Zechariah (Q'eqchi')
1
1:1b.ZEC.001.001 Li profeta Zacarías, aßan ralal laj Berequías. Laj Berequías, aßan ralal laj Iddo. Cuakxakib po xcab chihab roquic laj Darío chokß xreyeb laj Persia nak quiâtinac li Dios riqßuin li profeta Zacarías ut quixye re:
1:2b.ZEC.001.002 —Lâin li nimajcual Dios. Cßajoß nak quinjoskßoß riqßuineb lê xeßtônil yucuaß.
1:3b.ZEC.001.003 Joßcan nak tâye reheb lin tenamit nak teßxjal xcßaßux ut teßsukßîk cuiqßuin. Ut lâin chic tincuânk riqßuineb. Lâin li Kâcuaß li nim incuanquil. Xinyehoc re aßin.
1:4b.ZEC.001.004 Mêbânu joß queßxbânu lê xeßtônil yucuaß. Eb li profeta li queßcßanjelac chak junxil queßâtinac chak riqßuineb ut queßxye reheb, “Joßcaßin xye li Kâcuaß Dios. Jalomak êcßaßux ut canabomak xbânunquil li mâusilal,” chanqueb. Abanan eb aßan incßaß queßraj rabinquil li cßaßru quinye reheb, chan li Kâcuaß.
1:5b.ZEC.001.005 Ut anakcuan, ¿bar cuanqueb lê xeßtônil yucuaß? Ut, ¿bar cuanqueb lê profeta? ¿Ma yoßyôqueb ta biß chi junelic?
1:6b.ZEC.001.006 Abanan li âtin li quinye quicßulman joß quinye. Quicßulman joß quinye reheb lin profeta re teßxye reheb li tenamit. Queßxcßul li raylal lê xeßtônil yucuaß joß quinye. Joßcan nak queßyotßeß xchßôl ut queßxjal xcßaßuxeb. Queßxye, “Xkacßul ajcuiß li cßaßru quixye chak saß kabên li Kâcuaß li nimajcual Dios joß kacßulub xcßulbal xban li kayehom kabânuhom,” chanqueb.—
1:7b.ZEC.001.007 Li profeta Zacarías, aßan li ralal laj Berequías. Laj Berequías, aßan li ralal laj Iddo. Yô junlaju po xcab chihab roquic chokß rey laj Darío saß li câhib xcaßcßâl xbe li po aßan (Sebat xcßabaß) nak li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Zacarías saß jun li visión.
1:8b.ZEC.001.008 Quixye laj Zacarías: —Saß jun li kßojyîn quicßutbesîc jun li visión chicuu xban li Dios. Saß li visión aßan quicuil jun li cuînk cuan chirix jun li cacuây cak rix saß jun li ru takßa. Xakxo rubeleb li cheß mirto. Ut chirix aßan cuanqueb chic nabaleb li cacuây. Cuanqueb cak rixeb. Cuanqueb repex rixeb ut cuanqueb ajcuiß sak rixeb.
1:9b.ZEC.001.009 Ut quinpatzß re li ángel li yô chi âtinac cuiqßuin: —Kâcuaß, ¿cßaßru xyâlal aßin li yôquin chirilbal? chanquin. Ut li ángel quichakßoc ut quixye cue: —Lâin tinye âcue lix yâlal li yôcat chirilbal, chan.
1:10b.ZEC.001.010 Ut li cuînk li cuan chirix li cacuây rubeleb li cheß mirto quiâtinac chak ut quixye cue: —Li cßaßru yôcat chirilbal, aßaneb li queßtaklâc chak xban li Kâcuaß re xsutinquil chixjunil li ruchichßochß, chan.
1:11b.ZEC.001.011 Ut li cuanqueb chirixeb li cacuây queßxye re lix ángel li Kâcuaß li cuan rubeleb li cheß mirto: —Xkasuti chak chixjunil li ruchichßochß ut xkaqßue retal nak cuanqueb saß xyâlal ut cuanqueb saß tuktûquil usilal, chanqueb.
1:12b.ZEC.001.012 Ut lix ángel li Kâcuaß quixye: —At nimajcual Dios, lajêb xcâcßâl chihab yô âjoskßil saß xbêneb li tenamit Jerusalén ut Judá. ¿Joß najtil chic tâcuânk lâ joskßil saß xbêneb? Ut, ¿jokße tâcuuxtâna ruheb? chan li ángel.
1:13b.ZEC.001.013 Ut li Kâcuaß Dios quichakßoc riqßuin châbil âtin ut li ángel li yô chi âtinac cuiqßuin quicßojla xchßôl chirabinquil li cßaßru quixye li Dios.
1:14b.ZEC.001.014 Ut li ángel quixye cue nak tinye resil li quixye li Dios. Joßcaßin quixye li Dios li kßaxal nim xcuanquil. —Lâin kßaxal cuißchic ninra Jerusalén, lin tenamit Sión.
1:15b.ZEC.001.015 Yô caßchßin injoskßil saß xbêneb lin tenamit. Abanan kßaxal cuißchic yô injoskßil saß xbêneb li tenamit li incßaß nequeßpâban ut cßojcßôqueb xchßôl xjuneseb xban nak kßaxal cuißchic ra xeßxbânu reheb lin tenamit, chan.
1:16b.ZEC.001.016 Joßcan nak li nimajcual Dios quixye: —Tincuuxtâna cuißchic ruheb laj Jerusalén. Tâyîbâk cuißchic li templo ut tâyîbâk ajcuiß chixjunil li tenamit Jerusalén, chan li Dios.
1:17b.ZEC.001.017 Ut quixye ajcuiß cue li ángel: —Tâye ajcuiß resil aßin: Joßcaßin xye li nimajcual Dios. Tinqßue cuißchic chi nabal li cßaßru reheb lin tenamit Jerusalén ut tebincuosobtesi. Chanchan nak toj xinsiqßueb ru chokß cualal incßajol, chan li Dios.
1:18b.ZEC.001.018 Ut quicßutbesîc cuißchic chicuu jun chic li visión. Quicuil câhib li xucub.
1:19b.ZEC.001.019 Ut quinpatzß re li ángel cßaßru xyâlal li câhib chi xucub li yôquin chirilbal. Li ángel quichakßoc ut quixye cue: —Li câhib chi xucub aßin, aßan retalil li câhib chi xnînkal ru tenamit li queßnumta saß xbêneb ut queßxchaßchaßi ruheb lin tenamit Judá, Israel ut Jerusalén, chan.
1:20b.ZEC.001.020 Ut li Kâcuaß quixcßut chicuu câhib laj tenol chßîchß.Ut lâin quinpatzß re: —¿Cßaßru aj e nak xeßchal eb aßan?— Ut aßan quixye cue: —Li câhib chi xucub, aßaneb retalil li câhib chi xnînkal ru tenamit li queßrahobtesin reheb lin tenamit toj retal nak incßaß chic queßxcuy. Eb laj tenol chßîchß queßchal chixsachbal ruheb li câhib chi xnînkal ru tenamit. Sicsotkeb chic xban xxiuheb nak teßsachekß xban nak queßxchaßchaßi ruheb lin tenamit Judá, chan li Kâcuaß.
1:21b.ZEC.001.021 Ut lâin quinpatzß re: —¿Cßaßru aj e nak xeßchal eb aßan?— Ut aßan quixye cue: —Li câhib chi xucub, aßaneb retalil li câhib chi xnînkal ru tenamit li queßrahobtesin reheb lin tenamit toj retal nak incßaß chic queßxcuy. Eb laj tenol chßîchß queßchal chixsachbal ruheb li câhib chi xnînkal ru tenamit. Sicsotkeb chic xban xxiuheb nak teßsachekß xban nak queßxchaßchaßi ruheb lin tenamit Judá, chan li Kâcuaß.
2
2:1b.ZEC.002.001 Li Kâcuaß quixcßutbesi chicuu jun chic li visión. Quicuil jun li cuînk cuan jun li cßâm re bisoc saß rukß.
2:2b.ZEC.002.002 Ut quinpatzß re: —¿Bar xic âcue?— Ut aßan quixye cue: —Xic cue chixbisbal li tenamit Jerusalén. Tinbis joß nimal rok ut joß nimal ru, chan.
2:3b.ZEC.002.003 Qui-el li ángel li yô chi âtinac cuiqßuin. Nak yô chi xic, quicuil jun chic li ángel cô chixcßulbal.
2:4b.ZEC.002.004 Ut quixye re: —Ayu saß junpât chixtaubal li cuînk li xic re chi bisoc ut tâye re nak teßtâmk cuißchic li cristian saß li tenamit Jerusalén. Xban xqßuial li tenamit ut xban xqßuialeb lix quetômk incßaß chic tâcuânk li tzßac li sutsu cuiß li tenamit.
2:5b.ZEC.002.005 Chanchan sutsûk riqßuin xam li tenamit Jerusalén nak cuânkin riqßuineb chixcolbaleb riqßuin lin cuanquil. Ut tincßutbesi lin lokßal saß xyânkeb, chan li Kâcuaß.
2:6b.ZEC.002.006 Li Kâcuaß quixye reheb lix tenamit: —Abihomak lâex aj Israel. Lâin xinjeqßuin êru saß chixjunil li ruchichßochß. Anakcuan tex-êlk saß li naßajej li cuan saß li norte.
2:7b.ZEC.002.007 Lâex aj Jerusalén, li cuanquex Babilonia, elenkex ut sukßinkex cuißchic saß lê naßaj, chan li Kâcuaß.
2:8b.ZEC.002.008 Nak acak xqßue lin lokßal li Kâcuaß li nimajcual Dios quinixtakla xyebal êre cßaßru teßxcßul li xnînkal ru tenamit li queßrahobtesin êre ut queßnumta saß êbên. Li ani narahobtesin êre, chanchan ajcuiß nak lâin quineßxrahobtesi, chan.
2:9b.ZEC.002.009 Joßcan nak tinqßueheb saß raylal. Ut lâex li cuanquex chokß xmôseb, texinqßue chi numtâc saß xbêneb aßan re nak tênau nak li nimajcual Dios, aßan li quitaklan chak cue.
2:10b.ZEC.002.010 Li Kâcuaß quixye: —Bichankex chi sa saß êchßôl lâex aj Jerusalén xban nak lâin tincuânk êriqßuin, chan.
2:11b.ZEC.002.011 Saß eb li cutan aßan nabalakeb li tenamit teßpâbânk re li Kâcuaß. Ut aßan tixye: —Aßanakeb ajcuiß lin tenamit. Ut lâin tincuânk riqßuineb, chaßak li Kâcuaß. Ut lâex tênau nak li nimajcual Dios, aßan li quitaklan chak cue.
2:12b.ZEC.002.012 Ut li Kâcuaß tâcuânk cuißchic aran Judá saß li Santil Naßajej ut teßsiqßuekß cuißchic ruheb laj Jerusalén xban li Kâcuaß.Chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß cheßxxucua ta ru li Kâcuaß ut incßaß ta chic teßecßânk xban nak aßan tixcanab chak lix Santil Naßaj ut tâchâlk saß kayânk.
2:13b.ZEC.002.013 Chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß cheßxxucua ta ru li Kâcuaß ut incßaß ta chic teßecßânk xban nak aßan tixcanab chak lix Santil Naßaj ut tâchâlk saß kayânk.
3
3:1b.ZEC.003.001 Ut quixcßutbesi ajcuiß chicuu jun chic li visión ut quicuil nak laj Josué li xbênil laj tij xakxo chiru lix ángel li Kâcuaß. Ut xakxo ajcuiß laj tza saß xnim ukß li ángel re xjitbal laj Josué.
3:2b.ZEC.003.002 Ut lix ángel li Kâcuaß quixye re laj tza: —Aß taxak li Kâcuaß Dios chikßusuk âcue. Aß taxak li Kâcuaß li quisicßoc ruheb laj Jerusalén chikßusuk âcue. ¿Ma incßaß ta biß xeßcoleß eb aßan joß nak xcoleß li rußuj siß isinbil saß li xam?—
3:3b.ZEC.003.003 Laj Josué tzßaj ru li rakß li cuan chirix nak xakxo chiru lix ángel li Kâcuaß.
3:4b.ZEC.003.004 Ut li ángel quiâtinac riqßuineb li yôqueb chi tenkßânc re ut quixye reheb: —Isihomak li rakß li tzßaj ru.— Ut quixye re laj Josué: —Anakcuan xcuisi lâ cuakß li tzßaj ru ut xinqßue li châbil tßicr châcuix. Aßan retalil nak cuybil sachbil chic lâ mâc.—
3:5b.ZEC.003.005 Ut quixye reheb: —Bacßomak junak tßicr sak ru saß xjolom, chan. Ut queßxqßue jun li tßicr sak ru saß xjolom ut queßxqßue li châbil tßicr chirix. Ut lix ángel li Kâcuaß xakxo aran.
3:6b.ZEC.003.006 Ut lix ángel li Kâcuaß quixqßue xnaßleb laj Josué ut quixye re:
3:7b.ZEC.003.007 —Joßcaßin xye li Kâcuaß li nimajcual Dios: Cui tatcuânk joß nacuaj ut cui tâbânu li cßaßru ninye, lâat tat-ilok re li cuochoch ut lâat ajcuiß tat-ilok re chixjunil li nebâl li cuan chire li cuochoch. Cui tâbânu aßin tinqßue ânaßaj saß xyânkeb li cuanqueb arin.
3:8b.ZEC.003.008 At Josué, lâat li xbênil laj tij. Chacuabihak lâat ut cheßrabihak ajcuiß eb laj tij li nequeßtenkßan âcue. Lâex retalil laj cßanjel chicuu li tintakla chak, li nequeßxye xtux cheß re.
3:9b.ZEC.003.009 Lâin xinqßue jun li pec chiru laj Josué. Li pec aßan cuan cuukub perêl ru. Lâin tintzßîba jun li retalil chiru. Ut chiru jun cutan tincuisi lix mâqueb li cuanqueb saß ruchichßochß.Nak tâcuulak xkßehil aßan, sa chic texcuânk chi ribil êrib. Ut naru textzacânk saß comonil saß xmu li cheß olivos ut saß xmu li cheß higo, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.
3:10b.ZEC.003.010 Nak tâcuulak xkßehil aßan, sa chic texcuânk chi ribil êrib. Ut naru textzacânk saß comonil saß xmu li cheß olivos ut saß xmu li cheß higo, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.
4
4:1b.ZEC.004.001 Ut li ángel li quiâtinac cuiqßuin quisukßi cuißchic chak ut quinrajsi. Chanchan nak na-ajsîc junak yô chi cuârc.
4:2b.ZEC.004.002 Ut quixye cue: —¿Cßaßru yôcat chirilbal?— Ut lâin quinchakßoc ut quinye re: —Yôquin chirilbal jun li candelero yîbanbil riqßuin oro. Ut saß xbên cuan xnaßaj li aceite ut cuan xnaßaj cuukub candil ut cuan ajcuiß cuukub li nanumeß cuiß li aceite.
4:3b.ZEC.004.003 Ut chixcßatk cuan cuib xtônal li olivo. Jun tôn li olivo cuan chixcßatk li xnaßaj li aceite saß xnim ut li jun tôn chic cuan saß xtzße.
4:4b.ZEC.004.004 Quinpatzß re li ángel li yô chi âtinac cuiqßuin: —Kâcuaß, ¿cßaßru xyâlal aßin li yôquin chirilbal?—
4:5b.ZEC.004.005 Ut li ángel quichakßoc ut quixye cue: —¿Ma incßaß nacanau cßaßru xyâlal li yôcat chirilbal?— Ut lâin quinye re: —Incßaß ninnau, Kâcuaß.—
4:6b.ZEC.004.006 Lix ángel li Kâcuaß quichakßoc ut quixye cue: —Aßan aßin li quixye li Kâcuaß re laj Zorobabel: Moco riqßuin ta êmetzßêu chi moco riqßuin ta êcuanquil têbânu li cßanjel aßin. Riqßuin ban lix cuanquil lin Santil Musikß li tinqßue êre, chan li nimajcual Dios.
4:7b.ZEC.004.007 Usta joß xnimal jun li tzûl li chßaßajquilal li tâchâlk, abanan laj Zorobabel tixcuy xnumsinquil chixjunil li tâchâlk saß xbên toj tixchoy xyîbanquil li templo. Ut nak tâqßuemânk li pec re xchoybal li cßanjel chixjunileb teßxjap re chixyebal: ¡Cßajoß xlokßal! ¡Bantiox re li Kâcuaß!—
4:8b.ZEC.004.008 Ut lix ángel li Kâcuaß quiâtinac cuißchic cuiqßuin ut quixye cue: —Joßcaßin xye li Kâcuaß:
4:9b.ZEC.004.009 Laj Zorobabel quitiquiban re xyîbanquil li templo ut aßan ajcuiß tâchoyok re xyîbanquil. Ut riqßuin aßan, lâat tânau nak li Kâcuaß, li nimajcual Dios xtaklan chak cue êriqßuin.
4:10b.ZEC.004.010 Li queßtzßektânan re li cßanjel saß xticlajic tâsahokß saß xchßôleb chirilbal nak yôk chi yâlocß li cßanjel xban laj Zorobabel.— Nak xrakeß xyebal aßan, li ángel quixye ajcuiß: —Li cuukub chi candil li xacuil, aßan retalil nak li Kâcuaß naril chixjunil li ruchichßochß, chan li ángel.
4:11b.ZEC.004.011 Ut lâin quinpatzß re li ángel: —¿Cßaßru xyâlal li cuib tôn chi olivo li cuanqueb chi xcaß pacßalil li candelero?—
4:12b.ZEC.004.012 Ut quinpatzß ajcuiß re: —¿Cßaßru xyâlal li cuib chi rukß cheß olivo li na-el cuiß chak li aceite li nanumeß saß li cuib chi oro li naxic saß li candil?—
4:13b.ZEC.004.013 Ut li ángel quichakßoc ut quixye cue: —¿Ma incßaß nacanau cßaßru xyâlal li yôcat chirilbal?— Ut lâin quinye re: —Incßaß ninnau, Kâcuaß.—Ut li ángel quichakßoc ut quixye cue: —Li cuib chi rukß cheß olivo, aßaneb retalil li cuib li sicßbileb ru chi cßanjelac chiru li Kâcuaß, laj êchal re li ruchichßochß, chan.
4:14b.ZEC.004.014 Ut li ángel quichakßoc ut quixye cue: —Li cuib chi rukß cheß olivo, aßaneb retalil li cuib li sicßbileb ru chi cßanjelac chiru li Kâcuaß, laj êchal re li ruchichßochß, chan.
5
5:1b.ZEC.005.001 Quicßutbesîc cuißchic chicuu jun li visión. Quicuil nak yô chi xic saß ikß jun li botbil hu tzßîbanbil ru.
5:2b.ZEC.005.002 Ut li ángel quixye cue: —¿Cßaßru yôcat chirilbal?— Lâin quinchakßoc ut quinye re: —Yôquin chirilbal jun li botbil hu yô chi xic saß ikß. Lajêb metro rok ut ôb metro ru.—
5:3b.ZEC.005.003 Ut aßan quixye cue: —Li cßaßru tzßîbanbil chiru li hu aßin, aßan retalil nak ac xtenebâc li tojba mâc saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Jun pacßal tzßîbanbil nak eb li nequeßelkßac teßxcßul li tojba mâc. Ut saß li jun pacßal chic tzßîbanbil nak eb li nequeßxpatzß xcßabaß li Dios chi mâcßaß rajbal teßxcßul ajcuiß li tojba mâc. Mâ jun reheb teßcanâk chi incßaß teßxcßul li tojba mâc.
5:4b.ZEC.005.004 Li cuanqueb saß rochocheb li nequeßelkßac teßxcßul li tojba mâc joßqueb ajcuiß li cuanqueb saß rochocheb li nequeßxpatzß incßabaß chi mâcßaß rajbal. Aran tâcuânk li raylal toj retal teßosokß eb aßan ut teßosokß ajcuiß li rochocheb joß ajcuiß chixjunil li cßaßru cuan reheb, chan li Kâcuaß.
5:5b.ZEC.005.005 Ut quichal cuißchic li ángel li ac x-âtinac cuiqßuin ut quixye cue: —Il aßin li oc re chixcßutbal châcuu li Kâcuaß, chan.
5:6b.ZEC.005.006 Ut lâin quinye: —¿Cßaßru aßan, at Kâcuaß?— Ut aßan quixye cue: —Li yôcat chirilbal, aßan jun nimla chacach re bisoc trigo. Li chacach aßin, aßan retalil lix mâqueb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß, chan li ángel.
5:7b.ZEC.005.007 Ut quicuaclesîc li chßîchß plomo li tzßaptzßo cuiß li chacach. Ut chi saß li chacach chunchu jun li ixk.
5:8b.ZEC.005.008 Ut li ángel quixye cue: —Li ixk aßin, aßan retalil li mâusilal, chan. Ut li ángel quixtiquisi li ixk chi saß li chacach ut quixtzßap cuißchic li re riqßuin li chßîchß.
5:9b.ZEC.005.009 Ut quicuil ajcuiß cuibeb li ixk cuanqueb xxicß. Yôqueb chi rupupic. Chanchaneb li nimla xul li narupupic cigueña xcßabaß. Quicuil nak yôqueb chixtaksinquil li chacach saß ikß.
5:10b.ZEC.005.010 Ut quinpatzß cuißchic re li ángel li yô chi âtinac cuiqßuin: —¿Bar yôqueb chixcßambal li chacach aßan? chanquin re.Quichakßoc li ángel ut quixye cue: —Yôqueb chixcßambal saß li naßajej Sinar. Aran teßxyîb jun li templo. Nak acak xyâloß li templo, aran teßxxakab saß xnaßaj, chan.
5:11b.ZEC.005.011 Quichakßoc li ángel ut quixye cue: —Yôqueb chixcßambal saß li naßajej Sinar. Aran teßxyîb jun li templo. Nak acak xyâloß li templo, aran teßxxakab saß xnaßaj, chan.
6
6:1b.ZEC.006.001 Quicßutbesîc jun chic li visión chicuu. Quicuil câhib li carruaje re pletic yôqueb chak chi êlc saß xyânk cuib li tzûl kßan chßîchß nak quicuil.
6:2b.ZEC.006.002 Li xbên carruaje quelonbil xbaneb li cacuây cak rixeb; li xcab, aßan quelonbil xbaneb li cacuây kßek rixeb.
6:3b.ZEC.006.003 Ut li rox carruaje, aßan quelonbil xbaneb li cacuây sak rixeb; ut li xcâ, quelonbil xbaneb li cacuây repex rixeb.
6:4b.ZEC.006.004 Ut lâin quinpatzß cuißchic re li ángel: —At Kâcuaß, ¿cßaßru xyâlal li câhib chi carruaje li yôquin chirilbal? chanquin.
6:5b.ZEC.006.005 Li ángel quichakßoc ut quixye cue: —Li câhib chi carruaje li yôcat chirilbal, aßaneb li retalil li câhib chi musikßej li nequeßcßanjelac chiru li Kâcuaß, laj êchal re li ruchichßochß.
6:6b.ZEC.006.006 Li carruaje li quelonbil xbaneb li cacuây kßek rixeb yôqueb chi xic saß li norte, ut li carruaje li quelonbil xbaneb li cacuây sak rixeb yôqueb chi xic saß li oeste li na-oc cuiß li sakße ut li quelonbil xbaneb li repex rixeb yôqueb chi xic saß li sur.—
6:7b.ZEC.006.007 Ut eb li cacuây teßraj ru xic chixsutinquil li ruchichßochß. Ut li ángel quixye reheb: —Ayukex ut têsuti chak li ruchichßochß, chan. Ut eb aßan queßxsuti chak li ruchichßochß joß quiyeheß reheb.
6:8b.ZEC.006.008 Chirix aßan li ángel quixjap re ut quixye: —Il, li xeßcôeb saß li norte xeßxqßue li tenamit chixtojbal rix lix mâqueb. Ut xrisi xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb, chan li ángel.
6:9b.ZEC.006.009 Li Kâcuaß quiâtinac cuiqßuin ut quixye cue:
6:10b.ZEC.006.010 —Tâxoc li oro ut li plata li xeßxcßam chak laj Heldai, laj Tobías ut laj Jedaías li xeßsukßi chak Babilonia. Saß ajcuiß li cutan aßan tatxic saß li rochoch laj Josías li ralal laj Sofonías.
6:11b.ZEC.006.011 Tâcßam li oro ut li plata li ac xaxoc. Tâyîb li corona ut tâqßue saß xjolom laj Josué li xyucuaßil aj tij, li ralal laj Josadac.
6:12b.ZEC.006.012 Ut tâye re: Joßcaßin xye li Kâcuaß li nimajcual Dios: Li sâj cuînk li nequeßxye “Xtux Cheß” re, aßan chanchan jun xtux li cheß li na-el chak saß xyânk li xeß. Li cuînk aßan tâyîbânk re lix templo li Kâcuaß.
6:13b.ZEC.006.013 Aßan tâyîbânk re lix templo li Kâcuaß ut aßan tâqßuehekß xlokßal. Aßan tâcßojlâk saß lix cßojaribâl ut aßan chic tâtaklânk saß xbên li ruchichßochß. Aßanak li tzßakal Rey ut aßanak ajcuiß li tzßakal aj tij. Mâcßaßak chßaßajquilal saß li cuib chi cßanjel li tixbânu. Us tâêlk lix cßanjel chiru.
6:14b.ZEC.006.014 Li corona li tâyîb tâcanâk saß lix templo li Kâcuaß re xjulticanquileb laj Heldai Helem, laj Tobías, laj Jedaías ut laj Josías Hen li ralal laj Sofonías.Li cuanqueb chak chi najt teßchâlk chi tenkßânc re xyîbanquil lix templo li Kâcuaß. Riqßuin aßin têqßue retal nak li Kâcuaß li nimajcual Dios, aßan li quitaklan chak cue saß êyânk. Ut chixjunil aßin talajcßulmânk nak lâex têrabi ut têbânu li cßaßru naxye li Kâcuaß li kaDios.—
6:15b.ZEC.006.015 Li cuanqueb chak chi najt teßchâlk chi tenkßânc re xyîbanquil lix templo li Kâcuaß. Riqßuin aßin têqßue retal nak li Kâcuaß li nimajcual Dios, aßan li quitaklan chak cue saß êyânk. Ut chixjunil aßin talajcßulmânk nak lâex têrabi ut têbânu li cßaßru naxye li Kâcuaß li kaDios.—
7
7:1b.ZEC.007.001 Yô xcâ chihab roquic laj Darío chokß rey nak li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Zacarías saß li câhib xbe li xbele li po Quisleu.
7:2b.ZEC.007.002 Eb li cuanqueb saß li tenamit Bet-el queßxtakla laj Sarezer ut laj Regem-melec rochbeneb nabaleb chic chixtzßâmanquil xtenkßanquileb chiru li Kâcuaß.
7:3b.ZEC.007.003 Ut queßxye reheb li profeta ut reheb ajcuiß laj tij li nequeßcßanjelac saß lix templo li nimajcual Dios: —¿Ma toj yôko chi yâbac ut xbânunquil ka-ayûn joß cßaynako xbânunquil saß roß li po rajlal chihab? chanqueb.
7:4b.ZEC.007.004 Ut quiâtinac cuißchic cuiqßuin li Kâcuaß li kßaxal nim xcuanquil ut quixye cue:
7:5b.ZEC.007.005 —Ye reheb chixjunileb li tenamit ut reheb ajcuiß laj tij chi joßcaßin: Yâl nak lâex xebânu lê ayûn ut xexyâbac saß li roß po ut saß li xcuuk po. Xebânu aßan rajlal chihab chiru lajêb xcâcßâl chihab. ¿Ma re xqßuebal ta biß inlokßal lâin nak xebânu aßan?
7:6b.ZEC.007.006 ¿Ma mâcuaß ta biß chokß êre ajcuiß lâex nak xexcuaßac ut xex-ucßac?
7:7b.ZEC.007.007 ¿Ma mâcuaß ta biß aßin li râtin li Kâcuaß yebil chak êre xbaneb li profeta li queßcuan chak junxil nak toj nabaleb li cristian cuanqueb Jerusalén ut sa cuanqueb? Nabaleb ajcuiß li tenamit li cuanqueb chi nachß riqßuin Jerusalén. Ut nabaleb li cuanqueb saß li naßajej Neguev ut saß li ru takßa, chan li Kâcuaß.
7:8b.ZEC.007.008 Ut li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Zacarías ut quixye re:
7:9b.ZEC.007.009 —Aßan aßin li ninye êre lâin: Tîcak êchßôl ut chexcuânk saß xyâlal. Châbilakex chi ribil êrib ut chex-uxtânânk u.
7:10b.ZEC.007.010 Mêrahobtesiheb li xmâlcaßan chi moco li mâcßaß xnaß xyucuaß. Mêbânu raylal re li jalaneb xtenamit chi moco reheb li nebaß. Chi moco têcßoxla xbânunquil raylal reheb lê ras êrîtzßin, chan li Dios.
7:11b.ZEC.007.011 Lê xeßtônil yucuaß incßaß queßraj xbânunquil li cßaßru quinye reheb. Queßxkßetkßeti ban ribeb. Incßaß queßraj rabinquil li cuâtin.—
7:12b.ZEC.007.012 Queßxcacuubresi lix chßôleb. Chanchan li cacuil pec diamante xcßabaß. Ut incßaß queßraj rabinquil li âtin li musikßanbil xban li Kâcuaß, li quiyeheß reheb xbaneb li profeta junxil. Joßcan nak cßajoß nak quichal xjoskßil li nimajcual Dios saß xbêneb.
7:13b.ZEC.007.013 Quixye ajcuiß li Kâcuaß: —Nak lâin quinâtinac riqßuineb incßaß queßraj rabinquil li cßaßru quinye. Joßcan nak lâin incßaß ajcuiß xeßcuabi nak xeßxtzßâma xtenkßanquil chicuu.Chanchan xeßcßameß xban li ikß li naxsuti rib nak quinjeqßui ruheb yalak bar saß eb li jalan tenamit bar incßaß nequeßxnau. Ut lix naßajeb li queßel cuiß xcana chi mâcßaß chic cuan chi saß. Xcana joß jun chaki chßochß ut mâ ani chic naru nacuan aran. Kßaxal châbil raj li chßochß, abanan quicanabâc joß jun chaki chßochß.—
7:14b.ZEC.007.014 Chanchan xeßcßameß xban li ikß li naxsuti rib nak quinjeqßui ruheb yalak bar saß eb li jalan tenamit bar incßaß nequeßxnau. Ut lix naßajeb li queßel cuiß xcana chi mâcßaß chic cuan chi saß. Xcana joß jun chaki chßochß ut mâ ani chic naru nacuan aran. Kßaxal châbil raj li chßochß, abanan quicanabâc joß jun chaki chßochß.—
8
8:1b.ZEC.008.001 Li Kâcuaß li nimajcual Dios quiâtinac cuißchic cuiqßuin.
8:2b.ZEC.008.002 Joßcaßin quixye cue: —Kßaxal ninra lin tenamit Jerusalén (Sión). Joßcan nak nachal injoskßil saß xbêneb li xicß nequeßiloc re.
8:3b.ZEC.008.003 Lâin tincßameb cuißchic lin tenamit Jerusalén saß usilal ut tincuânk riqßuineb. “Tenamit Tîc Xchßôl” tâyehekß reheb. Lix tzûl li Dios li cuan cuiß li templo “Santil Tzûl” tixcßabaßin.—
8:4b.ZEC.008.004 Joßcaßin xye li Kâcuaß li nimajcual Dios: —Eb li tîxil cuînk ut eb li tîxil ixk telajeßcßojlâk cuißchic saß eb li be. Cuânkeb xxukß saß rukßeb xban nak ac tîxeb chic chi us.
8:5b.ZEC.008.005 Nabalakeb li cocßal teßbatzßûnk saß eb li be.
8:6b.ZEC.008.006 Ut li Kâcuaß quixye ajcuiß: —Lâex li joß qßuial chic texcanâk, têcßoxla nak incßaß târûk xbânunquil li sachba chßôlej aßin. Abanan chicuu lâin mâcßaß chßaßaj xbânunquil.
8:7b.ZEC.008.007 Lâin tincoleb lin tenamit chiruheb li tenamit li cuanqueb saß eb li naßajej bar na-el cuiß chak li sakße ut chiruheb li cuanqueb saß li naßajej bar na-oc cuiß li sakße.
8:8b.ZEC.008.008 Tebincßam cuißchic saß lix naßajeb Jerusalén ut aran chic teßcuânk. Aßanakeb lin tenamit ut lâinak lix Dioseb. Lâin tintaklânk saß xbêneb saß tîquilal ut saß xyâlal, chan.
8:9b.ZEC.008.009 Joßcaßin xye li Kâcuaß, li nimajcual Dios: —Cacuubresihomak lê chßôl chixyîbanquil lin templo. Lâex ac querabi li cßaßru queßxye li profeta chalen nak queßxtiquib chak xqßuebal li cimiento, chan.
8:10b.ZEC.008.010 Nak toj mâjiß queßxtiquib xyîbanquil lin templo, mâcßaß xtojbaleb li cuînk, chi moco cuan xtojbal rix li cßanjel nequeßxbânu li xul. Ut xiu xiu cuanqueb li tenamit xbaneb li xicß nequeßiloc reheb. Ut lâin ajcuiß quinbânun re, re nak incßaß teßxcßam ribeb saß usilal.
8:11b.ZEC.008.011 Joßcan quinbânu junxil. Abanan anakcuan moco joßcan ta chic tinbânu riqßuineb li tenamit Israel, li joß qßuial chic xeßcana, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.
8:12b.ZEC.008.012 —Lâin tinqßueheb chi cuânc saß tuktûquil usilal. Ut tâûchînk cuißchic li racuîmkeb saß li chßochß aßan ut tâûchînk ajcuiß li uvas. Ut lix chußque tâtßakresînk re li racuîmkeb. Chixjunil aßin tinqßue reheb li tenamit Israel, li joß qßuial chic teßcanâk.
8:13b.ZEC.008.013 Lâex li ralal xcßajol laj Judá ut li ralal xcßajol laj Israel, junxil majecuanbilex ut tzßektânanbilex xbaneb li jalanil tenamit. Abanan, anakcuan texincol ut saß êcßabaß lâex nak osobtesinbilakeb li jalanil tenamit. Mexxucuac. Cacuubresihomak ban êchßôl chi cßanjelac.—
8:14b.ZEC.008.014 Quixye ajcuiß li Kâcuaß li nimajcual Dios: —Lâin quincßoxla xqßuebaleb chixtojbal lix mâqueb lê xeßtônil yucuaß nak queßxchikß injoskßil ut incßaß quinjal incßaßux riqßuin li quincßoxla xbânunquil.
8:15b.ZEC.008.015 Abanan anakcuan saß eb li cutan aßin, xincßoxla nak texcuosobtesi cuißchic lâex aj Jerusalén, joß ajcuiß chêjunilex lâex aj Judá. Joßcan nak mexxucuac.
8:16b.ZEC.008.016 Aßan aßin li tento têbânu lâex. Yâl chex-âtinak riqßuineb lê ras êrîtzßin. Ut chexrakok âtin saß tîquilal ut saß xyâlal re nak cuânk li tuktûquil usilal saß êyânk.
8:17b.ZEC.008.017 Mâ jun ta êre tixcßoxla xbânunquil raylal re li ras rîtzßin. Ut incßaß têpatzß incßabaß yal riqßuin ticßtiß, xban nak aßan xicß nacuil lâin, chan li nimajcual Dios.
8:18b.ZEC.008.018 Li Kâcuaß li nimajcual Dios quiâtinac cuiqßuin ut quixye cue:
8:19b.ZEC.008.019 —Li ayûn li nequebânu rajlal chihab saß xcâ li po, saß roß li po, saß xcuuk li po ut saß xlaje li po tâsukßisîk chokß ninkße re sahil chßôlejil chokß êre lâex li ralal xcßajol laj Judá. Joßcan nak qßuehomak êchßôl chi cuânc saß xyâlal ut saß tuktûquil usilal, chan li Kâcuaß.
8:20b.ZEC.008.020 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios: —Tâcuulak xkßehil nak teßchâlk nabaleb li cristian saß lix nînkal ru tenamit chi cuânc arin, chan li nimajcual Dios.
8:21b.ZEC.008.021 Li cuanqueb saß li junjûnk chi tenamit teßxye reheb li cuanqueb saß jalan tenamit: —Yôkeb. Toxic Jerusalén chixsicßbal li Kâcuaß. Aran takatzßâma chiru li nimajcual Dios nak torosobtesi.— Ut eb aßan teßchakßok ut teßxye: —Toxic Jerusalén lâo, chaßkeb.
8:22b.ZEC.008.022 Nabaleb teßchâlk saß eb li xnînkal ru tenamit chixsicßbal li Kâcuaß arin Jerusalén, ut teßxtzßâma chiru nak teßosobtesîk.Saß eb li cutan aßan, lajêb chi cuînk jalan jalânk xtenamiteb ut jalan jalânk râtinobâleb teßchâlk ut teßxchap chi rakß junak aj judío ut teßxye re: —Lâo takaj xic chêrix lâex aran Jerusalén xban nak nakanau nak li Kâcuaß Dios cuan êriqßuin lâex aj judío, chaßkeb.
8:23b.ZEC.008.023 Saß eb li cutan aßan, lajêb chi cuînk jalan jalânk xtenamiteb ut jalan jalânk râtinobâleb teßchâlk ut teßxchap chi rakß junak aj judío ut teßxye re: —Lâo takaj xic chêrix lâex aran Jerusalén xban nak nakanau nak li Kâcuaß Dios cuan êriqßuin lâex aj judío, chaßkeb.
9
9:1b.ZEC.009.001 Li Kâcuaß quixye re laj Zacarías li raylal li teßxcßul li tenamit Hadrac ut li tenamit Damasco. Li Kâcuaß naxnau cßaßru nequeßxbânu chixjunileb laj Israel ut naxnau ajcuiß cßaßru nequeßxbânu li jalan tenamit.
9:2b.ZEC.009.002 Ut teßtzßakônk ajcuiß riqßuin li raylal li cuanqueb saß li tenamit Hamat li cuan saß li este li na-el cuiß chak li sakße. Joßcan ajcuiß li tenamit Tiro ut li tenamit Sidón usta kßaxal cuanqueb xnaßleb.
9:3b.ZEC.009.003 Li cuanqueb saß li tenamit Tiro queßxyîb xnaßajeb re xcolbaleb rib. Ut queßxtûb lix biomaleb. Li plata li queßxtûb chanchan chic li poks. Ut li oro queßxtûb, chanchan chic li sulul saß eb li be.
9:4b.ZEC.009.004 Abanan li Kâcuaß tixmakß chiruheb li biomal ut tixjucß li cab li xeßxyîb re xcolbaleb rib ut tixcut saß li palau. Ut cßatbil nak tâosokß li tenamit.
9:5b.ZEC.009.005 Nak teßril li cßaßru xcßul li tenamit Tiro, eb li cuanqueb saß li tenamit Ascalón teßxucuak. Joßcan ajcuiß li cuanqueb Gaza. Cßajoß nak târahokß xchßôleb. Joßcan ajcuiß li cuanqueb Ecrón teßchßinânk xchßôleb riqßuin li cßaßru yôqueb chixcßoxlanquil xbânunquil. Ut eb li cuanqueb Gaza teßcanâk chi mâcßaß chic xreyeb. Ut mâ jun chic cristian teßcanâk aran Ascalón.
9:6b.ZEC.009.006 Jalan chic xtenamiteb teßcuânk aran Asdod. Riqßuin aßin tincubsi xcuanquileb laj filisteo.
9:7b.ZEC.009.007 Lâin tinbânu re nak incßaß chic teßxtzaca li quicß ut incßaß chic teßxtzaca li tzacaêmk mayejanbil chiruheb li jalanil dios. Ut lâin chic tineßxlokßoni li joß qßuial chic teßcanâk. Aßanakeb chic laj cßamol be saß xyânkeb laj Judá. Ut eb laj Ecrón chanchanakeb chic laj jebuseo li queßcana rubel xtakl li rey David.
9:8b.ZEC.009.008 Lâin tincuânk riqßuineb laj Israel ut lâin tincolok reheb chiruheb li xicß nequeßiloc reheb. Ut mâ ani chic târahobtesînk reheb xban nak lâin yôkin chi iloc reheb.
9:9b.ZEC.009.009 Chisahokß taxak saß lê chßôl lâex li cuanquex saß li tenamit Sión. Chexbichânk xban xsahil lê chßôl, lâex li cuanquex Jerusalén xban nak yô chak chi châlc lê rey. Aßan tîc xchßôl ut tûlan. Aßan laj Colonel. Cßojcßo chak chirix jun chßina bûr. Chirix jun chßina ral bûr yô chak chi châlc.
9:10b.ZEC.009.010 Chixjunil li nacßanjelac re pletic tixsach ru. Lix carruaje laj Efraín tixsach ruheb joß ajcuiß lix cacuâyeb laj Jerusalén. Ut tixtoki ajcuiß lix tzimajeb. Tixqßueheb li tenamit chi cuânc saß tuktûquil usilal. Ut aßan chic cuânk xcuanquil saß xbêneb chixjunileb li naßajej li naticla cuan cuiß li palau Mar Muerto ut nacuulac toj cuan cuiß li palau Mediterráneo xcßabaß. Ut aßan ajcuiß cuânk xcuanquil saß chixjunil li ruchichßochß.
9:11b.ZEC.009.011 Joßcaßin quixye li Kâcuaß: —Lâex aj Jerusalén, xeqßue xcuanquil li contrato riqßuin xquiqßuel li xul li xemayeja. Joßcaßin nak lâin texincol chiru li raylal. Chanchan nak texcuisi saß jun li chamal jul li mâcßaß haß chi saß.
9:12b.ZEC.009.012 Sukßinkex cuiqßuin lâex aj Israel, li toj yôquex chi yoßonînc cuiqßuin, usta rahobtesinbilex xbaneb li jalan tenamit. Lâin ninye êre nak usta nabal li raylal xecßul, abanan anakcuan kßaxal cuißchic nabal lê rosobtesinquil tinqßue.
9:13b.ZEC.009.013 Chanchanakex li tzimaj ac cauresinbil re pletic, lâex li ralal xcßajol laj Judá. Lâex li ralal xcßajol laj Efraín chanchanakex li flecha li nacutman. Ut lâex laj Sión, chanchanakex lix kßesnal chßîchß li cuînk cau rib chi pletic. Chêjunilex lâex texinqßue chi pletic riqßuin li tenamit Grecia, chan li Kâcuaß.
9:14b.ZEC.009.014 Li Kâcuaß tâcßamok be chiruheb lix tenamit nak teßxic chi pletic. Chanchanak rakß câk nak tixcut lix flecha. Li Kâcuaß Dios tixyâbasi lix trompeta. Chanchanak li cacuil ikß li nachal saß li sur nak tâxic chi pletic.
9:15b.ZEC.009.015 Li nimajcual Dios tixcoleb lix tenamit Israel. Ut aßaneb teßnumtâk saß xbêneb li xicß nequeßiloc reheb ut teßxyekßi saß rokeb li pec li teßcutekß cuiß. Teßsachekß chi junaj cua li xicß nequeßiloc reheb laj Israel joß nak nacamsîc li xul li nequeßxmayeja. Nequeßxxoc lix quiqßuel saß jun li secß ut nequeßxqßue saß xxuc li artal.
9:16b.ZEC.009.016 Saß eb li cutan aßan li Kâcuaß Dios tixcoleb lix tenamit joß nak narileb lix quetômk junak laj ilol xul. Nak cuânkeb cuißchic saß li naßajej li tâqßuehekß reheb xban li Kâcuaß, teßqßuehekß xlokßal. Chanchanakeb chic li tertôquil pec li naqßueheß chiru junak corona.Cßajoß lix rahom ut li rusilal li Dios saß xbêneb lix tenamit. Nabalak li ru li trigo ut lix yaßal li uvas tâcuânk. Sahak saß xchßôleb li sâj cuînk ut li sâj ixk.
9:17b.ZEC.009.017 Cßajoß lix rahom ut li rusilal li Dios saß xbêneb lix tenamit. Nabalak li ru li trigo ut lix yaßal li uvas tâcuânk. Sahak saß xchßôleb li sâj cuînk ut li sâj ixk.
10
10:1b.ZEC.010.001 Chetzßâmâk re li Kâcuaß re nak tixqßue li hab li naxqßue mokon xban nak aßan naqßuehoc re li câk ut aßan ajcuiß naqßuehoc re li hab chi nabal re nak tâêlk chi châbil li ichaj saß lê cßalebâl.
10:2b.ZEC.010.002 Joßcan nak mextzßâman reheb li yîbanbil dios xban nak aßan moco teßxqßue ta li cßaßru têtzßâma. Eb laj kße, aßan aj ticßtißeb. Moco yâl ta li cßaßru nequeßxye. Chanchan yal matqßuenbil nequeßxbânu li cßaßru nequeßxye. Moco yâl ta nak nequeßxcßojob êchßôl. Xban eb aßan nak queßxchaßchaßi ribeb li tenamit yalak bar. Ra queßxcßul xban nak mâ ani qui-iloc reheb.
10:3b.ZEC.010.003 Li nimajcual Dios quixye: —Cßajoß injoskßil saß xbêneb li nequeßtaklan saß xbêneb lin tenamit. Lâin tinqßueheb chixtojbal xmâqueb xban nak incßaß xeßcßamoc be chiruheb saß tîquilal. Abanan lin tenamit Judá lâin tincuil xtokßobâleb ru. Tintenkßaheb ut cauhakeb chic rib joß eb li cacuây li nequeßxic saß plêt.
10:4b.ZEC.010.004 Saß xyânkeb li tenamit Judá tâêlk chak jun li kßaxal nim xcuanquil, joß li pec li naqßueheß saß xxuc li cab. Aßan chanchan li cheß li nacûtun re junak li muhebâl. Ut chanchan ajcuiß li tzimaj re pletic. Ut aßan li tâtaklânk saß xbên chixjunil li ruchichßochß.
10:5b.ZEC.010.005 Cauhakeb rib laj Israel chi pletic joß li soldado li nequeßxyekßi li xicß nequeßiloc reheb saß li sulul li cuan saß be. Teßnumtâk saß xbêneb li xicß nequeßiloc reheb xban nak lâin li Kâcuaß tincuânk riqßuineb. Teßxcßut xxutâneb li nequeßchal chirix cacuây chi pletic riqßuineb.
10:6b.ZEC.010.006 Lâin tinqßue xcacuil xchßôleb li ralal xcßajol laj Judá. Ut tincoleb ajcuiß li ralal xcßajol laj José. Tebinqßue cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb. Lâin tincuuxtâna ruheb. Chanchan nak mâ jun sut xintzßektânaheb xban nak lâin li Kâcuaß lix Dioseb. Ut tincuabi li cßaßru teßxtzßâma chicuu.
10:7b.ZEC.010.007 Cauhakeb rib chi pletic li ralal xcßajoleb laj Efraín. Tâsahokß saß xchßôleb joß nak nasahoß saß xchßôleb nak nequeßrucß li vino. Nak teßxqßue retal li usilal xinbânu reheb, tâsahokß ajcuiß saß xchßôleb li ralal xcßajol. Tâsahokß saß xchßôleb cuiqßuin lâin li Kâcuaß.
10:8b.ZEC.010.008 Lâin tebinbok cuiqßuin ut tinchßutub ruheb xban nak ac xebincol. Ut kßaxal cuißchic nabalakeb joß nak queßcuan chak junxil.
10:9b.ZEC.010.009 Usta ac xinjeqßuiheb ru saß eb li tenamit, ut usta cuanqueb chak saß li najtil tenamit, toj aran tineßxcßoxla chak. Teßsukßîk chak ut teßcuânk cuißchic saß lix naßajeb rochbeneb li ralal xcßajol.
10:10b.ZEC.010.010 Tincuisiheb chak saß li tenamit Egipto joß ajcuiß saß li tenamit Asiria ut tebincßam saß lix tenamiteb Galaad ut Líbano. Aran teßcuânk ut incßaß chic tâtzßaklok li naßajej re teßcuânk xban nak kßaxal nabalakeb.
10:11b.ZEC.010.011 Lâin tintenkßaheb chixcuybal xnumsinquil li raylal joß nak quintenkßaheb chak nak queßnumeß chak saß li Caki Palau aran Egipto. Lâin quintenkßaheb nak quinqßue chi chakic li nimaß ut queßnumeß jun pacßal. Lâin tincuisi xcuanquileb laj Asiria re nak incßaß chic teßxnimobresi ribeb ut tinsach ajcuiß xcuanquileb laj Egipto.Lâin tinqßue xcacuilal xchßôleb lin tenamit. Ut saß incßabaß lâin teßcuânk saß xyâlal. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
10:12b.ZEC.010.012 Lâin tinqßue xcacuilal xchßôleb lin tenamit. Ut saß incßabaß lâin teßcuânk saß xyâlal. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
11
11:1b.ZEC.011.001 Canabomak êrib chixcßulbal li tojba mâc châlc re saß êbên, lâex aj Líbano. Lâex tex-osokß joß nak quicßateß li chacalteß li cuan saß qßuicheß.
11:2b.ZEC.011.002 Chexyâbak xban xrahil êchßôl. Quitßaneß li cheß ciprés. X-osoß li nînki chacalteß li cßajoß xchakßal ru. Chexyâbak xban nak quisacheß li nînki ji aran Basán. Qui-osoß chixjunil li qßuicheß.
11:3b.ZEC.011.003 Eb laj ilol re li tenamit japjôqueb re chi yâbac xban nak xsacheß lix chßinaßusal lix tenamiteb. Chanchan nak nequeßyâbac li ral li cakcoj xban nak li qßuicheß li cuan chire li nimaß Jordán quisacheß ru.
11:4b.ZEC.011.004 Li Kâcuaß lin Dios quixye cue: —Tâcuileb li carner re camsîc, chan cue.
11:5b.ZEC.011.005 Eb li nequeßlokßoc reheb li carner, nequeßxcamsi ut nequeßxcßoxla nak mâcßaßeb xmâc. Ut eb li nequeßcßayin reheb nequeßxye: —Bantiox xak re li Kâcuaß nak yôco chi biomocß. Chi moco laj ilol reheb nequeßril xtokßobâl ruheb li carner.
11:6b.ZEC.011.006 Joßcan ajcuiß lâin incßaß chic tincuil xtokßobâl ruheb lin tenamit, chan li Kâcuaß. —Tincanabeb ban re nak xicß teßril ribeb chi ribileb rib. Tinkßaxtesiheb saß rukßeb lix reyeb toj retal teßsachekß xbaneb. Ut lâin incßaß tincoleb saß rukßeb, chan li Kâcuaß.
11:7b.ZEC.011.007 Quin-oc ut chokß aj ilol reheb li carner re camsîc. Ut quinqßue inchßôl chirilbaleb li rahobtesinbileb. Quinsicß cuib inxukß. Li jun “usilal” lix cßabaß quinqßue. Ut li jun chic “junajak xchßôleb” xcßabaß quinqßue.
11:8b.ZEC.011.008 Ut chiru jun po quinsach ruheb oxib laj ilol reheb li carner. Incßaß chic quincuyeb xmâc xban nak eb aßan xicß ajcuiß niquineßril lâin.
11:9b.ZEC.011.009 Ut lâin quinye reheb li carner: —Lâin incßaß chic texcuil. Cui cuan ani tâcâmk êre, chicâmk. Cui cuan ani tâsachk êre, chisachk. Ut li joß qßuial chic teßcanâk, cheßxtiuhak ribeb chi ribileb rib.
11:10b.ZEC.011.010 Ut quinchap li xukß li quinqßue “usilal” chokß xcßabaß ut quintok. Aßan retalil nak incßaß chic xakxo xcuanquil li contrato li quixbânu li Dios riqßuineb li tenamit.
11:11b.ZEC.011.011 Ut saß ajcuiß li cutan aßan quicana chi mâcßaß chic xcuanquil li contrato ut eb laj cßay carner li yôqueb chi iloc cue, queßxtau ru nak li cßaßru xinbânu, aßan retalil li cßaßru quixye chak li Dios.
11:12b.ZEC.011.012 Ut lâin quinye reheb: —Cui têraj tinêtoj, tojomakin. Cui ut incßaß nequeraj intojbal, minêtoj. Ut queßxbis li plata ut queßxqßue cue lajêb xcaßcßâl chi tumin plata chokß intojbal.
11:13b.ZEC.011.013 Ut li Kâcuaß quixye cue: —Chap li tumin aßan li kßaxal terto xineßxlokß cuiß ut cut saß li câx li cuan aran saß li templo, chan. Ut lâin quincßam li lajêb xcaßcßâl chi tumin plata ut quincut aran saß li câx li cuan saß li templo.
11:14b.ZEC.011.014 Ut chirix aßan quintok ajcuiß li xcab xukß li quinqßue chokß xcßabaß “junajak xchßôleb”. Aßan retalil nak incßaß chic queßcuan chi junajeb xchßôl li ralal xcßajol laj Judá ut li ralal xcßajol laj Israel.
11:15b.ZEC.011.015 Li Kâcuaß quixye cue: —Tat-oc cuißchic chokß aj ilol reheb li carner. Abanan, anakcuan incßaß us tâbânu.
11:16b.ZEC.011.016 Li cßaßru tâbânu, aßan retalil nak lâin tinqßue junak aj cßamol be reheb lin tenamit. Chanchanak laj ilol carner li incßaß tixqßue xchßôl chirilbal li carner li sachenakeb, chi moco tixsicß chak li sachenak, chi moco tixban li tochßol. Ut incßaß tixqßue xcua li mâcßaß chic xmetzßêu. Tixsicß ban ru li nînkeb xtibel ut tixtiu. Incßaß târil xtokßobâl ruheb.Raylal châlel saß xbên laj ilol xul li mâcßaß na-oc cuiß xban nak quixtzßektâna lin carner. Chanchan nak tinyocß lix nim ukß ut tinsach lix nakß ru nak tincuisi lix cuanquil. Tâcanâk chi mâcßaß chic xcuanquil chi junaj cua ut chi mâcßaß chic xnaßleb, chan li Kâcuaß.
11:17b.ZEC.011.017 Raylal châlel saß xbên laj ilol xul li mâcßaß na-oc cuiß xban nak quixtzßektâna lin carner. Chanchan nak tinyocß lix nim ukß ut tinsach lix nakß ru nak tincuisi lix cuanquil. Tâcanâk chi mâcßaß chic xcuanquil chi junaj cua ut chi mâcßaß chic xnaßleb, chan li Kâcuaß.
12
12:1b.ZEC.012.001 Li Kâcuaß li kßaxal nim xcuanquil li quiyîban re li choxa ut quixakaban re li ruchichßochß saß xnaßaj, li quiqßuehoc xmusikß li cuînk, aßan li xyehoc re aßin chirix li tenamit Israel:
12:2b.ZEC.012.002 —Lâin tinqßue xcuanquileb laj Jerusalén. Ut eb li xicß nequeßiloc reheb teßxucuak nak teßchâlk chi pletic riqßuineb ut riqßuineb li jun chßol chic li tenamit li cuanqueb xcuênt Judá. Nak teßril li tenamit Jerusalén sicsotkeb xbaneb xxiu.
12:3b.ZEC.012.003 Ut saßeb li cutan aßan lâin tinqßue cuißchic xcuanquileb laj Jerusalén. Chanchanakeb chic jun li pec kßaxal âl. Ut chixjunileb li xnînkal ru tenamit teßxjunaji ribeb ut teßxyal numtâc saß xbêneb laj Jerusalén. Abanan incßaß teßxcuy xmetzßêuheb laj Jerusalén. Kßaxal ra teßxcßul.
12:4b.ZEC.012.004 Lâin tinqßueheb xxiu lix cacuâyeb li teßchâlk chi pletic. Ut tinsach xnaßlebeb li cuanqueb chirix. Tinqßueheb chi mutzßocß li cacuây. Abanan li ralal xcßajol laj Judá lâin tincolok reheb.
12:5b.ZEC.012.005 Ut eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Judá teßxye saß xchßôleb: Li nimajcual Dios, aßan li kaDios lâo li cuanco Jerusalén. Ut aßan li naqßuehoc kametzßêu, chaßkeb.
12:6b.ZEC.012.006 Saß eb li cutan aßan lâin tinqßueheb xcuanquil laj cßamol be saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Judá re nak teßnumtâk saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb chi xjun sutam. Eb laj Judá chanchanakeb li ru xam li nacßatoc re li siß. Chanchanakeb li xam li nanak saß xyânk li qßuim li nacßat saß junpât. Eb laj Judá teßxsach ruheb li cuanqueb chi xjun sutam ut teßcuânk cuißchic saß lix naßajeb aran Jerusalén.
12:7b.ZEC.012.007 Abanan xbên cua tincoleb li ralal xcßajol laj Judá, re nak eb li ralal xcßajol laj David li cuanqueb saß li tenamit Jerusalén incßaß teßxnimobresi ribeb chiruheb aßan.
12:8b.ZEC.012.008 Saß eb li cutan aßan li Kâcuaß tixcoleb li cuanqueb Jerusalén. Eb li mâcßaßeb xcuanquil saß xyânkeb, cauhakeb chic ribeb joß laj David. Eb li ralal xcßajol laj David chanchanakeb li Dios ut chanchanakeb lix ángel li Kâcuaß li nacßamoc be chiruheb.
12:9b.ZEC.012.009 Saß eb li cutan aßan lâin tinsach chixjunil li xnînkal ru tenamit li teßchâlk chi pletic riqßuineb laj Jerusalén, chan li Kâcuaß.
12:10b.ZEC.012.010 —Ut lâin tinjal xnaßlebeb li ralal xcßajol laj David joßqueb ajcuiß chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. Châbilakeb chic ut junelic teßtijok. Ut nak teßril nak queßxnumsi li chßîchß saß lin tibel, teßyotßek xchßôleb ut teßyâbak. Chanchanakeb li nequeßyâbac chirix xcamic li ralal li jun ajcuiß chiruheb. Malaj ut chanchanakeb li nequeßyâbac chirix xcamic li xbên alalbej.
12:11b.ZEC.012.011 Saß eb li cutan aßan tâcuânk jun nimla rahil chßôlej saß li tenamit Jerusalén, joß quicßulman saß li naßajej Hadad-rimón, li cuan saß li ru takßa Meguido.
12:12b.ZEC.012.012 Xban li raylal li teßxcßul teßyâbak li ralal xcßajol laj David ut teßyâbak ajcuiß li ixakilbej xjuneseb. Ut joßcan ajcuiß teßxbânu li ralal xcßajol laj Natán, joßqueb ajcuiß li ixakilbej.
12:13b.ZEC.012.013 Ut joßcan ajcuiß teßxbânu li ralal xcßajol laj Leví, joßqueb ajcuiß li ixakilbej. Ut joßcan ajcuiß teßxbânu li ralal xcßajol laj Simei joßqueb ajcuiß li ixakilbej.Joßcan teßxbânu chixjunileb laj Israel. Li junjûnk xtêpaleb teßyâbak rochbeneb li ralal xcßajol ut joßcan ajcuiß teßxbânu li ixakilbej.
12:14b.ZEC.012.014 Joßcan teßxbânu chixjunileb laj Israel. Li junjûnk xtêpaleb teßyâbak rochbeneb li ralal xcßajol ut joßcan ajcuiß teßxbânu li ixakilbej.
13
13:1b.ZEC.013.001 Saß eb li cutan aßan, tâyoßlâk jun li Yußam Haß. Ut li Haß aßan tâchßajok re lix mâqueb ut lix mâusilaleb li ralal xcßajol laj David joßqueb ajcuiß li cuanqueb Jerusalén.
13:2b.ZEC.013.002 Saß chixjunil li tenamit Israel, lâin tinsacheb ru li jalanil dios ut tinsacheb ajcuiß lix cßabaßeb re nak incßaß chic teßlokßonîk xbaneb li tenamit. Ut tincuisiheb ajcuiß li profeta li incßaß useb xnaßlebeb saß xyânkeb ut tincuisi ajcuiß lix mâusilaleb.
13:3b.ZEC.013.003 Ut cui toj cuan junak tâoc chokß profeta aj balakß, lix naß xyucuaß teßxye re, “Lâat tento tatcâmk xban nak xatticßtißic saß xcßabaß li Dios,” chaßkeb re. Lâin li Kâcuaß li yôquin chi yehoc re aßin. Cui ani tixqßue rib chokß junak profeta aj balakß, camsinbil tâuxk re xban lix naß xyucuaß.
13:4b.ZEC.013.004 Ut eb li profeta aj balakß teßxutânâk xban li ticßtiß li ac xeßxye. Ut incßaß chic teßbalakßînk riqßuin rocsinquil li rakß profeta chirixeb.
13:5b.ZEC.013.005 Eb aßan teßxye, “Lâin mâcuaßin profeta. Lâin aj cßalom chalen chak saß insâjilal,” chaßkeb.
13:6b.ZEC.013.006 Cui ani tâpatzßok re, “¿Cßaßut nak tochßoleb saß lâ cuukß?” aßan tâchakßok ut tixye, “Aßaneb ajcuiß li cuech tenamitil xeßbânun re,” chaßak.
13:7b.ZEC.013.007 Li nimajcual Dios quixye: —Tincanab chi camsîc laj ilol reheb li carner. Tinkßaxtesi re câmc li natenkßan cue. Tâcamsîk laj ilol reheb li carner ut eb li carner teßxchaßchaßi ribeb. Ut tincßut injoskßil chiruheb li carner.
13:8b.ZEC.013.008 Joßcaßin tâcßulmânk saß li tenamit aßan: numenak yijach li tenamit teßosokß. Incßaß chic qßui teßcanâk, chan li Kâcuaß.Ut li joß qßuial chic teßcanâk, chanchan numsinbil saß xam tinbânu reheb nak tinyal rixeb, joß nak nanumsîc li plata ut li oro saß li xam. Eb aßan teßxyâba incßabaß ut lâin tinsumeheb ut tinye reheb: Lâex lin tenamit. Ut eb aßan teßxye, “Li Kâcuaß, aßan li kaDios,” chaßkeb.
13:9b.ZEC.013.009 Ut li joß qßuial chic teßcanâk, chanchan numsinbil saß xam tinbânu reheb nak tinyal rixeb, joß nak nanumsîc li plata ut li oro saß li xam. Eb aßan teßxyâba incßabaß ut lâin tinsumeheb ut tinye reheb: Lâex lin tenamit. Ut eb aßan teßxye, “Li Kâcuaß, aßan li kaDios,” chaßkeb.
14
14:1b.ZEC.014.001 Cuulac re xkßehil nak li Kâcuaß târakok âtin. Ut chêru ajcuiß lâex tâjeqßuîk re jalan chixjunil li cßaßru cuan êre.
14:2b.ZEC.014.002 Li Kâcuaß tixchßutubeb ru chixjunileb li xnînkal ru tenamit ut teßxic chi pletic êriqßuin lâex li cuanquex Jerusalén. Teßnumtâk saß êbên ut tâcßamekß li cßaßru cuan êre. Eb li ixk telajeßchapekß xbaneb li cuînk li teßchâlk chi pletic. Yijach lê tenamit teßcßamekß saß jalan naßajej. Ut li joß qßuial chic teßcanâk incßaß teßisîk saß lê tenamit.
14:3b.ZEC.014.003 Nak acak xeßxcßul aßan li Kâcuaß chic tâxic chi pletic riqßuineb li xnînkal ru tenamit joß quixbânu nak queßpletic chak junxil.
14:4b.ZEC.014.004 Saß eb li cutan aßan li Kâcuaß tâxaklîk saß xbên li tzûl Olivos li cuan jun pacßal li tenamit Jerusalén saß releb sakße. Ut li tzûl Olivos tâjachekß saß xyi ut tixjecß rib. Tâticlâk saß releb sakße lix jachalal ut tâcuulak bar na-oc cuiß li sakße. Jun nimla ru takßa tâcanâk saß xyi li cuib jachal. Jun jachal li tzûl tâcanâk saß li norte ut li jun jachal chic tâcanâk saß li sur.
14:5b.ZEC.014.005 Lâex tex-êlelik ut texxic saß li ru takßa li cuan saß xyânk li tzûl xban nak li ru takßa aßan kßaxal nimak ut tâcuulak toj saß li tenamit Azal. Lâex tex-êlelik joß nak queßêlelic lê xeßtônil yucuaß nak quixqßue li hîc najter nak toj cuânk laj Uzías chokß rey aran Judá. Ut nak tâchâlk li Kâcuaß li kaDios, rochbenak chak chixjunileb lix ángel.
14:6b.ZEC.014.006 Saß eb li cutan aßan tâcßulmânk nak li cutan kßojyînak chic ru.
14:7b.ZEC.014.007 Kßaxal jalanak li cutan aßan xban nak incßaß tâcuânk cutan chi moco tâcuânk kßojyîn. Moymôk ban ru li cutan. Caßaj cuiß li Dios nanaßoc re chanru tixbânu. Nak tâecuûk tâcutanokß cuißchic.
14:8b.ZEC.014.008 Jun li yußam haß tâêlk aran Jerusalén. Yijach tâxic saß li nimla palau li cuan saß li este li na-el cuiß chak li sakße. Ut li yijach chic tâxic saß li palau li cuan saß li oeste li na-oc cuiß li sakße. Li yußam haß aßan incßaß tâchakik. Tâcuânk li haß saß habalkße ut tâcuânk ajcuiß saß sakßehil.
14:9b.ZEC.014.009 Ut li Kâcuaß, aßanak chic li tzßakal Rey saß chixjunil li ruchichßochß. Saß eb li cutan aßan, jun ajcuiß li Kâcuaß teßxlokßoni. Aßan li Kâcuaß Dios. Ut caßaj chic lix cßabaß aßan teßxqßue xlokßal.
14:10b.ZEC.014.010 Junaj ru tâcanâk li ru takßa. Tâticlâk chak Geba ut tâcuulak toj saß li tenamit Rimón li cuan jun pacßal Jerusalén saß li sur. Li tenamit Jerusalén cuânk saß li tzûl ut cuânk ajcuiß xlokßal. Kßaxal nabal cuißchic li cristian teßcuânk aran. Tâticlâk chak cuan cuiß li oquebâl re laj Benjamín ut tâcuulak toj cuan cuiß li xbên oquebâl, ut toj cuan cuiß li oquebâl li cuan saß xuc. Ut tâcuulak ajcuiß toj cuan cuiß li torre re laj Hananeel ut toj cuan cuiß li nayatzßeß cuiß x-uva li rey.
14:11b.ZEC.014.011 Chi yâl kßaxal nabal cuißchic li cristian li teßcuânk aran Jerusalén. Incßaß chic tzßektânanbilak li tenamit aßan xban li Dios ut mâ ani chic tâsachok ru. Teßcuânk chi sa saß xchßôleb chi mâcßaßak chic cßoxlac.
14:12b.ZEC.014.012 Abanan li Kâcuaß tixqßue jun nimla raylal saß xbêneb li tenamit li queßrahobtesin re Jerusalén. Usta toj yoßyôkeb abanan yôk chi kßâc lix tibeleb. Jocßjôk aj chic teßilok. Ut yôk ajcuiß chi kßâc li rußuj rakßeb.
14:13b.ZEC.014.013 Ut li Kâcuaß tixqßue jun nimla xiu saß xbêneb ut incßaß chic teßxnau cßaßru teßxbânu. Teßxtiquib xpletinquil ribeb chi ribileb rib.
14:14b.ZEC.014.014 Eb laj Judá teßpletik ajcuiß aran Jerusalén riqßuineb li xicß nequeßiloc reheb. Ut teßxchßutub ru chixjunil li biomal li teßxmakß chiruheb li xnînkal ru tenamit. Kßaxal cuißchic nabal li oro, li plata, ut li châbil tßicr li teßxxoc.
14:15b.ZEC.014.015 Li raylal li teßxcßul li teßrahobtesînk re li tenamit Jerusalén, teßxcßul ajcuiß lix cacuâyeb, lix mûleb, ut lix camelleb, ut lix bûreb, joßqueb ajcuiß chixjunil li xul li queßcßanjelac chiruheb saß li plêt.
14:16b.ZEC.014.016 Ut li joß qßuial chic li teßcolekß nak teßpletik riqßuineb laj Jerusalén, rajlal chihab teßxic aran Jerusalén chixlokßoninquil li tzßakal Rey, li nimajcual Dios. Ut aran teßxyîb li cocß muhebâl re nak teßxbânu li ninkße re xbantioxinquil chiru li Kâcuaß nak queßcoleß.
14:17b.ZEC.014.017 Ut li joß qßuialeb li incßaß teßxic aran Jerusalén chixlokßoninquil li Kâcuaß Dios li tzßakal Rey, li Kâcuaß incßaß tixqßue li hab saß xbên li racuîmkeb.
14:18b.ZEC.014.018 Ut cui eb laj Egipto incßaß teßxic aran Jerusalén chi lokßonînc rajlal chihab saß li ninkße aßan, li Kâcuaß Dios tixqßue ajcuiß raylal saß xbêneb joß nak quixqßue raylal saß xbêneb li xnînkal ru tenamit ut incßaß tixqßue li hab saß xbên li racuîmkeb.
14:19b.ZEC.014.019 Aßan aßin li tojba mâc li tixqßue li Kâcuaß Dios saß xbêneb laj Egipto joßqueb ajcuiß li xnînkal ru tenamit cui incßaß nequeßxic Jerusalén chixlokßoninquil li Kâcuaß Dios saß li ninkße li na-uxman rajlal chihab saß eb li cocß muhebâl.
14:20b.ZEC.014.020 Saß eb li cutan aßan chixjunil li cßaßak re ru kßaxtesinbilak saß rukß li Kâcuaß. Chiru li cocß campanas li naqßueman chixcux li cacuây tzßîbanbilak li âtin “Kßaxtesinbil saß rukß li Kâcuaß”. Ut juntakßêtak xlokßaleb li ucßal li nequeßcßanjelac saß lix templo li Kâcuaß Dios riqßuin xlokßaleb li secß li nequeßcßanjelac saß li artal.Chixjunileb li ucßal li cuanqueb Jerusalén, joß ajcuiß li cuanqueb Judá, kßaxtesinbilakeb chi cßanjelac chiru li Kâcuaß li nimajcual Dios. Ut saß eb li ucßal aßan teßxchik li tib li teßxmayeja li teßchâlk chi mayejac. Ut saß eb li cutan aßan incßaß chic teßcuânk laj yaconel saß lix templo li Kâcuaß li nimajcual Dios.
14:21b.ZEC.014.021 Chixjunileb li ucßal li cuanqueb Jerusalén, joß ajcuiß li cuanqueb Judá, kßaxtesinbilakeb chi cßanjelac chiru li Kâcuaß li nimajcual Dios. Ut saß eb li ucßal aßan teßxchik li tib li teßxmayeja li teßchâlk chi mayejac. Ut saß eb li cutan aßan incßaß chic teßcuânk laj yaconel saß lix templo li Kâcuaß li nimajcual Dios.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. Zechariah (Q'eqchi'). Zechariah (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B29B-0