.015 Ut que'cuan aran Egipto toj quicam laj Herodes. A'an quic'ulman jo' quixtz'îba li profeta li quiyehe' re xban li Kâcua' nak quixye: Sa' li tenamit Egipto quinbok chak li cualal, chan. (Ose. 11:1)

2:16b.MAT.002.016 A'ut laj Herodes nak quiril nak quibalak'îc xbaneb laj k'e, k'axal nak quichal xjosk'il. Ut quixtakla xcamsinquil chixjunileb li coc' têlom cuanqueb Belén, jo' cui' sa' eb li na'ajej cuanqueb chixc'atk. Que'camsîc chixjunileb li coc' têlom li toj c'ula'aleb jun xxiquic aj ca'cab chihab xban nak quixbir rix c'a'ru li cutan quiyo'la cui' li c'ula'al jo' quiyehe' re xbaneb laj k'e.

2:17b.MAT.002.017 Jo'can nak quitz'akloc ru li yebil xban li profeta Jeremías nak quixye chi jo'ca'in:

2:18b.MAT.002.018 Qui-abîc li yâbac sa' li tenamit Ramá xban li nimla rahil ch'ôlej, ut yot'ba ch'ôlej li que'xc'ul. A'an eb li ixk aj Israel nak yôqueb chi yâbac chirixeb lix coc'al. Ut inc'a' chic neque'raj xc'ojobanquil xch'ôleb xban nak ac camenakeb chic lix coc'aleb. (Jer. 31:15)

2:19b.MAT.002.019 Ut nak quicam laj Herodes, jun x-ángel li Kâcua' quixc'utbesi rib chiru laj José sa' xmatc' aran Egipto.

2:20b.MAT.002.020 Ut quixye re: -Cuaclin. C'am li c'ula'al jo' cui' li na'bej ut texxic cui'chic sa' li tenamit Israel xban nak xe'cam li que'ajoc re xcamsinquil li c'ula'al, chan.

2:21b.MAT.002.021 Ut laj José quicuacli, quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut quichal sa' li tenamit Israel.

2:22b.MAT.002.022 Ut nak quirabi resil nak a' laj Arquelao chic li rey aran Judea rêkaj laj Herodes lix yucua', laj José quixucuac chi xic aran. Ut nak quic'utbesîc chiru sa' xmatc', que'côeb sa' jun na'ajej xcuênt Galilea.Que'chal ut que'cuan sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' xcuênt Galilea. A'in quic'ulman jo' que'xye li profeta nak que'xye nak aj Nazaret tixc'aba'in.

2:23b.MAT.002.023 Que'chal ut que'cuan sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' xcuênt Galilea. A'in quic'ulman jo' que'xye li profeta nak que'xye nak aj Nazaret tixc'aba'in.

3

3:1b.MAT.003.001 Mokon chic quicuulac laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' cuan Judea. Yô chixch'olobanquil xyâlal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Quixye chi jo'ca'in:

3:2b.MAT.003.002 -Chiyot'ek' êch'ôl ut chejal êc'a'ux xban nak yô chak chi châlc li tâq'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios. Ut a'an chic tâcuânk xcuanquil sa' xbêneb li ralal xc'ajol.

3:3b.MAT.003.003 Li profeta Isaías quiâtinac chirix laj Juan nak quixye chi jo'ca'in: A'an tâch'olobânk xyâlal chi cau xyâb xcux sa' li chaki ch'och', ut tixye: Yîbomak lê yu'am ut yo'on cuânkex chixc'ulbal li Kâcua' jo' nak neque'xyîb li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil, chan. (Isa. 40:3)

3:4b.MAT.003.004 Li rak' narocsi laj Juan, a'an yîbanbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'âmal xsa' a'an yal tz'ûm. Aj sâc' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au.

3:5b.MAT.003.005 Yalak bar que'chal chak li que'cuulac chirabinquil li c'a'ru yô chixyebal laj Juan. Nabal que'chal Jerusalén. Nabal que'chal chak Judea ut nabal cui'chic que'chal chak nach' riq'uin li nima' Jordán.

3:6b.MAT.003.006 Que'xxôto xmâqueb ut laj Juan naxcubsiheb xha' sa' li nima' Jordán.

3:7b.MAT.003.007 Nak quiril nabaleb xcomoneb laj fariseo ut xcomoneb laj saduceo yôqueb chi cuulac yal re nak te'cubsîk xha'eb, quixye reheb: -Lâex chanchanex li ral li c'ambolay. ¿Ani xyehoc êre lâex nak târûk têcol êrib chiru lix josk'il li Dios li tâchâlk sa' êbên?

3:8b.MAT.003.008 Chebânuhak ban li us re nak tâc'utûnk nak xyot'e' êch'ôl ut xejal êc'a'ux. Chanchanakex li che' châbil li ru naxq'ue.

3:9b.MAT.003.009 Mêc'oxla nak inc'a' têc'ul xjosk'il li Dios yal xban nak lâex ralal xc'ajol laj Abraham. Lâin tinye êre nak li Dios târûk tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham.

3:10b.MAT.003.010 Q'uehomak retal xban nak châlc re li rakba âtin sa' êbên jo' nak ac cauresinbil li mâl re xyoc'bal lix xe' li che'. Ut chixjunil li che' inc'a' châbil li ru naxq'ue, nayoc'man ut naq'ueman sa' xam.

3:11b.MAT.003.011 Yâl nak lâin nincubsi êha' riq'uin ha' retalil nak xyot'e' êch'ôl ut xejal êc'a'ux. Abanan châlc re li k'axal nim xcuanquil. Xban nak k'axal nim xcuanquil chicuu lâin, moco inc'ulub ta nak tincuisi lix xâb. A'an tixcubsi êha' riq'uin li Santil Musik'ej ut riq'uin xam.

3:12b.MAT.003.012 Ac cuan chak sa' ruk' lix c'anjelebâl. Ut târapu ru chi us li riyajil li trigo ut tixch'utub lix trigo sa' lix c'ûlebâl ut li rix tixc'at sa' li xam li mâ jaruj nachup, chan laj Juan.

3:13b.MAT.003.013 Ut quicuulac xk'ehil nak li Jesús quichal chak Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan re nak tâcubsîk xha' xban sa' li nima' Jordán.

3:14b.MAT.003.014 Abanan laj Juan inc'a' raj quiraj xcubsinquil xha' ut quixye re: -Mâcua' raj lâin tincubsînk âha'. Lâat raj ban tatcubsînk inha' lâin, chan.

3:15b.MAT.003.015 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Us takabânu anakcuan xban nak tento tâuxmânk chixjunil li c'a'ru naxye li Dios, chan. Tojo'nak quixc'uluban xch'ôl laj Juan.

3:16b.MAT.003.016 Ut nak ac xcubsîc xha' li Jesús, qui-el chak sa' li ha'. Ut sa' junpât quiteli li choxa chiru ut quiril li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yô chak chi cubec sa' xbên li Jesús.Ut qui-abîc xyâb xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: -A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'ôl riq'uin, chan.

3:17b.MAT.003.017 Ut qui-abîc xyâb xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: -A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'ôl riq'uin, chan.

4

4:1b.MAT.004.001 Tojo'nak li Jesús quic'ame' xban li Santil Musik'ej sa' li chaki ch'och' re tâyalek' râlenquil xban laj tza.

4:2b.MAT.004.002 Nak ac xbânu x-ayûn ca'c'âl cutan ca'c'âl k'ojyîn quitz'oca.

4:3b.MAT.004.003 Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: -Cui tz'akal yâl nak lâat ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.-

4:4b.MAT.004.004 Quichak'oc li Jesús ut quixye: -Inc'a' tinbânu a'an xban nak tz'îbanbil retalil sa' li Santil Hu: Mâcua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cuînk; riq'uin ban li âtin li naxye li Dios. (Deut. 8:3)

4:5b.MAT.004.005 Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakabâk toj takec' sa' xbên li rochoch li Dios.

4:6b.MAT.004.006 Ut laj tza quixye re: -Cui tz'akal yâl nak lâat ralal li Dios, cut âcuib tak'a. Mâc'a' tâc'ul xban nak jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel châcuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' tâtoch' lâ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12)

4:7b.MAT.004.007 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Tz'îbanbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Mâtz'âma xmilagro li Kâcua' lâ Dios yal chi mâc'a' rajbal. (Deut. 6:16)

4:8b.MAT.004.008 Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbên jun li tzûl k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'.

4:9b.MAT.004.009 Ut quixye re li Jesús: -Chixjunil a'in tinq'ue âcue cui lâat tâcuik'ib âcuib chicuu ut tinâlok'oni.-

4:10b.MAT.004.010 Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Elen chicuu lâat aj tza, xban nak jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Li Kâcua' lâ Dios tâlok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Deut. 6:13)

4:11b.MAT.004.011 Tojo'nak quicanabâc xban laj tza ut eb li ángel que'cuulac ut que'c'anjelac chiru.

4:12b.MAT.004.012 Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi prêxil, cô Nazaret xcuênt Galilea.

4:13b.MAT.004.013 Qui-el Nazaret ut cô Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí.

4:14b.MAT.004.014 A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in:

4:15b.MAT.004.015 Aran sa' xch'och' laj Zabulón ut sa' xch'och' laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic sa' li palau, aran jun pac'al li nima' Jordán, sa' li na'ajej Galilea bar neque'cuan cui' li mâcua'eb aj judío,

4:16b.MAT.004.016 li tenamit chanchan li cuanqueb sa' k'ojyîn xban nak inc'a' neque'xnau lix yâlal. Chanchan quicutano' nak que'ril nak que'xtau li colba-ib. Chanchan nak cuanqueb sa' jun na'ajej re câmc xban lix mâqueb nak quicuulac li cutan sa' xyânkeb. (Isa. 9:1-2)

4:17b.MAT.004.017 Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yô chixch'olobanquil lix yâlal ut quixye: -Chiyot'ek' êch'ôl ut jalomak êc'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut lâin chic cuânk incuanquil sa' xbêneb li cualal inc'ajol.-

4:18b.MAT.004.018 Sa' jun cutan nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cuînk rîtz'ineb rib. Li jun, a'an laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xc'aba'. Yôqueb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car.

4:19b.MAT.004.019 Li Jesús quixye reheb: -Chinêtâke. Mâcua' chic caribc têbânu. Êras êrîtz'in ban chic têsic' re te'pâbânk, chan reheb.

4:20b.MAT.004.020 Ut sa' junpât que'xcanab lix yoy ut que'xtâke li Jesús.

4:21b.MAT.004.021 Junpât na chic quibêc li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cuînk rîtz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yôqueb chixxitinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix.

4:22b.MAT.004.022 Ut sa' junpât que'xcanab lix yucua'eb ut que'xcanab li jucub ut que'xtâke li Jesús.

4:23b.MAT.004.023 Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yô chixc'utbal lix yâlal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xyâlal li châbil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yô chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pây ru chi yajel ut li raylal.

4:24b.MAT.004.024 Quicuulac resil sa' chixjunil li na'ajej Siria li c'a'ru yô chixbânunquil li Jesús aran Galilea. Ut que'xc'am riq'uin chixjunileb li yaj. Q'uila pây ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nak'ehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb mâus aj musik'ej riq'uineb ut cuanqueb ajcui' li sic. Ut li Jesús naxq'uirtesiheb.Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán.

4:25b.MAT.004.025 Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán.

5

5:1b.MAT.005.001 Ut nak quirileb li q'uila tenamit, li Jesús quitake' sa' xbên jun li tzûl. Ut nak quic'ojla, eb li yôqueb chixtâkenquil que'xch'utub rib riq'uin.

5:2b.MAT.005.002 Qui-oc chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb ut quixye:

5:3b.MAT.005.003 -Us xak reheb li neque'rec'a nak cubenak xcuanquileb xban nak eb a'an cuânkeb chic rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.

5:4b.MAT.005.004 Us xak reheb li neque'yâbac xban xrahileb xch'ôl xban nak eb a'an tâc'ojobâk xch'ôleb.

5:5b.MAT.005.005 Us xak reheb li tûlaneb xban nak eb a'an te'êchanînk re li na'ajej li yechi'inbil reheb xban li Dios.

5:6b.MAT.005.006 Us xak reheb li te'raj ru xbânunquil li tîquilal. Chanchan li te'tz'ocâk ut te'chakik re. Us xak reheb xban nak li Dios tâtenk'ânk reheb chixbânunquil li us.

5:7b.MAT.005.007 Us xak reheb li neque'uxtânan u xban nak eb a'an te'uxtânâk ruheb xban li Dios.

5:8b.MAT.005.008 Us xak reheb li tîqueb xch'ôl xban nak eb a'an te'ril ru li Dios.

5:9b.MAT.005.009 Us xak reheb li neque'xtenk'a ras rîtz'in chi cuânc sa' tuktûquil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb.

5:10b.MAT.005.010 Us xak reheb li neque'rahobtesîc sa' xc'aba' li tîquilal, xban nak eb a'an cuânkeb chic rubel lix cuanquilal li Dios.

5:11b.MAT.005.011 Us xak êre nak texhobek' ut texrahobtesîk sa' inc'aba' ut tâyehek' êre c'a'ak re ru chi mâusilal chi yal tic'ti'.

5:12b.MAT.005.012 Miraho' êch'ôl. Chisahok' ban êch'ôl riq'uin li c'a'ru tâuxk êre xban nak k'axal nim lê k'ajcâmunquil tâq'uehek' êre sa' choxa. Moco ca'aj cui' ta lâex yôquex chi c'uluc re li raylal. Jo'can aj ban cui' que'xc'ul li profeta li que'cuan junxil.

5:13b.MAT.005.013 Lâex aj pâbanel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am tâsachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru tâoc cui'? Mâc'a' chic tâoc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'îc.

5:14b.MAT.005.014 Lâex aj pâbanel, lâex lix cutan saken li ruchich'och'. Junak tenamit cuan sa' xbên junak tzûl mâ jaruj naru xmukbal.

5:15b.MAT.005.015 Chi moco nalochman junak candil re xq'uebal rubel junak chacach. Naq'ueman ban sa' xbên xna'aj candil re nak tixcutanobresi sa' li cab li cuanqueb cui' chixjunileb.

5:16b.MAT.005.016 Jo'can ajcui' lâex. Lâex lix cutan saken li ruchich'och'. Chic'utûnk bi' lê châbilal chiruheb lê ras êrîtz'in re nak eb a'an te'xq'ue retal li us nequebânu ut te'xq'ue xlok'al lê Yucua' li cuan sa' choxa.

5:17b.MAT.005.017 Mêc'oxla nak xinchal chixsachbal xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés chi moco li ac xole'xye li profeta. Inc'a' xinchal chixsachbal xcuanquil a'an. Xinchal ban re nak tâtz'aklok ru a'an.

5:18b.MAT.005.018 Relic chi yâl tinye êre nak tâosok' li choxa, tâosok' li ruchich'och', ut yal ta jun xlêtril chi moco junak retalil li chak'rab tâsachk xcuanquil. Toj retal talaje'c'ulmânk chixjunil.

5:19b.MAT.005.019 Li ani naxk'et li chak'rab, usta nac'utun nak inc'a' nim xcuanquil chiru a'an, ut cui naxc'ut chiru li ras rîtz'in xbânunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal ca'ch'in lix lok'al tâq'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Abanan li ani naxbânu chi tz'akal li naxye li chak'rab, ut tixc'ut chiru li ras rîtz'in xbânunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal nim lix lok'al tâq'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.

5:20b.MAT.005.020 Tinye ajcui' êre nak cui lix tîquilal lê ch'ôl inc'a' tixk'ax ru xtîquilal xch'ôleb laj tz'îb ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.

5:21b.MAT.005.021 rabiom resil li chak'rab nak yebil reheb li kaxe' katôn: Mâcamsi âcuas âcuîtz'in. Li ani tâcamsînk, toj tixtoj rix sa' rakba âtin.

5:22b.MAT.005.022 Aban lâin tinye êre lix yâlal a'an. Li ani tâjosk'ok riq'uin li ras rîtz'in târakek' âtin sa' xbên. Ut li ani tixtz'ektâna li ras rîtz'in cuan xmâc chiru laj rakol âtin. Ut li ani tixye xyaj tiox re li ras rîtz'in, mâre anchal tâxic sa' xxamlel li xbalba.

5:23b.MAT.005.023 Jo'can nak cui sa' xq'uebal lâ mayej chiru li artal tâjulticok' âcue nak târec'a sa' xch'ôl lâ cuas âcuîtz'in nak cuan âmâc chiru,

5:24b.MAT.005.024 canab aran lâ mayej, ut ayu, c'am chak âcuib sa' usilal riq'uin lâ cuas âcuîtz'in, tojo'nak toxâk'axtesi lâ mayej.

5:25b.MAT.005.025 Cui cuan lâ ch'a'ajquilal riq'uin lâ cuas âcuîtz'in, yîb ru chi junpât. Cui inc'a' nacac'am âcuib sa' usilal chi junpât, mâre anchal tatxc'am riq'uin laj rakol âtin ut a'an tatxtakla sa' tz'alam.

5:26b.MAT.005.026 Ut inc'a' tat-êlk aran cui inc'a' tâtoj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' âcue. Relic chi yâl ninye âcue nak tento tâc'am âcuib sa' usilal riq'uin lâ cuas âcuîtz'in.

5:27b.MAT.005.027 rabiom resil nak quiyeman najter: Matmuxuc caxâr.

5:28b.MAT.005.028 Ut lâin tinye êre nak yalak ani tixca'ya junak ixk re xrahinquil ru, ac xmux ru lix sumlajic xban xrahinquil ru.

5:29b.MAT.005.029 Lê najter na'leb tento têcanab chi junaj cua. Li c'a'ak re ru tâq'uehok êre chi mâcobc, têtz'ektâna. Cui li xnak' lâ cuu li cuan sa' ânim naq'uehoc âcue chi mâcobc, us raj nak tâcuisi ut tâtz'ek. K'axal us nak tâsachk li xnak' âcuu chiru nak tatxic lâat sa' xbalba.

5:30b.MAT.005.030 Cui lâ nim uk' naq'uehoc âcue chi mâcobc, us raj cui tâyoc' ut tâtz'ek. K'axal us nak tâsachk lâ cuuk' chiru nak tatxic lâat sa' xbalba.

5:31b.MAT.005.031 Ut yebil ajcui' chi jo'ca'in: Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil, tento nak tixyîb li hu re xjachbal rib ut tixq'ue re.

5:32b.MAT.005.032 Abanan lâin ninye êre lix yâlal a'an. Li ani naxjach rib riq'uin li rixakil chi inc'a' xmux ru xsumlajic li ixakilbej, a' li bêlomej cuan xmâc nak li ixk a'an tixmux ru xsumlajic. Ut li ani tâc'amok re li ixk, li ac xcanabâc xban xbêlom, li cuînk a'an naxmux ru li sumsu.

5:33b.MAT.005.033 rabiom resil nak quiyehe' reheb lê xe'tônil yucua' chi jo'ca'in: Li c'a'ak re ru têyechi'i xbânunquil riq'uin juramento, tento têbânu.

5:34b.MAT.005.034 Abanan lâin tinye êre tento têbânu li c'a'ru têyechi'i ut mêbânu li juramento chi mâc'a' rajbal. Mêpatz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios.

5:35b.MAT.005.035 Ut mêpatz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut mêpatz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey.

5:36b.MAT.005.036 Chi moco têbânu li juramento sa' xc'aba' lê jolom xban nak lâex inc'a' naru têsakobresi lê rismal chi moco naru têk'ekobresi.

5:37b.MAT.005.037 Jo'ca'in ban têbânu. Cui têye nak yâl, junes yâl têye. Ut cui têye nak inc'a', junes inc'a' têye. Cui têq'ue xtz'akob li âtin a'an, li na'leb a'an riq'uin laj tza nachal.

5:38b.MAT.005.038 rabiom resil nak quiyehe' chi jo'ca'in najter: Cui ani târisi xnak' âcuu, tâisîk ajcui' li xnak' ru a'an. Cui ani târisi li ruch âcue, tâisîk ajcui' li re a'an.

5:39b.MAT.005.039 Abanan lâin tinye êre: Mêsume mâusilal riq'uin mâusilal. Cui junak tixq'ue junak ruk' sa' âcuu, q'ue cui'chic chixsac' li jun pac'al.

5:40b.MAT.005.040 Li ani târaj tatxc'am riq'uin laj rakol âtin ut târaj xmak'bal lâ camîs, q'ue ajcui' lâ chaquêt re.

5:41b.MAT.005.041 Cui ani tâminok âcuu chixc'ambal li rîk jun kilómetro, c'am cuibak kilómetro lâat.

5:42b.MAT.005.042 Li ani tixtz'âma c'a'ru re âcue, q'ue re. Ut li ani tâajok to'onînc âcuiq'uin, mâk'etk'eti âcuib chiru.

5:43b.MAT.005.043 rabiom resil nak têra li ani narahoc êre ut xic' têril li xic' na-iloc êre.

5:44b.MAT.005.044 Abanan lâin tinye êre, cherahak li xic' na-iloc êre. Chetz'âma usilal sa' xbêneb li neque'hoboc êre. Chebânuhak li us reheb li xic' neque'iloc êre ut chextijok chirix li neque'bânun mâusilal êre ut neque'rahobtesin êre.

5:45b.MAT.005.045 Cui têbânu chi jo'can, lâexak ralal xc'ajol lê Yucua' cuan sa' choxa. A'an naq'uehoc chak li sak'e sa' xbêneb li useb xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut a'an ajcui' naq'uehoc chak li hab sa' xbêneb li tîqueb xch'ôl jo' ajcui' li inc'a' tîqueb xch'ôl.

5:46b.MAT.005.046 Cui ca'aj cui' li neque'rahoc êre nequera, ¿c'a'ru lê k'ajcâmunquil têc'ul? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xbânu eb laj titz'ol toj, li neque'balak'in?

5:47b.MAT.005.047 Ut cui ca'aj cui' lê rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'ôleb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xbânu li inc'a' neque'xpâb li Dios?Tîcak bi' êch'ôl jo' lê Yucua' li cuan sa' li choxa tîc xch'ôl.

5:48b.MAT.005.048 Tîcak bi' êch'ôl jo' lê Yucua' li cuan sa' li choxa tîc xch'ôl.

6

6:1b.MAT.006.001 Cheq'uehak retal c'a'ru nequebânu. Cui lâex têbânu li usilal yal re nak tex-ilek' jo' neque'xbânu eb laj fariseo, mâc'a'ak lê k'ajcâmunquil riq'uin lê Yucua' cuan sa' choxa.

6:2b.MAT.006.002 Ut nak tâsi li c'a'ak re ru re li ani târaj tenk'âc, mâbânu jo' neque'xbânu laj ca' pac'al u. Eb a'an neque'xic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' eb li c'ayil chixyebal resil li usilal neque'xbânu re nak te'q'uehek' xlok'al xbaneb li cuînk. Relic chi yâl tinye êre nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajcâmunquil nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cuînk.

6:3b.MAT.006.003 Li c'a'ru tâsi re li mâc'a' cuan re, mâ ani aj e tâserak'i li c'a'ru xasi, chi moco tâserak'i re li tz'akal âcuamîg.

6:4b.MAT.006.004 Chabânu ban chi mukmu ut lâ yucua' li naxnau chixjunil li c'a'ak re ru nacabânu, a'an li tâk'ajcâmûnk âcue.

6:5b.MAT.006.005 Ut nak textijok moco jo'cakex ta eb laj ca' pac'al u. Eb a'an neque'xxakab chak ribeb chi tijoc sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut neque'xxakab rib chi tijoc sa' xâla be yal re nak te'ilek'. Relic chi yâl tinye êre nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajcâmunquileb nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cuînk.

6:6b.MAT.006.006 Ut nak textijok lâex, ocankex sa' lê rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru lê Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut lê Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequebânu, a'an tâk'ajcâmûnk êre.

6:7b.MAT.006.007 Ut nak textijok, mêye q'uila âtin chi mâc'a' rajbal jo' neque'xbânu li inc'a' neque'xpâb li Dios. Eb a'an neque'xc'oxla nak riq'uin li q'uila âtin, te'abîk xban li Dios.

6:8b.MAT.006.008 Mêjuntak'êta bi' êrib riq'uin eb a'an xban nak lê Yucua' naxnau c'a'ru nac'anjelac êre chi toj mâji' nequetz'âma chiru.

6:9b.MAT.006.009 Ut lâex jo'ca'in nak textijok: At Kâcua', cuancat sa' li santil choxa, lok'oninbilak taxak lâ santil c'aba'.

6:10b.MAT.006.010 Chichâlk ta lâ nimajcual cuanquilal. Chi-uxk ta li nacacuaj, jo' sa' choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och'.

6:11b.MAT.006.011 Chaq'ue taxak ke li kacua kuc'a chi cuulaj cuulaj.

6:12b.MAT.006.012 Ut chacuy chasach ta li kamâc jo' nak nakacuyeb xmâc li neque'mâcob chiku.

6:13b.MAT.006.013 Ut moâq'ue taxak chi âlêc. Choâcol ban chiru li inc'a' us. Âcue li nimajcual cuanquil, li lok'onîc ut li lok'al chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak.

6:14b.MAT.006.014 Cui nequecuy xmâqueb lê ras êrîtz'in, tixcuy ajcui' êmâc lâex lê Yucua' cuan sa' choxa.

6:15b.MAT.006.015 Cui inc'a' nequecuy xmâqueb lê ras êrîtz'in, jo'can ajcui' lâex inc'a' tâcuyek' êmâc xban lê Yucua' cuan sa' choxa.

6:16b.MAT.006.016 Ut nak têbânu lê ayûn, mêbânu jo' neque'xbânu laj ca' pac'al u. Eb a'an neque'xbânu rib nak raheb sa' xch'ôl yal re nak tâna'ek' nak yôqueb xbânunquil lix ayûn. Relic chi yâl tinye êre nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajcâmunquil.

6:17b.MAT.006.017 A'ut lâex nak têbânu lê ayûn, têch'aj lê ru ut têyîb êrib chi us,

6:18b.MAT.006.018 re nak inc'a' tâc'utûnk chiruheb lê ras êrîtz'in nak yôquex chi ayunic. Chic'utûnk ban chiru lê Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut lê Yucua' li naxnau chixjunil li nequebânu, a'an tâk'ajcâmûnk êre.

6:19b.MAT.006.019 Mêq'ue êch'ôl chixc'ûlanquil êbiomal sa' ruchich'och' bar cui' namaxen ut nak'olen ru ut bar cui' neque'oc laj êlk' chi elk'ac.

6:20b.MAT.006.020 Q'uehomak ban êch'ôl chirix lê biomal cuan sa' choxa bar cui' inc'a' namaxen chi moco nak'olen ru ut bar cui' inc'a' tâelk'âk.

6:21b.MAT.006.021 Jo'can nak chenauhak nak bar cuan cui' lê biomal, aran ajcui' cuânk lê c'a'ux.

6:22b.MAT.006.022 Li xnak' êru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' êru, cuanquex sa' cutan. Chanchan lê na'leb. Cui châbil lê na'leb, cuanquex sa' cutan saken.

6:23b.MAT.006.023 Cui ut inc'a' saken na-iloc li xnak' êru, cuanquex sa' k'ojyîn. Ut jo'can ajcui' lê na'leb. Cui inc'a' châbil lê na'leb, cuanquex sa' xk'ojyînal ru li mâc.

6:24b.MAT.006.024 Mâ ani naru nac'anjelac chiru cuib chi patrón. Naru tixra li jun ut tixtz'ektâna li jun chic malaj ut xic' târil li jun ut tix-oxlok'i li jun chic. Jo'can nak mâ jok'e naru têc'oxla li Dios cui ca'aj cui' lê biomal nequec'oxla.

6:25b.MAT.006.025 Jo'can ut nak ninye êre: Mixic êch'ôl chirix lê cua êruc'a chi moco chirix chanru têtikib êrib. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li c'a'ru takatzaca? ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li kak'?

6:26b.MAT.006.026 Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacaêmk sa' c'ûlebâl. Ut lê Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal rarôquex lâex chiruheb a'an?

6:27b.MAT.006.027 ¿Ani êre lâex târûk tixtik ru lix yu'am usta naxic xch'ôl xc'oxlanquil?

6:28b.MAT.006.028 ¿C'a'ut nak naxic êch'ôl chi c'oxlac chirix lê rak'? Q'uehomak retaleb li utz'u'uj sa' pim chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc.

6:29b.MAT.006.029 A'ut lâin tinye êre, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in.

6:30b.MAT.006.030 Lâex inc'a' nequexpâban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpât ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic lâex inc'a' textikib?

6:31b.MAT.006.031 Jo'can ut nak moco yôkex ta chixyebal: ¿C'a'ru takatzaca anakcuan? chi moco, ¿c'a'ru takatikib cui' kib?

6:32b.MAT.006.032 Li inc'a' neque'xpâb li Dios neque'xq'ue xch'ôl xc'oxlanquil a'an. Abanan lê Yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru.

6:33b.MAT.006.033 Li c'a'ru li têsic' xbên cua, a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios ut lix tîquilal, ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' êre chok' xtz'akob.Jo'can ut nak mexc'oxlac chirix li cutan re cuulaj xban nak a'an tâc'oxlamânk ajcui' cuulaj. Tz'akalak riq'uin li ch'a'ajquilal li naxc'am chak li junjûnk chi cutan.

6:34b.MAT.006.034 Jo'can ut nak mexc'oxlac chirix li cutan re cuulaj xban nak a'an tâc'oxlamânk ajcui' cuulaj. Tz'akalak riq'uin li ch'a'ajquilal li naxc'am chak li junjûnk chi cutan.

7

7:1b.MAT.007.001 Mâ ani têtz'il âtin chirix re nak inc'a' tâtz'ilek' âtin chêrix lâex.

7:2b.MAT.007.002 Xban nak chanru nak nequextz'iloc âtin, jo'can ajcui' tâuxk êre lâex. Ut riq'uin li bisleb li nequexbisoc cui', riq'uin ajcui' a'an texbisek' lâex.

7:3b.MAT.007.003 ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru lâ cuas âcuîtz'in ut inc'a' nacacuil li tz'amba cuan sa' xnak' âcuu lâat?

7:4b.MAT.007.004 ¿Chanru nak tâye re lâ cuas âcuîtz'in: "Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' âcuu", ut toj cuan li tz'amba sa' xnak' âcuu lâat?

7:5b.MAT.007.005 At aj ca' pac'al u, xbên cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' âcuu, tojo'nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru lâ cuas âcuîtz'in.

7:6b.MAT.007.006 Mêq'ue reheb li tz'i' li c'a'ru k'axal lok' xban nak naru neque'chal sa' êbên ut textiu. Chi moco têq'ue li pec li k'axal terto xtz'ak chiruheb li âk re te'xyek'i.

7:7b.MAT.007.007 Nak tâpaltok c'a'ru êre, chextz'âmânk chiru li Dios ut a'an tixq'ue êre; chesic'ak ut têtau, chebokak ut li puerta tâtehek' chêru.

7:8b.MAT.007.008 Chebânu a'an xban nak li ani natz'âman chiru li Dios naq'uehe' re. Li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru.

7:9b.MAT.007.009 ¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' êyânk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re?

7:10b.MAT.007.010 Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re?

7:11b.MAT.007.011 Cui lâex li moco châbilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru châbil re lê ralal êc'ajol, ¿ma toja' ta chic lê Yucua' li cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li k'axal châbil re li ani tixtz'âma chiru?

7:12b.MAT.007.012 Jo'can nak li c'a'ru nequeraj lâex nak te'xbânu raj lê ras êrîtz'in, chebânuhak lâex reheb a'an, xban nak a'an a'in xyâlal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ut a'an ajcui' lix yâlal lix yehomeb li profeta.

7:13b.MAT.007.013 Chex-oc sa' li oquebâl li ca'ch'in ru xban nak nim ru li oquebâl ut nim ru li be li naxic sa' li tojba mâc ut nabaleb li neque'xic aran.

7:14b.MAT.007.014 Abanan li oquebâl ut li be li naxic sa' li junelic yu'am, a'an ca'ch'in ru ut inc'a' q'uiheb li neque'oc aran.

7:15b.MAT.007.015 Chenauhak xcolbal êrib chiruheb li profeta aj balak'. Chanchan nak châbileb jo' li carner nak neque'c'utun. Abanan moco yâl ta. Chanchaneb li josk' aj xoj nak neque'chal chi balak'înc.

7:16b.MAT.007.016 Yal riq'uin lix na'lebeb tênau ruheb. Lâex nequeq'ue retal nak li q'uix inc'a' narûchin li uva ut li tun q'uix inc'a' narûchin li higo.

7:17b.MAT.007.017 Jo'can nak li châbil che', châbil ajcui' li ru naxq'ue. Ut li che' li inc'a' us, inc'a' ajcui' us li ru naxq'ue.

7:18b.MAT.007.018 Li châbil che' inc'a' naru narûchin li inc'a' us, chi moco li che' inc'a' us narûchin li châbil.

7:19b.MAT.007.019 Chixjunil li che' li inc'a' châbil li ru naxq'ue nayoc'man ut naq'ueman sa' xam.

7:20b.MAT.007.020 Jo'can ut nak riq'uin lix na'lebeb li profeta tênau ru aniheb.

7:21b.MAT.007.021 Moco chixjunileb ta li neque'yehoc "Kâcua', Kâcua'" cue, te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban li neque'bânun re li naraj lin Yucua' cuan sa' choxa, a'aneb li te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.

7:22b.MAT.007.022 Nabaleb li te'yehok cue sa' xk'ehil li rakba âtin, "Kâcua', Kâcua', ¿ma mâcua' ta bi' sa' âc'aba' coâtinac jo' profeta? ¿Ma mâcua' ta bi' sa' âc'aba' co-isin mâus aj musik'ej? Lâo nabal li milagro quilajkabânu sa' âc'aba'", cha'keb.

7:23b.MAT.007.023 Ut lâin tinye reheb, "Lâex mâcua'ex cualal inc'ajol. Lâin inc'a' ninnau êru. Elenkex chicuu, ex aj bânuhom mâusilal."

7:24b.MAT.007.024 Jo'can nak yalak ani tâabînk reheb li cuâtin a'in ut cui tixbânu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'êta riq'uin li cuînk cuan xna'leb li quixyîb li rochoch sa' xbên pec.

7:25b.MAT.007.025 Ut quichal li hab ut quicuan li but'i ha', ut quichal li câk-sut-ik'. Coxsac' rib chiru li cab a'an, ut inc'a' quit'ane' li cab xban nak yîbanbil chi us sa' xbên pec.

7:26b.MAT.007.026 Ut yalak ani tâabînk re li cuâtin ut inc'a' tixbânu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'êta riq'uin li cuînk li mâc'a' xna'leb. Inc'a' quixyîb li rochoch chi châbil. Yal sa' xbên samaib quixq'ue.

7:27b.MAT.007.027 Ut quichal li hab, quicuan li but'i ha' ut quichal li câk-sut-ik'. Coxsac' rib chiru ut li cab a'an quit'ane' ut aran qui-oso'.

7:28b.MAT.007.028 Ut nak quirake' li Jesús chixyebal li âtin a'in, sachsôqueb xch'ôl que'cana li q'uila tenamit chirabinquil li c'a'ru yô chixyebal.Que'sach xch'ôleb xban nak quixc'ut chi tz'akal lix yâlal chiruheb riq'uin xcuanquil ut moco jo' ta eb laj tz'îb.

7:29b.MAT.007.029 Que'sach xch'ôleb xban nak quixc'ut chi tz'akal lix yâlal chiruheb riq'uin xcuanquil ut moco jo' ta eb laj tz'îb.

8

8:1b.MAT.008.001 Nak quicube chak li Jesús chiru li tzûl, quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit.

8:2b.MAT.008.002 Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: -Kâcua', lâin ninnau nak lâat naru tinâq'uirtesi. Cui tâbânu li usilal, chinâq'uirtesi, chan.

8:3b.MAT.008.003 Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cuînk ut quixye re: -Nacuaj âq'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpât quiq'uira li saklep rix.

8:4b.MAT.008.004 Tojo'nak li Jesús quixye re: -Abi li tinye âcue. Mâ ani aj e tâserak'i li xac'ul. Ayu ban ut c'ut âcuib chiru laj tij. Ut tâq'ue li mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés re xc'utbal chiruheb nak xatq'uira.- (Lev. 13:49)

8:5b.MAT.008.005 Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riq'uin. Quixtz'âma usilal chiru ut quixye re:

8:6b.MAT.008.006 -Kâcua', lin môs t'ant'o sa' cab. Sic ut k'axal ra cuan, chan.

8:7b.MAT.008.007 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Tinxic lâin ut toxinq'uirtesi.-

8:8b.MAT.008.008 Li capitán quixye re li Jesús: -Kâcua', moco inc'ulub ta nak tatxic sa' li cuochoch. Ca'aj cui' nacuaj nak tâye nak tâq'uirâk lin môs ut ninnau nak tâq'uirâk.

8:9b.MAT.008.009 Lâin ninnau nak naru tâbânu a'an xban nak lâin cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, "ayu" ut naxic. Ut ninye re li jun chic, "quim", ut nachal. Ut ninye re lin môs, "bânu a'in", ut naxbânu, chan li capitán.

8:10b.MAT.008.010 Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xch'ôl ut quixye reheb li yôqueb chi ochbenînc re: -Relic chi yâl tinye êre nak mâ jun intauhom chi moco sa' xyânkeb laj Israel tz'akal re ru xpâbâl jo' li jun a'in, usta mâcua' aj judío.

8:11b.MAT.008.011 Ut lâin tinye êre nak nabaleb li mâcua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pâbânk. Ut eb a'an te'êchanînk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob.

8:12b.MAT.008.012 A'ut nabaleb laj judío li te'êchanînk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb a'an chic li te'isîk ut te'q'uehek' sa' li k'ojyîn. Ut aran tâcuânk li yâbac ut li c'uxuxînc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit.

8:13b.MAT.008.013 Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: -Ayu sa' lâ cuochoch. Chanru nak xapâb, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'âma, chan. Ut sa' ajcui' li hônal a'an quiq'uira lix môs li capitán.

8:14b.MAT.008.014 Ut quicuulac li Jesús sa' rochoch laj Pedro. Ut aran quixtau lix na' li rixakil laj Pedro yocyo sa' xch'ât ut yô xtik.

8:15b.MAT.008.015 Ut li Jesús quixchap li ruk' ut quinume' lix tik. Ut a'an quicuacli, ut quic'anjelac chiru.

8:16b.MAT.008.016 Nak ac oc re li k'ojyîn, nabaleb li cristian que'c'ame' chak riq'uin li Jesús. Cuanqueb mâus aj musik'ej riq'uineb. Ut yal riq'uin râtin, li Jesús quirisi li mâus aj musik'ej riq'uineb, ut quixq'uirtesi chixjunileb li yaj.

8:17b.MAT.008.017 A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías, nak quixye chi jo'ca'in: A'an quic'amoc re li kayajel, ut a'an quic'uluc re li karaylal. (Isa. 53:4)

8:18b.MAT.008.018 Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li q'uila tenamit, quixye: -Tento toxic jun pac'al li palau, chan reheb lix tzolom.

8:19b.MAT.008.019 Ut sa' li hônal a'an quicuulac riq'uin li Jesús jun aj tz'îb ut quixye re: -At tzolonel, tincuaj âtâkenquil yalak bar tatxic, chan re.

8:20b.MAT.008.020 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: -C'oxla chi us ma tâcuy intâkenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan lâin li C'ajolbej mâc'a' inna'aj bar târûk tinyocob cui' cuib, chan.

8:21b.MAT.008.021 Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: -Kâcua', chinâcuy. Inmukak cuan inyucua' tojo'nak tinxic châcuix, chan.

8:22b.MAT.008.022 Ut li Jesús quixye re: -Tâkehin, canabeb li toj camenakeb sa' li mâc xmukakeb cuan lix camenak, chan re.

8:23b.MAT.008.023 Ut li Jesús qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom.

8:24b.MAT.008.024 Nak ac cuanqueb chiru ha', sa' junpât quichal jun li nimla câk-sut-ik'. Ut yô chi oc lix cau ok li ha' sa' li jucub. Ut li Jesús sa xcuara.

8:25b.MAT.008.025 Eb lix tzolom que'jiloc riq'uin, que'rajsi, ut que'xye re: -Kâcua', choâcol. Osoc' ke, chanqueb re.

8:26b.MAT.008.026 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: -Lâex inc'a' nequexpâban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpât quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'.

8:27b.MAT.008.027 Ut c'ajo' nak que'sach xch'ôl lix tzolom nak que'ril li quixbânu ut que'xye chi ribileb rib: -¿Chanru nak cuan xcuanquil li cuînk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb.

8:28b.MAT.008.028 Ut nak ac xk'axon li Jesús jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara, cuib li cuînk que'chal chixc'ulbal. Que'chal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Cuan mâus aj musik'ej riq'uineb. K'axal xiu xiu rilbaleb ut mâ ani naru nanume' sa' li be a'an.

8:29b.MAT.008.029 Ut eb a'an que'xjap re chixyebal: -¿C'a'ru tâcuaj kiq'uin, at Jesús? Lâat ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikach'i'ch'i'inquil chi toj mâji' xk'ehil li rakba âtin? chanqueb.

8:30b.MAT.008.030 Ut najt ca'ch'in riq'uineb cuan chak jun tûb li âk, yôqueb chi ichajibc.

8:31b.MAT.008.031 Ut eb li mâus aj musik'ej que'xtz'âma chiru li Jesús ut que'xye re: -Cui toâcuisi riq'uineb li cuînk a'in, choâcanab chi oc riq'uineb li jun tûb chi âk li cuanqueb aran.

8:32b.MAT.008.032 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Ayukex. Ut eb a'an que'el ut côeb riq'uineb li jun tûb chi âk. Ut eb li âk que'oc chi âlinac ut que'xrum chak rib sa' xbên ûl ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'oso'.

8:33b.MAT.008.033 Ut eb laj ilol âk que'xucuac ut que'côeb sa' ânil sa' li tenamit chixyebal resil chixjunil li c'a'ru quic'ulman. Ut que'xserak'i li c'a'ru quic'ulman riq'uineb li cuînk li cuanqueb mâus aj musik'ej riq'uineb.Ut chixjunileb li tenamit que'el chak chixc'ulbal li Jesús. Ut nak que'ril ru, que'xtz'âma chiru nak chiêlk sa' lix tenamiteb.

8:34b.MAT.008.034 Ut chixjunileb li tenamit que'el chak chixc'ulbal li Jesús. Ut nak que'ril ru, que'xtz'âma chiru nak chiêlk sa' lix tenamiteb.

9

9:1b.MAT.009.001 Ut li Jesús qui-oc cui'chic sa' jun li jucub ut quik'axon jun pac'al li palau ut quicuulac sa' lix tenamit.

9:2b.MAT.009.002 Ut aran que'xc'am riq'uin li Jesús jun li cuînk sic li rok ut sic li ruk' yocyo chiru xcuarib. Ut li Jesús quixq'ue retal nak eb li cuînk a'an neque'xpâb nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: -At cuînk cauhak taxak âch'ôl. Ac xcuyman xsachman lâ mâc.-

9:3b.MAT.009.003 Ut cuanqueb junjûnk sa' xyânkeb laj tz'îb yôqueb chixyebal sa' xch'ôleb: -Li cuînk a'in naxjuntak'êta rib riq'uin li Dios, chanqueb.

9:4b.MAT.009.004 Li Jesús ac naxnau li c'a'ru yôqueb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixc'oxlanquil li inc'a' us?

9:5b.MAT.009.005 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak tâc'utûnk chêru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, "Cuybil sachbil lâ mâc" malaj ut tinye re, "Cuaclin ut bên"?

9:6b.MAT.009.006 Lâin tinc'ut chêru nak lâin li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li mâc, chan. Jo'can nak quixye re li yaj: -Cuaclin, c'am lâ ch'ât ut ayu sa' lâ cuochoch, chan.

9:7b.MAT.009.007 Tojo'nak quicuacli li cuînk ut cô sa' rochoch.

9:8b.MAT.009.008 Nak li q'uila tenamit que'ril li quic'ulman, que'xucuac ut que'xq'ue xlok'al li Dios li quiq'uehoc chak xcuanquil li Jesús chi q'uirtesînc ut chi cuyuc mâc.

9:9b.MAT.009.009 Ut li Jesús qui-el aran Capernaum ut quinume' sa' li na'ajej bar neque'c'uluc cui' toj. Quiril jun li cuînk aj Mateo xc'aba'. C'ojc'o aran xban nak a'an aj titz'ol toj. Ut li Jesús quixye re: -Chinâtâke.- Ut laj Mateo quicuacli ut quixtâke.

9:10b.MAT.009.010 Ut chirix a'an li Jesús cô sa' li rochoch laj Mateo chi cua'ac. C'ojc'o sa' mêx rochbeneb lix tzolom nak que'cuulac nabaleb laj titz'ol toj rochbeneb nabaleb chic li rech aj mâquil. Ut que'c'ojla sa' mêx chi cua'ac rochben li Jesús.

9:11b.MAT.009.011 Ut nak que'ril a'an, eb laj fariseo que'xye reheb lix tzolom li Jesús: -¿C'a'ut nak nacua'ac laj tzolol êre rochbeneb laj titz'ol toj ut rochbeneb laj mâc? chanqueb.

9:12b.MAT.009.012 Nak quirabi li c'a'ru quipatz'e' reheb lix tzolom, li Jesús quixye: -Li cauheb mâc'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'.

9:13b.MAT.009.013 Cheq'uehak bi' êch'ôl chixtaubal ru lix yâlal li âtin a'in: "li k'axal lok' chicuu, a'an li uxtânânc u ut mâcua' li mayejac xul". Lâin inc'a' xinchal chixsic'bal li tîqueb xch'ôl. Xinchal ban chixsic'baleb laj mâc re nak te'yot'ek' xch'ôl te'xjal xc'a'ux, chan li Jesús.

9:14b.MAT.009.014 Ut que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Lâo nakabânu ka-ayûn rajlal ut eb laj fariseo neque'xbânu x-ayûn. ¿C'a'ut nak lâ tzolom inc'a' neque'xbânu x-ayûn? chanqueb.

9:15b.MAT.009.015 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb li tijleb a'in: -¿Ma naru ta bi' nak rahak sa' xch'ôleb li neque'boke' riq'uin sumlâc nak toj cuan li bêlomej sa' xyânkeb? Lâin jo' jun li bêlomej. Tâcuulak xk'ehil nak tin-isîk sa' xyânkeb tojo'nak te'xbânu x-ayûn eb lin tzolom, chan.

9:16b.MAT.009.016 Mâ ani naxxîti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxîti riq'uin ac' t'icr nak tixpuch', tâc'osk li ac' t'icr ut naxnimobresi xpejelal li k'el t'icr.

9:17b.MAT.009.017 Ut mâ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm, tâpuq'uek' li k'el tz'ûm, tâhoyek' li vino, ut tâosok' ajcui' li bôls tz'ûm. Li ac' vino sa' ac' bôls tz'ûm naq'ueman. Chi jo'can mâc'a' nasachman, chan li Jesús.

9:18b.MAT.009.018 Nak yô chixyebal li c'a'ak re ru a'in reheb, quicuulac riq'uin jun li cuînk xcomoneb li xbênil sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: -Lin rabin toje' tâcâmk. Tatxic taxak ut tâq'ue raj lâ cuuk' sa' xbên, ut tâyo'lâk raj cui'chic, chan.

9:19b.MAT.009.019 Quicuacli li Jesús ut cô chirix rochbeneb lix tzolom.

9:20b.MAT.009.020 Ut cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yô lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. Quijiloc chixc'atk li Jesús nak yô chi xic, ut quixch'e' li rak'.

9:21b.MAT.009.021 Usta ca'aj cui' li rak' tinch'e', tinq'uirâk, chan sa' xch'ôl li ixk.

9:22b.MAT.009.022 Ut li Jesús quixakli ut qui-iloc chirix. Quiril li ixk ut quixye re: -Kana', cauhak taxak âch'ôl. Xban nak xapâb nak cuan incuanquil châq'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira, chan. Ut sa' ajcui' li hônal a'an, li ixk quiq'uira.

9:23b.MAT.009.023 Chirix chic a'an li Jesús cô sa' rochoch laj Jairo. Nak quicuulac sa' li rochoch, quirileb li yôqueb chixyâbasinquil li xôlb ut li japjôqueb re chi yâbac xban xcamic li xka'al.

9:24b.MAT.009.024 Ut quixye reheb: -Elenkex arin. Li xka'al a'in yal cuârc yô. Moco camenak ta, chan reheb. Ut li tenamit que'oc chixse'enquil.

9:25b.MAT.009.025 Ut nak ac xrisiheb li tenamit chirix cab, li Jesús qui-oc cuan cui' li xka'al ut quixchap chi ruk' ut li xka'al quicuacli cui'chic chi yo'yo.

9:26b.MAT.009.026 Ut li c'a'ru quixbânu li Jesús, qui-el resil sa' chixjunil li na'ajej a'an.

9:27b.MAT.009.027 Ut nak qui-el aran li Jesús, cuib li mutz' yôqueb chi tâkênc re ut japjôqueb re chixyebal: -Chacuuxtâna taxak ku, at ralal xc'ajol li rey David.-

9:28b.MAT.009.028 Nak ac x-oc li Jesús sa' li cab, que'oc ajcui' li mutz' riq'uin ut li Jesús quixye: -¿Ma nequepâb nak cuan incuanquil chêq'uirtesinquil? chan reheb. Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye: -Nakapâb, Kâcua'.-

9:29b.MAT.009.029 Tojo'nak li Jesús quixch'e' li xnak' ruheb ut quixye: -Chanru nak xepâb, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru têraj.-

9:30b.MAT.009.030 Ut que'iloc li xnak' ruheb. Ut li Jesús quixye reheb: -Cherabi chi us li c'a'ru tinye êre. Mâ ani aj iq'uin têserak'i li c'a'ru xec'ul, chan reheb.

9:31b.MAT.009.031 Ca'aj cui' tz'akal que'el aran nak que'oc chixserak'inquil resil sa' chixjunil li na'ajej a'an li c'a'ru quixbânu li Jesús reheb.

9:32b.MAT.009.032 Toje' ajcui' te'êlk eb a'an nak quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cuînk mem. Cuan mâus aj musik'ej riq'uin.

9:33b.MAT.009.033 Li Jesús quirisi li mâus aj musik'ej riq'uin ut li cuînk qui-oc chi âtinac. C'ajo' nak que'sach xch'ôl li tenamit ut que'xye: -Mâ jun cua kilom a'in sa' li katenamit Israel.-

9:34b.MAT.009.034 Aban eb laj fariseo que'xye: -Riq'uin xcuanquil laj tza narisiheb li mâus aj musik'ej li cuînk a'an, chanqueb.

9:35b.MAT.009.035 Ut li Jesús yô xbeninquil sa' eb li tenamit junjûnk ut sa' eb ajcui' li c'alebâl. Quixc'ut lix yâlal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob xyâlal lix nimajcual cuanquilal li Dios chiruheb. Ut yô chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pây chi yajel ut li raylal.

9:36b.MAT.009.036 Ut nak quirileb li q'uila tenamit, quixtok'obaheb ru xban nak tacuajenakeb ut raheb sa' xch'ôl. Chanchaneb li carner li mâc'a' aj ilol reheb.

9:37b.MAT.009.037 Tojo'nak quixye reheb lix tzolom, -Relic chi yâl nabaleb li inc'a' neque'xnau lix yâlal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye lix yâlal reheb. Chanchaneb li ru li acuîmk li mâc'a' aj sic'ol re.Jo'can ut tinye êre nak têtz'âma chiru li Kâcua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb, chan li Jesús.

9:38b.MAT.009.038 Jo'can ut tinye êre nak têtz'âma chiru li Kâcua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb, chan li Jesús.

10

10:1b.MAT.010.001 Sa' jun li cutan li Jesús quixbokeb lix tzolom cablaju riq'uin ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquil li mâus aj musik'ej ut quixq'ueheb xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj, a' yalak c'a'ru chi xyajelil ut raylal.

10:2b.MAT.010.002 A'an a'in lix c'aba'eb lix tzolom cablaju, li quixxakab chok' x-apóstol: li xbên, a'an laj Simón, Pedro nayeman re; ut laj Andrés li rîtz'in; laj Jacobo ut laj Juan li rîtz'in. Laj Zebedeo, a'an lix yucua'eb;

10:3b.MAT.010.003 laj Felipe ut laj Bartolomé; laj Tomás ut laj Mateo laj titz'ol toj; laj Jacobo li ralal laj Alfeo ut laj Lebeo aj Tadeo xcab xc'aba',

10:4b.MAT.010.004 laj Simón aj Canaán, ut laj Judas Iscariote, a' li quik'axtesin re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.

10:5b.MAT.010.005 Nak quixtaklaheb li cablaju a'in chi c'anjelac, li Jesús quixchak'rabiheb ut quixye reheb: -Mexxic sa' lix tenamiteb li mâcua'eb aj judío chi moco tex-oc sa' xtenamiteb aj Samaria.

10:6b.MAT.010.006 Texxic ban riq'uineb laj judío. A'aneb li ralal xc'ajol laj Israel. Chanchaneb li carner li sachenakeb.

10:7b.MAT.010.007 Ut nak yôkex chi xic, yôkex chixch'olobanquil lix yâlal ut chixyebal, "cuulac re xk'ehil nak tâq'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios li tâcuânk xcuanquil sa' xbêneb li ralal xc'ajol," cha'kex.

10:8b.MAT.010.008 Cheq'uirtesiheb li yaj, checuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak. Cheq'uirtesiheb li saklep rix ut cherisiheb li mâus aj musik'ej. Chi mâtan xec'ul lê cuanquil ut chi mâtan ajcui' têbânu li usilal.

10:9b.MAT.010.009 Mâc'a' c'a'ru têc'am chêrix. Inc'a' têc'am li oro chi moco li plata, chi moco li coc' tumin k'an ru.

10:10b.MAT.010.010 Chi moco têc'am xna'aj li c'a'ak re ru tâc'anjelak êre sa' be, chi moco têc'am xjalbal lê rak', chi moco xjalbal êxâb, chi moco êxuk'. Mêc'am li c'a'ak re ru a'in xban nak laj c'anjel, a'an tento nak tâq'uehek' re lix tzacaêmk.

10:11b.MAT.010.011 Ut yalak bar tenamitil ut c'alebâl toxex-ocak cui', patz'omak ani tâc'uluk êre chi sa sa' xch'ôl, ut aran texhilânk riq'uin toja' yâl jok'e texxic.

10:12b.MAT.010.012 Ut nak tex-oc sa' li cab, q'uehomak xsahil xch'ôleb ut têtz'âma li tuktûquil usilal sa' xbêneb li cuanqueb sa' li cab.

10:13b.MAT.010.013 Ut cui texc'ulek' sa' usilal, tâcanâk riq'uineb li tuktûquil usilal. Ut cui inc'a' texc'ulek' sa' usilal, inc'a' ajcui' tâcanâk riq'uineb li tuktûquil usilal. Tâsuk'îk cui'chic êriq'uin.

10:14b.MAT.010.014 Ut yalak ani inc'a' tâc'uluk êre chi moco târabi lê râtin, nak tex-êlk sa' li cab a'an, malaj ut sa' li tenamit, têchik'chik'i li poks cuan chêrok chok' retalil nak inc'a' chic texc'oxlak chirix li na'ajej a'an.

10:15b.MAT.010.015 Relic chi yâl tinye êre nak toj cubenak ca'ch'in lix tojbal xmâqueb li tenamit Sodoma ut li tenamit Gomorra chiru lix tojbal xmâqueb li tenamit a'an sa' xk'ehil li rakba âtin.

10:16b.MAT.010.016 Chenauhak nak lâin tintaklânk êre sa' xyânkeb li xic' neque'iloc êre. Chanchanakex li carner sa' xyânkeb laj xoj. Sêbak êch'ôl jo'cakex li c'anti' ut tîcak êch'ôl jo'cakex li paloma.

10:17b.MAT.010.017 Cauhak lê ch'ôl xban nak cuanqueb li te'k'axtesînk êre sa' ruk'eb laj rakol âtin. Ut chi mâc'a' êmâc texsaq'uek' xbaneb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.

10:18b.MAT.010.018 Ut texc'amek' chiruheb li acuabej ut chiruheb li rey sa' inc'aba' lâin. Ut têch'olob lix yâlal chiruheb a'an, jo' ajcui' chiruheb li mâcua'eb aj judío.

10:19b.MAT.010.019 Ut nak toxexxakabâk chiruheb, mexc'oxlac chirix li c'a'ru têye, chi moco texc'oxlak chirix chanru tex-âtinak xban nak sa' li hônal a'an tâyehek' êre c'a'ru têye.

10:20b.MAT.010.020 Mâcua' lâex li tex-âtinak. A' ban li Santil Musik'ej tââtinak. Yal tixto'oni lix tz'ûmal êre.

10:21b.MAT.010.021 Sa' eb li cutan a'an, cuan li asbej tixk'axtesi li îtz'inbej re tâcamsîk ut cuan li îtz'inbej tixk'axtesi li asbej. Ut cuan li yucua'bej tixk'axtesi li alalbej. Ut cuan li alalbej xic' te'rileb lix na' xyucua' ut te'xq'ueheb chi camsîc.

10:22b.MAT.010.022 Ut chixjunileb xic' te'ilok êre sa' inc'aba'. Abanan li ani te'cuyuk xc'ulbal li raylal toj sa' roso'jic lix yu'am, eb a'an te'colek'.

10:23b.MAT.010.023 Nak texrahobtesîk sa' jun li tenamit, texxic sa' jalan chic. Relic chi yâl ninye êre nak toj mâji' ajcui' nequechoy xbeninquil chixjunileb li tenamit cuanqueb Israel te'xnau nak xolinêlk lâin li C'ajolbej.

10:24b.MAT.010.024 Junak li yô chi tzoloc inc'a' naru tixk'ax xcuanquil li yô chi tzoloc re, chi moco li môs naxk'ax xcuanquil lix patrón.

10:25b.MAT.010.025 Chic'ojlâk xch'ôl li yô chi tzoloc nak tâcuulak jo' laj tzolol re, ut li môs jo'cak lix patrón. Cui aj tza nayehe' re laj êchal cab, ¿ma toja' ta chic inc'a' te'yehek' aj tza reheb li ralal xc'ajol?

10:26b.MAT.010.026 Jo'can utan mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc êre. Mâ jun na'leb mukmu anakcuan chi inc'a' ta tâtaumânk ru mokon, ut mâc'a' mukmu anakcuan chi inc'a' tâc'utbesîk.

10:27b.MAT.010.027 Li c'a'ru xexintzol cui' êjunes, a'an têye chiruheb chixjunileb, ut li c'a'ru xinye êre êjunes, a'an têye chi cau xyâb êcux chiruheb chixjunileb li tenamit.

10:28b.MAT.010.028 Mexxucuac chiruheb laj camsinel xban nak li âmej inc'a' naru te'xcamsi. A' li têxucua ru, a'an li Kâcua' li cuan xcuanquil chixcamsinquil li tibelej ut chixtaklanquil li âmej sa' xbalba.

10:29b.MAT.010.029 ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayîc cuib chi tzentzeyul chi jun centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan mâ jun li ch'ina tzentzeyul nacam chi inc'a' ta tixnau li Dios lê Yucua'.

10:30b.MAT.010.030 Jo'can ajcui' li rismal lê jolom ajlanbileb chixjunil xban li Dios.

10:31b.MAT.010.031 Jo'can nak mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc êre xban nak lâex k'axal terto êtz'ak chiruheb nabal chi tzentzeyul.

10:32b.MAT.010.032 Li ani naxye chiruheb li tenamit nak niquinixpâb, lâin tinye chiru lin Yucua' cuan sa' choxa nak a'an li cualal.

10:33b.MAT.010.033 Ut li ani tâtz'ektânânk cue chiruheb li tenamit, lâin tintz'ektâna ajcui' a'an chiru lin Yucua' cuan sa' choxa.

10:34b.MAT.010.034 Mêc'oxla nak xinchal ta chixq'uebal li tuktûquil usilal sa' ruchich'och'. Xinchal ban chixch'olobanquil lix yâlal; ut xban lix yâlal li nach'olobâc, nacuan li ch'a'ajquilal.

10:35b.MAT.010.035 Xinchal ut chixch'olobanquil lix yâlal ut li ani tâpâbânk cue, te'xc'ul li raylal. Li alalbej tâcuânk sa' ra xîc' riq'uin lix yucua', ut li co'bej tâcuânk sa' ra xîc' riq'uin lix na', ut li alibej tâcuânk sa' ra xîc' riq'uin li na'bej sa' inc'aba' lâin.

10:36b.MAT.010.036 Li cuanqueb sa' jun cabal, xic' te'ril rib sa' inc'aba' lâin.

10:37b.MAT.010.037 Ut ani k'axal naxra xna' xyucua' chicuu lâin, moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal. Ut ani k'axal naxra li ralal xc'ajol chicuu lâin, moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal.

10:38b.MAT.010.038 Li ani tixcuy intâkenquil usta tixc'ul li camsîc sa' inc'aba', li jun a'an xc'ulub nak tinc'ul chok' cualal. Abanan li ani inc'a' tixcuy intâkenquil, li jun a'an moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal.

10:39b.MAT.010.039 Li ani naxra lix yu'am arin sa' ruchich'och', a'an tixsach li junelic yu'am. Ut li ani tixsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba' lâin, a'an târêchani li junelic yu'am.

10:40b.MAT.010.040 Li ani tâc'uluk êre lâex, tinixc'ul ajcui' lâin. Ut li ani tâc'uluk cue, tixc'ul ajcui' li xtaklan chak cue.

10:41b.MAT.010.041 Li ani tâc'uluk re junak profeta chi anchal xch'ôl xban nak a'an naxye râtin li Dios, li jo' q'uial lix k'ajcâmunquil li tixc'ul li profeta, a'an ajcui' li tixc'ul li tâc'uluk re. Ut li ani tâc'uluk re li tîc xch'ôl xban nak a'an tîc xch'ôl, li jo' q'uial lix k'ajcâmunquil li tixc'ul li tîc xch'ôl, a'an ajcui' li tixc'ul li tâc'uluk re.Li ani tixq'ue jun sec'ak ruc'a junak reheb lin tzolom usta cubenak xcuanquil, cui tixq'ue li ruc'a xban nak a'an intzolom, relic chi yâl ninye êre nak li jun a'an tixc'ul lix k'ajcâmunquil.

10:42b.MAT.010.042 Li ani tixq'ue jun sec'ak ruc'a junak reheb lin tzolom usta cubenak xcuanquil, cui tixq'ue li ruc'a xban nak a'an intzolom, relic chi yâl ninye êre nak li jun a'an tixc'ul lix k'ajcâmunquil.

11

11:1b.MAT.011.001 Nak quirake' li Jesús chixtaklanquileb chi xic chi c'anjelac lix tzolom cablaju, qui-el aran ut cô chixch'olobanquil lix yâlal sa' eb li tenamit.

11:2b.MAT.011.002 Ac cuan chi prêxil laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quirabi resil li c'a'ru yô chixbânunquil li Cristo. Laj Juan quixtaklaheb lix tzolom chi âtinac riq'uin ut chixpatz'bal re:

11:3b.MAT.011.003 ¿Ma lâat li Cristo li yechi'inbil, li yôco chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni chic junak? chanqueb.

11:4b.MAT.011.004 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Ayukex ut têserak'i re laj Juan li c'a'ru yôquin chixbânunquil chêru ut têye re li c'a'ru yôquex chirabinquil chicuix lâin.

11:5b.MAT.011.005 Yehomak re nak eb li mutz' neque'iloc chic; eb li yêk rok neque'bêc chic; eb li saklep rix xe'q'uirtesîc; eb li tz'ap xic neque'abin chic; eb li camenak neque'cuaclesîc cui'chic chi yo'yo; ut eb li neba' yôqueb chirabinquil resil li usilal, cha'kex re.

11:6b.MAT.011.006 Us xak reheb li ani inc'a' tâch'inânk xch'ôl inban, chan li Jesús.

11:7b.MAT.011.007 Ut nak que'el eb a'an, qui-oc chi âtinac li Jesús riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: -¿C'a'ru coxêril chak sa' li chaki ch'och'? ¿Ma junak cuînk nacuiban xch'ôl chanchan li caxlan aj yô rec'asinquil xban ik' coxêril chak?

11:8b.MAT.011.008 ¿C'a' put ru coxêril chak? ¿Ma junak cuînk châbil xtikibanquil coxêril chak? A' li châbileb rak' sa' rochocheb li rey cuanqueb.

11:9b.MAT.011.009 ¿C'a'ru coxêril chak? ¿Ma junak profeta coxêril chak? Yâl nak a'an jun profeta. Abanan lâin tinye êre nak li jun a'in naxk'ax ru xcuanquil junak profeta.

11:10b.MAT.011.010 Chirix laj Juan tz'îbanbil sa' li Santil Hu nak naxye chi jo'ca'in: A'ut lâin tintakla lin takl aj c'amol be châcuu. A'an tâch'olobânk xyâlal chiruheb li tenamit re nak eb a'an yo'on cuânkeb châc'ulbal lâat. (Mal. 3:1)

11:11b.MAT.011.011 Relic chi yâl tinye êre nak mâ jun reheb li neque'yo'la arin sa' ruchich'och' naxk'ax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Ha'. Aban li k'axal ca'ch'in sa' lix nimajcual cuanquil li Dios, k'axal us chok' re a'an chiru laj Juan (xban nak laj Juan inc'a' quiril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin sa' ruchich'och').

11:12b.MAT.011.012 Chalen chak nak quixtiquib xch'olobanquil xyâlal laj Juan laj Cubsihom Ha' ut toj anakcuan cuanqueb li neque'xyal xxakabanquil lix nimajcual cuanquilal li Dios, yal xjuneseb, ut que'raj xbânunquil sa' junpât usta riq'uin raylal tâuxmânk.

11:13b.MAT.011.013 Chixjunileb li profeta jo' cui' lix chak'rab laj Moisés, toj riq'uin laj Juan xolrakek' xyebal nak tâxakabâk lix nimajcual cuanquilal li Dios.

11:14b.MAT.011.014 Ut cui têraj xtaubal lix yâlal chirix laj Juan, a'an laj Elías li tol-êlk.

11:15b.MAT.011.015 Li ani na-abin re li yôquin xyebal chixq'uehak retal chi us li cuâtin xban nak cuan xyâlal.

11:16b.MAT.011.016 ¿Ani ta cui' aj iq'uin târûk tebinjuntak'êta li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan? Mâc'a' nacuulac chiruheb. Chanchaneb li coc'al li neque'c'ojla chi batz'ûnc sa' eb li c'ayil ut neque'xjap re chixyebal reheb lix comon:

11:17b.MAT.011.017 "Xkayâbasi li kaxôlb ut inc'a' xexxajoc; xobichan chi ra sa' kach'ôl, ut inc'a' xyot'e' êch'ôl chi moco xexyâbac xban", chanqueb.

11:18b.MAT.011.018 Nak quic'ulun laj Juan laj Cubsihom Ha', cuan li inc'a' quixtzaca, ut cuan li inc'a' quiruc', ut eb li tenamit inc'a' que'xc'ul ut que'xye, "Mâus aj musik'ej cuan riq'uin", chanqueb.

11:19b.MAT.011.019 Ut nak xinc'ulun lâin li C'ajolbej, nincua'ac ut nin-uc'ac, ut inc'a' ajcui' quine'xc'ul sa' xyâlal. Eb li tenamit neque'xye chicuix, "Li jun cuan arin, junes cua'ac ut junes uc'ac vino naxbânu. A'an ramîgueb laj mâc ut eb laj titz'ol toj", chanqueb. A'ut li na'leb li q'uebil xban li Dios, xakxo xcuanquil riq'uin li xbânu laj Juan ut li c'a'ru xinbânu lâin.

11:20b.MAT.011.020 Tojo'nak li Jesús qui-oc chixk'usbaleb li tenamit sa' eb li na'ajej bar quixbânu cui' nabal li milagro xban nak inc'a' que'yot'e' xch'ôleb ut inc'a' que'xjal xc'a'uxeb, ut quixye reheb:

11:21b.MAT.011.021 -Raylal châlel sa' êbên, ex aj Corazín. Raylal châlel sa' êbên ex aj Betsaida. Cui ta qui-uxman aran Tiro li milagro a'in li xinbânu chêru ut cui ta qui-uxman aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li cha sa' xjolomeb ut ac que'xq'ue raj li k'es ru t'icr chirixeb chok' retalil nak raheb sa' xch'ôl ut que'yot'e' raj xch'ôleb ut que'xjal raj xc'a'uxeb.

11:22b.MAT.011.022 Jo'can ut nak tinye êre nak sa' xk'ehil li rakba âtin, k'axal cui'chic li raylal li têc'ul lâex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón.

11:23b.MAT.011.023 Ut lâex aj Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi êrib. ¿Ma nequec'oxla nak tâtaksîk lê cuanquil toj sa' choxa? Tâcubsîk ban lê cuanquil toj sa' xna'ajeb li camenak. Cui ta riq'uineb laj Sodoma quilaj-uxman eb li milagro li x-uxman êriq'uin lâex, toj cuanqueb raj sa' li cutan anakcuan.

11:24b.MAT.011.024 Jo'can ut nak tinye êre nak sa' xk'ehil li rakba âtin, k'axal cui'chic nabal lix tojbal êmâc li têc'ul lâex chiru li te'xc'ul eb laj Sodoma.-

11:25b.MAT.011.025 Sa' eb li cutan a'an, li Jesús quitijoc ut quixye: -At inYucua', lâat laj êchal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi châcuu xban nak xamuk lix yâlal chirix lix nimal lâ cuanquilal chiruheb li cuanqueb xna'leb nak neque'xye rib, ut xamuk ajcui' chiruheb li tzolbileb. Ut xac'ut lix yâlal chiruheb li cubenakeb xcuanquil, li chanchaneb coc'al.

11:26b.MAT.011.026 Xabânu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac châcuu, chan li Jesús nak quitijoc.

11:27b.MAT.011.027 Ut quixye reheb li tenamit: -Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Mâ ani nana'oc cuu lâin li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Mâ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' lâin li C'ajolbej. Ut tâna'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' lix yâlal, lâin li C'ajolbej.

11:28b.MAT.011.028 Jo'can ut châlkex cuiq'uin chêjunilex li lublûquex ut li tacuajenakex ut lâin texinq'ue chi hilânc.

11:29b.MAT.011.029 C'ulumak li yugo li tinq'ue sa' êbên ut tzolomak êrib cuiq'uin xban nak tûlanin ut k'un inch'ôl ut têtau xc'ojobanquil êch'ôl,xban nak lin yugo k'un ut sêb li îk li tinq'ue sa' êbên.

11:30b.MAT.011.030 xban nak lin yugo k'un ut sêb li îk li tinq'ue sa' êbên.

12

12:1b.MAT.012.001 Ut chirix chic a'an sa' jun hilobâl cutan, li Jesús yô chi bêc bar cui' aubil li acuîmk trigo. Ut eb lix tzolom te'tz'ocâk ut que'oc chixch'otbal ru li acuîmk ut yôqueb chixcua'bal.

12:2b.MAT.012.002 Ut nak que'ril eb laj fariseo, que'xye re li Jesús: -Ileb lâ tzolom. Yôqueb chixsic'bal ru li acuîmk. Yôqueb chixbânunquil li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hilobâl cutan, chanqueb.

12:3b.MAT.012.003 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixbânu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'ocâk?

12:4b.MAT.012.004 Qui-oc sa' li cab bar neque'xlok'oni cui' li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Mâcua' raj re laj David xcua'bal li caxlan cua a'an, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcua'.

12:5b.MAT.012.005 Ut, ¿ma inc'a' êrilom sa' lix chak'rab laj Moisés nak eb laj tij mâc'a' xmâqueb nak neque'xk'et li hilobâl cutan nak neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios?

12:6b.MAT.012.006 Lâin tinye êre nak cuanquin arin lâin, ut k'axal nim incuanquil chiru li rochoch li Dios.

12:7b.MAT.012.007 Lâex inc'a' nequenau xyâlal li âtin a'in li tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Li nacuulac chicuu lâin, a'an nak tex-uxtânânk u ut mâcua' nak texmayejak xul. (Ose. 6:6) Cui ta xetau ru li na'leb a'in, inc'a' raj xetz'ektânaheb li mâc'a'eb xmâc.

12:8b.MAT.012.008 Lâin li C'ajolbej. Lâin laj êchal re li hilobâl cutan. Cuan incuanquil chixyebal c'a'ru tâuxmânk sa' li hilobâl cutan, chan li Jesús.

12:9b.MAT.012.009 Ut nak qui-el chak aran, quichal sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.

12:10b.MAT.012.010 Ut aran cuan jun li cuînk sic jun li ruk'. Ut eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús yal re xjitbal: -¿Ma us q'uirtesînc sa' li hilobâl cutan?

12:11b.MAT.012.011 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Cui junak sa' êyânk cuan junak lix carner tât'anek' sa' junak jul sa' li hilobâl cutan, ¿ma inc'a' raj toxchap ut toxrisi chak sa' li jul?

12:12b.MAT.012.012 ¿Ma inc'a' ta bi' numtajenak terto xtz'ak junak cuînk chiru junak carner? Cui us xcolbal li carner sa' li hilobâl cutan, ¿ma inc'a' ta bi' k'axal cui'chic us xtenk'anquil li cuînk sa' li hilobâl cutan?-

12:13b.MAT.012.013 Tojo'nak quixye re li cuînk li sic li ruk': -Ye' lâ cuuk', chan re. Ut li cuînk quixye' li ruk' ut sa' junpât quicana chi mâc'a' rêc' jo' li jun chic.

12:14b.MAT.012.014 Ut eb laj fariseo que'el aran ut que'oc chixc'ûbanquil chanru nak te'xcamsi li Jesús.

12:15b.MAT.012.015 Li Jesús quixnau nak yôqueb xc'ûbanquil chanru nak te'xcamsi ut qui-el sa' li na'ajej a'an. Ut nabaleb li tenamit que'tâken re ut naxq'uirtesiheb chixjunileb li yaj.

12:16b.MAT.012.016 Ut li Jesús quixye reheb nak mâ ani aj e te'xye resil nak a'an li xq'uirtesin reheb.

12:17b.MAT.012.017 A'in quic'ulman jo' yebil chak xban li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in:

12:18b.MAT.012.018 A'an a'in laj c'anjel chicuu, li sic'bil ru inban. A'an ninra ut riq'uin a'an nasaho' lin ch'ôl. Tinq'ue re lin musik', ut a'an tâyehok resil li rakba âtin li châlc re sa' xbêneb li tenamit.

12:19b.MAT.012.019 Inc'a' tâcuech'înk chi moco tixjap re ut mâ ani tâabînk re lix yâb xcux sa' be.

12:20b.MAT.012.020 Inc'a' tixrahobtesiheb li tacuajenakeb. Inc'a' tixchoy xtokbal li caxlan aj li ac tokec' re, chi moco tixchoy xchupbal ru li xam li toj yô chi êlc xsibel toj nak tixxakab lix cuanquil ut târakok âtin sa' tîquilal.

12:21b.MAT.012.021 Ut chixjunileb li tenamit ca'aj cui' riq'uin a'an te'yo'onînk. (Isa. 42:2-4)

12:22b.MAT.012.022 Ut mokon chic quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cuînk cuan mâus aj musik'ej riq'uin. Mutz' ut mem li cuînk a'an. Ut li Jesús quixq'uirtesi, ut li cuînk li mutz' ut mem nak quicuan, quiâtinac ut qui-iloc chic.

12:23b.MAT.012.023 Ut chixjunileb li tenamit que'sach xch'ôl ut yôqueb chixyebal: -¿Malaj a'in ta ut ralal li rey David, li yôco chiroybeninquil?

12:24b.MAT.012.024 Ut eb laj fariseo nak que'rabi a'an, que'xye: -Li cuînk a'in na-isin mâus aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelzebú, lix yucua'ileb li mâus aj musik'ej, chanqueb.

12:25b.MAT.012.025 Li Jesús quixnau li c'a'ru yôqueb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: -Cui cuan jun têpak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun têp chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal.

12:26b.MAT.012.026 Jo'can ajcui' laj tza cui te'xpleti rib chi ribileb rib, a'an tixsach xcuanquil xjunes rib.

12:27b.MAT.012.027 Cui ut sa' xc'aba' laj tza nacuisiheb li mâus aj musik'ej, ¿ani sa' aj c'aba' neque'isin mâus aj musik'ej li neque'tâken êre? Jo'can nak a'aneb ajcui' te'yehok re nak inc'a' yâl li yôquex chixyebal.

12:28b.MAT.012.028 Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li mâus aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi yâl ac xc'ulun sa' êyânk lix nimajcual cuanquilal li Dios.

12:29b.MAT.012.029 Ut chanru nak tâoc junak sa' rochoch jun cuînk cau rib chixmak'bal li c'a'ru cuan re cui inc'a' ta xbên cua tixbac' li cuînk cau rib, tojo'nak tâoc chixc'ambal li c'a'ru cuan re.

12:30b.MAT.012.030 Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' niquinril. Ut ani inc'a' naxococ cuochben, a'an pajînc naxbânu.

12:31b.MAT.012.031 Relic chi yâl ninye êre nak tâcuymânk tâsachmânk lix mâqueb li cristian ut tâcuymânk ajcui' xmâqueb li neque'majecuan. Abanan li ani tâmajecuânk re li Santil Musik'ej, inc'a' tâcuyek' tâsachek' lix mâc.

12:32b.MAT.012.032 Li ani tâhobok cue lâin, li C'ajolbej, tâcuyek' xmâc; abanan li ani tâhobok re li Santil Musik'ej inc'a' tâcuyek' xmâc chi moco sa' eb li cutan a'in, chi moco sa' eb li cutan châlel. Cuânk ban sa' xbên chi junelic lix tojbal rix li nimla mâc a'an.

12:33b.MAT.012.033 Jo'can ajcui' cui châbil junak che', châbil ajcui' li ru. Cui inc'a' us li che', li ru inc'a' ajcui' us. Ut riq'uin li narûchin, nana'li ru li che'.

12:34b.MAT.012.034 ¡Lâex chanchanex ral li c'ambolay! ¿Chan ta cui' ru nak tex-âtinak châbil âtin nak moco usex ta? Jo' chanru lix ch'ôl junak, jo'can ajcui' naâtinac.

12:35b.MAT.012.035 Li châbil cuînk naâtinac chi châbil xban nak châbil li cuan sa' xch'ôl. Ut li cuînk li inc'a' us lix na'leb, yibru naâtinac xban nak inc'a' us li cuan sa' xch'ôl.

12:36b.MAT.012.036 Lâin tinye êre nak sa' xk'ehil li rakba âtin li junjûnk tixk'axtesi xcuênt chirix chixjunil li jo' mâjo'il aj âtin quixye.

12:37b.MAT.012.037 Riq'uin lê râtin tâq'uehek' êretal. Riq'uin lê râtin tâc'utûnk nak mâc'a' lê mâc malaj riq'uin lê râtin tâtenebâk li tojbal mâc sa' êbên.-

12:38b.MAT.012.038 Cuan xcomoneb laj tz'îb ut xcomoneb laj fariseo que'âtinac ut que'xye: -At tzolonel, bânu junak milagro chiku. C'ut chiku nak riq'uin li Dios nachal lâ cuanquil, chanqueb.

12:39b.MAT.012.039 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Li inc'a' useb xna'leb neque'raj nak tâc'utbesîk junak milagro chiruheb, aban mâ jun milagro tâc'utbesîk chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesîc chiruheb junxil, a'an li tâc'utbesimânk chiruheb.

12:40b.MAT.012.040 Jo' nak laj Jonás oxib cutan ut oxib k'ojyîn quicuan chak sa' xsa' li nimla car, jo'can ajcui' nak lâin li C'ajolbej tincuânk oxib cutan ut oxib k'ojyîn sa' li muklebâl.

12:41b.MAT.012.041 Laj Jonás quixch'olob xyâlal chiruheb laj Nínive ut que'yot'e' xch'ôl que'xjal xc'a'ux. Ut lâin k'axal nim incuanquil chiru laj Jonás ut cuanquin arin sa' êyânk, abanan lâex inc'a' niquinêpâb. Jo'can nak eb laj Nínive te'cuaclîk chak sa' xk'ehil li rakba âtin êrochben ut texjiteb xban nak inc'a' nequexpâban.

12:42b.MAT.012.042 Li ixk li quicuan chok' reina sa' li tenamit li cuan sa' li sur tâcuaclîk chak sa' xk'ehil nak târakek' âtin sa' êbên ut tixye nak cuan êmâc xban nak inc'a' nequexpâban. A'an quichal chak toj sa' xmaril li ruchich'och' chirabinquil lix na'leb laj Salomón. Ut lâin k'axal cui'chic cuan inna'leb chiru laj Salomón ut cuanquin arin sa' êyânk. Abanan inc'a' nequepâb li cuâtin.

12:43b.MAT.012.043 Li mâus aj musik'ej nak ac x-el riq'uin junak cuînk, nalajnume' sa' li chaki na'ajej ut yô chixsic'bal bar tâoc chi hilânc. Ut mâ bar naxtau xna'aj.

12:44b.MAT.012.044 Tojo'nak naxye sa' xch'ôl: -Lâin tinsuk'îk cui'chic riq'uin li cuînk bar quin-el cui' chak, chan. Ut nak nocoxtau li cuînk, chanchan jun li cab mâc'a' chic cuan chi sa', mesunbil ut cauresinbil re oybenînc.

12:45b.MAT.012.045 Ut li mâus aj musik'ej naxsic' cuukub chic chi mâus aj musik'ej k'axal cui'chic numtajenak xmâusilaleb chiru a'an. Neque'oc chi cuânc riq'uin li cuînk. Ut lix na'leb li cuînk a'an numtajenakak chic xyibal ru chiru nak xcuan chak junxil. Ut jo'can ajcui' têc'ul lâex li numtajenak lê mâusilal.

12:46b.MAT.012.046 Ut toj yô ajcui' chi âtinac li Jesús riq'uineb li tenamit nak quicuulac aran lix na' rochbeneb li rîtz'in li Jesús. Cuanqueb chirix cab ut te'raj raj râtinanquileb.

12:47b.MAT.012.047 Ut jun quiyehoc chak re li Jesús: -Kâcua', lâ na' ut eb lâ cuîtz'in cuanqueb chirix cab. Te'raj âcuâtinanquil.

12:48b.MAT.012.048 Ut li Jesús quixye re: -¿Ani lin na' ut aniheb li cuîtz'in nak nequec'oxla lâex?-

12:49b.MAT.012.049 Ut quixye' li ruk' cuanqueb cui' lix tzolom ut quixye: -A'ineb lin na' ut a'ineb li cuîtz'in.Chixjunileb li te'bânûnk re li naraj lin Yucua' li cuan sa' choxa, a'aneb li cuîtz'in, a'aneb li cuanab ut a'aneb lin na', chan.

12:50b.MAT.012.050 Chixjunileb li te'bânûnk re li naraj lin Yucua' li cuan sa' choxa, a'aneb li cuîtz'in, a'aneb li cuanab ut a'aneb lin na', chan.

13

13:1b.MAT.013.001 Ut sa' li cutan a'an, li Jesús qui-el sa' li cab ut coxc'ojlâk chire li palau.

13:2b.MAT.013.002 Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin chirabinquil. Xban xq'uialeb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' jun li jucub cuan sa' li palau ut quic'ojla chi sa'. Ut chixjunileb li tenamit xakxôqueb chire li ha'.

13:3b.MAT.013.003 Ut nabal c'a'ak re ru quixtzoleb cui' riq'uin jaljôquil ru âtin, ut quixye reheb: -Abihomak li tinye êre. Jun aj acuinel cô chi âuc.

13:4b.MAT.013.004 Ut nak yô chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj.

13:5b.MAT.013.005 Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' li pec ru bar mâc'a' cui' mas li ch'och'. Sa' junpât quimok, abanan inc'a' quixchap xxe' xban nak jay li ch'och' sa' xbên li pec.

13:6b.MAT.013.006 Nak quichal li sak'e quichakic li acuîmk xban nak inc'a' cham naxic lix xe'.

13:7b.MAT.013.007 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' xyânk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbên, quixnat' li acuîmk.

13:8b.MAT.013.008 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' li châbil ch'och'. Quimok ut quiûchin. Cuan quixq'ue lajêtk xca'c'âl ru. Cuan quixq'ue oxtakc'âl ru, ut cuan cui'chic quixq'ue o'takc'âl ru li junjûnk.

13:9b.MAT.013.009 Tojo'nak li Jesús quixye reheb: -Li ani na-abin, chixq'uehak retal li c'a'ru ninye, chan.

13:10b.MAT.013.010 Mokon chic que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús, ut que'xye re: -¿C'a'ut nak nacacuâtinaheb sa' jaljôquil ru âtin?-

13:11b.MAT.013.011 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Q'uebil êre lâex re nak tênau xyâlal li mukmûquil na'leb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb a'an inc'a' q'uebil reheb re te'xnau li na'leb a'an.

13:12b.MAT.013.012 A' li ani naxtau ru lix yâlal, k'axal cui'chic nabal tâq'uehek' chixnau; a'ut li ani ca'ch'in ajcui' naxnau, tâisîk chiru li jo' q'uial naxnau.

13:13b.MAT.013.013 Jo'can nak ninâtinac riq'uineb sa' jaljôquil ru âtin xban nak usta yôqueb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yôqueb chi abînc, abanan inc'a' te'xtau xyâlal.

13:14b.MAT.013.014 Chi jo'can natz'akloc ru li quiyehe' xban li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: Cuulaj cuulajeb chirabinquil ut inc'a' neque'xtau xyâlal. Ut cuulaj cuulajeb chirilbal ut inc'a' neque'xq'ue retal li c'a'ru neque'ril.

13:15b.MAT.013.015 Li tenamit a'in xe'âlo' lix ch'ôleb ut chanchan tz'aptz'o lix xiqueb ut chanchaneb li mutz'. Jo'can nak inc'a' neque'xnau lix yâlal. Cui ta mâcua' jo'can, te'ilok raj ut te'xq'ue raj retal li te'ril ut te'abînk raj ut te'xtau raj ru li neque'rabi ut te'yot'ek' raj xch'ôl ut te'xjal raj xc'a'uxeb ut lâin tebinq'uirtesi raj. (Isa. 6:9-10)

13:16b.MAT.013.016 Us xak êre lâex xban nak nequex-iloc ut nequeq'ue retal li c'a'ru nequeril. Nequex-abin ut nequetau ru lix yâlal.

13:17b.MAT.013.017 Relic chi yâl tinye êre nak nabaleb li profeta ut nabaleb li tîqueb xch'ôl que'raj rilbal li c'a'ru yôquex chirilbal ut inc'a' que'ril. Ut que'raj rabinquil li c'a'ru yôquex chirabinquil ut inc'a' que'rabi.

13:18b.MAT.013.018 Abihomak lix yâlal li jaljôquil ru âtin a'in chirix laj acuinel.

13:19b.MAT.013.019 Li ani na-abin re lix yâlal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut inc'a' naxtau ru, a'an chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmak' chiru lix yâlal ut sa' junpât nasach sa' xch'ôl.

13:20b.MAT.013.020 Ut li iyaj li quinak sa' li pec ru li inc'a' quixchap xxe', a'aneb li neque'abin re li râtin li Dios ut sa' junpât neque'xpâb chi saheb sa' xch'ôleb.

13:21b.MAT.013.021 Abanan inc'a' nacana sa' xch'ôleb. Nak nachal junak raylal, malaj ch'a'ajquilal sa' xbêneb xban lix pâbâleb, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Sa' junpât neque'ch'inan xch'ôl.

13:22b.MAT.013.022 Ut li iyaj li quinak sa' xyânk li q'uix, a'aneb li neque'abin re li râtin li Dios. Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xrâbal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix yâlal chiruheb. Mâc'a' na-oc cui' li râtin li Dios chiruheb.

13:23b.MAT.013.023 Ut li iyaj li quinak sa' li châbil ch'och', a'aneb li neque'rabi ut neque'xpâb ut neque'xtau ru chi tz'akal li râtin li Dios. Neque'q'ui chi us sa' lix pâbâleb, jo' li acuîmk li narûchin lajêtk xca'takc'âl ut li naxq'ue oxtakc'âl, ut li naxq'ue o'takc'âl ru li junjûnk.

13:24b.MAT.013.024 Ut quixye jun chic li jaljôquil ru âtin reheb li tenamit: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li cuînk quirau li châbil riyajil li trigo sa' lix ch'och'.

13:25b.MAT.013.025 Ut nak ac xe'cuar chixjunileb, quicuulac li xic' na-iloc re laj êchal re li ch'och' ut sa' xyânk li trigo coxrau chak li riyajil li yibru pim chanchan ajcui' li trigo ut cô.

13:26b.MAT.013.026 Ut nak quimok chak li acuîmk ut quiûchin, tojo'nak quic'utun ajcui' li pim.

13:27b.MAT.013.027 Que'cuulac ut eb laj c'anjel riq'uin laj êchal re li ch'och' ut que'xye: -Kâcua', ¿ma mâcua' châbil iyaj li xacuau sa' li ch'och'? ¿Bar put xchal li pim cuan chi sa'?-

13:28b.MAT.013.028 Ut a'an quixye reheb: -Jun li cuînk xic' na-iloc cue xbânun re a'in, chan. Ut eb laj c'anjel que'xye: -¿Ma tâcuaj toxic ut toxkamich'?-

13:29b.MAT.013.029 Ut laj êchal re li ch'och' quixye: -Inc'a'. Mâre sa' xmich'bal li pim naru têmich' ajcui' li acuîmk.

13:30b.MAT.013.030 Canabomak chi q'uîc chi xca'bichaleb toj sa' xk'ehil xsic'bal ru li trigo. Ut sa' xk'ehil li xsic'bal, tinye reheb laj sic'ol re: -Xocomak junxil li pim ut bac'omak chi jôb re xc'atbal. A'ut li trigo c'ûlahomak sa' li rochochil.-

13:31b.MAT.013.031 Li Jesús quixye jun chic li jaljôquil ru âtin reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li riyajil li nînki mostaza, li quixc'am jun li cuînk ut quirau sa' lix ch'och'.

13:32b.MAT.013.032 Li riyajil li mostaza coc' chiruheb chixjunil li iyaj cuan. Ut nak naq'ui, nînk chi us nacuulac. Naxk'ax xteram li acuîmk. Chanchan jun tôn li che' ut eb laj xic'anel xul neque'xyîb lix soc sa' eb li ruk'.

13:33b.MAT.013.033 Jun chic li jaljôquil ru âtin quixye: Jun li ixk quixq'ue ca'ch'in lix ch'amal caxlan cua sa' xyânk li oxib bisoc li c'aj ut quisîpo' li k'em xban, ut nabal chic li caxlan cua qui-el. Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan ajcui' a'an. Nak neque'rabi resil, nabal neque'pâban re.

13:34b.MAT.013.034 Chixjunil a'in sa' jaljôquil ru âtin quixye li Jesús reheb li q'uila tenamit. Ut mâc'a' quixye reheb chi mâcua' ta sa' jaljôquil ru âtin.

13:35b.MAT.013.035 Nak quixbânu chi jo'can quitz'akloc ru li quixye li profeta nak quixye chi jo'ca'in: Tinâtinak riq'uineb sa' jaljôquil ru âtin. Tinch'olob xyâlal li c'a'ak re ru mukmu chak chalen sa' xticlajic li ruchich'och'. (Sal. 78:2)

13:36b.MAT.013.036 Ut nak quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' cab. Ut nak que'cuulac eb lix tzolom riq'uin, que'xye re: -Kâcua', ch'olob chiku lix yâlal li jaljôquil ru âtin chirix li yibru pim sa' li acuîmk, chanqueb.

13:37b.MAT.013.037 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Li na-acuoc re li châbil iyaj, a'an lâin li C'ajolbej.

13:38b.MAT.013.038 Ut li ch'och', a'an li ruchich'och'. Ut li châbil iyaj, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil li nimajcual Dios. Ut li yibru pim, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil laj tza.

13:39b.MAT.013.039 Ut li xic' na-iloc, a'an li qui-acuoc re li yibru pim. A'an laj tza. Ut lix k'ehil xsic'bal ru li acuîmk, a'an li roso'jic li ruchich'och'. Ut eb laj sic'ol re, a'aneb lix ángel li Dios.

13:40b.MAT.013.040 Ut jo' ajcui' nak nach'utubâc ut nac'ate' sa' xam li pim, jo'can ajcui' nak toxrakek' li ruchich'och' a'in.

13:41b.MAT.013.041 Lâin li C'ajolbej tintaklaheb chak lin ángel ut eb a'an tole'isînk reheb chixjunileb laj mâc sa' xyânkeb li cuanqueb rubel xnimajcual cuanquilal li Dios. Ut te'isîk ajcui' chixjunileb li neque'q'uehoc re chi mâcobc li tenamit.

13:42b.MAT.013.042 Ut te'q'uehek' sa' li horno li lochlo cui' li xam. Ut aran tâcuânk li yâbac ut li c'uxuxînc ruch e xban li raylal li te'xc'ul.

13:43b.MAT.013.043 Ut li tîqueb xch'ôl te'q'uehek' xlok'al. Chanchanakeb li sak'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucua'eb. Li ani na-abin re li yôquin chixyebal chixq'uehak retal chi us li ninye.

13:44b.MAT.013.044 Lix nimajcual cuanquilal li choxa, a'an chanchan li tumin mukbil sa' ch'och'. Quitauman xban jun li cuînk. Ut li cuînk a'an quixmuk cui'chic xca' sut li tumin. K'axal quisaho' sa' xch'ôl nak coxc'ayi chixjunil li c'a'ru cuan re ut quixlok' li ch'och' li mukmu cui' li tumin.

13:45b.MAT.013.045 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan ajcui' jun li cuînk aj yaconel li naxsic' li tertôquil pec perla xc'aba'.

13:46b.MAT.013.046 Ut nak quixtau jun li perla k'axal châbil, quixc'ayi chixjunil li c'a'ru cuan re ut quixlok' li perla li k'axal terto xtz'ak.

13:47b.MAT.013.047 Jo'can ajcui' lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li yoy li quiq'ueman sa' li palau ut q'uila pây chi car quirisi chak.

13:48b.MAT.013.048 Ut nak quinujac, que'risi chire li ha' ut que'oc chixsic'bal ru li car. Li châbil que'xxoc ut que'xq'ue sa' li chacach ut li inc'a' us que'xtz'ek.

13:49b.MAT.013.049 Jo'can ajcui' tâuxmânk sa' roso'jic li ruchich'och'. Te'châlk eb li ángel ut a'an tole'isînk reheb li inc'a' useb xna'leb sa' xyânkeb li tîqueb xch'ôl.

13:50b.MAT.013.050 Ut te'q'uehek' li inc'a' useb xna'leb sa' li horno li lochlo cui' li xam. Ut aran tâcuânk li yâbac ut li c'uxuxînc ruch e xban li raylal li te'xc'ul.

13:51b.MAT.013.051 Li Jesús quixpatz' reheb: -¿Ma xetau xyâlal chixjunil li jaljôquil ru âtin a'in?- Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: -Kâcua', xkatau xyâlal, chanqueb.

13:52b.MAT.013.052 Li Jesús quixye reheb: -Jo'can nak chixjunileb li neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab ut neque'xtzol rib cuiq'uin, eb a'an chanchaneb laj êchal cab li narisi sa' lix c'ûlebâl li c'a'ru ac' jo' ajcui' li c'a'ru k'el, chan li Jesús. (Quixye chi jo'can xban nak cuan xlok'al li na'leb q'uebil najter xban li Dios ut cuan ajcui' xlok'al li ac' na'leb q'uebil xban li Jesús.)

13:53b.MAT.013.053 Ut nak quirake' xyebal li jaljôquil ru âtin a'in, li Jesús qui-el sa' li tenamit Capernaum.

13:54b.MAT.013.054 Ut nak quicuulac sa' lix tenamit Nazaret, quixtzoleb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut eb a'an que'sach xch'ôleb chirabinquil li quixye li Jesús, ut que'xye chi ribileb rib: -¿Bar naxtau lix na'leb li cuînk a'in? ¿Chanru nak naru xbânunquil li milagro a'in li nalajxbânu?

13:55b.MAT.013.055 ¿Ma mâcua' ta bi' a'an li ralal laj pech'? ¿Ma mâcua' ta bi' lix María lix na'? Ut, ¿ma mâcua' ta bi' a'an li raseb laj Jacobo ut laj José, laj Simón ut laj Judas?

13:56b.MAT.013.056 Ut, ¿ma mâcua' ta bi' sa' kayânk cuanqueb li ranab? ¿Bar ta cui' xtau chixjunil lix na'leb? chanqueb.

13:57b.MAT.013.057 Ut inc'a' que'raj rabinquil ut que'xtz'ektâna. A' ut li Jesús quixye reheb: -Junak profeta q'uebil xlok'al. Abanan sa' lix tenamit ut sa' li rochoch inc'a' q'uebil xlok'al, chan.Ut inc'a' q'ui li milagros li quixbânu aran xban nak inc'a' que'raj pâbânc li tenamit.

13:58b.MAT.013.058 Ut inc'a' q'ui li milagros li quixbânu aran xban nak inc'a' que'raj pâbânc li tenamit.

14

14:1b.MAT.014.001 Sa' eb li cutan a'an laj Herodes li acuabej quirabi resil li c'a'ru yô chixbânunquil li Jesús.

14:2b.MAT.014.002 Ut a'an quixye reheb laj c'anjel chiru: -A'an tana laj Juan laj Cubsihom Ha'. A'an xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixbânunquil li milagros, chan.

14:3b.MAT.014.003 Ac junxil laj Herodes quixtakla xchapbal laj Juan. Que'xbac' riq'uin cadena ut que'xq'ue sa' tz'alam. Laj Herodes quixbânu chi jo'can yal xban nak jo'can quiraj lix Herodías. Lix Herodías a'an li rixakil laj Felipe li rîtz'in laj Herodes. Ut laj Herodes quixc'am chok' rixakil.

14:4b.MAT.014.004 Toj mâji' naq'uehe' sa' tz'alam laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quixye re laj Herodes chi jo'ca'in: -Nimla mâc xabânu nak xac'am chok' âcuixakil lix Herodías, chan laj Juan re.

14:5b.MAT.014.005 Jo'can nak laj Herodes quiraj raj xcamsinquil, aban quixucuac chiruheb li q'uila tenamit xban nak laj Juan profeta nak cuan chiruheb a'an.

14:6b.MAT.014.006 Ut sa' xnink'einquil lix chihab laj Herodes, lix co' lix Herodías quixajoc chiruheb chixjunileb li ula'. Ut c'ajo' nak quicuulac chiru laj Herodes.

14:7b.MAT.014.007 Jo'can nak laj Herodes quixyechi'i re riq'uin juramento nak tixq'ue re chixjunil li c'a'ru tixpatz'.

14:8b.MAT.014.008 Ut li xka'al chi ac tacchi'inbil xban lix na', quixye re laj Herodes: -Q'ue cue arin sa' plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan.

14:9b.MAT.014.009 Mâ ca'ch'in nak quiraho' xch'ôl laj Herodes chirabinquil li quixye. Aban xban li juramento li ac quixye chiruheb li cuanqueb sa' mêx rochben, quixtakla xq'uebal re li xka'al li c'a'ru quixpatz'.

14:10b.MAT.014.010 Quixtakla xch'otbal xcux laj Juan aran sa' tz'alam.

14:11b.MAT.014.011 Ut que'xc'am chak lix jolom laj Juan sa' jun plato ut quik'axtesîc re li xka'al. Ut li xka'al quixq'ue re lix na'.

14:12b.MAT.014.012 Nak que'rabi resil lix camic laj Juan, eb lix tzolom que'cuulac chixc'ambal li camenak ut coxe'xmuk. Ut coxe'xye chak resil re li Jesús.

14:13b.MAT.014.013 Nak quirabi resil li quic'ulman, li Jesús qui-el aran. Qui-oc sa' jun li jucub ut cô sa' jun na'ajej cuan xjunes. Ut nak que'xq'ue retal li tenamit nak cô, que'el chak sa' lix tenamiteb ut que'côeb chi rokeb sa' ânil bar cô cui' li Jesús.

14:14b.MAT.014.014 Ut li Jesús nak qui-el sa' li jucub, quiril li q'uila tenamit li ac que'cuulac xbên cua chiru a'an. Ut quixtok'oba ruheb ut quixq'uirtesiheb li yaj cuanqueb sa' xyânkeb.

14:15b.MAT.014.015 Ut nak qui-ecuu, que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Yô chi ecuûc ut mâc'a' cuan arin cuanco cui'. Jo'can nak tâtaklaheb li q'uila tenamit chixlok'bal lix cua sa' eb li coc' tenamit.-

14:16b.MAT.014.016 Li Jesús quixye reheb: -Moco tento ta nak te'xic eb a'an. Q'uehomak xcuaheb lâex.-

14:17b.MAT.014.017 Ut eb a'an que'xye: -Mâc'a' cuan ke lâo arin, ca'aj cui' ôb chi caxlan cua ut cuib chi car.-

14:18b.MAT.014.018 Li Jesús quixye reheb: -C'amomak chak cuiq'uin.-

14:19b.MAT.014.019 Ut nak ac xtaklaheb li q'uila tenamit chi c'ojlâc sa' li pach'aya', quixchap li ôb chi caxlan cua ut li cuib chi car, qui-iloc takec' ut quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi ut quixq'ue li caxlan cua reheb lix tzolom ut que'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit.

14:20b.MAT.014.020 Ut que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'ôleb. Ut que'xxoc li jo' q'uial qui-ela'an. Cablaju chacach nujenak li rela' qui-ela'an.

14:21b.MAT.014.021 Eb li que'cua'ac cuanqueb ôb mil chi cuînk chi inc'a' q'uebileb sa' ajl li ixk ut eb li coc'al.

14:22b.MAT.014.022 Tojo'nak li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chi oc sa' li jucub re nak a'aneb xbên cua te'xic jun pac'al li palau roybeninquil nak tixchak'rabiheb li q'uila tenamit.

14:23b.MAT.014.023 Ut nak ac xchak'rabiheb li tenamit, yô chi oc li k'ojyîn nak li Jesús cô chiru tzûl chi tijoc. Ut aran cuan xjunes.

14:24b.MAT.014.024 Ut li jucub li yôqueb chi xic cui' lix tzolom tâcuulak sa' xyi li palau, ut lix cau ok li palau cau nocoxquet rib chiru li jucub, xban nak chiru yô chak chi châlc li ik'.

14:25b.MAT.014.025 Sakêuc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cui' ut yô chi bêc chiru li ha'.

14:26b.MAT.014.026 Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yô chi bêc chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re ut que'xye: -Anum a'an.-

14:27b.MAT.014.027 A'ut li Jesús ticto quirâtinaheb ut quixye reheb: -Mexxucuac. Lâin li yôquex chicuilbal. Cacuubresihomak êch'ôl, chan reheb.

14:28b.MAT.014.028 Quichak'oc laj Pedro ut quixye: -Kâcua', cui lâat, ye nak tinxic ajcui' lâin âcuiq'uin chiru li ha'.-

14:29b.MAT.014.029 Li Jesús quixye re: -Quim.- Ut laj Pedro qui-el chak sa' li jucub ut qui-oc chi bêc chiru li ha' re tâxic riq'uin li Jesús.

14:30b.MAT.014.030 Abanan nak quixq'ue retal li câk-sut-ik', quixucuac, ut qui-oc chi subec' sa' li ha' ut quixjap re ut quixye: -¡Kâcua', chinâcolak! chan.

14:31b.MAT.014.031 Ut li Jesús sa' junpât quixye' li ruk', quixchap ut quixye re: -At cuînk, inc'a' nacatpâban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak xacuiba âch'ôl?-

14:32b.MAT.014.032 Ut nak que'oc sa' li jucub, quich'ana li ik'.

14:33b.MAT.014.033 Ut eb li cuanqueb sa' li jucub que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni ut que'xye re: -Relic chi yâl nak lâat li Ralal li Dios, chanqueb re.

14:34b.MAT.014.034 Nak quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pac'al li palau, coxe'el sa' li na'ajej Genesaret.

14:35b.MAT.014.035 Eb li cuînk cuanqueb aran ticto que'xq'ue retal nak a'an li Jesús ut que'xye resil sa' chixjunil li na'ajej a'an. Ut quilaje'xc'am li yaj riq'uin re nak tixq'uirtesiheb.Ut que'xtz'âma chiru nak tixcanabeb li yaj chixch'e'bal li rak'. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak' quilaje'q'uira.

14:36b.MAT.014.036 Ut que'xtz'âma chiru nak tixcanabeb li yaj chixch'e'bal li rak'. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak' quilaje'q'uira.

15

15:1b.MAT.015.001 Jun ch'ol eb aj tz'îb rochbeneb laj fariseo que'chal chak Jerusalén. Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re:

15:2b.MAT.015.002 -¿C'a'ut nak eb lâ tzolom neque'xk'et li chak'rab li canabanbil xbaneb li kaxe' katôn? ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb nak neque'cua'ac jo' tz'îbanbil sa' li kachak'rab? chanqueb.

15:3b.MAT.015.003 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Ut lâex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil êre xban li Dios riq'uin xbânunquil lê najter na'leb li c'aynakex chixbânunquil?

15:4b.MAT.015.004 Li Dios quixye: -Cha-oxlok'i lâ na' âyucua'. Ut quixye ajcui': -Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak tâosok'. (Ex. 20:12; 21:17)

15:5b.MAT.015.005 A'ut lâex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', "ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj târûk tatintenk'a cui'." Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex.

15:6b.MAT.015.006 Jo'can nak lâex nequetz'ektâna xcuanquil li chak'rab q'uebil xban li Dios ut a' chic lê najter na'leb nequebânu.

15:7b.MAT.015.007 Lâex aj ca' pac'al u. Yâl ajcui' li quixye li profeta Isaías chêrix lâex nak quixtz'îba li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quixye:

15:8b.MAT.015.008 Li tenamit a'in niquine'xlok'oni ca'aj cui' riq'uin xtz'ûmal reheb. Moco neque'xbânu ta chi anchal xch'ôleb.

15:9b.MAT.015.009 Mâc'a' rajbal nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rabeb li cuînk. (Isa. 29:13)

15:10b.MAT.015.010 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riq'uin ut quixye reheb: -Abihomak chêjunilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak têtau xyâlal.

15:11b.MAT.015.011 Mâcua' li c'a'ru naxtzaca li cuînk namâco' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla sa' xch'ôl, a'an li namâco' cui'.-

15:12b.MAT.015.012 Que'jiloc lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Ma xaq'ue retal nak eb laj fariseo ra xe'rec'a nak xe'rabi li âtin li xaye?-

15:13b.MAT.015.013 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Chixjunil li acuîmk inc'a' aubil xban lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an tâmich'mânk.

15:14b.MAT.015.014 Canabomakeb. A'aneb mutz'eb ut neque'xberesiheb li mutz'. Ut cui li mutz' neque'xberesi li rech mutz'il, chi xca'bichaleb te't'anek' sa' jul.-

15:15b.MAT.015.015 A'ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: -Bânu usilal, ch'olob chiku lix yâlal li jaljôquil ru âtin a'in.-

15:16b.MAT.015.016 Ut li Jesús quixye re: -¿Ma toj mâc'a' ajcui' êna'leb lâex?

15:17b.MAT.015.017 ¿Ma toj mâji' nequetau xyâlal nak chixjunil li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' xch'ôl ta naxic? Tîc sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic.

15:18b.MAT.015.018 Li inc'a' us na-el sa' xtz'ûmal re li junjûnk, a'an sa' lix ch'ôl nachal. Ut a'an a'in li namâco' cui'.

15:19b.MAT.015.019 Sa' lix ch'ôl junak nachal chak li mâus aj na'leb, li camsînc ras rîtz'in, li muxuc caxâr, li co'bêtac yumbêtac, li elk'ac, li k'abânc ut li majecuânc.

15:20b.MAT.015.020 Chixjunil li mâus aj na'leb a'in sa' xch'ôl junak nachal chak, ut a'an li namâco' cui' li junjûnk. Ut li cua'ac chi inc'a' ch'ajbil li uk'ej, mâcua' a'an li namâco' cui' li cuînk, chan.

15:21b.MAT.015.021 Ut qui-el aran li Jesús ut cô sa' eb li na'ajej xcuênt Tiro ut xcuênt Sidón.

15:22b.MAT.015.022 Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: -Kâcua', Ralalat laj David, chacuuxtâna taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yô chi tacuasîc xban li mâus aj musik'ej, chan.

15:23b.MAT.015.023 A'ut li Jesús mâ jun li âtin quixye re. Ut eb lix tzolom que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Kâcua', bânu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb.

15:24b.MAT.015.024 Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Mâ bar chic taklanbilin chak, ca'aj cui' riq'uineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan.

15:25b.MAT.015.025 Ut li ixk quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye cui'chic: -Kâcua', chacuuxtâna taxak cuu.-

15:26b.MAT.015.026 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan li Jesús.

15:27b.MAT.015.027 Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: -Yâl li nacaye, Kâcua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcuaheb li coc'al li nat'ane' rubel li mêx nak yôqueb chi cua'ac, chan.

15:28b.MAT.015.028 Ut li Jesús quixye re: -Kana', lâat relic chi yâl xatau ru lix yâlal ut chi anchal âch'ôl xatpâban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'âma, chan. Ut sa' ajcui' li hônal a'an quiq'uira lix co'.

15:29b.MAT.015.029 Qui-el chak li Jesús aran, ut quinume' chire li palau Galilea sa' xna'ajeb li mâcua'eb aj judío. Tojo'nak quitake' chiru jun li tzûl ut aran quic'ojla.

15:30b.MAT.015.030 Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin. Cuanqueb nabal li yaj li que'c'ame' riq'uin. Cuanqueb li yêk rok, cuanqueb li mutz', cuanqueb li mem ut li tokol ruk'eb, ut cuanqueb ajcui' nabaleb li yaj rochbeneb. Ut cole'q'uehek' chiru li Jesús ut a' yal c'a'ru lix yajel li junjûnk, li Jesús quixq'uirtesiheb.

15:31b.MAT.015.031 Jo'can nak que'sach xch'ôleb li tenamit chirilbal nak li mem neque'âtinac chic ut li tokoleb ruk' que'q'uira ut li yêkeb rokeb neque'bêc chic ut eb li mutz' ruheb neque'iloc chic. Ut que'xnima xlok'al lix Dioseb laj Israel.

15:32b.MAT.015.032 Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: -Neque'cuil xtok'obâl ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut mâc'a' xcuaheb. Ut inc'a' nacuaj xtaklanquileb sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak. Naru neque'lub sa' be, chan.

15:33b.MAT.015.033 Ut eb lix tzolom que'xye re: -¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac li q'uila tenamit a'in? Arin mâc'a' cuan, chanqueb.

15:34b.MAT.015.034 Ut li Jesús quixye reheb: -¿Jarub li caxlan cua cuan êriq'uin? chan. -Cuukub ajcui' li caxlan cua ut cuib oxib li coc' car, chanqueb re.

15:35b.MAT.015.035 Ut li Jesús quixtaklaheb li tenamit chi c'ojlâc chiru ch'och'.

15:36b.MAT.015.036 Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit.

15:37b.MAT.015.037 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'ôleb. Ut que'xc'ûla li qui-ela'an. Cuukub chacach nujenak li rela' xc'aj li caxlan cua li qui-ela'an.

15:38b.MAT.015.038 Ut eb li que'cua'ac, a'aneb câhib mil chi cuînk chi mâc'a'eb sa' ajl li ixk chi moco li coc'al.Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut cô cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcuênt Magdala.

15:39b.MAT.015.039 Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut cô cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcuênt Magdala.

16

16:1b.MAT.016.001 Que'cuulac laj fariseo ut eb laj saduceo riq'uin li Jesús. Que'raj xyalbal rix ut que'oc chixtz'âmanquil chiru nak tixbânu junak milagro chiruheb re rilbal ma yâl nak riq'uin li Dios nachal lix cuanquil.

16:2b.MAT.016.002 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Nak na-ecuu nequeye "châbilak li cutan cuulaj xban nak cak ru li choxa."

16:3b.MAT.016.003 Ut ek'ela nequeye "hôn naxq'ue hab xban nak cak ru ut k'ojyîn ru li choxa." Lâex aj ca' pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa. Abanan, ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru xyâlal li yô chi c'ulmânc sa' eb li cutan a'in.

16:4b.MAT.016.004 Lâex jun têp chi tenamit inc'a' us lê na'leb. Nequetz'ektâna li Dios ut nequeraj nak tâc'utbesîk chêru junak milagro. Abanan inc'a' tâc'utbesîk chêru, ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, chan li Jesús. Tojo'nak quixcanabeb ut cô.

16:5b.MAT.016.005 Nak ac xe'nume' lix tzolom jun pac'al li palau, que'xq'ue retal nak inc'a' que'xc'am xtzacaêmk.

16:6b.MAT.016.006 Ut li Jesús quixye reheb: -Cheq'uehak retal, mêbon êrib riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo chi moco riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj saduceo.

16:7b.MAT.016.007 Eb lix tzolom que'oc chi âtinac chi ribileb rib ut que'xye: -Xban nak inc'a' xkac'am chak li caxlan cua, jo'can nak yô chixyebal ke chi jo'can.

16:8b.MAT.016.008 Li Jesús quixnau li c'a'ru yôqueb chixyebal ut quixye reheb: -Lâex inc'a' nequexpâban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak yôquex chi c'oxlac chirix li xinye êre? ¿C'a'ut nak yôquex chixyebal chiribil êrib nak mâc'a' lê caxlan cua?

16:9b.MAT.016.009 ¿Ma toj mâji' nequetau xyâlal? ¿Ma inc'a' najultico' êre nak xinjachi li ôb chi caxlan cua reheb li ôb mil chi cuînk? Ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? chan.

16:10b.MAT.016.010 -Ut, ¿ma inc'a' najultico' êre nak xinjachi li cuukub chi caxlan cua reheb li câhib mil chi cuînk? Ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc?

16:11b.MAT.016.011 ¿C'a'ut nak inc'a' nequetau xyâlal nak mâcua' chirix li caxlan cua yôquin chi âtinac nak xinye êre: Mêbon êrib riq'uin li xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo ut eb laj saduceo? chan.

16:12b.MAT.016.012 Tojo'nak que'xtau ru nak mâcua' chirix xch'amal lix caxlan cua yô chi âtinac. Chirix ban lix tijlebeb laj fariseo ut laj saduceo yô chi âtinac.

16:13b.MAT.016.013 Chirix chic a'an li Jesús cô rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Cesarea re Filipo. Nak yôqueb chi xic, quixpatz' reheb lix tzolom: -¿Anihin lâin nak neque'xye li tenamit?-

16:14b.MAT.016.014 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: -Cuan neque'yehoc nak lâat laj Juan laj Cubsihom Ha'. Ut cuan neque'yehoc nak lâat li profeta Elías, ut cuan neque'yehoc nak lâat li profeta Jeremías. Ut cuan cui'chic neque'yehoc nak lâat junak chic reheb li profeta.

16:15b.MAT.016.015 Ut li Jesús quixye reheb: -Ut lâex, ¿Anihin lâin nak nequeye?-

16:16b.MAT.016.016 Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye: -Lâat li Cristo, li Ralal li yo'yôquil Dios.-

16:17b.MAT.016.017 Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Us xak âcue, at Simón, ralalat laj Jonás, xban nak moco cuînk ta xc'utbesin châcuu lix yâlal a'in. Lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ban li xc'utbesin châcuu.

16:18b.MAT.016.018 Ut lâin ninye âcue nak lâat laj Pedro. Ut sa' xbên li sakônac a'in lâin tincabla lin iglesia ut laj tza mâc'a'ak xcuanquil sa' xbên.

16:19b.MAT.016.019 Ut lâin tinq'ue âcuanquil sa' xbêneb li ani te'pâbânk cue. Ut chixjunil li c'a'ru tâc'ûb ru sa' xyâlal sa' ruchich'och', li Dios tixc'ûb ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru tâye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru tâye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us.

16:20b.MAT.016.020 Tojo'nak quixye reheb lix tzolom nak mâ ani aj e te'xye nak li Jesús, a'an li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios.

16:21b.MAT.016.021 Chalen sa' li cutan a'an li Jesús quixtiquib xch'olobanquil chiruheb lix tzolom nak tento tâxic Jerusalén chixc'ulbal nabal li raylal xbaneb li cuînk li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo ut xbaneb li xbênil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'îb. Quixye reheb nak tâcamsîk ut nak tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan.

16:22b.MAT.016.022 Ut laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal: -Kâcua', chan re, li Dios taxak chicolok âcue re nak inc'a' tâc'ul chi jo'can, chan.

16:23b.MAT.016.023 Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal laj Pedro ut quixye re: -Elen arin sa' xnak' cuu. Lâat chanchanat laj tza. Mich'inan inch'ôl âban chixbânunquil li c'a'ru tento tinbânu. Lâat inc'a' yôcat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. Yôcat ban chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cuînk, chan.

16:24b.MAT.016.024 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: -Li ani târaj inpâbanquil, tento nak tixtz'ektâna li c'a'ru naxrahi ru lix ch'ôl. Tixcuy xnumsinquil li raylal, usta tâcamsîk sa' inc'aba'. Ut chinixtâkehak.

16:25b.MAT.016.025 Li ani naxra lix yu'am arin sa' ruchich'och', a'an tixsach li junelic yu'am. A'ut li ani naxsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba', a'an târêchani li junelic yu'am.

16:26b.MAT.016.026 ¿C'a'ru tixra li cuînk cui târêchani chixjunil xbiomal li ruchich'och' ut tixsach li junelic yu'am xban li biomal? ¿Ma cuan ta bi' c'a'ru tixtoj cui' li yu'am chi junelic?

16:27b.MAT.016.027 Lâin li C'ajolbej tinchâlk riq'uin xnimal xlok'al lin Yucua' cuochbeneb lix ángel. Tojo'nak tinq'ue lix k'ajcâmunquil chi xjunjûnkaleb jo' chanru lix yehom xbânuhom.Relic chi yâl tinye êre nak cuanqueb arin sa' êyânk li inc'a' te'câmk toj tine'ril chi châlc lâin li C'ajolbej riq'uin incuanquilal, chan li Jesús.

16:28b.MAT.016.028 Relic chi yâl tinye êre nak cuanqueb arin sa' êyânk li inc'a' te'câmk toj tine'ril chi châlc lâin li C'ajolbej riq'uin incuanquilal, chan li Jesús.

17

17:1b.MAT.017.001 Cuakib cutan chic chirix a'an, li Jesús quixc'ameb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan li rîtz'in sa' xbên jun li nimla tzûl xjuneseb.

17:2b.MAT.017.002 Ut nak cuanqueb aran, quijalano' li rilobâl li Jesús chiruheb. Ut nalemtz'un li rilobâl jo' li sak'e ut li rak' saksakpotz'in quic'utun ut nalemtz'un.

17:3b.MAT.017.003 Ut xakâmileb laj Moisés ut laj Elías chiruheb nak que'ril ut yôqueb chi âtinac riq'uin li Jesús.

17:4b.MAT.017.004 Ut quiâtinac laj Pedro ut quixye re li Jesús: -Kâcua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Cui tâcuaj, takayîb oxibak muhebâl arin. Jun âcue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan.

17:5b.MAT.017.005 Toj yô ajcui' chi âtinac a'an nak quichal sa' xbêneb jun li chok nalemtz'un. Li Dios quiâtinac chak sa' li chok, ut quixye: -A'in li cualal raro inban. Riq'uin a'an nasaho' inch'ôl. Cherabihak li c'a'ru tixye.-

17:6b.MAT.017.006 Nak que'rabi a'an, k'axal nak que'xucuac lix tzolom ut que'xcut rib sa' ch'och' ut huphu que'cana.

17:7b.MAT.017.007 Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uineb ut quixt'otz't'otz'iheb ut quixye reheb: -Cuaclinkex. Mexxucuac.-

17:8b.MAT.017.008 Ut nak que'xtaksi li rilobâleb, mâ ani chic que'ril ru, ca'aj chic li Jesús quicana xjunes.

17:9b.MAT.017.009 Nak yôqueb chak chi cubec sa' li tzûl, quixye li Jesús reheb: -Mâ ani aj e têye li c'a'ru xeril. Toj mokon naru têye nak lâin li C'ajolbej ac xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak.-

17:10b.MAT.017.010 Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: -¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'îb nak xbên cua tâc'ulûnk laj Elías chiru laj colonel li yechi'inbil xban li Dios?-

17:11b.MAT.017.011 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: -Yâl ajcui' nak laj Elías xbên cua tâchâlk chixc'ûbanquil ru chixjunil li c'a'ak re ru.

17:12b.MAT.017.012 Abanan lâin tinye êre nak laj Elías ac xc'ulun ut inc'a' que'xnau ru. C'ajo' li raylal xe'xbânu re ut jo'can ajcui' lâin li C'ajolbej nabal li raylal tinc'ul xbaneb.-

17:13b.MAT.017.013 Ut eb lix tzolom que'xtau ru nak chirix laj Juan laj Cubsihom Ha' yô chi âtinac li Jesús.

17:14b.MAT.017.014 Ut que'cuulac bar cuanqueb cui' nabal li tenamit. Ut jun li cuînk colxcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re:

17:15b.MAT.017.015 -Kâcua', chan, chacuuxtâna taxak ru li cualal. Rajlal nac'ul xyajel, ut k'axal ra naxc'ul. Nabal sut nat'ane' sa' xam ut nabal sut nat'ane' sa' ha'.

17:16b.MAT.017.016 Ut xinc'am riq'uineb lâ tzolom re nak te'xq'uirtesi; abanan inc'a' xe'ru xq'uirtesinquil, chan.

17:17b.MAT.017.017 Li Jesús quixye: -Ex tenamit, tîc inc'a' nequexpâban ut inc'a' us lê na'leb. ¿Jo' najtil chic tincuânk êriq'uin re nak texpâbânk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús nak quichak'oc.

17:18b.MAT.017.018 Ut li Jesús quixch'ila li mâus aj musik'ej ut qui-el riq'uin li al. Ut sa' ajcui' li hônal a'an li al quiq'uira.

17:19b.MAT.017.019 Ut que'cuulac riq'uin li Jesús lix tzolom nak cuan xjunes ut que'xpatz' re: -¿C'a'ut nak inc'a' xoru lâo chirisinquil li mâus aj musik'ej? chanqueb.

17:20b.MAT.017.020 Ut li Jesús quixye reheb: -Inc'a' xexru xban nak inc'a' nequexpâban chi tz'akal. Relic chi yâl tinye êre nak cuan taxak ca'ch'inak lê pâbâl chanchan xnimal ru jun ch'ina riyajil mostaza, têye raj re li tzûl a'in, "Elen arin, k'axon le'" ut tâk'axônk raj. Ut mâc'a' raj c'a'ru inc'a' târûk têbânu.

17:21b.MAT.017.021 Ca'aj cui' riq'uin ayûn ut riq'uin tijoc naru risinquil li mâus aj musik'ej xcomoneb a'an, chan.

17:22b.MAT.017.022 Ut nak cuanqueb Galilea, li Jesús quixye reheb: -Lâin li C'ajolbej tink'axtesîk sa' ruk'eb li cuînk li te'camsînk cue.

17:23b.MAT.017.023 Tine'xcamsi, abanan lâin tincuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak sa' rox li cutan, chan. Ut c'ajo' nak que'raho' sa' xch'ôleb lix tzolom chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús.

17:24b.MAT.017.024 Ut nak que'cuulac Capernaum li Jesús rochbeneb lix tzolom, que'chal riq'uin laj Pedro li neque'titz'oc toj re li rochoch li Dios ut que'xye re: -¿Ma natojoc laj tzolol êre?-

17:25b.MAT.017.025 -¿C'a' nak inc'a'? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox-ocak a'an sa' cab, li Jesús xbên cua quiâtinac ut quixye: -¿C'a'ru nacaye at Simón, eb li acuabej sa' ruchich'och', aniheb aj e neque'xtitz' li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan.

17:26b.MAT.017.026 Laj Pedro quixye re: -Reheb li jalaneb xtenamit.- Ut li Jesús quixye re: -Eb li ralal li acuabej inc'a' neque'tojoc chi jo'canan.Usta inc'a' raj tento tintoj lâin, abanan re nak me'xpo' xch'ôleb kaban, lâin tintoj. Ayu sa' ânil ut cut lâ chapleb car sa' li palau. Ut li xbên li car li tâchap chak, tâte lix tz'ûmal re. Aran tâtau jun li tumin. Tâc'am ut riq'uin a'an tâtoj li cue ut tâtoj ajcui' lâ cue, chan.

17:27b.MAT.017.027 Usta inc'a' raj tento tintoj lâin, abanan re nak me'xpo' xch'ôleb kaban, lâin tintoj. Ayu sa' ânil ut cut lâ chapleb car sa' li palau. Ut li xbên li car li tâchap chak, tâte lix tz'ûmal re. Aran tâtau jun li tumin. Tâc'am ut riq'uin a'an tâtoj li cue ut tâtoj ajcui' lâ cue, chan.

18

18:1b.MAT.018.001 Sa' li cutan a'an que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Ani li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios?-

18:2b.MAT.018.002 Ut li Jesús quixbok jun li ch'ina al riq'uin ut quixxakab chiruheb.

18:3b.MAT.018.003 Ut quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre cui inc'a' têjal êna'leb ut cui inc'a' k'unak êch'ôl jo' li ch'ina al a'in, inc'a' tex-oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.

18:4b.MAT.018.004 Jo'can nak li ani narec'a nak mâc'a' xcuanquil jo' li ch'ina al a'in, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.

18:5b.MAT.018.005 Ut li ani tâc'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' chanchan ajcui' nak lâin xinixc'ul.

18:6b.MAT.018.006 Ut li ani tâpo'ok xch'ôleb li toj k'uneb xch'ôl li neque'pâban cue, k'axal raj us chok' re a'an nak tâcutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chixcux.

18:7b.MAT.018.007 Tok'ob ruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' xban nak cuan c'a' re ru napo'oc re lix ch'ôleb. Ac ch'olch'o nak cuan li c'a'ru napo'oc ch'ôlej. Abanan raylal châlel sa' xbên li ani tâyo'obânk re li c'a' re ru tâpo'ok ch'ôlej.

18:8b.MAT.018.008 Cui lâ cuok malaj ut lâ cuuk' tâq'uehok âcue chixbânunquil li c'a'ru inc'a' us, us raj cui tâyoc' ut tâtz'ek. K'axal us chok' âcue nak cuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' lâ cuok ut lâ cuuk' chiru nak tatxic chi cuib lâ cuok chi cuib lâ cuuk' sa' li xbalba bar cui' inc'a' tâchupk li xam.

18:9b.MAT.018.009 Cui li xnak' âcuu tâq'uehok âcue chixbânunquil li inc'a' us, us raj cui tâcuisi ut tâtz'ek. K'axal us nak tâcuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' li xnak' âcuu chiru nak tatxic riq'uin cuib li xnak' âcuu sa' li xam re li xbalba.

18:10b.MAT.018.010 Lâin ninye êre cheq'uehak retal mêtz'ektâna junak reheb li k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl xban nak eb a'an c'ac'alenbileb xbaneb li ángel, li cuanqueb riq'uin lin Yucua' cuan sa' choxa.

18:11b.MAT.018.011 Lâin li C'ajolbej quinc'ulun arin sa' ruchich'och' chixcolbaleb li sachenakeb sa' li mâc.

18:12b.MAT.018.012 ¿C'a'ru nequec'oxla lâex chirix li na'leb a'in li oc cue xyebal êre? Cuan ta junak li cuînk cuan o'c'âlak xcarner ut cui tâsachk junak reheb, ¿ma inc'a' raj tixcanabeb li belêlaju ro'c'âl chic ut tâxic chiruheb li tzûl chixsic'bal li jun li xsach?

18:13b.MAT.018.013 Relic chi yâl tinye êre nak tixtau chak li sachenak, k'axal tâsahok' sa' xch'ôl riq'uin li jun a'an chiruheb li belêlaju ro'c'âl li inc'a' que'sach.

18:14b.MAT.018.014 Jo'can ajcui' lê Yucua' cuan sa' choxa inc'a' naraj nak tâsachk junak reheb li toj k'uneb xch'ôl sa' lix pâbâl.

18:15b.MAT.018.015 Cui junak lâ cuech aj pâbanelil tâmâcobk châcuu, ayu riq'uin ut nak cuânkex êjunes, tâch'olob chiru lix mâc. Ut cui târabi li xna'leb li tâq'ue, lâat xatenk'a lâ cuech aj pâbanelil re nak tixc'am rib sa' usilal âcuiq'uin.

18:16b.MAT.018.016 Cui ut inc'a' naraj nacatrabi, c'am jun malaj cuib li hermân âcuochben re nak riq'uin li râtin cuib oxib chi testigo, tâch'olâk ru chixjunil li âtin.

18:17b.MAT.018.017 Ut cui inc'a' naraj târabiheb a'an, tâye re li iglesia re nak li hermân te'xch'olob xyâlal chiru. Ut cui inc'a' ajcui' naraj abînc chiruheb a'an, a'an chic tâcuânk chêru jo' chanchan li mâcua'ak aj pâbanel ut chanchanak laj titz'ol toj li inc'a' us neque'xbânu.

18:18b.MAT.018.018 Relic chi yâl tinye êre nak chixjunil li c'a'ru têc'ûb ru sa' xyâlal sa' ruchich'och', li Dios tixc'ûb ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru têye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru têye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us.

18:19b.MAT.018.019 Tinye êre cui cuan cuibak sa' êyânk te'xc'ûb ru sa' cuibal chirix c'a'ru te'tijok cui', ut te'xtz'âma chiru lin Yucua' cuan sa' choxa, li c'a'ru te'xtz'âma tâq'uehek' reheb.

18:20b.MAT.018.020 Yalak bar cuânkeb cuib oxib ch'utch'ûkeb sa' inc'aba', aran ajcui' cuânkin lâin sa' xyânkeb a'an, chan li Jesús.

18:21b.MAT.018.021 Ut laj Pedro quiâtinac ut quixye re li Jesús: -Kâcua', ¿jarub sut târûk tincuy xmâc li tâmâcobk chicuu? ¿Ma tento nak cuukub sut tincuy xmâc?-

18:22b.MAT.018.022 Ut li Jesús quixye re: -Inc'a' ninye âcue nak ca'aj cui' cuukub sut tâcuy xmâc. Tinye ban âcue nak tâcuy xmâc cuukub sut chi lajêtk xcâc'âl sut, chan.

18:23b.MAT.018.023 Lix nimajcual cuanquilal li Dios tinjuntak'êta riq'uin jun li rey quixbir rix lix c'aseb laj c'anjel chiru.

18:24b.MAT.018.024 Nak quixtiquib xbirbal rix lix c'aseb, quic'ame' chak chiru li rey jun li cuînk lajêb mil chi tumin lix c'as.

18:25b.MAT.018.025 Ut xban nak mâc'a' c'a'ru cuan re li cuînk a'an re tixtoj cui' lix c'as, jo'can nak li rey quixtakla xc'ayinquil a'an rech xxiquic li rixakil, ut li ralal xc'ajol ut chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbal lix c'as.

18:26b.MAT.018.026 Ut laj c'anjel a'an quixcuik'ib rib chiru li rey ut quixpatz' xcuybal chiru ut quixye re: -Kâcua', chinâcuy cuan chic ca'ch'inak, ut lâin tintoj chixjunil lin c'as châcuu.-

18:27b.MAT.018.027 Ut li rey quiril xtok'obâl ru laj c'anjel chiru. Quirach'ab ut quixsach li retalil lix c'as.

18:28b.MAT.018.028 Ut nak qui-el chak laj c'anjel riq'uin li rey, quixc'ul jun li rech aj c'anjelil cuan junmay chi tumin lix c'as riq'uin li cuînk a'an. Ut laj c'anjel, li quicuye' xmâc, quixchap chi xcux li jun li cuan xc'as riq'uin ut qui-oc chixyatz'bal ut quixye re: -Toj lâ c'as, chan.

18:29b.MAT.018.029 Ut li rech aj c'anjelil quixcuik'ib rib chiru, quixpatz' xcuybal ut quixye re: -Chinâcuy cuan chic ca'ch'inak ut lâin tintoj ajcui' chixjunil lin c'as, chan re.

18:30b.MAT.018.030 Abanan li jun inc'a' quiraj xcuybal xmâc. Cô ban ut coxq'ue chak sa' tz'alam toj retal quixtoj rix lix c'as.

18:31b.MAT.018.031 Nak eb li rech aj c'anjelil que'ril li c'a'ru quixbânu, c'ajo' nak que'raho' sa' xch'ôl. Ut que'chal cole'xch'olob chiru li rey chixjunil li c'a'ru quic'ulman.

18:32b.MAT.018.032 Tojo'nak quiboke' cui'chic laj c'anjel li quicuye' xmâc xban li rey. Ut li rey quixye re: -At tz'ekbêtal aj c'anjel, chixjunil lâ c'as xinsach retalil xban nak xapatz' âcuybal chicuu.

18:33b.MAT.018.033 ¿Ma inc'a' raj xru xatok'oba ru lâ cuech aj c'anjelil jo' nak xintok'oba âcuu lâin? chan.

18:34b.MAT.018.034 C'ajo' nak quipo' li rey ut quixk'axtesi sa' ruk'eb laj ilol tz'alam toj retal quixtoj chixjunil lix c'as.Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.

18:35b.MAT.018.035 Ut jo'ca'in ajcui' tixbânu êre lâex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' têcuy xmâqueb lê ras êrîtz'in chi anchal êch'ôl chêjunjûnkalex, chan li Jesús.

19

19:1b.MAT.019.001 Ut nak quirake' chixyebal li âtin a'in, li Jesús qui-el Galilea ut cô jun pac'al li nima' Jordán sa' eb li na'ajej xcuênt Judea.

19:2b.MAT.019.002 Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit ut nabaleb li yaj quixq'uirtesiheb aran.

19:3b.MAT.019.003 Cuanqueb laj fariseo que'cuulac chi patz'oc riq'uin yal re xyalbal rix ut que'xye re: -¿C'a'ru nacaye lâat? ¿Ma târûk tixjach rib li cuînk riq'uin li rixakil yal riq'uin c'a'ak re ru?-

19:4b.MAT.019.004 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -¿Ma inc'a' êrilom li tz'îbanbil sa' li Santil Hu nak li Dios quiyo'obtesin chak re li cristian sa' xticlajic, cuînk ut ixk nak quixyo'obtesiheb chak?

19:5b.MAT.019.005 Jo'can nak li cuînk tixcanab xna' xyucua' ut tixlak'ab rib riq'uin li rixakil. Ut chi xca'bichaleb junajakeb aj chic.

19:6b.MAT.019.006 Jo'can nak moco cuibakeb ta chic. Junajakeb aj ban chic. Jo'can ut nak li ani naxlak'ab li Dios, mâ ani chic naru najachoc re, chan.

19:7b.MAT.019.007 Ut que'xye cui'chic re li Jesús: -¿C'a'ut nak quixye laj Moisés nak târûk xyîbanquil junak li hu re nak tixjach rib li cuînk riq'uin li rixakil?-

19:8b.MAT.019.008 Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Xban nak k'axal cau êch'ôl, jo'can nak laj Moisés quixsume chêru nak târûk têjach êrib riq'uin lê rixakil. Aban moco jo'can ta chak sa' xticlajic nak li Dios quixyo'obtesiheb li cristian.

19:9b.MAT.019.009 Ut lâin tinye êre nak yalak ani tixcanab rixakil chi mâcua' xmâc yumbêtac, ut tixc'am jalan chic ixk, li jun a'an tixmux ru lix sumlajic. Ut li ani tixc'am chok' rixakil li ixk li canabanbil, li jun a'an tixmux ajcui' ru lix sumlajic, chan li Jesús.

19:10b.MAT.019.010 Ut eb lix tzolom que'xye: -Cui yâl nak jo'can tâc'ulmânk, k'axal us raj nak inc'a' tixsic' rixakil li cuînk, chanqueb.

19:11b.MAT.019.011 Ut li Jesús quixye reheb: -Moco chixjunileb ta neque'xc'ul xch'ôl li âtin a'in, ca'aj cui' li ani q'uebil re xban li Dios re xtaubal ru lix yâlal a'in.

19:12b.MAT.019.012 Cuanqueb cuînk chalen sa' xyo'lajiqueb ac reheb nak inc'a' te'cuânk rixakil, ut cuanqueb yal pok'bileb xbaneb li rech cuînkilal re inc'a' te'cuânk rixakileb, ut cuanqueb cui'chic yal inc'a' neque'xc'ul xch'ôleb nak te'xc'am rixakil xban nak neque'xk'axtesi rib chi c'anjelac chiru li Dios. Li ani târûk tixtau ru lix yâlal a'in, chixtauhak ru, chan li Jesús.

19:13b.MAT.019.013 Ut chirix chic a'an cuanqueb coc'al que'c'ame' chak riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbêneb ut tâtijok. Ut eb lix tzolom que'xk'us li que'c'amoc chak reheb li coc'al.

19:14b.MAT.019.014 Nak li Jesús quiril li yôqueb chixbânunquil, quixye reheb lix tzolom: -Canabomakeb chi châlc cuiq'uin li coc'al. Mêram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an reheb li k'uneb xch'ôl jo' li coc'al, chan.

19:15b.MAT.019.015 Ut li Jesús quixq'ue li ruk' sa' xbêneb ut quitijoc. Ut chirix a'an qui-el sa' li na'ajej a'an.

19:16b.MAT.019.016 Ut quicuulac jun li cuînk riq'uin li Jesús ut quixye re: -At châbil tzolonel, ¿C'a' raj ru us tinbânu re nak tincuêchani li junelic yu'am? chan.

19:17b.MAT.019.017 Ut li Jesús quixye re: -¿C'a'ut nak nacaye châbil cue cui inc'a' nacanau anihin? Jun ajcui' li châbil cuan ut a'an li Dios. Cui tâcuaj nak tâcuânk lâ yu'am chi junelic bânu li c'a'ru naxye li chak'rab.-

19:18b.MAT.019.018 Ut li cuînk quixye: -¿C'a'ru li chak'rab li nacaye?- Ut li Jesús quixye re: -Mâcamsi âcuas âcuîtz'in. Matmuxuc caxâr. Mat-elk'ac. Matk'aban.

19:19b.MAT.019.019 Cha-oxlok'i lâ na' âyucua' ut chara lâ cuas âcuîtz'in jo' nak nacara âcuib lâat, chan.

19:20b.MAT.019.020 Ut li cuînk quichak'oc ut quixye: -At tzolonel, chixjunil a'in xinbânu chalen chak sa' inca'ch'inal. ¿C'a' chic ru mâji' ninbânu?-

19:21b.MAT.019.021 Quixye li Jesús re: -Cui tâcuaj nak tz'akalak re ru lâ yu'am, ayu ut c'ayi li c'a'ru cuan âcue ut si lix tz'ak li tâc'ul reheb li neba'. Ut tâcuânk âbiomal sa' choxa. Ut nak ac xabânu a'an tatchâlk ut tinâtâke, chan li Jesús re.

19:22b.MAT.019.022 Ut nak quirabi a'an, li cuînk cô chi ra sa' xch'ôl xban nak nabal lix biomal cuan.

19:23b.MAT.019.023 Tojo'nak quixye li Jesús reheb lix tzolom: -Relic chi yâl tinye êre, k'axal ch'a'aj chok' re junak biom nak tâoc rubel xcuanquil li Dios.

19:24b.MAT.019.024 Tinye ajcui' êre nak inc'a' raj ch'a'aj nak tânumek' junak nimla xul camello sa' ru junak cûx chiru nak tâoc junak biom rubel xcuanquil li Dios.

19:25b.MAT.019.025 Ut eb lix tzolom nak que'rabi a'an, c'ajo' nak que'sach xch'ôl ut que'xye: -¿Ani put târûk tâcolek'? chanqueb.

19:26b.MAT.019.026 Ut li Jesús quixca'yaheb ut quixye reheb: -Chiru junak yal cuînk a'an mâmin târûk, abanan chiru li Dios chixjunil naru xbânunquil.

19:27b.MAT.019.027 Quichak'oc laj Pedro ut quixye re: -Lâo xkacanab chixjunil li c'a'ru cuan ke xban âtâkenquil. ¿C'a'ru tâcuânk ke?-

19:28b.MAT.019.028 Ut li Jesús quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak lâin li C'ajolbej tinc'ojlâk sa' lin lok'laj c'ojaribâl sa' li ac' ruchich'och', lâex li xextâken cue, texc'ojlâk ajcui' sa' li cablaju chi c'ojaribâl re texrakok âtin sa' xbêneb li cablaju xtêpaleb laj Israel.

19:29b.MAT.019.029 Li ani naxcanab rochoch, ras rîtz'in, xna' xyucua', rixakil, ralal xc'ajol, malaj xch'och' sa' inc'aba' lâin, li jun a'an k'axal cui'chic nabal li tixc'ul chiru li quixcanab ut târêchani li junelic yu'am.Ut nabaleb li neque'xsic' xcuanquil anakcuan, mokon mâc'a'ak chic xcuanquileb. Ut li ani inc'a' neque'xsic' xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cuânk xcuanquil mokon, chan li Jesús.

19:30b.MAT.019.030 Ut nabaleb li neque'xsic' xcuanquil anakcuan, mokon mâc'a'ak chic xcuanquileb. Ut li ani inc'a' neque'xsic' xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cuânk xcuanquil mokon, chan li Jesús.

20

20:1b.MAT.020.001 Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li yucua'bej cuan sa' xjun cablal. Qui-el chak toj ek'ela chixsic'baleb aj c'anjel re te'c'anjelak sa' li racuîmk.

20:2b.MAT.020.002 Ut que'xsume c'anjelac chiru chi jun denario li cutan xtojbaleb. Ut quixtaklaheb sa' li racuîmk chi c'anjelac.

20:3b.MAT.020.003 Ut nak qui-el cui'chic sa' belêb ôr, cuan cui'chic quixtauheb chak sa' c'ayil yal yôqueb chixbaybal rib.

20:4b.MAT.020.004 Ut quixye reheb: -¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac sa' li cuacuîmk ut texintoj chi tz'akal? chan reheb. Ut eb a'an côeb chi c'anjelac.

20:5b.MAT.020.005 Ca' sut chic cô xsic'baleb xtz'akobeb lix môs. Cô cua'leb ut cô cui'chic sa' oxib ôr.

20:6b.MAT.020.006 Ut nak tânach'ok ôb ôr, cô cui'chic. Ut cuan cui'chic quixtauheb yôqueb chixbaybal rib. Ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixnumsinquil lê cutan arin chi mâc'a' lê trabaj? chan reheb.

20:7b.MAT.020.007 Que'chak'oc li cuînk ut que'xye re: -Xban nak mâ ani naq'uehoc kac'anjel.- Ut li patrón quixye reheb: -¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac lâex sa' li cuacuîmk? chan reheb.

20:8b.MAT.020.008 Ut nak qui-ecuu, li patrón quixye re lix mertôm: -Bokeb laj c'anjel ut tâtojeb. Li tâtojeb xbên cua, a'aneb li toje' xe'oc, ut nak ac xatrake' xtojbaleb a'an, tojo'nak tâtojeb li xe'oc ek'ela.-

20:9b.MAT.020.009 Ut nak que'chal, jun denario que'toje' cui' li junjûnk li que'oc chi c'anjelac sa' ôb ôr.

20:10b.MAT.020.010 Ut que'toje' ajcui' li que'oc ek'ela. Sa' xch'ôleb a'an nak terto raj te'xc'ul chiru li que'oc ecuu. Abanan jun denario ajcui' que'xc'ul li junjûnk.

20:11b.MAT.020.011 Ut nak ac xe'xc'ul li tumin, que'oc chixcuech'bal li patrón.

20:12b.MAT.020.012 Ut que'xye: -Eb a'in li xe'oc mokon jun ôr ajcui' xe'c'anjelac. Ut juntak'êt lix tojbaleb xaq'ue riq'uin li xkac'ul lâo. Ut lâo xoc'anjelac chiru chixjunil li cutan ut xkacuy xtikcual li sak'e ut juntak'êt xoâtoj riq'uineb li jun ch'ôl chic li toj xe'oc ecuu.-

20:13b.MAT.020.013 Ut quichak'oc li patrón ut quixye re jun reheb li que'oc xbên cua: -At cuamîg, lâin xatintoj chi tz'akal. ¿Ma inc'a' ta bi' xasume c'anjelac chi jun denario li cutan?

20:14b.MAT.020.014 C'am lâ tojbal ut ayu. Li jo' nimal xinq'ue âcue lâat, a'an ajcui' tinq'ue reheb li xe'oc mokon.

20:15b.MAT.020.015 ¿Ma inc'a' ta bi' lâin yal cue sa' xbên li c'a'ru cue? ¿C'a'ut nak nacatcakalin? ¿Ma xban nak châbilin lâin riq'uineb? chan li patrón.

20:16b.MAT.020.016 Jo'can nak nabaleb li cuanqueb xcuanquil anakcuan te'canâk chi mâc'a'ak xcuanquil mokon. Ut li mâc'a'eb xcuanquileb anakcuan, te'q'uehek' xcuanquileb mokon. Nabaleb li bokbileb, abanan inc'a' q'uiheb li te'xtau ru lix yâlal.

20:17b.MAT.020.017 Ut nak yô chi xic Jerusalén, li Jesús quirisiheb xjunes lix tzolom cablaju ut quixye reheb:

20:18b.MAT.020.018 -Q'uehomak retal li c'a'ru tâc'ulmânk. Anakcuan yôco chi xic Jerusalén bar cui' tink'axtesîk lâin li C'ajolbej sa' ruk'eb li xbênil aj tij jo' ajcui' sa' ruk'eb laj tz'îb. Eb a'an te'xteneb câmc sa' inbên.

20:19b.MAT.020.019 Ut tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li mâcua'eb aj judío. Ut eb a'an tine'xhob, tine'xsac', ut tine'xcamsi chiru cruz. Abanan sa' rox li cutan tincuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak, chan li Jesús.

20:20b.MAT.020.020 Laj Jacobo ut laj Juan, a'aneb li ralal laj Zebedeo. Que'cuulac riq'uin li Jesús rochben lix na'eb. Ut li na'bej quixcuik'ib rib chiru li Jesús chixtz'âmanquil jun usilal chiru.

20:21b.MAT.020.021 Li Jesús quixye re: -¿C'a'ru tâcuaj tinbânu âcue?- Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: -Ye nak eb lin yum a'in te'c'ojlâk châc'atk sa' lâ nimajcual cuanquilal, jun sa' lâ nim ut jun sa' lâ tz'e, chan.

20:22b.MAT.020.022 Ut li Jesús quixye re: -Inc'a' nequenau xyâlal li c'a'ru yôquex chixtz'âmanquil. ¿Ma têcuy xc'ulbal li raylal li oc cue chixc'ulbal lâin? ¿Ma têcuy xnumsinquil li rahobtesîc li tinc'ul lâin?- Eb a'an que'xye: -Takacuy, chanqueb.

20:23b.MAT.020.023 Ut li Jesús quixye reheb: -Yâl ajcui' nak lâex têc'ul li raylal jo' li tinc'ul lâin. Ut têcuy xnumsinquil li rahobtesîc jo' li tincuy xnumsinquil lâin. Abanan li na'ajej sa' lin nim ut sa' lin tz'e mâcua' lâin tinq'uehok re li na'ajej a'an xban nak ac ch'olch'o chiru lin yucua' ani aj e tixq'ue li na'ajej a'an, chan li Jesús reheb.

20:24b.MAT.020.024 Ut nak que'rabi li lajêb chic lix tzolom li Jesús li c'a'ru que'xtz'âma li rîtz'ineb rib, que'po' riq'uineb.

20:25b.MAT.020.025 Ut li Jesús quixbokeb riq'uin ut quixye reheb: -Lâex nequenau nak li neque'taklan sa' li ruchich'och' neque'numta sa' xbêneb li tenamit. Li nînkeb xcuanquil, a'aneb li neque'taklan.

20:26b.MAT.020.026 Abanan mâcua' jo'can têbânu lâex. Li ani târaj cuânk xcuanquil sa' êyânk, tento nak tixcubsi rib ut tâc'anjelak chêru.

20:27b.MAT.020.027 Ut li ani naraj nimâk xcuanquil sa' êyânk, tento nak tixcubsi rib ut tâc'anjelak chêru.

20:28b.MAT.020.028 Lâin li C'ajolbej. Abanan inc'a' xinchal re nak te'xc'anjela cuu. Xinchal ban re tinc'anjelak chiruheb chixjunil ut re xq'uebal lin yu'am re xtojbal rix lix mâqueb chixjunileb.-

20:29b.MAT.020.029 Nak yôqueb chi êlc Jericó, nabaleb li tenamit que'tâken re li Jesús.

20:30b.MAT.020.030 Ut cuanqueb cuibeb li mutz' chunchûqueb chire li be. Nak que'rabi nak yô chi châlc li Jesús, que'xjap re chixyebal: -Kâcua', Ralalat xc'ajol laj David. ¡Chacuuxtâna taxak ku!-

20:31b.MAT.020.031 Ut eb li tenamit que'xch'ilaheb ut que'xye reheb nak inc'a' te'chokînk. A'ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: -¡Kâcua', ralalat xc'ajol laj David, chacuuxtâna taxak ku!-

20:32b.MAT.020.032 Quixakli li Jesús, quixbokeb ut quixye reheb: -¿C'a'ru têraj tinbânu êre? chan reheb.

20:33b.MAT.020.033 Ut eb li mutz' que'xye: -Kâcua', takaj tâilok li xnak' ku.-Ut li Jesús quiril xtok'obâleb ru, quixch'e' li xnak' ruheb. Ut sa' junpât que'iloc li ruheb ut que'xtâke li Jesús.

20:34b.MAT.020.034 Ut li Jesús quiril xtok'obâleb ru, quixch'e' li xnak' ruheb. Ut sa' junpât que'iloc li ruheb ut que'xtâke li Jesús.

21

21:1b.MAT.021.001 Nak ac cuulaqueb re Jerusalén, que'cuulac chire li tenamit Betfagé bar cuan cui' li tzûl Olivos. Ut li Jesús quixtaklaheb cuibeb lix tzolom ut quixye reheb:

21:2b.MAT.021.002 -Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an. Ut nak texcuulak, têtau jun li bûr bac'bo aran cuan ral. Têhit ut têc'ameb chak cue.

21:3b.MAT.021.003 Ut cui c'a'ru tâyehek' chak êre, têye re, "Li Kâcua' tâajok re li bûr ut a' que ajcui' tixtakla chak hôn", cha'akex re.

21:4b.MAT.021.004 Ut chixjunil a'in quic'ulman jo' quiyehe' xban li profeta nak quixye chi jo'ca'in:

21:5b.MAT.021.005 Ye reheb li tenamit aj Sión: -Cue' chak lê Rey xchal êriq'uin. Tûlan ut c'ojc'o chak chirix jun li bûr. Chirix jun ch'ina ral bûr xcomon li neque'îkan yô chak chi châlc.- (Zac. 9:9; Isa. 62:11)

21:6b.MAT.021.006 Ut côeb lix tzolom ut que'xbânu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús.

21:7b.MAT.021.007 Que'xc'am chak li bûr rochben li ral ut que'xq'ue li rak'eb sa' xbêneb. Ut li Jesús quitake' chirix li ch'ina bûr.

21:8b.MAT.021.008 Ut li q'uila tenamit k'axal nabaleb. Cuan li yôqueb chixhelbal lix t'icr sa' be bar tânumek' cui' li Jesús. Ut cuan li que'xyoc' chak ruk' che' ut que'xq'ue li xak sa' be.

21:9b.MAT.021.009 Nak yô chi xic li Jesús cuan yôqueb chi xic chiru ut cuan yôqueb chi xic chirix. Japjôqueb re chixyebal: -Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David. Osobtesinbil taxak li yô chak chi châlc sa' xc'aba' li Kâcua' Dios. Aj Colol ke taxak li xchal chak riq'uin li Dios, chanqueb.

21:10b.MAT.021.010 Ut nak cox-ocak li Jesús sa' li tenamit Jerusalén, que'xtububi rib chixjunil ut nabaleb li tenamit yôqueb chixyebal: -¿Ani a'in? chanqueb.

21:11b.MAT.021.011 Ut eb li tenamit li yôqueb chi xic chirix yôqueb chixyebal: -A'an a'in li Jesús li profeta, aj Nazaret re Galilea, chanqueb.

21:12b.MAT.021.012 Ut chirix chic a'an li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixyolesiheb li yôqueb chi c'ayînc ut li yôqueb chi lok'oc. Quixbalk'usi lix mêxeb laj jalol ru tumin ut quixbalk'usi ajcui' lix temeb li yôqueb chi c'ayînc paloma.

21:13b.MAT.021.013 Quixye reheb: -Jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu chirix li rochoch li Dios: Li cuochoch a'in re te'tijok cui' li tenamit nak cuan. Abanan lâex xeq'ue li rochoch li Dios chok' xna'ajeb laj êlk', chan li Jesús reheb.

21:14b.MAT.021.014 Ut que'c'ame' riq'uin li Jesús sa' rochoch li Dios li mutz' ut eb li yêk rok ut li Jesús quilajxq'uirtesiheb.

21:15b.MAT.021.015 Ut eb lix bênil aj tij ut eb laj tz'îb que'ril li sachba ch'ôlej li yô chixbânunquil. Ut que'ril nak eb li sâj al japjôqueb re chixyebal sa' li rochoch li Dios: -Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David, chanqueb. Ut c'ajo' nak que'po' laj tij ut eb laj tz'îb.

21:16b.MAT.021.016 Ut que'xye re li Jesús: -¿Ma yôcat chirabinquil li yôqueb chixyebal li sâj al?- Ut li Jesús quixye reheb: -Yôquin chirabinquil. ¿Ma mâ jun cua êrilom li tz'îbanbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: "Eb li coc'al ut li toj neque'tu'uc neque'xq'ue xlok'al li Dios chi tz'akal"? (Sal. 8:2)

21:17b.MAT.021.017 Ut li Jesús quixcanabeb ut qui-el sa' li tenamit ut cô toj Betania bar quihilan cui'.

21:18b.MAT.021.018 Ut ek'ela nak yô cui'chic chi xic Jerusalén, quichal xtz'ocajic li Jesús.

21:19b.MAT.021.019 Ut quiril jun tôn li che' higo chire li be. Nak quicuulac cuan cui' li che' quiril nak mâc'a' ru. Junes xak cuan. Quixye re li jun tôn chi higo: -Mâ jun cua chic tatûchînk, chan. Ut sa' junpât quichakic li che'.

21:20b.MAT.021.020 Ut nak que'ril a'an, lix tzolom que'sach xch'ôl ut que'xye: -¿Chanru nak xchakic sa' junpât lix tônal li higo? chanqueb.

21:21b.MAT.021.021 Quichak'oc li Jesús ut quixye: -Relic chi yâl tinye êre nak cui têpâb chi tz'akal nak li Dios tixbânu, ut inc'a' tâcuibânk êch'ôl, târûk ajcui' têbânu jo' xinbânu lâin re li che'. Ut moco ca'aj cui' ta raj a'an têbânu. Târûk ajcui' têye re li tzûl a'in, "Elen ut cut âcuib sa' li palau" ut tâuxk ajcui' chêru.

21:22b.MAT.021.022 Ut chixjunil li c'a'ru têtz'âma nak textijok, cui têpâb nak têc'ul, tâq'uehek' êre.

21:23b.MAT.021.023 Ut qui-oc cui'chic li Jesús sa' rochoch li Dios. Ut nak yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb li tenamit, que'cuulac riq'uineb li xbênil aj tij ut que'cuulac ajcui' eb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li rochoch li Dios. Ut que'xye re: -¿Ani xtaklan chak âcue chixbânunquil li c'a'ru yôcat chixbânunquil? Ut, ¿ani xq'uehoc âcuanquil?-

21:24b.MAT.021.024 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Lâin tincuaj ajcui' patz'oc êre. Cui têsume li c'a'ru tinpatz' êre, lâin tinye êre ani xq'uehoc lin cuanquil chixbânunquil li c'a'ru ninbânu.

21:25b.MAT.021.025 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsînc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cuînk quitaklan re? chan reheb. Eb a'an que'xc'oxla ut que'xye chi ribileb rib: -¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak a' li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapâb li c'a'ru quixye laj Juan.

21:26b.MAT.021.026 Ut cui takaye nak cuînk xtaklan chak re, te'pok' li tenamit sa' kabên ut xiu xiu chic cuânko xban nak chixjunileb neque'yehoc re nak laj Juan, a'an tz'akal profeta.-

21:27b.MAT.021.027 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: -Lâo inc'a' nakanau, chanqueb. Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: -Chi moco lâin tinye êre ani xq'uehoc lin cuanquil, chan reheb.

21:28b.MAT.021.028 Li Jesús quixye cui'chic reheb: ¿C'a'ru nequec'oxla chirix li oc cue chixyebal? Jun li cuînk cuan cuib li ralal. Ut quicuulac riq'uin li xbên ralal ut quixye: -At cualal, tatxic anakcuan chi c'anjelac sa' li cuacuîmk.-

21:29b.MAT.021.029 Quichak'oc li alalbej ut quixye: -Inc'a' nacuaj xic, chan. Abanan mokon chic quiyot'e' xch'ôl ut cô.

21:30b.MAT.021.030 Ut li yucua'bej cô riq'uin li ralal jun chic ut quixtz'âma chiru a'an nak tâxic chi c'anjelac sa' li racuîmk. Ut li ralal quichak'oc ut quixye: -Cua', lâin tinxic, chan. Ut inc'a' cô.

21:31b.MAT.021.031 ¿Ani reheb li cuib a'an xbânun re li quiraj lix yucua'? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: -Li xbên.- Ut li Jesús quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbêt te'oc xbên cua chêru sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.

21:32b.MAT.021.032 Xban nak quic'ulun êriq'uin laj Juan laj Cubsihom Ha'. Quixc'ut chêru c'a'ru li tîquilal ut inc'a' quepâb. Ut eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbêt que'xpâb. Ut lâex queril a'an ut inc'a' quiyot'e' lê ch'ôl chi moco quejal lê c'a'ux re xpâbanquil, chan.

21:33b.MAT.021.033 Abihomak jun chic li jaljôquil ru âtin li oc cue xyebal: Quicuan jun yucua'bej. Quirau jun sîr li racuîmk uvas ut quixsut sa' corral. Quixyîb jun xna'aj bar te'xyatz' cui' li uvas ut quixyîb ajcui' jun ch'ina cab najt xteram re li tâc'ac'alênk re li acuîmk. Quixsiq'ueb laj ilol re li racuîmk. Ut laj êchal re cô chi najt sa' jalan tenamit.

21:34b.MAT.021.034 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acuîmk, laj êchal re quixtaklaheb lix môs riq'uineb laj ilol re li acuîmk chixc'ulbal li jo' q'uial ru li racuîmk li tâtz'ak a'an.

21:35b.MAT.021.035 Eb li môs que'chape' xbaneb laj ilol re li acuîmk. Quisaq'ue' li jun, li jun chic quicamsîc, ut li jun chic quicutîc chi pec.

21:36b.MAT.021.036 Laj êchal re li acuîmk quixtakla cui'chic jun ch'ôleb lix môs, nabaleb chiru li quixtakla xbên cua. Ut jo'can cui'chic que'xbânu reheb.

21:37b.MAT.021.037 Ut inc'a' chic quixtakla lix môs. A' chic li ralal quixtakla. "Li cualal te'x-oxlok'i" chan sa' xch'ôl. Jo'can nak quixtakla li ralal riq'uineb.

21:38b.MAT.021.038 Ut nak que'ril li ralal, eb laj ilol re li acuîmk que'xye chi ribileb rib, "A'an li ralal li tâêchanînk re li na'ajej. Kachapak ut kacamsihak, ut lâo chic toêchanînk re."

21:39b.MAT.021.039 Jo'can nak que'xchap. Ut que'risi sa' li na'ajej ut que'xcamsi.

21:40b.MAT.021.040 Ut li Jesús quixpatz' reheb li xbênil aj tij: -Nak tâc'ulûnk laj êchal re li acuîmk, ¿c'a'ru tixbânu riq'uineb laj ilol re li racuîmk nak nequeye lâex?-

21:41b.MAT.021.041 Que'xye re: -Inc'a' târil xtok'obâl ruheb laj ilol re li racuîmk li inc'a' useb xna'leb. Tixcamsiheb. Jalan chic tixsiq'ueb re te'ilok re li racuîmk. Ut eb a'an, sa' xk'ehil li sic'oc, te'xk'axtesi chi tz'akal li jo' q'uial li tâtz'ak a'an, chanqueb.

21:42b.MAT.021.042 Li Jesús quixpatz' reheb: -¿Ma inc'a' xeril sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in? Li pec li que'xtz'ektâna laj cablanel, a'an li k'axal lok', li quiq'ueman chok' xxuc li cab. Li Kâcua', a'an quixq'ue xlok'al li pec. Ut a'an xsachba ch'ôlej chok' ke lâo. (Sal. 118:22-23)

21:43b.MAT.021.043 Jo'can nak ninye êre nak lix nimajcual cuanquilal li Dios tâmak'ek' chêru ut tâq'uehek' re jalanil tenamit ut eb a'an chic li te'pâbânk ut te'cuânk sa' tîquilal.

21:44b.MAT.021.044 Li ani tât'anek' sa' xbên li pec a'in tixtoch'i rib. Ut cui ani sa' aj bên tât'anek' li pec a'in, xujinbil tâcanâk, chan li Jesús.

21:45b.MAT.021.045 Ut eb lix bênil aj tij ut eb laj fariseo que'xtau ru nak chirixeb a'an yô chi âtinac nak quixyeheb li jaljôquil ru âtin a'in.Ut que'xc'oxla raj xchapbal li Jesús, abanan que'xucuac xbaneb li q'uila tenamit xban nak profeta nak cuan chiruheb.

21:46b.MAT.021.046 Ut que'xc'oxla raj xchapbal li Jesús, abanan que'xucuac xbaneb li q'uila tenamit xban nak profeta nak cuan chiruheb.

22

22:1b.MAT.022.001 Li Jesús quiâtinac cui'chic riq'uineb sa' jaljôquil ru âtin.

22:2b.MAT.022.002 Quixye reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li rey li quixnink'ei lix sumlajic li ralal.

22:3b.MAT.022.003 Quixtaklaheb lix môs chixc'ambaleb chak li ac bokbileb. A'ut eb a'an inc'a' que'raj châlc.

22:4b.MAT.022.004 Quixtakla cui'chic jalaneb chic lix môs ut quixye reheb: -Yehomak reheb li ac bokbileb, "Ac c'ubc'u li tzacaêmk, ac xe'camsiman eb li cuacax ut chixjunil li xul li nînk xtibeleb. Ac cauresinbil chixjunil. Châlkex sa' li sumlâc," cha'akex reheb.

22:5b.MAT.022.005 Ut eb a'an inc'a' que'raj que'rabi ut côeb. Cuan côeb sa' xc'alebâl ut cuan côeb sa' xc'ayibâleb.

22:6b.MAT.022.006 Ut eb li jun ch'ol chic que'xchapeb lix môs li rey, que'xrahobtesiheb ut que'xcamsiheb.

22:7b.MAT.022.007 Ut li rey nak quirabi a'an, c'ajo' nak quijosk'o'. Quixtaklaheb lix soldado chixcamsinquil li que'camsin reheb lix môs. Ut quixtakla xc'atbal lix tenamiteb.

22:8b.MAT.022.008 Tojo'nak quixye reheb lix môs: -Yâl nak li sumlâc ac cauresinbil. Abanan li bokbileb mâcua' ajcui' xc'ulubeb châlc sa' li sumlâc.

22:9b.MAT.022.009 Anakcuan texxic sa' eb li be bar neque'nume' cui' li cristian. Ut têbokeb sa' li nink'e li ani têtauheb chak, chan.

22:10b.MAT.022.010 Ut côeb lix môs sa' eb li be ut que'xc'ameb sa' li nink'e li jo' q'uial que'xtau, jun chaliqueb li châbil xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut quinujac li cab xbaneb li ula'.

22:11b.MAT.022.011 Ut qui-oc li rey chirilbaleb li rula'. Nak qui-oc, quiril aran jun li cuînk moco tikto ta jo' nak tiktôqueb li cuanqueb sa' li sumlâc.

22:12b.MAT.022.012 Li rey quixye re: -At cuamîg, ¿c'a'ut nak xat-oc chak arin chi inc'a' tiktôcat jo' neque'xtikib rib li neque'xic sa' sumlâc? chan. Ut li cuînk inc'a' quichak'oc.

22:13b.MAT.022.013 Ut li rey quixye reheb lix môs: -Bac'omak li rok ruk' ut cutumak sa' k'ojyîn chirix cab. Aran ut tâcuânk li yâbac ut li c'uxuxînc ruch e.

22:14b.MAT.022.014 Nabaleb li bokbileb aban inc'a' q'uiheb li te'xtau ru lix yâlal.

22:15b.MAT.022.015 Ut chirix a'an, côeb laj fariseo ut que'xc'ûb rib re rilbal chan ta na ru nak târûk nak te'xyal rix li Jesús riq'uin junak âtin re te'xjit cui'.

22:16b.MAT.022.016 Que'xtaklaheb lix tzolom rochbeneb li neque'oquen chirix laj Herodes re nak te'âtinak riq'uin li Jesús yal re xsic'bal c'a'ru tâpaltok cui' riq'uin li râtin. Ut que'xye re: -At tzolonel, nakanau nak nacara li yâl. Ut sa' xyâlal nacac'ut chiruheb li tenamit c'a'ru naraj li Dios ut mâ ani nacaxucua ru ut inc'a' nacasiq'ueb ru li ani nacara.

22:17b.MAT.022.017 Ye bi' ke c'a'ru nacac'oxla chirix li na'leb a'in. ¿Ma us xq'uebal li toj re laj César li Acuabej malaj inc'a'? chanqueb.

22:18b.MAT.022.018 Ut li Jesús quixnau nak moco anchaleb ta xch'ôl nak yôqueb chi patz'oc. Quixtau ru lix mâusilaleb ut quixye reheb: -Ex aj ca' pac'al u, ¿c'a'ut nak nequeraj xyalbal cuix?

22:19b.MAT.022.019 C'utumak chicuu li tumin li nequextojoc cui', chan reheb. Ut que'xc'ut chiru jun li tumin.

22:20b.MAT.022.020 Ut li Jesús quixpatz' reheb: -¿Ani aj e li jalam ûch cuan chiru li tumin a'in? Ut, ¿ani aj c'aba' li tz'îbanbil chiru? chan.

22:21b.MAT.022.021 Ut que'chak'oc ut que'xye re: -Re li Acuabej, chanqueb. Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: -Tojomak bi' re li Acuabej li c'a'ru re li Acuabej, ut tojomak re li Dios li c'a'ru re li Dios, chan.

22:22b.MAT.022.022 Ut que'sach xch'ôl nak que'rabi li c'a'ru quixye ut que'xcanab li Jesús ut côeb.

22:23b.MAT.022.023 Sa' li cutan a'an que'cuulac riq'uin li Jesús cuib oxib laj saduceo. Eb a'an inc'a' neque'xpâb nak te'cuaclîk cui'chic chi yo'yo li camenak.

22:24b.MAT.022.024 Que'xye re li Jesús: -At tzolonel, laj Moisés quixtz'îba jun li chak'rab ut quixye chi jo'ca'in: Cui junak cuînk tâcâmk ut tixcanab li rixakil chi mâc'a' ralal xc'ajol, tâc'amek' li rixakil xban li rîtz'in li camenak re nak tâcuânk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak.

22:25b.MAT.022.025 Que'cuan cuukub li cuînk rîtz'ineb rib sa' kayânk. Li asbej quisumla ut nak quicam mâ jun li ralal xc'ajol quicuan. Ut li rixakil quic'ame' xban li rîtz'in li camenak re nak tâcuânk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak.

22:26b.MAT.022.026 Ut li cuînk a'an quicam ajcui' ut mâ jun li ralal xc'ajol quicuan. Ut jo'can cui'chic quic'ulman toj retal nak que'cam chixjunileb li cuukub chi cuînk rîtz'ineb rib.

22:27b.MAT.022.027 Ut nak ac xe'cam li cuukub chi cuînk, quicam ajcui' li ixk.

22:28b.MAT.022.028 Ut sa' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, nak te'cuaclîk eb a'an, ¿ani aj ixakil tâcanâk cui' li ixk a'an, xban nak li cuukub chi cuînk que'cuan chok' xbêlom? chanqueb re li Jesús.

22:29b.MAT.022.029 Nak quichak'oc, li Jesús quixye reheb: -Lâex yôquex chixbalak'inquil êrib xban nak inc'a' nequetau ru li c'a'ru naxye sa' li Santil Hu chi moco nequetau ru lix cuanquil li Dios.

22:30b.MAT.022.030 Nak te'cuaclîk cui'chic chi yo'yo li camenak, chanchanakeb chic li ángel sa' choxa xban nak inc'a' te'sumlâk chi moco te'sumubânk chic.

22:31b.MAT.022.031 Ut chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, ¿ma inc'a' êrilom sa' li Santil Hu li quixye li Dios êre chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo? Quixye chi jo'ca'in:

22:32b.MAT.022.032 Lâin lix Dios laj Abraham, lix Dios aj Isaac, ut lix Dios laj Jacob. Li Dios, a'an mâcua' xDioseb li camenakeb; xDioseb ban li yo'yôqueb, chan li Jesús. (Jo'can nak li Dios quixc'ut nak cuan xcuaclijiqueb chi yo'yo li camenak.)

22:33b.MAT.022.033 Ut li q'uila tenamit que'sach xch'ôleb chirabinquil lix yâlal li yô chixch'olobanquil li Jesús chiruheb.

22:34b.MAT.022.034 Ut nak laj fariseo que'xq'ue retal nak inc'a' chic que'ru xsumenquil li Jesús laj saduceo, eb a'an chic que'xch'utub ribeb chixc'ûbanquil chanru te'xbânu.

22:35b.MAT.022.035 Ut jun reheb, aj tzolol chak'rab, quipatz'oc re li Jesús yal re xyalbal rix.

22:36b.MAT.022.036 -At tzolonel, chan re li Jesús, ¿Bar cuan li chak'rab li k'axal nim xcuanquil?-

22:37b.MAT.022.037 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Li chak'rab li k'axal nim xcuanquil, a'an a'in: Târa li Kâcua' lâ Dios chi anchal âch'ôl ut chi anchal lâ cuâm ut chi anchal lâ c'a'ux.

22:38b.MAT.022.038 A'an a'in li xbên chak'rab, li k'axal nim xcuanquil sa' xyânkeb chixjunil.

22:39b.MAT.022.039 Ut li xcab, chanchan ajcui' a'in: Târa lâ cuas âcuîtz'in jo' nak nacara âcuib lâat.

22:40b.MAT.022.040 Cui nacabânu li cuib chi chak'rab a'in ac xabânu li naxye sa' chixjunil li chak'rab jo' ajcui' li yebil xbaneb li profeta, chan li Jesús.

22:41b.MAT.022.041 Ut nak toj ch'utch'ûqueb laj fariseo, li Jesús quixpatz' reheb:

22:42b.MAT.022.042 -¿C'a'ru nequec'oxla chirix li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios? ¿Ani aj alal aj c'ajol nak nequeye?- Ut que'xye re: -Ralal xc'ajol li rey David.-

22:43b.MAT.022.043 Li Jesús quixye reheb: -¿C'a'ut nak laj David quixye li c'a'ru quirec'a sa' xch'ôl xban li Santil Musik'ej nak quixye "Kâcua'" re li Cristo? Quixye chi jo'ca'in:

22:44b.MAT.022.044 Li Kâcua' Dios quixye re li Kâcua' laj Colol cue, c'ojlan sa' lin nim uk' toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc âcue rubel lâ cuanquil, chan. (Sal. 110:1)

22:45b.MAT.022.045 Li rey David quixye "Kâcua'" re, usta a'an xcomoneb li ralal xc'ajol.-Ut mâ jun chic quiru chi sumênc re li Jesús. Ut chalen sa' li cutan a'an, mâ ani chic quixcacuu xch'ôl chi patz'oc re li Jesús.

22:46b.MAT.022.046 Ut mâ jun chic quiru chi sumênc re li Jesús. Ut chalen sa' li cutan a'an, mâ ani chic quixcacuu xch'ôl chi patz'oc re li Jesús.

23

23:1b.MAT.023.001 Tojo'nak li Jesús quixch'olob lix yâlal chiruheb li q'uila tenamit jo'queb ajcui' lix tzolom ut quixye reheb:

23:2b.MAT.023.002 -Eb laj tz'îb ut eb laj fariseo, q'uebileb xcuanquil chixch'olobanquil xyâlal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés.

23:3b.MAT.023.003 Jo'can nak chixjunil li te'xye êre, chec'ûla sa' êch'ôl ut chebânu. Abanan mêbânu jo' neque'xbânu eb a'an xban nak yal riq'uin xtz'ûmal reheb neque'xye ut inc'a' neque'xbânu li c'a'ru neque'xye.

23:4b.MAT.023.004 K'axal âl li îk neque'xq'ue sa' xbêneb li cristian ut k'axal ch'a'aj xc'ambal. A'ut eb a'an chi moco riq'uin ru'uj ruk'eb neque'raj xch'e'bal.

23:5b.MAT.023.005 Chixjunil li c'a'ak re ru neque'xbânu, a'an yal re nak te'ilek' xbaneb li cristian. Neque'xyîb chi nînk ru li coc' câx filacterias xc'aba' bar nacuan cui' li chak'rab ut neque'xbac' sa' xpêquemeb ut sa' xteleb. Ut nacuulac chiruheb li rak'eb chi nînk lix sahob ru chire.

23:6b.MAT.023.006 Ut nak neque'xic chi cua'ac sa' eb li nink'e neque'xsic' li châbil na'ajej bar te'q'uehek' xlok'al, ut neque'raj c'ojlâc sa' li na'ajej k'axal lok' nak cuanqueb sa' li cab bar neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.

23:7b.MAT.023.007 Eb a'an neque'raj nak te'oxlok'îk ut te'q'uehek' xsahil xch'ôleb sa' eb li be. Ut neque'raj nak li tenamit te'xye "tzolonel" reheb.

23:8b.MAT.023.008 Abanan lâex mêrahi ru nak li tenamit te'xq'ue êlok'al ut te'xye "tzolonel" êre xban nak jun ajcui' laj tzolol êre cuan. Lâin li Cristo laj tzolol êre ut chêjunilex lâex êrîtz'in êrib.

23:9b.MAT.023.009 Ut mâ ani têq'ue chok' êkâcua' sa' ruchich'och', xban nak jun ajcui' li Kâcua' cuan. A'an cuan sa' choxa.

23:10b.MAT.023.010 Chi moco chec'aba'in aj c'amol be, xban nak jun ajcui' laj c'amol êbe. A'an lâin li Cristo.

23:11b.MAT.023.011 Li ani nac'anjelac chêru, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' êyânk.

23:12b.MAT.023.012 Li ani naxq'ue xcuanquil xjunes rib, li jun a'an tâcubsîk xcuanquil. Ut li ani naxcubsi rib, li jun a'an tâq'uehek' xcuanquil.

23:13b.MAT.023.013 Ra châlel sa' êbên, lâex aj tz'îb ut lâex aj fariseo, ex aj ca' pac'al u. Inc'a' nequec'ut lix yâlal chiruheb li tenamit ut nequeram chiruheb lix cuanquil li Dios. Lâex inc'a' nequeraj xk'axtesinquil êrib rubel xcuanquil li nimajcual Dios ut inc'a' ajcui' nequecanabeb chixk'axtesinquileb rib li ani neque'raj.

23:14b.MAT.023.014 Ra châlel sa' êbên, lâex aj tz'îb ut lâex aj fariseo, ex aj ca' pac'al u. Nequemak' li rochocheb li xmâlca'an ut nequeyal xmukbal lê mâusilal riq'uin nak najt rok nequextijoc. Ut xban a'an k'axal cui'chic ra li tojbal mâc li tâchâlk sa' êbên.

23:15b.MAT.023.015 Ra châlel sa' êbên lâex aj tz'îb ut lâex aj fariseo, ex aj ca' pac'al u. Nequesuti li ruchich'och' jo' ajcui' li palau re xsic'bal ani tâpâbânk re lê tijleb. Ut nak ac xe'xk'axtesi rib sa' êyânk, k'axal cui'chic yibru xna'lebeb chêru lâex ut êmâc lâex nak te'xic sa' xbalba.

23:16b.MAT.023.016 Ra châlel sa' êbên, lâex mutz' aj c'amol be. Lâex nequeye: -Li ani tixbânu xjuramento sa' xc'aba' lix templo li Dios, inc'a' tento tixbânu li quixye. Abanan li ani tixbânu xjuramento sa' xc'aba' li oro li cuan sa' lix templo li Dios, li jun a'an tento nak tixbânu li c'a'ru xye sa' xjuramento, chanquex.

23:17b.MAT.023.017 Mâc'a' êna'leb ut mutz'ex xban nak inc'a' nequetau xyâlal. ¿Bar cuan li k'axal nim xcuanquil? ¿Ma li oro, malaj a' lix templo li Dios li nasantobresin re li oro?

23:18b.MAT.023.018 Ut nequeye ajcui': -Li ani naxbânu xjuramento sa' xc'aba' li artal, li jun a'an inc'a' tento tixbânu li c'a'ru quixye. Abanan li ani naxbânu xjuramento sa' xc'aba' li mayej cuan sa' xbên li artal, tento nak tixbânu li c'a'ru quixye sa' lix juramento, chanquex.

23:19b.MAT.023.019 Mâc'a' êna'leb ut mutz'ex xban nak inc'a' nequetau xyâlal. ¿Bar cuan li k'axal nim xcuanquil? ¿Ma li mayej malaj a' li artal li nasantobresin re li mayej?

23:20b.MAT.023.020 Jo'can nak li ani tixbânu xjuramento sa' xc'aba' li artal, naxye xjuramento sa' xc'aba' a'an ut sa' xc'aba' ajcui' chixjunil li c'a'ru cuan sa' xbên.

23:21b.MAT.023.021 Ut li ani naxbânu lix juramento sa' xc'aba' lix templo li Dios, naxbânu sa' xc'aba' lix templo li Dios ut sa' xc'aba' ajcui' li Dios li nacuan chi sa'.

23:22b.MAT.023.022 Ut li ani naxbânu xjuramento sa' xc'aba' li choxa, naxbânu xjuramento sa' xc'aba' lix c'ojaribâl li Dios ut sa' xc'aba' ajcui' li Dios li c'ojc'o sa' xbên.

23:23b.MAT.023.023 Ra châlel sa' êbên lâex aj tz'îb ut ex aj fariseo, ex aj ca' pac'al u. Nequemayeja lix lajêtkil li isqui'ij, li eneldo ut li comino. Ut nequetz'ektâna li k'axal cuan xcuanquil sa' li chak'rab. Inc'a' nequebânu li tîquilal. Inc'a' nequex-uxtânan u ut inc'a' nequexpâban. Us nak nequemayeja lix lajêtkil abanan inc'a' raj nequecanab xbânunquil li k'axal cuan xcuanquil.

23:24b.MAT.023.024 Ex mutz' aj c'amol be, nequeyal êk'e chixbânunquil li c'a'ak re ru li mâc'a' xcuanquil, abanan li nim xcuanquil inc'a' nequebânu. Chanchan nak nequetz'il ru lê ha' re nak inc'a' tênuk' li coc' suk ut a' chic li nînki xul camello nequenuk'.

23:25b.MAT.023.025 Ra châlel sa' êbên lâex aj tz'îb ut aj fariseo, ex aj ca' pac'al u, xban nak a' chic li rix lê sec' ut lê plato nequech'aj, aban lix sa' numtajenak chi tz'aj xban lê mâusilal ut li elk'ac nequebânu.

23:26b.MAT.023.026 Ex mutz' aj fariseo, ch'ajomak xbên cua lix sa' lê sec' ut lê plato re nak ch'ajbilak ajcui' li rix.

23:27b.MAT.023.027 Ra châlel sa' êbên lâex aj tz'îb ut lâex aj fariseo, ex aj ca' pac'al u. Chanchanex li neque'muke' cui' li camenak. Bonbileb rix ut c'ajo' xchak'al eb ru, a'ut chi sa' nujenak chi tz'aj ut chi xbakel camenak.

23:28b.MAT.023.028 Jo'can ajcui' lâex. Relic chi yâl nak châbil nequexc'utun chiruheb li tenamit. Abanan lê ch'ôl nujenak chi mâusilal ut lâex aj ca' pac'al u.

23:29b.MAT.023.029 Ra châlel sa' êbên lâex aj tz'îb ut lâex aj fariseo, ex aj ca' pac'al u. Nequeyîb li que'muke' cui' li profetas ut nequerutz'u'uji chak ru li que'muke' cui' li tîqueb xch'ôl.

23:30b.MAT.023.030 Ut lâex nequeye: -Cui ta lâo ac cuanco chak sa' li cutan nak xe'cuan li kaxe' katôn, inc'a' raj xkabânu jo' que'xbânu eb a'an. Inc'a' raj xkacamsiheb li profetas, chanquex.

23:31b.MAT.023.031 Abanan riq'uin li mâusilal li nequebânu lâex, nac'utun nak juntak'êtex riq'uineb lê xe'tônil yucua', li que'camsin reheb li profetas.

23:32b.MAT.023.032 Choyomak bi' xbânunquil li inc'a' us li que'xtiquib xbânunquil lê xe'tônil yucua'.

23:33b.MAT.023.033 Chanchanex c'anti', chanchanex ralex c'ambolay, ¿chan ta cui' ru nak texcolek' chiru lix tojba mâc sa' xbalba?

23:34b.MAT.023.034 Lâin tintaklaheb êriq'uin li profeta ut li cuanqueb xna'leb ut eb laj tzolonel. Abanan lâex inc'a' têrabi. Ut sa' xyânkeb a'an, cuan têcamsiheb, cuan têq'ueheb chiru cruz, ut cuan cui'chic li têrahobtesiheb sa' li cab li nequech'utub cui' êrib chixtzolbal râtin li Dios. Ut cuan cui'chic têtâkeheb sa' li junjûnk chi tenamit re xchapbaleb.

23:35b.MAT.023.035 Xban lê mâusilal a'an, tât'anek' sa' êbên lix camiqueb li châbileb xna'leb riq'uin xcamic laj Abel li tîc xch'ôl ut toj riq'uin xcamic li ralal laj Berequías laj Zacarías xc'aba' li quecamsi chiru nebâl chixc'atk li rochoch li Dios ut li artal.

23:36b.MAT.023.036 Relic chi yâl tinye êre nak chixjunil li camsînc que'xbânu chak junxil, jo' ajcui' li yôquex chixbânunquil anakcuan, tât'anek' ajcui' sa' êbên lâex li cuanquex anakcuan xban nak yôquex chixbânunquil jo' que'xbânu eb a'an.

23:37b.MAT.023.037 Ex aj Jerusalén, ex aj Jerusalén, nequecamsiheb li tz'akal profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'taklâc êriq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj êcolbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan lâex inc'a' xeraj.

23:38b.MAT.023.038 Ut anakcuan lê tenamit jo' ajcui' li templo tâcanâk chi naq'uirnac aj chic ru.Tinye ut êre chalen anakcuan inc'a' chic têril cuu toj nak têye, "Osobtesinbilak a'an li xchal sa' xc'aba' li Kâcua'". Toj aran chic têril cuu, chan li Jesús.

23:39b.MAT.023.039 Tinye ut êre chalen anakcuan inc'a' chic têril cuu toj nak têye, "Osobtesinbilak a'an li xchal sa' xc'aba' li Kâcua'". Toj aran chic têril cuu, chan li Jesús.

24

24:1b.MAT.024.001 Qui-el sa' li templo li Jesús, ut nak yô chi xic, que'cuulac lix tzolom riq'uin ut que'xc'ut chiru li nînki cab xcuênt li templo.

24:2b.MAT.024.002 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Us ajcui' nak têril chi us chixjunil a'in xban nak tâcuulak xk'ehil nak mâ jun chic reheb li pec a'an tâcanâk sa' xna'aj chi inc'a' ta tâjuq'uek', chan.

24:3b.MAT.024.003 Ut chirix a'an, cô chiru li tzûl Olivos ut nak li Jesús quic'ojla aran xjunes, lix tzolom que'cuulac riq'uin ut que'xye re: -Ye ke jok'e tâc'ulmânk li yôcat chixyebal. ¿C'a'ru talajc'ulmânk nak tâcuulak xk'ehil lâ c'ulunic? Ut, ¿c'a'ru retalil li roso'jiqueb li cutan a'in?-

24:4b.MAT.024.004 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Cheq'uehak retal re nak mâ ani chibalak'înk êre.

24:5b.MAT.024.005 Nabal te'châlk chi balak'înc, ut te'xye nak sa' inc'aba' xe'chal, abanan moco yâl ta. Tole'xye, "Lâin li Cristo", cha'keb. Ut nabal te'balak'îk xbaneb.

24:6b.MAT.024.006 Nak têrabi nak yô li plêt ut nak têrabi resil nak ticlâc re li plêt yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak tâc'ulmânk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan a'in.

24:7b.MAT.024.007 Nabal li tenamit te'pletik chi ribileb rib. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. Talajcuânk li cue'ej ut tâcuânk li yajel ut tâcuânk li hîc sa' nabal chi na'ajej.

24:8b.MAT.024.008 Abanan chixjunil a'an yal xticlajic li raylal li tâchâlk.

24:9b.MAT.024.009 Tojo'nak texk'axtesîk ut texrahobtesîk ut texcamsîk. Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb li tenamit sa' inc'aba' lâin.

24:10b.MAT.024.010 Ut sa' eb li cutan a'an nabaleb te'xcanab lix pâbâleb. Ut a'anakeb chic li te'q'uehok reheb laj pâbanel sa' raylal. Ut xic' chic te'ril ribeb.

24:11b.MAT.024.011 Ut nabaleb li profeta aj balak' te'châlk ut nabaleb te'balak'îk xbaneb.

24:12b.MAT.024.012 Ut xban nak tânumtâk li mâusilal, nabaleb te'xcanab xrâbaleb li ras rîtz'in.

24:13b.MAT.024.013 Ut li ani tixcuy xnumsinquil li raylal a'in toj sa' roso'jic lix yu'am, a'an tâcolek'.

24:14b.MAT.024.014 Ut li resil lix nimajcual cuanquilal li Dios tâyemânk yalak bar jun sut rubel choxa re nak chixjunileb li tenamit te'rabi resil li colba-ib. Tojo'nak tâchâlk li roso'jiqueb li cutan.

24:15b.MAT.024.015 Chetzolak rix chi us li c'a'ru quixye li profeta Daniel re nak têtau ru li c'a'ru tâc'ulmânk. A'an quixye nak eb laj balak' te'rocsi sa' li rochoch li Dios bar mâcua' xc'ulub cui' cuânc li k'axal yibru ut xucuajel rilbal xban lix mâusilal, ut riq'uin a'an te'xmux ru lix templo li Dios. (Dan. 9:27; 12:11)

24:16b.MAT.024.016 Nak têril a'an, lâex li cuanquex Judea, chex-êlelik sa' junpât ut texxic toj sa' li tzûl.

24:17b.MAT.024.017 Li ani cuânk chak sa' xbên li rochoch nak tâc'ulmânk a'an, chi cubec chak ut tîc tâêlelik ut inc'a' chic tâoc sa' rochoch chirisinquil li c'a'ru cuan re.

24:18b.MAT.024.018 Ut li ani cuânk chak sa' xc'alebâl inc'a' chic chisuk'îk sa' rochoch chixxocbal li rak'.

24:19b.MAT.024.019 Tok'obak ruheb li yaj aj ixk ut li yôqueb chi tu'resînk sa' eb li cutan a'an xban nak k'axal cui'chic ch'a'aj li êlelic chok' reheb.

24:20b.MAT.024.020 Chextijok ut chetz'âma chiru li Dios re nak inc'a' tâc'ulmânk li raylal a'in sa' habalk'e chi moco sa' li hilobâl cutan.

24:21b.MAT.024.021 Sa' eb li cutan a'an mâ ca'ch'in li raylal tâc'ulmânk. Mâ jun cua quic'ulman chi jo'can chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', chi moco tâc'ulmânk junak chic jo'can mokon.

24:22b.MAT.024.022 Cui ta mâc'a' sa' xch'ôl li Kâcua' xrakbal ruheb li cutan a'an, mâ ani raj tâcanâk chi yo'yo sa' ruchich'och'. Jo'can nak li Kâcua' tixsêba xrakbal ruheb li cutan a'an sa' xc'aba'eb li sic'bileb ru.

24:23b.MAT.024.023 Jo'can nak cui ani tâyehok êre, "Cue' li Cristo," malaj, "le' cuan li Cristo," mêpâb li c'a'ru tixye.

24:24b.MAT.024.024 Nabaleb aj balak' te'c'ulûnk ut te'xye nak a'aneb li Cristo. Ut cuan te'xye nak a'aneb profeta. Nabal li c'a'ak re ru te'xc'utbesi ut sachba ch'ôlej telaje'xbânu re xyalbal xbalak'inquileb li tenamit, jo'queb ajcui' li sic'bileb ru xban li Dios.

24:25b.MAT.024.025 Abanan cheq'uehak retal. Ac xinye êre li c'a'ru talaje'c'ulmânk.

24:26b.MAT.024.026 Cui ut neque'xye êre, "Le' sa' li chaki ch'och' cuan li Cristo," mexxic chirilbal. Cui ut neque'xye êre, "Arin cuan sa' cab," mêpâb li c'a'ru te'xye.

24:27b.MAT.024.027 Lâin li C'ajolbej tinc'ulûnk sa' junpât. Chanchan lix repom li câk na-el chak sa' releb sak'e ut naxc'ut rib toj sa' roqueb sak'e.

24:28b.MAT.024.028 Yâl li neque'xye nak bar cuânk junak camenak, aran te'xtûb rib li so'sol.

24:29b.MAT.024.029 Ut sa' eb li cutan a'an nak acak xrake' li raylal a'an, tâk'ojyînok' ru li sak'e ut li po inc'a' chic tâcutanok' ru. Tâec'ânk chak ru li choxa ut li chahim talaje't'anek' chak.

24:30b.MAT.024.030 Tojo'nak tâc'utûnk sa' choxa li cuetalil lâin li C'ajolbej. Ut te'yot'ek' ut te'yâbak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut te'ril cuu lâin li C'ajolbej nak yôkin chak chi châlc sa' li chok riq'uin lix nimal incuanquil ut inlok'al.

24:31b.MAT.024.031 Ut nak tâec'ânk chak chi cau li trompeta, tintaklaheb lin ángel. Ut te'xch'utub li sic'bileb ru inban li cuânkeb yalak bar jun sut rubel choxa jun sut sa' ruchich'och'.

24:32b.MAT.024.032 Cheq'uehak retal c'a'ru naxbânu li jun tôn chi higo. Nak nak'unk'ut chak li xak chi êlc, riq'uin a'an tênau nak yô chak chi nach'oc li sak'ehil.

24:33b.MAT.024.033 Jo' nak li higo naxc'utbesi retalil li sak'ehil, jo'can ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru a'an talaje'c'ulmânk, naxc'utbesi retalil nak yô chi cuulac xk'ehil nak tolinêlk cui'chic lâin li C'ajolbej.

24:34b.MAT.024.034 Relic chi yâl tinye êre nak toj talaje'c'ulmânk chixjunil li c'a'ak re ru a'in chi toj mâji' neque'oso' li tenamit a'in.

24:35b.MAT.024.035 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li cuâtin inc'a' tâcanâk yal chi jo'can chi inc'a' ta tâc'ulmânk chixjunil li c'a'ak re ru xinye.

24:36b.MAT.024.036 Abanan mâ ani nana'oc re jok'e lix k'ehil ut lix hônal inc'ulunic. Eb li ángel sa' choxa inc'a' neque'xnau chi moco lâin li C'ajolbej ninna'oc re. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e tâc'ulmânk a'in.

24:37b.MAT.024.037 Jo' quic'ulman sa' xcutan laj Noé, jo'can ajcui' tâc'ulmânk nak tolinêlk cui'chic lâin li C'ajolbej.

24:38b.MAT.024.038 Sa' eb li cutan a'an nak toj mâji' quicuan li but'i ha', eb li tenamit yôqueb chak chi cua'ac ut yôqueb chi uc'ac, ut yôqueb chi sumlâc ut chi sumubânc toj sa' li cutan nak qui-oc laj Noé sa' li jucub cab.

24:39b.MAT.024.039 Ut inc'a' que'xtau xyâlal toj quichal li but'i ha' ut quilaje'c'ame' chixjunileb xban li but'. Chanchan ajcui' a'an nak tolinêlk cui'chic lâin li C'ajolbej.

24:40b.MAT.024.040 Sa' li cutan a'an cuib li cuînk cuânkeb sa' c'alebâl, jun aj pâbanel ut jun li mâcua' aj pâbanel. Ut laj pâbanel, a'an li tâc'amek' xban li Dios ut li jun chic li mâcua' aj pâbanel, a'an tâcanabâk.

24:41b.MAT.024.041 Ut cuib li ixk yôkeb chi que'ec sa' jun chi que'leb, jun aj pâbanel ut jun li mâcua' aj pâbanel. Ut laj pâbanel, a'an li tâc'amek' xban li Dios ut li jun chic li mâcua' aj pâbanel, a'an tâcanabâk.

24:42b.MAT.024.042 Jo'can nak yo'on cuânkex xban nak inc'a' nequenau jok'e hônal tolinêlk lâin li Kâcua'.

24:43b.MAT.024.043 Chenauhak a'in: nak cui ta naxnau li yucua'bej sa' li cab jok'e hônal re li k'ojyîn tol-êlk laj êlk', tâyo'lek raj ut inc'a' raj tixcanab chi elk'ac xsa' li rochoch.

24:44b.MAT.024.044 Jo'can ajcui' lâex yo'on cuânkex chi oybenînc xban nak inc'a' nequenau jok'e hônal tincuulak lâin li C'ajolbej. Tincuulak chi mâc'a' sa' êch'ôl.

24:45b.MAT.024.045 ¿Ani ut laj c'anjel châbil ut cuan xna'leb? A'an li quiq'uehe' xcuanquil xban lix patrón sa' xbêneb li rech môsil ut a'an tâq'uehok re xtzacaêmkeb sa' x-ôril.

24:46b.MAT.024.046 Us xak re laj c'anjel a'an li yôk chixbânunquil chi jo'can nak tol-êlk lix patrón.

24:47b.MAT.024.047 Relic chi yâl tinye êre nak lix patrón tixk'axtesi sa' ruk', chixjunil lix juncablal.

24:48b.MAT.024.048 Aban cui laj c'anjel a'an inc'a' us lix na'leb, tixye sa' xch'ôl, "Lin patrón tâbâyk chak chi c'ulûnc."

24:49b.MAT.024.049 Ut tâoc chixsac'baleb li rech aj c'anjelil, ut tâoc chi cua'ac ut chi uc'ac rochbeneb li calajenak.

24:50b.MAT.024.050 Ut mâc'a'ak sa' xch'ôl nak tol-êlk lix patrón.Ut tâc'ajtesîk ru ut tâq'uehek' sa' xyânkeb laj ca' pac'al u. Ut aran tâcuânk li yâbac ut li c'uxuxînc ruch e.

24:51b.MAT.024.051 Ut tâc'ajtesîk ru ut tâq'uehek' sa' xyânkeb laj ca' pac'al u. Ut aran tâcuânk li yâbac ut li c'uxuxînc ruch e.

25

25:1b.MAT.025.001 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li quic'ulman sa' jun li sumlâc. Li lajêb chi tuk' ix que'xc'am lix candil ut côeb sa' jun li sumlâc chixc'ulbal li bêlomej.

25:2b.MAT.025.002 b cuanqueb xna'leb ut li ôb chic mâc'a' xna'lebeb.

25:3b.MAT.025.003 Li ôbeb li mâc'a'eb xna'leb inc'a' que'xcauresi rib chi us. Que'xc'am lix candil, abanan inc'a' que'xc'am xya'al lix candil.

25:4b.MAT.025.004 Ut li cuanqueb xna'lebeb que'xcauresi rib chi us, que'xc'am lix candil ut que'xc'am ajcui' lix ya'al.

25:5b.MAT.025.005 Ut nak quibay chak li bêlomej, neque'xîkan chixjunileb toj retal quicube xcuaraheb.

25:6b.MAT.025.006 Ut sa' tuktu k'ojyîn, que'rabi nak yôqueb chixjapbal reheb li tenamit chixyebal: -Cue' chak li bêlomej. Ayukex, c'ulumak chak, chanqueb.

25:7b.MAT.025.007 Ut li lajêb chi tuk' ix que'aj ru ut que'oc xyîbanquil lix candil.

25:8b.MAT.025.008 Ut li ôb li mâc'a'eb xna'leb que'xye reheb li ôb chic li cuanqueb xna'leb: -Jec'omak bayak xya'al li kaxam xban nak chupc re li kacandil, chanqueb.

25:9b.MAT.025.009 Aban li cuanqueb xna'leb que'xye: -Inc'a' naru. Inc'a' tâtz'aklok li xya'al li ke cui takaq'ue êre lâex. Ayukex riq'uineb laj c'ay. Lok'omak chak êre, chanqueb reheb.

25:10b.MAT.025.010 Ut cuanqueb chak chixlok'bal lix ya'al lix candil nak col-êlk li bêlomej. Ut li ôb chic li cuanqueb xya'al lix candil que'oc rochben sa' li cab. Ut quitz'ape' li oquebâl.

25:11b.MAT.025.011 Ut nak que'suk'i chak li ôb chi tuk' ix chixlok'bal xya'al lix xameb, que'oc chibokoc sa' li oquebâl ut que'xye: -Kâcua', te li cab chiku, chanqueb.

25:12b.MAT.025.012 Ut li bêlomej quichak'oc ut quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre inc'a' ninnau êru.-

25:13b.MAT.025.013 Jo'can nak lâin ninye êre: Yo'on cuânkex xban nak inc'a' nequenau li cutan chi moco li hônal jok'e tolinêlk lâin li C'ajolbej.

25:14b.MAT.025.014 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan jun li cuînk li ac xic re chi najt. Quixbokeb lix môs riq'uin ut quixk'axtesi lix tumin sa' ruk'eb lix môs.

25:15b.MAT.025.015 Quixq'ue ôb mil pês re li jun, cuib mil re li jun chic ut quixq'ue jun mil re li jun chic. Quixq'ue re li junjûnk a' yal chanru lix sêbal xch'ôl chi rilbal. Tojo'nak cô chi najt.

25:16b.MAT.025.016 Ut li môs li quic'uluc re li ôb mil pês, qui-oc chi yacoc chiru ut quirêchani ôb mil pês chic sa' xbên li quixc'ul.

25:17b.MAT.025.017 Ut jo'can cui'chic quixbânu li quic'uluc re li cuib mil pês. Ut quirêchani cuib mil pês chic sa' xbên li quixc'ul.

25:18b.MAT.025.018 A'ut li môs li quic'uluc re li jun mil pês, cô ut quixbec jun li jul sa' ch'och'. Ut aran quixmuk li jun mil pês li quiq'uehe' re xban lix patrón.

25:19b.MAT.025.019 Ut najterak chic, quic'ulun lix patroneb laj c'anjel a'an. Quixbokeb lix môs chixk'axtesinquil xcuênteb.

25:20b.MAT.025.020 Ut quicuulac li môs li quic'uluc re li ôb mil pês. Ut quixc'am chak li ôb mil li quixc'ul ut quixc'am chak ajcui' li ôb mil chic li xbên li quirêchani, ut quixye: -Kâcua', ôb mil pês caq'ue cue. Cuaye' lâ tumin ut ôb mil chic xcuêchani chak sa' xbên li caq'ue cue, chan.

25:21b.MAT.025.021 Ut lix patrón quixye re: -K'axal us xabânu. Lâat châbilat ut tz'akalat aj c'anjel. Sa' xbên li ca'ch'in xink'axtesi âcue, châbil xat-el. Anakcuan tink'axtesi chic nabal âcue. Chisahok' sa' lâ ch'ôl xban nak tattz'akônk ajcui' riq'uin li sahil ch'ôlejil li cuan cuiq'uin lâin, chan.

25:22b.MAT.025.022 Ut li môs li quic'uluc re li cuib mil pês quicuulac ut quixye: -Kâcua', caq'ue cue cuib mil pês ut cuib mil pês chic xcuêchani chak sa' xbên, chan.

25:23b.MAT.025.023 Ut lix patrón quixye re: -Us xabânu. Châbilat aj c'anjel. Riq'uin li ca'ch'in xinq'ue âcue, us xat-el. Anakcuan tink'axtesi âcue nabal chic. Chisahok' sa' lâ ch'ôl xban nak tattz'akônk ajcui' riq'uin li sahil ch'ôlejil li cuan cuiq'uin lâin, chan.

25:24b.MAT.025.024 Ut quicuulac ajcui' li jun chic li quic'uluc re li jun mil pês ut quixye re lix patrón: -Kâcua', ninnau nak josk'at lâat. Nacatk'oloc bar inc'a' nacat-au cui', ut nacatxococ bar cui' inc'a' nacatpajin iyaj.

25:25b.MAT.025.025 Jo'can nak quinxucuac ut côin ut coxinmuk sa' ch'och' li caq'ue cue. Cue' li jun mil pês li caq'ue cue, chan.

25:26b.MAT.025.026 Ut li patrón quijosk'o' ut quixye re: -Inc'a' us lâ na'leb. Inc'a' nacacuaj trabajic. Xanau nak nink'oloc bar inc'a' nin-au cui'. Ut xanau nak ninxococ bar inc'a' ninpajin cui' iyaj.

25:27b.MAT.025.027 Jo'can ut tento nak xaq'ue raj lin tumin reheb laj to' tumin. Ut sa' inc'ulunic, xinc'ul raj ral lin tumin rochben raj li xaq'ue chi to', chan.

25:28b.MAT.025.028 Ut li patrón quixye reheb lix môs li cuanqueb aran: -Mak'omak chiru li jun mil pês ut q'uehomak re li ani aj iq'uin cuan li lajêb mil pês.

25:29b.MAT.025.029 Chixjunil li ani cuan nabal reheb, mas cui'chic tâq'uemânk re ut k'axal cui'chic nabal tâcuânk re. Ut li ani ca'ch'in ajcui' cuan re, tâmak'mânk chiru li jo' q'uial cuan re.

25:30b.MAT.025.030 Ut laj c'anjel a'in, mâc'a' na-oc cui'. Isihomak arin ut q'uehomak sa' k'ojyîn. Aran tâcuânk li yâbac ut li c'uxuxînc ruch e, chan.

25:31b.MAT.025.031 Nak tinchâlk lâin li C'ajolbej riq'uin xnimal inlok'al cuochbenakeb chak chixjunileb li ángel, tojo'nak toxinc'ojlâk sa' lin c'ojaribâl retalil xnimal incuanquil chi rakoc âtin.

25:32b.MAT.025.032 Ut te'ch'utubâk chicuu chixjunil xtêpaleb li tenamit li cuanqueb sa' ruchich'och'. Tojo'nak tinsiq'ueb ru ut tinq'ueheb sa' cuib ch'ûtal jo' nak li pastor narisiheb lix carner sa' xyânkeb li chibât.

25:33b.MAT.025.033 Ut tinq'ueheb lin carner sa' lin nim uk' ut eb li chibât tinq'ue sa' intz'e.

25:34b.MAT.025.034 Ut lâin li Rey tinye reheb li cuanqueb sa' lin nim: -Osobtesinbilex xban lin Yucua'. Êchanihomak li nimajcual cuanquilal cauresinbil chok' êre chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'.

25:35b.MAT.025.035 Têrêchani xban nak quintz'oca chak ut quinêq'ue chi cua'ac. Quichakic cue ut quinêq'ue chi uc'ac. Quinsic' cuochochnal ut quinêc'ul êriq'uin.

25:36b.MAT.025.036 Nak mâc'a' cuak', queq'ue cuak'. Nak quinyajer, quinêtenk'a. Nak quincuan sa' tz'alam, coxinêril chak.

25:37b.MAT.025.037 Ut eb li tîqueb xch'ôl te'xye cue: -Kâcua', ¿jok'e ta bi' catkil chi tattz'ocâk ut jok'e ta bi' catkaq'ue chi cua'ac? ¿Jok'e ta bi' catkil chi tâchakik âcue ut jok'e ta bi' catkaq'ue chi uc'ac? cha'keb cue.

25:38b.MAT.025.038 ¿Jok'e ta bi' casic' âcuochochnal ut catkac'ul ta kiq'uin? ¿Jok'e ta bi' catkil chi mâc'a' âcuak' ut quikaq'ue ta âcuak'?

25:39b.MAT.025.039 ¿Jok'e ta bi' catkil chi yajat ut catkatenk'a ta? ¿Jok'e catcuan sa' tz'alam ut coxatkil ta chak? cha'keb.

25:40b.MAT.025.040 Ut lâin tinchak'ok ut tinye reheb: -Relic chi yâl tinye êre, cui quebânu a'in re junak li neque'pâban cue, usta cubenak xcuanquil, cue ajcui' lâin quebânu chak.

25:41b.MAT.025.041 Tojo'nak lâin li Rey tinye reheb li cuanqueb sa' lin tz'e: -Elenkex chicuu. Tz'ektânanbilex sa' li xam li mâ jok'e tâchupk c'ûbanbil chak chok' re laj tza ut reheb ajcui' lix ángel.

25:42b.MAT.025.042 Xban nak lâin quintz'oca chak ut inc'a' quinêq'ue chi cua'ac. Quichakic chak cue ut inc'a' quinêq'ue chi uc'ac.

25:43b.MAT.025.043 Quinsic' li cuochochnal ut inc'a' quinêc'ul êriq'uin. Mâc'a' cuak' ut inc'a' queq'ue cuak'. Quinyajer ut inc'a' quinêtenk'a. Quincuan chi prêxil ut inc'a' coxinêril chak, cha'kin reheb.

25:44b.MAT.025.044 Ut te'chak'ok ut te'xye cue: -Kâcua', ¿jok'e ta bi' catkil chi tattz'ocâk? ¿Jok'e ta bi' catkil chi tâchakik âcue? ¿Jok'e casic' âcuochochnal? ¿Jok'e catkil chi mâc'a' lâ cuak' malaj yajat, malaj cuancat sa' tz'alam ut inc'a' catkatenk'a? cha'keb.

25:45b.MAT.025.045 Ut lâin li Rey tinchak'ok ut tinye reheb: -Relic chi yâl tinye êre, xban nak inc'a' quetenk'aheb li neque'pâban cue li mâc'a'eb xcuanquil, inc'a' ajcui' quinêtenk'a lâin, cha'kin reheb.Ut eb a'an te'xic sa' li tojba mâc chi junelic. Abanan li tîqueb xch'ôl cuânkeb xyu'am chi junelic.

25:46b.MAT.025.046 Ut eb a'an te'xic sa' li tojba mâc chi junelic. Abanan li tîqueb xch'ôl cuânkeb xyu'am chi junelic.

26

26:1b.MAT.026.001 Ut nak quirake' li Jesús chixyebal chixjunil li âtin a'in, quixye reheb lix tzolom:

26:2b.MAT.026.002 -Lâex nequenau nak cuib cutan chic mâ nacuulac xk'ehil li pascua re xnink'einquil chanru nak que'cole' ut que'el laj Israel sa' li tenamit Egipto. Ut lâin li C'ajolbej tink'axtesîk re nak tinq'uehek' chiru cruz.

26:3b.MAT.026.003 Ut eb lix bênil aj tij ut eb laj tz'îb ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío que'xch'utub ribeb chiru nebâl re li rochoch lix yucua'ileb laj tij, Caifás xc'aba'.

26:4b.MAT.026.004 Ut que'xc'ûb ribeb re nak te'xchap li Jesús ut re nak te'xyo'ob âtin chirix re xcamsinquil.

26:5b.MAT.026.005 Ut que'xye chiribileb rib: -Inc'a' takachap li Jesús nak yôk li nink'e xban nak te'pok' li tenamit sa' kabên ut te'oc chi pletic kiq'uin, chanqueb.

26:6b.MAT.026.006 Li Jesús cuan aran Betania sa' rochoch laj Simón li saklep rix.

26:7b.MAT.026.007 Chunchu sa' mêx nak quicuulac jun li ixk. Cuan jun ch'ina mêt yîbanbil riq'uin li tertôquil pec alabastro xc'aba'. Cuan li sununquil ban chi sa', k'axal terto xtz'ak. Li ixk quixq'ue li ban sa' xjolom li Jesús.

26:8b.MAT.026.008 Nak que'ril a'an, eb lix tzolom que'josk'o' ut que'xye chi ribileb rib: -¿C'a'ut nak xsach li sununquil ban a'in chi mâc'a' rajbal?

26:9b.MAT.026.009 Xru raj xc'ayiman chi k'axal terto xtz'ak ut xkajeq'ui raj li tumin reheb li neba', chanqueb.

26:10b.MAT.026.010 Li Jesús quixnau li c'a'ru yôqueb chixyebal ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixch'i'ch'i'inquil li ixk a'in? Canabomak xcuech'inquil xban nak us li xbânu cue.

26:11b.MAT.026.011 Li neba' junelic cuânkeb sa' êyânk. Abanan lâin moco cuânkin ta chi junelic êriq'uin.

26:12b.MAT.026.012 Li ixk a'in us li xbânu cue nak xq'ue li sununquil ban sa' inbên. Mâji' nincam abanan ac xinixban re lin mukbal.

26:13b.MAT.026.013 Relic chi yâl tinye êre yalak bar tâyemânk resil li colba-ib sa' chixjunil li ruchich'och', tâyemânk ajcui' resil li c'a'ru xbânu cue li ixk a'in re xjulticanquil a'an, chan.

26:14b.MAT.026.014 Ut laj Judas Iscariote, jun reheb li cablaju chi xtzolom li Jesús, cô riq'uineb lix bênil aj tij.

26:15b.MAT.026.015 Ut quixye reheb: -¿Jo' nimal têq'ue cue cui tink'axtesi li Jesús êre? chan reheb. Ut eb a'an que'xc'ûb nak te'xq'ue lajêb xca'c'âl chi tumin plata re.

26:16b.MAT.026.016 Ut chalen sa' li cutan a'an, laj Judas yô chixsic'bal jok'e tixq'ue rib re nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb.

26:17b.MAT.026.017 Sa' li xbên cutan re li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi mâc'a' xch'amal, que'chal lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -¿Bar tâcuaj takacauresi chak li na'ajej re tâtzaca cui' li mayejanbil xul? chanqueb.

26:18b.MAT.026.018 Ut li Jesús quixye reheb: -Ayukex sa' li tenamit riq'uin li cuînk li xinye êre, ut têye re, "Chan laj tzolonel nak cuulac re xk'ehil lix camic. Târaj xnumsinquil li nink'e Pascua sa' lâ cuochoch rochbeneb lix tzolom," cha'kex re li cuînk.

26:19b.MAT.026.019 Ut eb lix tzolom que'xbânu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús ut aran que'xcauresi li nink'e.

26:20b.MAT.026.020 Ut nak qui-ecuu sa' li cutan a'an, quic'ojla li Jesús sa' mêx rochbeneb lix cablaju chi tzolom.

26:21b.MAT.026.021 Ut nak yôqueb chi cua'ac, li Jesús quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak jun êre lâex tâk'axtesînk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.

26:22b.MAT.026.022 Ut mâc'a' jo' nak que'raho' sa' xch'ôleb. Ut chi xjunjûnkaleb que'xpatz' re: -¿Ma lâin ta bi' tink'axtesînk âcue, Kâcua'?-

26:23b.MAT.026.023 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Li tâk'axtesînk cue, a'an li tixtz'a xcaxlan cua sa' li sec' li tintz'a cui' li cue lâin.

26:24b.MAT.026.024 Relic chi yâl lâin li C'ajolbej tincamsîk jo' tz'îbanbil retalil chicuix sa' li Santil Hu. Abanan raylal cuan sa' xbên li cuînk a'an li tâk'axtesînk cue. K'axal us raj chok' re li cuînk a'an nak inc'a' raj quiyo'la, chan li Jesús.

26:25b.MAT.026.025 Tojo'nak quichak'oc laj Judas li tâk'axtesînk re ut quixye: -¿Malaj ut lâin li yôcat chinyebal, at tzolonel? Ut li Jesús quixye re: -Lâat xaye âcuib.

26:26b.MAT.026.026 Ut nak yôqueb chi cua'ac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojo'nak quixjeq'ui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: -C'ulumak, cua'omak. A'an a'in lin tz'ejcual.-

26:27b.MAT.026.027 Ut quixchap ajcui' li sec' re uc'ac ut quixbantioxi chiru li Dios ut quixq'ue reheb ut quixye reheb: -Uc'umak li cuan sa' li sec' a'in chêjunilex,

26:28b.MAT.026.028 xban nak a'an a'in lin quiq'uel li tâhoyek' re nak tâcuyek' xmâqueb nabal chi tenamit. Ut a'an tâxakabânk xcuanquil li Ac' Contrato.

26:29b.MAT.026.029 Relic chi yâl tinye êre nak chalen anakcuan inc'a' chic tincuuc' lix ya'al ru li uva toj nak tâcuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic cuochbenex sa' lix nimajcual cuanquilal lin Yucua', chan li Jesús.

26:30b.MAT.026.030 Nak ac xe'rake' xbichanquil jun li bich re xlok'oninquil li Dios, que'côeb sa' li tzûl Olivos.

26:31b.MAT.026.031 Ut li Jesús quixye reheb: -Chêjunilex lâex tâch'inâk lê ch'ôl sa' inc'aba' lâin ut tinêcanab injunes chiru li k'ojyîn a'in jo' tz'îbanbil retalil sa' li Santil Hu: Tincanab chi camsîc laj ilol reheb li carner ut eb li carner te'xcha'cha'i ribeb. (Zac. 13:7)

26:32b.MAT.026.032 Ut nak acak xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak lâin xbên cua tinxic chêru lâex aran Galilea, chan li Jesús.

26:33b.MAT.026.033 Ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: -Usta chixjunileb tate'xcanab, abanan lâin inc'a' tatincanab, chan.

26:34b.MAT.026.034 Ut li Jesús quixye re: -Relic chi yâl yôquin chixyebal âcue nak chiru li k'ojyîn a'in toj mâji' nayâbac laj tzo' xul nak lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.-

26:35b.MAT.026.035 Ut laj Pedro quixye cui'chic: -Mâ jok'e tinye nak inc'a' ninnau âcuu, usta tine'xcamsi âcuochben, chan. Ut jo'can ajcui' que'xye chixjunileb lix tzolom.

26:36b.MAT.026.036 Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Getsemaní. Ut quixye reheb lix tzolom: -C'ojlankex cuan arin roybeninquil nak tinxic chi tijoc toj le', chan.

26:37b.MAT.026.037 Ut quixc'am chirix laj Pedro jo'queb ajcui' li cuib chi ralal laj Zebedeo. Ut li Jesús qui-oc chi rahoc sa' xch'ôl ut c'ajo' nak tâyot'ek' xch'ôl.

26:38b.MAT.026.038 Ut quixye reheb: -Cuan jun raylal sa' inch'ôl ut yô chinyot'bal. Inc'a' chic nincuy nak nacuec'a. Canâkex arin ut yo'lenkex cuochben, chan.

26:39b.MAT.026.039 Ut quibêc chic ca'ch'in li Jesús ut quixhupub rib sa' ch'och' ut quitijoc. Ut quixye: -At inYucua', cui ta naxq'ue rib, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxmânk li c'a'ru nacacuaj lâat ut mâcua' li nacuaj lâin.-

26:40b.MAT.026.040 Ut nak quisuk'i riq'uineb lix tzolom, quixtauheb chi cuârc. Ut quixye re laj Pedro: -¿Ma toj yôquex chi cuârc? ¿Ma inc'a' xru xexyo'lec jun ôrak cuochben?

26:41b.MAT.026.041 Chexyo'lek ut chextijok re nak inc'a' têq'ue êrib chi âlêc. Lâex nequeraj raj xbânunquil li us, abanan êjunes inc'a' texrûk, chan.

26:42b.MAT.026.042 Ut li Jesús cô cui'chic xca' sut chi tijoc ut quixye: -At inYucua', cui ta naxq'ue rib nak inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in, abanan chi-uxmânk li c'a'ru nacacuaj lâat.-

26:43b.MAT.026.043 Ut nak quisuk'i cui'chic li Jesús, quixtauheb cui'chic chi cuârc lix tzolom xban nak mâ ca'ch'in lix cuaraheb.

26:44b.MAT.026.044 Quixcanabeb ut cô cui'chic chi tijoc rox sut ut jo'can cui'chic quixtz'âma chiru li Dios.

26:45b.MAT.026.045 Tojo'nak quichal cui'chic riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb: -¿Ma toj yôquex chi cuârc? Tz'akalak li hilânc xebânu. Ac xtau xk'ehil nak lâin li C'ajolbej tink'axtesîk sa' ruk'eb laj mâc.

26:46b.MAT.026.046 Cuaclinkex anakcuan, yo'keb; cue' chak li tâk'axtesînk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.

26:47b.MAT.026.047 Toj yô ajcui' chi âtinac li Jesús nak cox-êlk laj Judas. A'an jun reheb li cablaju. Nabal que'chal rochben taklanbileb chak xbaneb li xbênil aj tij ut xbaneb laj c'amol be sa' xyânkeb laj judío. Cuanqueb xch'îch' ut cuanqueb xche'.

26:48b.MAT.026.048 Li tâk'axtesînk re ac xc'ûb chak rib riq'uineb c'a'ru li retalil li tixc'ut. Quixye reheb: -Li ani tincuutz' ru, a'an li têchap.-

26:49b.MAT.026.049 Ut laj Judas cô chi junpât riq'uin li Jesús ut quixye re: -¿Chan xacuil, at tzolonel?- ut quirutz' ru.

26:50b.MAT.026.050 Ut li Jesús quixye re: -Cuamîg, ¿c'a'ru âcuajom arin?- Tojo'nak que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xchap.

26:51b.MAT.026.051 Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix ch'îch' ut quixch'ot lix xic lix môs li xbênil aj tij.

26:52b.MAT.026.052 Tojo'nak quiyehe' re xban li Jesús: -Q'ue lâ ch'îch' sa' lix na'aj xban nak chixjunileb li neque'pletic riq'uin ch'îch', riq'uin ch'îch' ajcui' te'osok'.

26:53b.MAT.026.053 ¿Ma inc'a' nacanau nak naru tintz'âma chiru lin Yucua' ut a'an tixtakla raj chak anakcuan anakcuan q'uila ok'ob chi ángel chincolbal?

26:54b.MAT.026.054 Abanan cui tixtakla raj chak eb li ángel, ¿chan raj ru nak tâtz'aklok ru li tz'îbanbil sa' li Santil Hu, li naxye nak jo'ca'in tento tâc'ulmânk? chan li Jesús.

26:55b.MAT.026.055 Ut sa' li hônal a'an li Jesús quixye reheb li q'uila tenamit, -¿Ma lâin ta bi' aj êlk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'îch'? Rajlal cutan ninc'ojla sa' êyânk chêtzolbal sa' li rochoch li Dios ut inc'a' quinêchap aran.

26:56b.MAT.026.056 Abanan chixjunil a'in x-uxman re nak tâtz'aklok ru li Santil Hu tz'îbanbil xbaneb li profeta. Tojo'nak que'êlelic chixjunileb lix tzolom ut que'xcanab xjunes li Jesús.

26:57b.MAT.026.057 Ut li Jesús quic'ame' riq'uin laj Caifás, lix yucua'ileb laj tij. Aran ch'utch'ûqueb laj tz'îb ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío.

26:58b.MAT.026.058 Ut laj Pedro chi najt yô chak chixtâkenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ru'uj nebâl sa' rochoch lix yucua'ileb laj tij. Qui-oc aran ut quic'ojla sa' xyânkeb laj c'ac'alenel re nak târil c'a'ru tâcanâk cui'.

26:59b.MAT.026.059 Ut eb li xbênil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío ut chixjunileb li neque'tz'iloc âtin yôqueb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob junak âtin chirix li Jesús re nak târûk te'xk'axtesi chi camsîc.

26:60b.MAT.026.060 Abanan inc'a' que'xtau usta nabal chi testigo aj tic'ti'eb cuanqueb aran. Toj que'cuulac cuib chic li testigo aj tic'ti'eb, tojo'nak que'xtau chanru te'xjit cui'.

26:61b.MAT.026.061 Li cuib a'an que'xye: -Jo'ca'in quixye li cuînk a'in, "Lâin târûk tinjuc' li rochoch li Dios ut chiru oxib cutan tinyîb cui'chic", chan.

26:62b.MAT.026.062 Ut quixakli lix yucua'ileb laj tij ut quixye re li Jesús: -¿C'a'ru nacaye lâat? ¿Ma mâc'a' nacaye chirix li yôqueb chixyebal châcuix?-

26:63b.MAT.026.063 Ut li Jesús mâ jun li âtin quixye. Ut li xyucua'ileb aj tij quixye cui'chic re: -Sa' xc'aba' li yo'yôquil Dios tâye ke cui lâat li Cristo, li Ralal li Dios.-

26:64b.MAT.026.064 Ut li Jesús quixye re: -Yâl li xaye lâat. Ut tinye ajcui' êre nak chalen anakcuan tinêril lâin li C'ajolbej nak c'ojc'ôkin sa' xnim uk' li nimajcual Dios ut tinêril ajcui' nak yôkin chak chi châlc cui'chic sa' li chok sa' choxa, chan.

26:65b.MAT.026.065 Nak quirabi a'an, li xyucua'ileb laj tij quixpej li rak' xban xjosk'il ut quixye: -A'an xjuntak'êta rib riq'uin li Dios. ¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru lix mâc? Ac xerabi nak xjuntak'êta rib riq'uin li Dios.

26:66b.MAT.026.066 ¿C'a'ru nequeye? ¿Ma cuan xmâc malaj inc'a'? chan. Ut que'chak'oc ut que'xye: -Cuan xmâc ut xc'ulub nak tâcamsîk.-

26:67b.MAT.026.067 Tojo'nak cuan que'chûban re sa' ru. Ut cuan que'sac'oc re ut cuan que'pak'len re chi ruk'eb.

26:68b.MAT.026.068 Ut que'xye re: -At Cristo, ye ke ani xsac'oc âcue, chanqueb.

26:69b.MAT.026.069 Laj Pedro cuan chirix cab c'ojc'o chi ru'uj nebâl. Quicuulac jun li ixk, xmôs li xyucua'ileb laj tij. Quixye re laj Pedro: -Lâat jun reheb li xe'ochbenin re li Jesús aj Galilea.-

26:70b.MAT.026.070 Laj Pedro quitic'ti'ic chiruheb chixjunileb ut quixye: -Lâin inc'a' ninnau ru ani nacaye, chan.

26:71b.MAT.026.071 Ut jun chic li ixk qui-iloc re nak yô chi êlc chire li cab. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: -Li cuînk a'in, a'an jun qui-ochbenin re li Jesús aj Nazaret.

26:72b.MAT.026.072 Ut laj Pedro quitic'ti'ic cui'chic xca' cua. Quixpatz' xc'aba' li Dios ut quixye: -Inc'a' ninnau ru li cuînk a'an, chan.

26:73b.MAT.026.073 Ut junpâtak chican, li cuanqueb aran que'jiloc riq'uin laj Pedro ut que'xye re: -Relic chi yâl nak lâat xcomoneb xban nak lâ cuâtinobâl nac'utuc re nak lâat aj Galilea.-

26:74b.MAT.026.074 Ut laj Pedro qui-oc chi majecuânc ut quixye riq'uin juramento: -Inc'a' ninnau ru li cuînk a'an, chan. Ut sa' ajcui' li hônal a'an quiyâbac laj tzo' xul.Ut sa' junpât quinak sa' xch'ôl laj Pedro li âtin li quiyehe' re xban li Jesús, "Nak toj mâji' nayâbac laj tzo' xul, lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu." Ut laj Pedro mâ c'ajo' nak quiyot'e' xch'ôl. Qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiyâbac.

26:75b.MAT.026.075 Ut sa' junpât quinak sa' xch'ôl laj Pedro li âtin li quiyehe' re xban li Jesús, "Nak toj mâji' nayâbac laj tzo' xul, lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu." Ut laj Pedro mâ c'ajo' nak quiyot'e' xch'ôl. Qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiyâbac.

27

27:1b.MAT.027.001 Ut nak quisakêu, que'xch'utub ribeb chixjunileb lix bênil aj tij ut eb laj c'amol be sa' xyânkeb laj judío. Que'xc'ûb rib chanru te'xbânu re nak tâcamsîk li Jesús.

27:2b.MAT.027.002 Que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato li acuabej.

27:3b.MAT.027.003 Ut laj Judas li quik'axtesin re li Jesús, c'ajo' nak quiyot'e' xch'ôl riq'uin li quixbânu nak quiril nak quitenebâc câmc sa' xbên li Jesús. Quixk'ajsi li lajêb xca'c'âl chi tumin plata reheb lix bênil aj tij ut reheb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío.

27:4b.MAT.027.004 Quixye reheb: -Xinmâcob nak xink'axtesi êre li cuînk a'in xban nak mâc'a' xmâc, chan. A'ut eb a'an que'xye re: -¿C'a' takaj re lâo? Il c'a'ru tâbânu.-

27:5b.MAT.027.005 Ut laj Judas quixcut li tumin sa' rochoch li Dios. Ut cô ut quixyatz' rib.

27:6b.MAT.027.006 Ut eb lix bênil aj tij que'xxoc li tumin ut que'xye: -Inc'a' us xq'uebal li tumin a'in sa' xcaxil lix mayej li rochoch li Dios xban nak xtz'ak xyu'am li cuînk.-

27:7b.MAT.027.007 Ut que'xc'ûb ru nak te'xlok' jun li ch'och' re te'mukek' cui' li jalaneb xtenamit. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' li na'ajej a'an riq'uin laj pac'onel.

27:8b.MAT.027.008 Jo'can nak chalen anakcuan quicana chok' xc'aba' li na'ajej a'an "Lok'bil riq'uin Quic'."

27:9b.MAT.027.009 Ut riq'uin a'in quitz'akloc ru li quixye li profeta Jeremías nak quixye:

27:10b.MAT.027.010 Ut que'xchap li lajêb xca'c'âl chi tumin plata, xtz'ak li quik'axtesîc. Lix tz'ak a'an li tenebanbil sa' xbên xbaneb laj Israel. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' jun li ch'och' riq'uin laj pac'onel, jo' quiyehe' cue xban li Kâcua'. (Zac. 11:12-13)

27:11b.MAT.027.011 Que'xc'am li Jesús ut que'xxakab chiru laj Pilato li acuabej. Ut laj Pilato quixpatz' re: -¿Ma lâat lix Reyeb laj judío?- Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Yâl li xaye nak lâin.-

27:12b.MAT.027.012 Ut nak yô xjitbal xbaneb lix bênil aj tij ut eb li neque'c'amoc be chiruheb laj judío, chi tîc inc'a' quichak'oc.

27:13b.MAT.027.013 Ut laj Pilato quixye re: -¿Ma inc'a' nacacuabi jo' q'uial li yôqueb chixyebal châcuix?-

27:14b.MAT.027.014 Aban li Jesús mâ jun li âtin quixye re tixcol rib ut riq'uin a'an quisach xch'ôl laj Pilato.

27:15b.MAT.027.015 Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua li acuabej narach'ab junak li prêx a' yâl ani te'raj li tenamit tâach'abâk jo' c'aynakeb xbânunquil.

27:16b.MAT.027.016 Sa' eb li cutan a'an cuan sa' tz'alam jun li cuînk na'no ru chi us, aj Barrabás xc'aba'.

27:17b.MAT.027.017 Ut nak ch'utch'ûqueb li q'uila tenamit, laj Pilato quixpatz' reheb: -¿Ani têraj tincuach'ab? ¿Ma laj Barrabás, malaj ut li Jesús li Cristo neque'xye re? chan laj Pilato.

27:18b.MAT.027.018 Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'ôl li xbênil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb âtin.

27:19b.MAT.027.019 Nak laj Pilato c'ojc'o sa' lix na'aj li narakoc cui' âtin, li rixakil quixtakla xyebal re: -Mâc'a' tâbânu re li cuînk a'an xban nak mâc'a' xmâc. Sa' xc'aba' a'an nak k'axal ra xinmatq'ue chi k'ek, chan.

27:20b.MAT.027.020 Ut eb li xbênil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak te'xye nak a' laj Barrabás li tâach'abâk, ut a' li Jesús tâcamsîk.

27:21b.MAT.027.021 Ut li acuabej quixpatz' reheb: -¿Bar cuan reheb li cuib a'in têraj tincuach'ab?- Ut eb a'an que'xye: -A' laj Barrabás, chanqueb.

27:22b.MAT.027.022 Quixye laj Pilato reheb: -Ut, ¿c'a' put ru târûk tinbânu lâin riq'uin li Jesús, li Cristo neque'xye re?- Ut chixjunileb que'xye: -¡Chiq'uehek' chiru cruz!-

27:23b.MAT.027.023 Ut li acuabej quixye reheb: -¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xmâc êre?- Ut eb a'an k'axal cau cui'chic que'xjap re chixyebal: -¡Chiq'uehek' chiru cruz!-

27:24b.MAT.027.024 Ut laj Pilato quiril nak inc'a' qui-el chi us li quiraj xbânunquil ut quixq'ue retal nak k'axal cui'chic nak que'po' xch'ôl li tenamit. Tojo'nak quixtakla xc'ambal lix ha' re xch'ajbal li ruk' chiruheb li tenamit ut quixye: -Mâc'a' inmâc lâin riq'uin xcamic li cuînk a'in li mâc'a' xmâc. Lâex chic yal êre sa' xbên, chan.

27:25b.MAT.027.025 Ut chixjunileb li tenamit que'chak'oc ut que'xye: -Sa' kabên lâo ut sa' xbêneb li kalal kac'ajol chicanâk xtojbal rix lix camic, chanqueb.

27:26b.MAT.027.026 Tojo'nak laj Pilato quirach'ab laj Barrabás chiruheb li tenamit. Ut quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'ûm ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz.

27:27b.MAT.027.027 Ut eb lix soldado li acuabej que'xc'am li Jesús sa' li pôpol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado ut que'xsut li Jesús.

27:28b.MAT.027.028 Que'risi li rak' ut que'xq'ue jun caki t'icr chirix jo' neque'rocsi li rey.

27:29b.MAT.027.029 Ut que'xtz'ul jun li corona riq'uin q'uix ut que'xq'ue sa' xjolom. Ut sa' xnim uk' que'xq'ue jun li che'. Ut que'xcuik'ib ribeb chiru ut que'retz'u ut que'xye: -Sahak taxak sa' âch'ôl, at xReyeb laj judío, chanqueb re.

27:30b.MAT.027.030 Quilaje'xchûba, ut que'xchap li che' ut riq'uin a'an que'xsac' sa' xjolom.

27:31b.MAT.027.031 Ut nak ac xe'xtacuasi, que'risi li t'icr li cuan chirix. Ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re nak te'xq'ue chiru cruz.

27:32b.MAT.027.032 Ut nak yôqueb chi xic, que'xc'ul jun li cuînk aj Simón xc'aba', Cirene xtenamit. Eb li soldado que'xmin ru a'an chixpakonquil lix cruz li Jesús.

27:33b.MAT.027.033 Ut que'cuulac sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak.

27:34b.MAT.027.034 Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xcotzbal li raylal, abanan nak quixyal, inc'a' quiruc'.

27:35b.MAT.027.035 Ut mokon nak ac que'xq'ue chiru cruz, eb li soldado que'bûlic chirix li rak' re rilbal ani na tâêchanînk re li rak'. Jo'ca'in quitz'akloc ru li yebil xban li profeta nak quixye: Que'xjeq'ui chi ribileb rib li cuak' ut que'bûlic chirix lin t'icr. (Sal. 22:18)

27:36b.MAT.027.036 Que'c'ojla aran ut que'oc chixc'ac'alenquil li Jesús.

27:37b.MAT.027.037 Sa' xbên li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye: A'an a'in li Jesús, lix Reyeb laj judío.

27:38b.MAT.027.038 Ut cuib aj êlk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim ut jun sa' xtz'e.

27:39b.MAT.027.039 Ut eb li tenamit yôqueb chi numec' aran, que'xhob li Jesús ut neque'rec'asi xjolomeb.

27:40b.MAT.027.040 Ut que'xye: -¿Ma mâcua' ta bi' lâat li cat-ajoc re xjuc'bal rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayîb cui'chic? Xacol raj âcuib. Cui yâl nak lâat Ralalat li Dios, cuben chak chiru li cruz, chanqueb.

27:41b.MAT.027.041 Jo'can ajcui' eb li xbênil aj tij yôqueb chixhobbal li Jesús rochbeneb laj tz'îb ut eb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío.

27:42b.MAT.027.042 Ut que'xye: -Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes. Cui yâl nak a'an xReyeb laj judío, chicubek chak chiru li cruz anakcuan ut topâbânk chiru.

27:43b.MAT.027.043 Cau xch'ôl riq'uin li Dios. Chicolek' anakcuan cui narahe' xban li Dios xban nak naxye nak a'an Ralal li Dios, chanqueb.

27:44b.MAT.027.044 Ut jo'can eb ajcui' laj êlk' li que'q'uehe' chiru cruz rochben, yôqueb chixhobbal.

27:45b.MAT.027.045 Tuktu cua'leb nak quik'ojyîno' sa' chixjunil li ruchich'och' ut toj sa' oxib ôr re ecuu quicutano' cui'chic.

27:46b.MAT.027.046 Ut ca'ch'in chic mâ oxib ôr nak quiâtinac li Jesús chi cau xyâb xcux ut quixye: -Elí, Elí, ¿lama sabactani?- Chi jalbil ru naraj naxye: At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xinâcanab injunes?

27:47b.MAT.027.047 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li cuanqueb aran, cuan li que'yehoc: -Abihomak, yô chixbokbal li profeta Elías, chanqueb.

27:48b.MAT.027.048 Ut jun sa' xyânkeb cô sa' ânil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi chi ru'uj jun li che' ut quixq'ue sa' re li Jesús re târuc'.

27:49b.MAT.027.049 Ut li jun ch'ôl chic que'xye: -Kilak cuan ma tâchâlk na laj Elías chixcolbal, chanqueb.

27:50b.MAT.027.050 A'ut li Jesús quixjap cui'chic re chi cau ut qui-el xch'ôl.

27:51b.MAT.027.051 Ut li t'icr li cuan chok' tas sa' li Santil Na'ajej sa' li rochoch li Dios quik'iche' sa' xyi. Quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake' lix k'ichilal. Ca' jachal qui-el. Qui-ec'an li ch'och' ut eb li sakônac quilaje'itz'e'.

27:52b.MAT.027.052 Quilaje'teli li que'muke' cui' li camenak ut nabaleb li tîqueb xch'ôl que'cuacli cui'chic chi yo'yo.

27:53b.MAT.027.053 Ut mokon chic nak li Jesús ac xcuacli cui'chic chi yo'yo, que'el chak sa' lix muklebâl ut que'oc sa' li santil tenamit Jerusalén ut nabal chi aj u que'xc'utbesi cui' ribeb.

27:54b.MAT.027.054 Ut li capitán rochbeneb li yôqueb chi c'ac'alênc re li Jesús, que'rec'a li hîc ut que'xq'ue retal li c'a'ru yô chi c'ulmânc. Mâ c'ajo' nak que'xucuac ut que'xye: -Relic chi yâl nak li cuînk a'in tz'akal Ralal li Dios.-

27:55b.MAT.027.055 Ut cuanqueb ajcui' ixk yôqueb chak chi iloc chi najt. Eb a'an toj Galilea que'xtâke chak li Jesús ut que'c'anjelac chiru.

27:56b.MAT.027.056 Sa' xyânkeb a'an cuanqueb lix María aj Magdala, ut lix María xna'eb laj Jacobo ut laj José, ut lix na'eb li ralal laj Zebedeo.

27:57b.MAT.027.057 Ac yô chi oc k'ojyîn nak quicuulac aran bar que'xcamsi cui' li Jesús jun li cuînk biom, aj José xc'aba'. Arimatea xtenamit. A'an xtzolom ajcui' li Jesús nak quicuan.

27:58b.MAT.027.058 Li cuînk a'in cô riq'uin laj Pilato ut quixtz'âma chiru nak tâq'uehek' re lix tz'ejcual li Jesús re nak tixmuk. Ut laj Pilato quixtakla xk'axtesinquil re.

27:59b.MAT.027.059 Ut laj José quixc'am li camenak ut quixlan sa' jun li ac' t'icr lino.

27:60b.MAT.027.060 Ut quixq'ue sa' jun li ac' muklebâl. Re raj a'an li muklebâl nak quiyîbâc sa' jun sakônac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li muklebâl ut cô.

27:61b.MAT.027.061 Ut cuanqueb aran lix María aj Magdala ut lix María jun chic. C'ojc'ôqueb aran chi xca'yabâl li muklebâl.

27:62b.MAT.027.062 Jo' cuulajak chic, nak ac xnume' lix cutanquil li cauresînc re li hilobâl cutan, que'xch'utub ribeb li xbênil aj tij rochbeneb laj fariseo. Que'côeb riq'uin laj Pilato.

27:63b.MAT.027.063 Ut que'xye re: -Kâcua', xjultico' ke li âtin quixye laj balak' nak toj yo'yôk. Quixye nak sa' rox li cutan tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo.

27:64b.MAT.027.064 Takla xq'uebal retal chi us li muklebâl toj tânumek' li oxib cutan. Mâre te'châlk lix tzolom chi k'ek chirelk'anquil li camenak ut te'xye reheb li tenamit, "Xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak." Ut k'axal cui'chic ch'a'aj toêlk lâo chiru li xkac'ul xbên cua.

27:65b.MAT.027.065 Ut laj Pilato quixye reheb: -Cue'queb jun ch'ûtal chi soldado. Ayukex rochbeneb ut q'uehomak retal nak te'xbânu chi us. Lâex nequenau chanru têbânu, chan.Ut côeb ut que'xtz'ap chi us li muklebâl ut que'xq'ue retalil li pec ut que'xcanab li soldado aran chixc'ac'alenquil li muklebâl.

27:66b.MAT.027.066 Ut côeb ut que'xtz'ap chi us li muklebâl ut que'xq'ue retalil li pec ut que'xcanab li soldado aran chixc'ac'alenquil li muklebâl.

28

28:1b.MAT.028.001 Nak ac xnume' li hilobâl cutan, sakêuc re li xbên cutan re li xamân, quicuulac lix María aj Magdala rochben lix María jun chic chirilbal li muklebâl.

28:2b.MAT.028.002 Toj mâji' ajcui' neque'cuulac nak quicuan jun nimla hîc. Ut jun x-ángel li Kâcua' quicube chak sa' choxa ut quixbalk'usi li pec ut quic'ojla sa' xbên.

28:3b.MAT.028.003 Li rilobâl nalemtz'un chanchan rak' câk ut li rak' sak sak jo' li ratz'am que.

28:4b.MAT.028.004 Ut eb li yôqueb chi c'ac'alênc re li muklebâl neque'sicsot xban xxiuheb chirilbal li quic'ulman. Chanchan camenak que'cana.

28:5b.MAT.028.005 Ut nak que'cuulac li ixk, li ángel quixye reheb: -Mexxucuac lâex. Lâin ninnau nak yôquex chixsic'bal li Jesús li quicam chiru cruz.

28:6b.MAT.028.006 Mâ ani chic arin. Ac xcuacli chi yo'yo jo' quixye êre. Quimkex arin. Ilomak lix na'aj bar que'xq'ue cui' li Kâcua'.

28:7b.MAT.028.007 Ayukex sa' junpât ut yehomak reheb lix tzolom nak ac xcuacli chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Ut anakcuan tâxic Galilea ut a'an xbên cua tâcuulak chêru lâex. Aran toxêril ru. Ca'aj cui' a'in li tinye êre, chan li ángel.

28:8b.MAT.028.008 Te'xucuak li ixk nak que'el sa' li muklebâl. Abanan quisaho' ajcui' sa' xch'ôleb riq'uin li c'a'ru que'rabi. Ut côeb sa' ânil chixyebal resil reheb lix tzolom li Jesús.

28:9b.MAT.028.009 Yôqueb chi xic nak xakâmil li Jesús chiruheb ut quixq'ue xsahileb xch'ôl. Ut eb li ixk que'nach'oc riq'uin ut que'xcuik'ib ribeb chiru. Que'xk'alu li rok ut que'xlok'oni.

28:10b.MAT.028.010 Li Jesús quixye reheb: -Mexxucuac. Ayukex ut yehomak resil reheb lin hermân re nak te'xic Galilea. Ut aran te'ril cuu, chan.

28:11b.MAT.028.011 Ut nak yôqueb chi xic li ixk, cuanqueb laj c'ac'alenel que'côeb sa' tenamit chixyebal resil reheb lix bênil aj tij chixjunil li c'a'ak re ru quic'ulman.

28:12b.MAT.028.012 Ut lix bênil aj tij que'xch'utub ribeb rochbeneb li neque'c'amoc be sa' xyânkeb laj judío ut que'xc'ûb ribeb nak te'xq'ue nabal li tumin reheb li soldado.

28:13b.MAT.028.013 Ut que'xye reheb: -Jo'ca'in têye: "Eb lix tzolom que'cuulac chi k'ek ut que'relk'a li camenak nak yôco chi cuârc," cha'kex.

28:14b.MAT.028.014 Ut que'xye cui'chic reheb li soldado li que'c'ac'alen re li muklebâl: -Cui târabi resil a'in li acuabej, lâo to-oquênk chêrix ut texkacol, chanqueb.

28:15b.MAT.028.015 Ut eb li soldado que'xc'ul li tumin ut que'xbânu jo' que'yehe' reheb. Ut li resil a'in quisutun sa' xyânkeb laj judío chalen toj sa' li cutan anakcuan.

28:16b.MAT.028.016 Ut lix tzolom junlaju côeb Galilea sa' xbên li tzûl li que'yehe' reheb xban li Jesús.

28:17b.MAT.028.017 Ut nak que'ril ru li Jesús, que'xlok'oni. Abanan cuanqueb sa' xyânkeb lix tzolom li que'cuiban xch'ôl chixpâbanquil.

28:18b.MAT.028.018 Li Jesús quinach'oc riq'uineb ut quixye reheb: -Chixjunil li cuanquil q'uebil cue xban li Dios, jo' sa' choxa jo' sa' ruchich'och'.

28:19b.MAT.028.019 Jo'can utan texxic sa' chixjunil li ruchich'och' ut têch'olob lix yâlal chiruheb chixjunileb li tenamit re nak te'pâbânk. Têcubsiheb xha' sa' xc'aba' li Dios Acuabej, sa' xc'aba' li Dios C'ajolbej ut sa' xc'aba' li Dios Santil Musik'ej.Têc'ut chiruheb xpâbanquil chixjunil li xinye chak êre. Chenauhak nak lâin cuânkin êriq'uin chixjunil li cutan chalen toj sa' roso'jic li ruchich'och'. Jo'can taxak.

28:20b.MAT.028.020 Têc'ut chiruheb xpâbanquil chixjunil li xinye chak êre. Chenauhak nak lâin cuânkin êriq'uin chixjunil li cutan chalen toj sa' roso'jic li ruchich'och'. Jo'can taxak.


Holder of rights
Multilingual Bible Corpus

Citation Suggestion for this Object
TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. Matthew (Q'eqchi'). Matthew (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B2A1-8