Jeremiah (Q'eqchi')
1
1:1b.JER.001.001 Aßan aßin resil lix yehom xbânuhom laj Jeremías li ralal laj Hilcías. Laj Hilcías, aßan xcomoneb laj tij li queßcuan saß li naßajej Anatot saß xcuênt lix naßajeb laj Benjamín.
1:2b.JER.001.002 Yô oxlaju chihab roquic chi cßanjelac laj Josías ralal laj Amón chokß xreyeb laj Judá nak li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Jeremías.
1:3b.JER.001.003 Quiâtinac cuißchic li Kâcuaß riqßuin laj Jeremías nak laj Joacim ralal laj Josías quicuan chokß xreyeb laj Judá. Ut quiâtinac ajcuiß riqßuin nabal sut chalen toj saß li junlaju chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Sedequías ralal laj Josías. Saß roß li po saß ajcuiß li chihab aßan, eb laj Jerusalén queßchapeß xbaneb laj Babilonia ut queßcßameß chi prêxil.
1:4b.JER.001.004 Laj Jeremías quixye: —Nak quiâtinac li Kâcuaß cuiqßuin xbên sut joßcaßin quixye cue:
1:5b.JER.001.005 Nak toj mâjiß nacana chi yaj aj ixk lâ naß, lâin ac ninnau nak tatyoßlâk. Ut toj mâjiß nacatyoßla nak xatinsantobresi re tatcßanjelak chokß inprofeta saß xyânkeb chixjunileb li tenamit, chan li Dios.
1:6b.JER.001.006 Ut lâin quinchakßoc ut quinye: —At inDios, ¿cßaßru tinbânu? Lâin incßaß ninnau âtinac xban nak toj sâjin, chanquin.
1:7b.JER.001.007 Ut li Kâcuaß Dios quixye cue: —Mâye nak toj sâjat. Bar tatintakla lâat tatxic ut tâye chixjunil li cßaßru tinye âcue.
1:8b.JER.001.008 Matxucuac chiruheb li tenamit. Lâin cuânkin âcuiqßuin châcolbal, chan li Kâcuaß Dios.
1:9b.JER.001.009 Ut li Kâcuaß Dios quixqßue li rukß saß xtzßûmal cue ut quixye cue: —Anakcuan ac xinqßue li cuâtin saß xtzßûmal âcue.
1:10b.JER.001.010 Abi li tinye âcue. Anakcuan xinqßue âcuanquil saß xbêneb li xnînkal ru tenamit ut saß xbêneb li cuanqueb xcuanquil. Cuânk âcuanquil chixpoßbaleb li tenamit ut chixsachbaleb, chirisinquileb ut chi numtâc saß xbêneb. Ut cuânk ajcuiß âcuanquil re xcuaclesinquileb cuißchic ut re xqßuebal xcacuilal xchßôleb, chan li Dios cue.
1:11b.JER.001.011 Ut li Kâcuaß quiâtinac cuißchic cuiqßuin ut quixye cue: —At Jeremías, ¿cßaßru li yôcat chirilbal?— Lâin quinchakßoc ut quinye re: —Yôquin chirilbal jun rukß cheß almendro.—
1:12b.JER.001.012 Ut li Kâcuaß quixye cue: —Yâl nak aßan li xacuil. Ut yâl ajcuiß nak tâuxmânk li cßaßru xinye.—
1:13b.JER.001.013 Ut quixye cuißchic cue li Kâcuaß: —Ut anakcuan, ¿cßaßru li yôcat chirilbal?— Ut lâin quinye re: —Yôquin chirilbal jun li ucßal saß li norte yô chi cuokxînc ut yô chi salkûc chak arin.—
1:14b.JER.001.014 Ut li Kâcuaß quixye cue: —Saß li norte tâchâlk chak li raylal saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb saß li naßajej aßin.
1:15b.JER.001.015 Lâin tinbokeb chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß li norte. Eb lix reyeb teßxxakab lix muhebâleb saß li oquebâl re li tenamit Jerusalén ut teßxsut rix li tenamit. Ut teßxsut ajcuiß rixeb li jun chßôl chic tenamit li cuanqueb Judá.
1:16b.JER.001.016 Aßan aßin li tojba mâc li tinqßue saß xbêneb lin tenamit xban li mâusilal queßxbânu. Quineßxtzßektâna ut queßxcßat lix pomeb re xlokßoninquileb li jalanil dios ut queßxlokßoniheb li jalam ûch li queßxyîb riqßuin rukßeb.
1:17b.JER.001.017 Joßcan ut nak cauresi âcuib, at Jeremías, ut ayu chixyebal reheb li cßaßru xinye âcue. Matxucuac chiruheb. Cui tatxucuak anakcuan, naru ninqßue âxiu nak cuânkat chiruheb.
1:18b.JER.001.018 Anakcuan tinqßue âcacuilal joß jun li tenamit cauresinbil chi pletic. Chanchanakat xcacuil li okech chßîchß malaj ut li tzßac chßîchß. Ut lâat tâye reheb chixjunileb li cuanqueb Judá nak incßaß us yôqueb. Tâye ajcuiß reheb li rey ut eb laj tij.Teßpletik âcuiqßuin, abanan incßaß teßnumtâk saß âbên xban nak lâin cuânkin âcuiqßuin châcolbal, chan li Dios.
1:19b.JER.001.019 Teßpletik âcuiqßuin, abanan incßaß teßnumtâk saß âbên xban nak lâin cuânkin âcuiqßuin châcolbal, chan li Dios.
2
2:1b.JER.002.001 Quiâtinac cuiqßuin li nimajcual Dios ut quixye cue:
2:2b.JER.002.002 —Ayu ut ye reheb laj Jerusalén chi cau xyâb âcux nak lâin li Kâcuaß ninye chi joßcaßin: Jultic cue chanru nak xinêra saß êsâjilal. Xinêra joß jun li ixakilbej naxra lix bêlom. Xinêtâke saß li chaki chßochß li incßaß na-el cuiß li acuîmk.
2:3b.JER.002.003 Lâex aj Israel santil tenamit nak quexcuan chicuu. Chanchanex li xbên ru li acuîmk li kßaxal châbil nak cuanquex chicuu. Chixjunileb li nequeßxbânu raylal êre lâin quinqßue raylal saß xbêneb xban nak cuanqueb xmâc, chan li Kâcuaß.
2:4b.JER.002.004 Lâex aj Israel, li ralal xcßajol laj Jacob, cherabihak li cßaßru yô chixyebal êre li Kâcuaß.
2:5b.JER.002.005 Li Kâcuaß naxye chi joßcaßin: —¿Ma cuan ta biß cßaßak re ru incßaß us xinbânu nak xineßxtzßektâna lê xeßtônil yucuaß? Eb aßan queßxlokßoniheb li yîbanbil dios li mâcßaß nequeßoc cuiß. Joßcan nak mâcßaß ajcuiß nequeßoc cuiß lê xeßtônil yucuaß.
2:6b.JER.002.006 Incßaß chic queßxcßoxla insicßbal, usta lâin quin-isin chak reheb saß li naßajej Egipto ut usta lâin quincßamoc be chiruheb nak queßnumeß saß li naßajej bar mâcßaß cuan ut bar xiu xiu cuiß li cuânc. Lâin quincßamoc be chiruheb nak queßnumeß saß li naßajej bar mâcßaß haß, chi moco cuanqueb cristian, chi moco queßnumeß cristian aran.
2:7b.JER.002.007 Lâin quincßamoc reheb saß li naßajej li na-el cuiß nabal li acuîmk re nak teßxtzaca li ru li cheß ut li ru li châbil acuîmk li na-el aran. Abanan eb aßan incßaß us queßxbânu. Queßxmux ban ru li naßajej li quinqßue reheb.
2:8b.JER.002.008 Eb laj tij incßaß queßxcßoxla insicßbal. Eb li nequeßxcßut li chakßrab chiruheb li tenamit incßaß queßxqßue inlokßal. Eb li nequeßtaklan saß xbêneb laj Israel queßxkßet li cuâtin. Ut eb li profetas queßâtinac saß xcßabaß li yîbanbil dios Baal, ut queßxlokßoniheb li jalanil dios li mâcßaß nequeßoc cuiß.
2:9b.JER.002.009 Joßcan nak lâin tinrakok âtin saß êbên lâex joß ajcuiß saß xbêneb lê ralal êcßajol.
2:10b.JER.002.010 Ayukex aran Quitim li cuan chire li nimla palau ut taklahomakeb li teßxic aran Cedar. Qßuehomak chak retal chi us. ¿Ma xeßxbânu joß yôquex lâex?
2:11b.JER.002.011 ¿Ma xeßxjal ta biß lix dioseb li tenamit aßan? ¿Ma xeßxcanab ta biß xlokßoninquil lix dioseb usta mâcuaßeb tzßakal dios? Abanan, lâin xinêtzßektâna lâex lin tenamit, usta lâin li xinqßuehoc êlokßal. Aß chic li yîbanbil dios li mâcßaß nequeßoc cuiß nequelokßoni.
2:12b.JER.002.012 Lâat at choxa, chatxucuak chirilbal li cßaßru yô chi cßulmânc. Chat-ecßânk saß lâ naßaj xban âxiu, chan li Kâcuaß.
2:13b.JER.002.013 Cuib li mâc queßxbânu lin tenamit. Quineßxtzßektâna lâin li Dios, li chanchanin li yußam haß li incßaß na-osoß xban nak ninqßue xyußameb. Chanchan nak queßxbec xjulel li haß, li incßaß natßil haß chi saß, nak queßxlokßoni li jalanil dios.
2:14b.JER.002.014 ¿Ma cuanqueb ta biß chokß lokßbil môs eb laj Israel? ¿Ma re ta biß nak teßcuânk chokß rahobtesinbil môs nak queßyoßla? ¿Cßaßut nak rahobtesinbileb anakcuan?
2:15b.JER.002.015 Chanchan nak nequeßxjap re li cakcoj xban xjoskßileb nak queßchal li jalan tenamit chixrahobtesinquileb laj Israel. Queßxsach ru li racuîmkeb ut queßxcßat lix tenamiteb. Quicana chi mâcßaß cuan chi saß.
2:16b.JER.002.016 Eb laj Menfis ut eb laj Tafnes queßnumta saß êbên ut queßrisi lê cuanquil.
2:17b.JER.002.017 Lâin li Kâcuaß lê Dios li quincßamoc chak be chêru. ¿Ma mâcuaß ta biß xban nak quinêtzßektâna nak yôquex chixcßulbal li raylal aßin?
2:18b.JER.002.018 ¿Cßaßut nak têraj xic chixpatzßbal êtenkßanquil aran Egipto? ¿Ma textenkßa ta biß li nimaß Nilo? Ut, ¿cßaßut nak têraj xic xpatzßbal êtenkßanquil aran Asiria? ¿Ma naru ta biß texcol li nimaß Eufrates?
2:19b.JER.002.019 Xebok raylal saß êbên xban li mâusilal quebânu. Li incßaß us li quebânu texqßue chixtojbal lê mâc. Anakcuan têqßue retal li raylal quebok saß êbên nak quinêtzßektâna, ut quecanab xxucuanquil cuu, lâin li Kâcuaß lê Dios, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.
2:20b.JER.002.020 Li nimajcual Dios quixye: —Lâex aj Israel, ac junxil xerisi êrib rubel incuanquil ut queye nak incßaß chic texcßanjelak chicuu. Saß xbêneb li tzûl ut rubeleb li cheß li nînk xmu xelokßoni li jalanil dios. Chanchanex li ixk li nequeßxcßayi ribeb.
2:21b.JER.002.021 Lâin xinsicß êru ut xexinqßue chi cuânc saß lê naßaj. Chanchan nak nasiqßueß ru li châbil iyaj ut na-aueß. ¿Chanru nak xejal ênaßleb? Chanchanex chic li acuîmk li mâcßaß na-oc cuiß.
2:22b.JER.002.022 Usta têchßaj êrib riqßuin lejía, malaj ut riqßuin nabal li xabôn, abanan lê mâc junelic cuânk chicuu. Incßaß chic tâêlk.
2:23b.JER.002.023 ¿Cßaßut nak nequeye nak incßaß xemux êrib? ¿Cßaßut nak nequeye nak incßaß xelokßoniheb li jalanil dios? Qßuehomak retal cßaßru xebânu saß li ru takßa. Cßoxlahomak li mâusilal xebânu. Chanchanex li camello li yôqueb chi âlinac yalak bar chixsicßbal lix sum.
2:24b.JER.002.024 Chanchanex li bûr re qßuicheß li narutzß saß ikß li cßaßru naraj ru. Mâ ani naru târamok xbe nak târaj batzßûnc. Incßaß tento nak tixtacuasi rib li tâcuânk riqßuin, xban nak li ixki bûr tâxic chi sicßoc re.
2:25b.JER.002.025 Lâex aj Israel, lâin xinye êre, “mêtacuasi êrib chixsicßbal li jalanil dios toj retal nak tâchakik êre”. Abanan lâex xeye, “Mâcßaß xjalenquil. Lâo nakara li jalanil dios ut aßan li takalokßoni”, chanquex.
2:26b.JER.002.026 Lâex aj Israel, xecßut êxutân joß nak nacßuteß xxutân laj êlkß nak nataßli chi elkßac. Jun xiquic nak xecßut êxutân lâex ut eb lê rey, joß eb li cuanqueb saß xcuanquil ut eb laj tij ut eb li profetas.
2:27b.JER.002.027 Nequeye “At inyucuaß” re li yal cheß. Ut nequeye ajcuiß re li pec “Lâat nacatqßuehoc re inyußam”. Niquinêtzßektâna, abanan nak cuanquex saß raylal nequetzßâma chicuu nak texintenkßa.
2:28b.JER.002.028 Lâex aj Judá, ¿ma incßaß ta biß xeyîb lê dios re textenkßa? ¿Ma incßaß ta biß târûk têtzßâma êtenkßanquil riqßuin aßan? Cui cuanqueb xcuanquil, chextenkßa nak cuânkex saß raylal. Kßaxal nabaleb lê jalanil dios. Chanchan xqßuialeb lê tenamit.
2:29b.JER.002.029 Ut quixye ajcuiß li Kâcuaß: —¿Cßaßut nak yôquex chixcuechßbal cuix? ¿Cßaßru inmâc chêru? ¿Ma mâcuaß ta biß lâex xekßetkßeti êrib chicuu?
2:30b.JER.002.030 Mâcßaß rajbal nak quebinkßus chi cau lê ralal êcßajol xban nak incßaß queßxqßue saß xchßôl lix tijbaleb. Lâex xecamsiheb li profeta joß nak li cakcoj naxcamsi lix tib.
2:31b.JER.002.031 Lâex aj Israel, ¿cßaßut nak incßaß nequerabi li cßaßru ninye êre? ¿Ma lâin ta biß joß jun li naßajej chaki chêru? ¿Ma lâin joß jun li kßojyîn nak nequecßoxla? ¿Ma mâcßaß nin-oc cuiß chêru? ¿Cßaßut nak nequeye nak têbânu li cßaßru nequeraj? ¿Cßaßut nak nequeye nak incßaß chic texsukßîk cuiqßuin?
2:32b.JER.002.032 ¿Ma naxtzßektâna ta biß lix kßol junak li sâj ixk? ¿Ma naxtzßektâna ta biß lix sahob ru junak li tukß ix li oc re chi sumlâc? Abanan, lâex lin tenamit junxil nequex-oc chintzßektânanquil.
2:33b.JER.002.033 Lâex kßaxal cuan ênaßleb chixsicßbal li cßaßru nequera ru ut kßaxal cuißchic nabal li mâusilal naru nequeßxtzol êriqßuin li incßaß useb xnaßleb.
2:34b.JER.002.034 Chanchan nak osoßjenak lê rakß saß xquiqßueleb li nebaß ut eb li mâcßaßeb xmâc. Usta incßaß xetauheb chirelkßanquil li cßaßru êre, abanan xecamsiheb.
2:35b.JER.002.035 Usta ac xebânu chixjunil aßin, aban lâex nequeye nak mâcßaß êmâc. “Moco yô ta xjoskßil li Dios saß kabên”, chanquex. Xban nak nequeye chi joßcan, lâin tinrakok âtin saß êbên.
2:36b.JER.002.036 ¿Cßaßut nak xejal ênaßleb nak xepatzß êtenkßanquil riqßuineb li jalaneb xtenamit? Tâcßutekß êxutân xbaneb laj Egipto joß nak xcßuteß êxutân xbaneb laj Asiria.Cßajoßak lê xutân nak tex-êlk chak riqßuineb laj Egipto xban nak incßaß textenkßa. Lâin li Kâcuaß xintzßektânaheb laj Egipto li nequecßojob cuiß êchßôl. Incßaß us tex-êlk riqßuineb aßan.—
2:37b.JER.002.037 Cßajoßak lê xutân nak tex-êlk chak riqßuineb laj Egipto xban nak incßaß textenkßa. Lâin li Kâcuaß xintzßektânaheb laj Egipto li nequecßojob cuiß êchßôl. Incßaß us tex-êlk riqßuineb aßan.—
3
3:1b.JER.003.001 Li Kâcuaß quixye: —Cui junak cuînk naxjach rib riqßuin li rixakil ut li ixk nasumla riqßuin jalan chic cuînk, ¿ma tâsukßîk cuißchic li xbên cuînk riqßuin li ixk? Aßan nimla mâc chiruheb li tenamit. Abanan lâex aj Israel, chanchanex li ixk li nequeßxcßayi ribeb xban nak xelokßoniheb li jalanil dios. Ut anakcuan têraj cuißchic sukßîc cuiqßuin, chan.
3:2b.JER.003.002 Ilomakeb li tzûl. ¿Ma cuan ta biß junak naßajej li incßaß xelokßoniheb cuiß li jalanil dios? Xecßojob êrib chire li be roybeninquileb li têlokßoniheb. Chanchanex laj árabe li naroybeni ani tixchap saß li chaki chßochß. Lâex xemux ru li naßajej xban nak xelokßoniheb li jalanil dios.
3:3b.JER.003.003 Joßcan nak incßaß chic naxqßue li hab. Incßaß xtßaneß li hab saß xkßehil li âuc. Xban nak lâex yôquex chixlokßoninquil li jalanil dios, chanchanex li ixk li naxcßayi rib. Incßaß nequexxutânac.
3:4b.JER.003.004 Lâex yôquex chixbânunquil li mâusilal ut nequeye cue, “Lâat li kayucuaß. Xoâra chalen saß kasâjilal.
3:5b.JER.003.005 ¿Ma junelic ta biß yôk âjoskßil saß kabên? ¿Ma chi tîc incßaß tânumekß âjoskßil?” chanquex. Lâex aj Israel, joßcan yôquex chixyebal. Abanan toj yôquex chixbânunquil chixjunil li mâusilal, chan li Dios.
3:6b.JER.003.006 Quixye laj Jeremías: —Nak toj cuan chokß rey laj Josías, li Kâcuaß quixye cue chi joßcaßin: ¿Ma yôcat chixqßuebal retal cßaßru yôqueb laj Israel? Eb aßan yôqueb chintzßektânanquil. Chanchaneb chic li ixk li nequeßxcßayi rib xban nak nequeßtakeß saß eb li tzûl. Ut rubeleb li cheß li nînk xmu nequeßxlokßoni li jalanil dios.
3:7b.JER.003.007 Lâin quincßoxla nak mâre teßsukßîk cuißchic cuiqßuin, usta ac xeßxbânu li mâc aßan. Abanan incßaß queßsukßi cuiqßuin. Eb laj Judá li rech tenamitil queßril li yôqueb chixbânunquil ut queßoc ajcuiß chixbânunquil joß yôqueb aßan.
3:8b.JER.003.008 Laj Judá queßxqßue retal nak lâin quintzßektânaheb laj Israel. Chanchan nak naxjach rib riqßuin li rixakil junak cuînk xban nak xtau xmâc chiru. Abanan incßaß queßoc xxiuheb laj Judá, usta queßril li cßaßru queßxcßul laj Israel. Queßxkßaxtesi ban ribeb chixlokßoninquil li jalanil dios.
3:9b.JER.003.009 Xban nak eb laj Israel queßxlokßoni li jalanil dios, joßcan nak eb laj Judá incßaß queßxcßoxla nak mâc li yôqueb chixbânunquil. Queßxmux ru lix chßochßeb riqßuin li queßxbânu. Ut quineßxtzßektâna nak queßxlokßoni li dios yîbanbil riqßuin pec ut cheß.
3:10b.JER.003.010 Usta ac xeßxbânu li mâusilal aßin eb laj Judá, incßaß ajcuiß queßsukßi cuiqßuin chi anchal xchßôleb. Yal xcab rix xchßôleb nak niquineßxlokßoni, chan li Kâcuaß.
3:11b.JER.003.011 Li Kâcuaß quixye cue: —Usta kßaxal yibru queßxbânu eb laj Israel nak quineßxtzßektâna, abanan kßaxal cuißchic numtajenak li mâc queßxbânu laj Judá.
3:12b.JER.003.012 Ayu ut tâye reheb li tenamit li cuanqueb saß li norte: Joßcaßin xye êre li Kâcuaß Dios. Sukßinkex cuiqßuin, lâex aj Israel, usta xinêtzßektâna. Incßaß chic tincßut lin joskßil chêru. Texincßul ban saß usilal xban nak lâin nin-uxtânan u ut nim lin cuyum.
3:13b.JER.003.013 Caßaj cuiß têqßue retal nak xexmâcob chicuu lâin li Kâcuaß lê Dios ut têpatzß êcuybal. Xekßet li cuâtin. Xelokßoniheb li jalanil dios rubeleb li nînki cheß. Ut incßaß xebânu li cßaßru xinye êre, chan li Dios.
3:14b.JER.003.014 Jalomak êcßaßux, ex cualal incßajol, li xekßetkßeti êrib chicuu xban nak lâin lê Dios. Ut lâin tinsicß ru junak saß li junjûnk chi tenamit ut tinsicß ajcuiß ruheb cuibak saß li junjûnk xtêpaleb laj Israel re tincßameb aran Sión.
3:15b.JER.003.015 Lâin tinxakabeb li ani teßilok êre. Eb aßan cuânkeb xnaßleb chi cßamoc be chêru joß li nacuaj lâin, chan li Dios.
3:16b.JER.003.016 Saß eb li cutan aßan nak acak xextam ut nak acak xeßtam lê ralal êcßajol incßaß chic tex-âtinak chirix lin Lokßlaj Câx, chi moco têcßoxla, chi moco tâcßanjelak chêru, chi moco têyîb jalan chic.
3:17b.JER.003.017 Saß eb li cutan aßan li tenamit Jerusalén “Xcßojaribâl li Kâcuaß” chic tixcßabaßin. Ut chixjunileb li xnînkal ru tenamit teßxchßutub ribeb aran chixqßuebal inlokßal lâin li Kâcuaß. Ut incßaß chic teßxcacuubresi xchßôleb chixbânunquil li mâusilal li queßxrahi ru xbânunquil junxil.
3:18b.JER.003.018 Saß eb li cutan aßan, eb laj Judá teßxjunaji ribeb riqßuineb laj Israel saß li naßajej li cuan saß li norte. Ut cuotz teßxic saß li naßajej li quinqßue reheb lê xeßtônil yucuaß.
3:19b.JER.003.019 Lâex aj Israel, lâin xcuaj nak xexincßul chokß cualal incßajol. Xinqßue êre jun li châbil naßajej. Aßan li kßaxal châbil chiru chixjunil li naßajej li cuan saß ruchichßochß. Lâin xcuaj nak têye “At inyucuaß” cue. Incßaß xcuaj nak tinêtzßektâna.
3:20b.JER.003.020 Abanan lâex xinêtzßektâna. Chanchanex li ixk li xtzßektâna xbêlom. Lâin li Kâcuaß yôquin chi yehoc re aßin.
3:21b.JER.003.021 Qui-abîc xyâb cux saß eb li tzûl. Aßan xyâb xcuxeb laj Israel nak yôqueb chi yâbac ut yôqueb chixtzßâmanquil xtenkßanquileb chicuu. Xeßxbânu li mâusilal ut xineßxtzßektâna lâin li Kâcuaß lix Dioseb.
3:22b.JER.003.022 Lâex cualal incßajol li xekßetkßeti êrib, jalomak êcßaßux. Lâin texinqßuirtesi, chan li Kâcuaß. Ut eb laj Israel queßxye: —Lâo tosukßîk âcuiqßuin xban nak lâat li Kâcuaß. Lâat li kaDios.
3:23b.JER.003.023 Relic chi yâl nak mâcßaß na-oc cuiß li cßaßru xkabânu chak saß eb li tzûl. Junes chokînc xkabânu. Relic chi yâl nak caßaj cuiß lâat li Kâcuaß li kaDios naru nacatcoloc ke lâo aj Israel.
3:24b.JER.003.024 Chalen saß kasâjilal xkacßut kaxutân xban xlokßoninquil li yîbanbil dios. Ut xban aßan xsach chiku li cßaßru queßxcanab ke li kaxeßtônil yucuaß. Xkasach li kaquetômk ut xkasach li kalal kacßajol.Xban kaxutân sachso kachßôl xocana. Takacubsi kib xban nak xutânal xo-el. Lâo joß eb ajcuiß li kaxeßtônil yucuaß, xomâcob châcuu, at Kâcuaß at kaDios. Chalen saß kasâjilal toj anakcuan xkatzßektâna li chakßrab li xaqßue ke ut incßaß xkabânu li cßaßru caye ke, chanqueb.
3:25b.JER.003.025 Xban kaxutân sachso kachßôl xocana. Takacubsi kib xban nak xutânal xo-el. Lâo joß eb ajcuiß li kaxeßtônil yucuaß, xomâcob châcuu, at Kâcuaß at kaDios. Chalen saß kasâjilal toj anakcuan xkatzßektâna li chakßrab li xaqßue ke ut incßaß xkabânu li cßaßru caye ke, chanqueb.
4
4:1b.JER.004.001 Li Kâcuaß quixye reheb: —Lâex aj Israel, cui têraj sukßîc cuiqßuin tento têcanab xlokßoninquil li yîbanbil dios li cßajoß xyîbal ru. Ut incßaß chic têcßoxla incanabanquil.—
4:2b.JER.004.002 Cui têtzßektânaheb li yîbanbil dios naru têbânu li juramento saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios. Têbânu saß xyâlal ut saß tîquilal. Ut saß incßabaß lâin chixjunileb li tenamit teßosobtesîk ut tineßxlokßoni, chan li Dios.
4:3b.JER.004.003 Li Kâcuaß quixye reheb laj Judá ut eb laj Jerusalén: —Checanabak chi oc li cuâtin saß lê cßaßux ut mêcacuubresi lê chßôl. Chanchan nak nayamtesîc li chßochß re nak li iyaj incßaß tâauhekß saß xyânk li qßuix.
4:4b.JER.004.004 Lâex aj Judá ut lâex aj Jerusalén, isihomak li yibru naßleb li cuan saß lê chßôl ut kßaxtesihomak êrib chi tzßakal saß cuukß lâin li Kâcuaß lê Dios. Chanchan nak na-uxman li circuncisión. Cui incßaß têbânu li cßaßru ninye, lâin tinjoskßokß êriqßuin xban li mâusilal li nequebânu. Ut incßaß tânumekß lin joskßil saß êbên. Chanchanak li xam li incßaß nachup, chan li Kâcuaß.
4:5b.JER.004.005 Laj Jeremías quixye: —Yâbasihomak li trompeta yalak bar saß li naßajej aßin. Japomak êre chi cau ut têye reheb li tenamit Judá ut Jerusalén nak teßxic saß eb li tenamit li ac cauresinbileb re teßxcol cuiß ribeb.
4:6b.JER.004.006 Cßutumakeb li be li naxic Sión. Tex-êlelik chi junpât re têcol êrib xban nak saß li norte tâchâlk chak li raylal li tixqßue li Kâcuaß saß êbên. Tâsachekß ru chixjunil.
4:7b.JER.004.007 Yô chi châlc li tâsachok re lê tenamit. Chanchan jun li cakcoj ac x-el saß xnaßaj. Laj sachonel tâchâlk chixsachbal li naßajej Judá. Eb li tenamit teßsachekß ruheb ut mâcßaß chic cristian tâcanâk chi saß.
4:8b.JER.004.008 Qßuehomak kßes ru tßicr chêrix ut texyâbak chi cau xban nak yô xjoskßil li Dios saß xbêneb laj Judá.
4:9b.JER.004.009 Li Kâcuaß quixye: —Saß eb li cutan aßan eb li rey ut eb li nequeßtenkßan re chi taklânc sicsotkeb xbaneb xxiu. Eb laj tij ut eb li profeta tâsachk xchßôleb, chan.
4:10b.JER.004.010 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß, at nimajcual Dios, relic chi yâl lâat xabalakßiheb li tenamit. Xaye nak tâcuânk li tuktûquil usilal, abanan câmc yô chi châlc saß kabên.
4:11b.JER.004.011 Tâcuulak xkßehil nak tâyehekß reheb li tenamit aßin ut reheb laj Jerusalén chi joßcaßin: Chanchan jun li tikcual ikß li tâchâlk saß li chaki chßochß. Mâcuaß li kßunil ikß li narisi rix li trigo.
4:12b.JER.004.012 Chanchanak jun li cacuil ikß li nasachoc. Joßcan tixbânu li Kâcuaß nak târakok âtin saß xbêneb li tenamit.
4:13b.JER.004.013 Qßuehomak retal. Eb li xicß nequeßiloc re li tenamit chanchanakeb li chok nak teßchâlk. Eb li carruaje teßchâlk joß li câk-sut-ikß. Eb li cacuây kßaxal cau teßâlinak chiru li tßiu li narupupic chi junpât. Tokßob xak ku xban nak osocß ke.
4:14b.JER.004.014 Lâex aj Jerusalén, canabomak xbânunquil li mâusilal re nak naru texcolekß. ¿Joß najtil chic toj yôkex xcßoxlanquil xbânunquil li mâusilal?
4:15b.JER.004.015 Yô chi cuulac resil li raylal li tâcßulmânk toj saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Dan ut toj saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li naßajej li tzûl ru.
4:16b.JER.004.016 Yehomak resil reheb li xnînkal ru tenamit ut reheb laj Jerusalén nak yôqueb chak chi châlc saß najtil tenamit eb li xicß nequeßiloc reheb. Teßxjap reheb nak teßoc chi pletic saß eb li tenamit li cuanqueb Judá.
4:17b.JER.004.017 Ut teßxsut rix li tenamit Jerusalén. Chanchanakeb li cuînk li nequeßcßacßalen re lix naßajeb li racuîmk. Jerusalén tâsutekß xban nak queßxkßetkßeti ribeb chiru li Kâcuaß.
4:18b.JER.004.018 Lâex aj Judá, yôquex chixcßulbal li raylal aßin xban li mâusilal xebânu. Xban lê mâc nak yôquex chixcßulbal li raylal aßin ut nayotßeß êchßôl xban.
4:19b.JER.004.019 Kßaxal ra cuanquin. Incßaß chic nincuy. Cau na-ecßan li cuâm. Chanchan êlc re saß xnaßaj. Incßaß naru tincanâk chi incßaß tinâtinak xban nak yôquin chirabinquil xyâb li trompetas retalil nak ticlâc re li plêt.
4:20b.JER.004.020 Tojeß ajcuiß xkacßul jun li raylal ut xchal jun chic saß kabên. Xsacheß ru chixjunil li kanaßaj. Saß junpât xeßsacheß ruheb li kamuhebâl. Ut eb li tßicr xeßpejeß.
4:21b.JER.004.021 ¿Joß najtil chic tento nak tincuileb nak yôkeb chi pletic? ¿Joß najtil chic tincuabi li xyâbeb li trompeta?
4:22b.JER.004.022 Li Kâcuaß quixye: —Mâcßaßeb xnaßleb lin tenamit. Incßaß nequeßxnau cuu. Chanchaneb li cocßal li mâcßaßeb xnaßleb. Chanchaneb li cocßal li incßaß nequeßxtau xyâlal. Cuanqueb xnaßleb chixbânunquil li mâusilal, abanan incßaß nequeßraj xbânunquil li us, chan.
4:23b.JER.004.023 Laj Jeremías quixye: —Nak quicuil li ruchichßochß, mâcßaß chic cuan chiru. Quicuil li choxa ut mâcßaß chic lix cutan saken.
4:24b.JER.004.024 Quin-iloc saß eb li tzûl ut quinqßue retal nak yôqueb chi ecßânc saß xnaßajeb. Eb li cocß bol yôqueb chi tßanecß.
4:25b.JER.004.025 Ut quicuil ajcuiß nak mâcßaß chic cristian saß ruchichßochß ut chixjunileb li xul li nequeßrupupic ac xelajeßcôeb.
4:26b.JER.004.026 Ut li châbil chßochß quisukßi chaki chßochß. Poßbileb chic li tenamit xban xjoskßil li Kâcuaß.
4:27b.JER.004.027 Li Kâcuaß quixye nak tixsach ru lix chßochßeb. Abanan incßaß tixsach ruheb chi junaj cua.
4:28b.JER.004.028 Târahokß xchßôl li ruchichßochß ut tâkßojyînokß ru li choxa. Li Kâcuaß quixye nak tâcßulmânk chi joßcan ut aßan incßaß tixjal xcßaßux.
4:29b.JER.004.029 Chixjunileb li cuanqueb saß eb li tenamit teßêlelik nak teßrabi xyâb rokeb li cacuây ut eb li soldado li nequeßcutuc riqßuin tzimaj. Cuanqueb li teßxic saß qßuicheß ut cuanqueb li teßtakekß saß xyânkeb li pec. Mâcßaßak chic cristian saß eb li tenamit. Mâ ani teßcanâk aran.
4:30b.JER.004.030 Lâex aj Jerusalén, raylal tâchâlk saß êbên. ¿Cßaßut nak nequetikib êrib riqßuin li caki akß? ¿Cßaßut nak nequerocsi li oro chokß xsahob êru? ¿Cßaßut nak nequebon li xnakß êru? Mâcßaß rajbal nak nequeyîb êrib chi chßinaßus. Eb li queßrahoc êre xextzßektâna ut teßraj êcamsinquil.Lâin xcuabi nak yôqueb chi yâbac laj Jerusalén. Chanchan nak naxjap re li ixk nak oc re chi qßuirâc riqßuin li xbên xcßulaßal. Incßaß chic nequeßxcuy musikßac. Nequeßxyeß li rukßeb nak yôqueb chixtzßâmanquil xtenkßanquileb. “Tokßob ku. Incßaß nakacuy saß rukßeb li nequeßraj kacamsinquil,” chanqueb.
4:31b.JER.004.031 Lâin xcuabi nak yôqueb chi yâbac laj Jerusalén. Chanchan nak naxjap re li ixk nak oc re chi qßuirâc riqßuin li xbên xcßulaßal. Incßaß chic nequeßxcuy musikßac. Nequeßxyeß li rukßeb nak yôqueb chixtzßâmanquil xtenkßanquileb. “Tokßob ku. Incßaß nakacuy saß rukßeb li nequeßraj kacamsinquil,” chanqueb.
5
5:1b.JER.005.001 Li Kâcuaß quixye: —Lâex aj Jerusalén, sicßomak saß eb li be ut saß eb li cßayil. Qßuehomak retal chanru lix naßlebeb li tenamit. Cui cuan junak li târaj cuânc saß xyâlal ut saß tîquilal, lâin tincuy xmâqueb li tenamit aßin.
5:2b.JER.005.002 Cuanqueb li nequeßxbânu li juramento saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios. Abanan moco yâl ta li nequeßxye xban nak moco nequeßxbânu ta chi anchaleb xchßôl, chan li Dios.
5:3b.JER.005.003 At Kâcuaß, lâat nacara li tîquilal. Lâat xaqßue li raylal saß xbêneb, abanan incßaß xyotßeß xchßôleb. Xaqßueheb chixtojbal xmâqueb, abanan incßaß xeßraj xcßulbal lix kßusbaleb. Xeßxcacuubresi ban xchßôleb joß li pec ut incßaß xeßraj xpatzßbal xcuybal xmâqueb.
5:4b.JER.005.004 Lâin quinye nak aßaneb li nebaß li incßaß queßxtzol ribeb. Incßaß nequeßxtau ru li cßaßru naraj li Dios, chi moco nequeßxnau nak tento teßxbânu li cßaßru quixye.
5:5b.JER.005.005 Joßcan nak lâin tinxic riqßuineb li cuanqueb xcuanquil ut tinâtinak riqßuineb. Eb aßan nequeßxnau cßaßru naraj li Dios. Eb aßan nequeßxnau cßaßru quixye li Dios nak tento teßxbânu, chanquin. Abanan chixjunileb aßan queßxtzßektâna li Kâcuaß ut incßaß queßxbânu li cßaßru quixye.
5:6b.JER.005.006 Joßcan nak eb laj Jerusalén teßxcßul li raylal xbaneb li xicß nequeßiloc reheb. Li cakcoj li cuanqueb saß qßuicheß teßchâlk chixcamsinquileb. Laj xoj li cuanqueb saß li chaki chßochß teßxpedasiheb. Li hix tixbeni rib saß lix tenamiteb. Cui nequeßel saß be teßchapekß ut teßperasîk xbaneb li hix. Joßcan teßxcßul xban nak xnumta lix mâqueb. Qßuila sut xeßxtzßektâna li Kâcuaß.
5:7b.JER.005.007 Li Kâcuaß quixye: —¿Chanru nak tincuy tinsach lê mâc? Eb lê ralal êcßajol xineßxtzßektâna ut xeßxbânu li juramento saß xcßabaßeb li jalanil dios li moco dioseb ta. Lâin quinqßuehoc re li cßaßru queßraj. Abanan eb aßan xeßxlokßoniheb li jalanil dios. Chanchan nak queßxmux ru lix sumlajiqueb ut queßcôeb riqßuineb li ixk li nequeßxcßayi ribeb.
5:8b.JER.005.008 Chanchaneb li cacuây li yôqueb ru ut yôqueb chixjapbal reheb. Teßraj ru xic chixchapbal rixakileb li ras rîtzßin.
5:9b.JER.005.009 ¿Ma incßaß ta biß tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb li tenamit aßin xban li mâusilal li nequeßxbânu?
5:10b.JER.005.010 Châlkeb li xicß nequeßiloc re lin tenamit ut cheßxsachak ru lin tenamit li chanchan li acuîmk uvas. Abanan incßaß teßxsach ru chi junaj cua. Caßaj cuiß li incßaß useb xnaßleb teßrisiheb saß xyânkeb xban nak eb aßan mâcuaß cueheb.
5:11b.JER.005.011 Eb laj Israel ut eb laj Judá xineßxtzßektâna, chan li Kâcuaß.
5:12b.JER.005.012 Eb aßan queßxye: —Moco yâl ta nak li Dios quixye aßan. Li Kâcuaß mâcßaß tixbânu ke. Lâo mâcßaß takacßul, chi moco li câmc chi moco li cueßej.
5:13b.JER.005.013 Eb li profeta junes âtinac nequeßxbânu. Chanchan nak na-ecßan li ikß. Mâcßaß râtin li Dios riqßuineb. Cheßxcßulak ta eb aßan li cßaßru xeßxye, chanqueb.
5:14b.JER.005.014 Joßcan nak li Kâcuaß quixye chi joßcaßin: —Xban nak queßxye chi joßcan, joßcan nak lâin tinbânu re nak li tâye chanchanak li xam ut eb li tenamit aßin chanchanakeb li siß li tâcßatekß xban li xam.
5:15b.JER.005.015 Li Kâcuaß quixye ajcuiß reheb: —Lâin tintaklaheb li najtil tenamit chi pletic êriqßuin lâex li ralal xcßajol laj Israel. Aßaneb kßaxal cauheb rib chalen najter. Lâex incßaß nequenau li râtinobâleb chi moco têtau ru li cßaßru teßxye.
5:16b.JER.005.016 Chixjunileb li soldado aßan kßaxal cauheb rib ut nequeßxcamsiheb li nequeßxcut riqßuineb lix tzimaj.
5:17b.JER.005.017 Aßaneb chic teßyalok xsahil ru lê racuîmk. Ut aßaneb chic li teßtzacânk re lê tzacaêmk. Teßxcamsiheb lê ralal êcßajol. Ut teßxcamsi lê carner re teßxtiu joß ajcuiß lê cuacax. Ut teßxtzaca li ru lê uvas joß ajcuiß li ru lê higo. Teßsachekß ruheb li tenamit li cauresinbil chi us re têcol cuiß êrib, li cßojcßo cuiß êchßôl.
5:18b.JER.005.018 Abanan saß eb li cutan aßan lâin incßaß tinsach êru chi junaj cua.
5:19b.JER.005.019 At Jeremías, nak eb li tenamit teßxpatzß cßaßut nak lâin li Kâcuaß xinbânu chi joßcaßin, lâat tâye reheb chi joßcaßin, “Joß nak lâex xetzßektâna li Kâcuaß ut xelokßoniheb li jalanil dios saß lê naßaj, joßcan ajcuiß nak li Kâcuaß texqßue chi cßanjelac chiruheb li jalaneb xtenamit saß jun li naßajej li moco êre ta.”
5:20b.JER.005.020 Li Kâcuaß quixye ajcuiß cue: —Ye aßin reheb li ralal xcßajol laj Judá. Ye resil reheb li ralal xcßajol laj Jacob nak joßcaßin ninye reheb:
5:21b.JER.005.021 Abihomak lâex li mâcßaß ênaßleb, lâex li cau êchßôl. Lâex li cuan xnakß êru ut incßaß nequex-iloc, lâex li cuan êxic ut incßaß nequex-abin.
5:22b.JER.005.022 ¿Ma incßaß têxucua cuu? Ut, ¿ma incßaß sicsotkex xban êxiu chicuu? Lâin xinqßuehoc re li samaib re xrambal li palau chi junelic. Usta nasaqßueß xban li rok haß, abanan li haß incßaß tânumekß jun pacßal li samaib li quinqßue saß xnaßaj.
5:23b.JER.005.023 Abanan eb li tenamit aßin cauheb xchßôl ut kßetkßeteb. Xineßxtzßektâna ut nequeßxbânu li cßaßru nequeßraj.
5:24b.JER.005.024 Incßaß nequeßxye, “Chikaxucua ru li Kâcuaß li kaDios li naqßuehoc re li hab saß habalkße joß ajcuiß saß sakßehil ut naqßuehoc re ru li kacuîmk saß xkßehil li kßoloc.”
5:25b.JER.005.025 Xban lê mâusilal nak incßaß chic xqßue li hab ut mâcßaß chic lê kßolom. Xban li mâc xebânu nak incßaß chic xecßul li us.
5:26b.JER.005.026 Saß xyânkeb lin tenamit cuanqueb li incßaß useb xnaßleb. Yôqueb chixsicßbal chanru nak teßxbânu mâusilal reheb li ras rîtzßin. Chanchaneb laj yo li nequeßxqßue li raßal re xchapbaleb li cocß xul.
5:27b.JER.005.027 Nequeßxnujobresi li rochocheb riqßuin li cßaßru queßxmakß chiruheb li ras rîtzßin. Chanchaneb li cuînk li nequeßxchap li cocß xul li nequeßrupupic ut nequeßxtzßap saß junak naßajej. Joßcan nak xeßbiomoß ut cuanqueb xcuanquil.
5:28b.JER.005.028 Nînkeb xtibel xban nak sa nequeßtzacan. Kßaxal cuißchic numtajenak li mâusilal nequeßxbânu. Incßaß nequeßrakoc âtin saß tîquilal saß xbêneb li mâcßaß xnaß xyucuaßeb, chi moco nequeßoquen chirixeb li nebaß.
5:29b.JER.005.029 ¿Ma tincanab ta biß yâl chi joßcan li mâusilal nequeßxbânu? ¿Ma incßaß ta biß tinqßueheb chixtojbal xmâqueb?
5:30b.JER.005.030 Kßaxal xiu xiu ut kßaxal yibru li yô chi cßulmânc saß li tenamit aßin.Eb li profeta ticßtiß nequeßxye. Ut eb laj tij nequeßxbânu joß nequeßraj eb li profeta. Ut eb lin tenamit joßcan queßcuulac chiru. Abanan ¿cßaßru teßxbânu nak tâcuulak xkßehil li rakba âtin? chan li Kâcuaß.
5:31b.JER.005.031 Eb li profeta ticßtiß nequeßxye. Ut eb laj tij nequeßxbânu joß nequeßraj eb li profeta. Ut eb lin tenamit joßcan queßcuulac chiru. Abanan ¿cßaßru teßxbânu nak tâcuulak xkßehil li rakba âtin? chan li Kâcuaß.
6
6:1b.JER.006.001 Lâex, li ralal xcßajol laj Benjamín, elenkex saß li tenamit Jerusalén re xcolbal êrib. Yâbasihomak lê trompeta aran Tecoa. Cßûbumak junak li xam saß li naßajej Bet-haquerem chokß retalil li nimla raylal ut li sachecß li yô chak chi châlc saß li norte.
6:2b.JER.006.002 Lâin tinsach ru li tenamit Sión li cßajoß xchakßal ru.
6:3b.JER.006.003 Eb li rey teßxyîb lix muhebâleb aran rochbeneb lix soldado chixjun sutam li tenamit Sión ut teßoc yalak bar teßraj.
6:4b.JER.006.004 Teßxye chi ribileb rib, “Cauresihomak êrib chi pletic riqßuineb laj Jerusalén. Sêbahomak êrib xban nak cuaßleb raj xo-oc chi pletic saß li tenamit. Abanan anakcuan ac yô chi ecuûc. Oc re kßojyîn.
6:5b.JER.006.005 Joßcan nak toxic chi pletic chiru kßojyîn ut takasach ruheb lix palacios,” chaßkeb.
6:6b.JER.006.006 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß li nimajcual Dios reheb li teßchâlk chi pletic: —Yocßomak li cheß ut yîbomak jun li taklebâl re tex-oc chi pletic saß li tenamit Jerusalén. Tento nak li cuanqueb Jerusalén teßqßuehekß chixtojbal lix mâqueb xban nak li tenamit aßan junes raylal nequeßxbânu.
6:7b.JER.006.007 Incßaß nequeßxcanab xbânunquil li mâusilal. Chanchaneb jun li jul haß li incßaß nachakic. Caßaj cuiß li rahobtesînc ut li elkßâc na-abîc resil. Junes raylal ut yajel nacuan saß li tenamit aßan.
6:8b.JER.006.008 Qßuehomak êchßôl chi cuânc saß tîquilal lâex aj Jerusalén re nak lâin incßaß texincanab êjunes, ut re ajcuiß nak incßaß tinsukßisi lê naßaj chokß chaki chßochß ut incßaß chic teßcuânk cristian aran.
6:9b.JER.006.009 Ut quixye cuißchic li Kâcuaß: —Tâsachekß ruheb chixjunileb laj Israel. Teßsiqßuekß chi us toj retal mâ jun chic tâcanâk joß nak laj êchal re li uvas naxsicß li ru xcaß sut. Mâcßaß chic naxcanab.—
6:10b.JER.006.010 Lâin quinye re li Kâcuaß: —¿Aniheb li tincuâtinaheb? ¿Aniheb li tinqßueheb xnaßleb? ¿Ma teßraj ta biß rabinquil li cßaßru tinye reheb? Eb aßan chanchan tzßaptzßôqueb xxic. Incßaß nequeßraj rabinquil lâ cuâtin. Xutânal chokß reheb nak nequeßrabi.
6:11b.JER.006.011 Cßajoß lin joskßil saß xbêneb joß lâ joskßil lâat, at Kâcuaß. Incßaß chic nincuy, chanquin re. Ut li Kâcuaß quixye cue: —Isi lâ joskßil saß xbêneb li cocßal li cuanqueb saß be ut saß xbêneb li sâj al li nequeßxchßutub ribeb. Eb li bêlomej teßcßamekß chi prêxil rochbeneb li rixakil joß eb ajcuiß li tîxeb.
6:12b.JER.006.012 Eb li rochoch tâcanâk chokß reheb jalan chic, joß ajcuiß lix chßochßeb ut eb li rixakil. Joßcaßin teßxcßul xban nak lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb li cuanqueb saß li naßajej aßin.
6:13b.JER.006.013 Chixjunileb nequeßxrahi ru li biomal, joß eb li toj sâjeb, joß ajcuiß li ac chêqueb. Eb li profeta ut eb laj tij aj balakßeb.
6:14b.JER.006.014 Chiruheb aßan moco nim ta li raylal li yô chixcßulbal lin tenamit. Eb aßan nequeßxye nak mâcßaß raylal. Nequeßxye nak cuan li tuktûquil usilal. Abanan mâcßaß tuktûquil usilal.
6:15b.JER.006.015 ¿Ma nequeßxutânâc ta biß xban li mâusilal li nequeßxbânu? Incßaß. Incßaß nequeßxnau xutânac. Joßcan nak lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb joß nak quinqßueheb chixtojbal xmâqueb li jun chßôl chic, chan li Kâcuaß.
6:16b.JER.006.016 Li Kâcuaß quixye reheb lix tenamit: —Xaklinkex saß xâla be ut qßuehomak retal. Patzßomak bar cuan li be re najter ut bar cuan li châbil be. Texxic saß li châbil be ut têtau li tuktûquil usilal, chan li Dios. Abanan eb aßan queßxye: —Incßaß nakaj xsicßbal li be aßan, chanqueb.
6:17b.JER.006.017 Joßcan nak lâin quinxakabeb laj ilol êre ut quinye êre: —¡Qßuehomak retal nak tâyâbasîk li trompeta!— Abanan lâex queye: —Incßaß nakaj rabinquil, chanquex.
6:18b.JER.006.018 Joßcan nak li Kâcuaß quixye: —Abihomak lâex li xnînkal tenamit, ut qßuehomak retal li cßaßru teßxcßul lin tenamit.
6:19b.JER.006.019 Abihomak lâex li cuanquex saß ruchichßochß. Lâin tinqßue li raylal saß xbêneb lin tenamit xban li mâusilal queßxbânu. Incßaß queßabin chicuu, ut queßxkßet li chakßrab quinqßue reheb.
6:20b.JER.006.020 ¿Cßaßru aj e nak teßxcßam chak li pom toj saß li tenamit Sabá? ¿Cßaßru rajbal nak teßxic chi najt chixsicßbal li sununquil ban? Lâin incßaß nacuulac chicuu lix mayej chi moco tincßuleb ta lix cßatbil mayej.
6:21b.JER.006.021 Joßcan nak lâin tintakla li raylal saß xbêneb. Tebinqßue chi tßanecß eb li naßbej yucuaßbej joßqueb ajcuiß li ralal xcßajol, joßqueb ajcuiß li rech cabal ut eb li ramîg. Junxiquic nak teßosokß chixjunileb, chan li Dios.
6:22b.JER.006.022 Li Kâcuaß quixye: —Cuan jun li nimla tenamit cau rib saß li norte ut yô chak chi cauresinquil rib re tâchâlk chi pletic.
6:23b.JER.006.023 Ac cuan chak lix chßîchßeb saß rukßeb ut lix tzimaj. Kßaxal joskßeb. Mâ ani nequeßril xtokßobâl ruheb. Yôqueb chi châlc chirix cacuây chi pletic riqßuineb laj Jerusalén. Nak nequeßxjap re chanchan nak na-ecßan ru li palau.—
6:24b.JER.006.024 Eb li cuanqueb Jerusalén nequeßxye: —Xkabi resil nak kßaxal ra nequeßxbânu li yôqueb chi châlc. Yô kaxiu ut mâcßaß chic kametzßêu. Kßaxal ra cuanco joß jun li ixk oc re chi qßuirâc.
6:25b.JER.006.025 Mexxic saß be chi moco texxic saß xnaßaj lê racuîmk xban nak xiu xiu yalak bar. Eb li xicß nequeßiloc ke cuanqueb xchßîchß saß rukßeb, chanqueb.
6:26b.JER.006.026 Li Kâcuaß quixye reheb: —Ex intenamit, qßuehomak li kßes ru tßicr chêrix ut qßuehomak li cha chêrix. Texyâbak chi cau joß nak nayâbac junak li xcam ralal li jun ajcuiß chiru. Texyâbak xban nak ac châlqueb re li ani teßsachok êre.
6:27b.JER.006.027 At Jeremías, xatinxakab chirilbaleb lin tenamit re nak tâqßue retal chanru cuanqueb ut chanru lix naßlebeb.
6:28b.JER.006.028 Kßaxal cauheb xchßôl. Chanchan xcauhil li chßîchß bronce ut hierro. Kßetkßeteb ut junes ticßtißic nequeßxbânu. Chixjunileb incßaß useb xnaßleb.
6:29b.JER.006.029 Usta kßaxal ra xeßxcßul, abanan incßaß nequeßraj xcanabanquil li mâusilal. Chanchaneb li chßîchß. Usta kßaxal tik li xam re risinquil lix tzßajnil li chßîchß, abanan mâcßaß rajbal li xam cui lix tzßajnil li chßîchß incßaß na-el.Lin tenamit chanchaneb li plata li tzßektânanbil xban nak ac xintzßektânaheb, chan li Kâcuaß.
6:30b.JER.006.030 Lin tenamit chanchaneb li plata li tzßektânanbil xban nak ac xintzßektânaheb, chan li Kâcuaß.
7
7:1b.JER.007.001 Li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
7:2b.JER.007.002 —Xaklin chire lix puertil lin templo ut tâye li âtin aßin reheb li cristian: Abihomak li cßaßru xye li Dios êre chêjunilex lâex aj Judá. Abihomak chêjunilex lâex li nequex-oc chixlokßoninquil li Kâcuaß Dios.
7:3b.JER.007.003 Joßcaßin xye êre li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —Jalomak lê cßaßux ut jalomak lê naßleb re nak naru texincanab chi cuânc saß li naßajej aßin.
7:4b.JER.007.004 Mêpâb li nequeßxye laj balakß. Eb aßan nequeßxye, “Mâcßaß takacßul xban nak arin cuan lix templo li Dios,” chanqueb.
7:5b.JER.007.005 Jalomak lê cßaßux ut canabomak xbânunquil li incßaß us, ut cuânkex saß tîquilal riqßuineb lê ras êrîtzßin.
7:6b.JER.007.006 Incßaß têrahobtesi li jalan xtenamiteb, chi moco li mâcßaß xnaß xyucuaßeb ut li xmâlcaßan, chi moco têqßue chi camsîc li mâcßaß xmâqueb ut incßaß têbok raylal saß êbên riqßuin nak nequelokßoni li yîbanbil dios.
7:7b.JER.007.007 Cui têcanab xbânunquil li mâusilal, texincanab chi cuânc saß li naßajej aßin li quinqßue chi junaj cua reheb lê xeßtônil yucuaß.
7:8b.JER.007.008 Cheqßue retal li yôquex chixbânunquil. Lâex nequecßojob êchßôl saß xbên li ticßtiß, li mâcßaß na-oc cuiß.
7:9b.JER.007.009 Lâex nequex-elkßac, nequexcamsin, nequemux ru lê sumlajic, nequepatzß xcßabaß li Dios chi mâcßaß rajbal, nequecßat li pom chiru li yîbanbil dios Baal ut nequelokßoniheb li yîbanbil dios li incßaß quenau chak ru junxil.
7:10b.JER.007.010 Ut chirix aßan nequexcßulun saß li templo bar ninlokßonîc cuiß ut nequeye chi joßcaßin, “Cueßco, colbilo,” chanquex, ut toj yôquex ajcuiß chixbânunquil li mâusilal.
7:11b.JER.007.011 ¿Ma xsukßi ta biß lin templo li ninlokßonîc cuiß chokß xnaßajeb aj êlkß nak nequecßoxla lâex? ¿Ma incßaß ta biß ninnau cßaßru yôquex chixbânunquil? chan li Kâcuaß.
7:12b.JER.007.012 Ayukex anakcuan Silo saß li naßajej li quinsicß chak ru junxil re tinlokßonîk cuiß. Qßuehomak retal cßaßru quinbânu re xban li mâc li queßxbânu lin tenamit Israel.
7:13b.JER.007.013 Anakcuan ut cßajoß li mâusilal xebânu. Lâin qßuila sut xinye êre nak têjal êcßaßux, abanan lâex incßaß nequeraj rabinquil li cuâtin. Lâin xexinbok re nak texsukßîk cuiqßuin, abanan incßaß xeraj.
7:14b.JER.007.014 Joßcan nak tinbânu re lin templo joß quinbânu re li naßajej Silo. Tinbânu aßan re lin templo li cau cuiß êchßôl, li quinqßue re lê xeßtônil yucuaß ut êre ajcuiß lâex.
7:15b.JER.007.015 Texintzßektâna joß nak quintzßektânaheb chixjunileb lê rechßalal, li ralal xcßajol laj Efraín. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.—
7:16b.JER.007.016 Li Kâcuaß quixye re laj Jeremías: —Mattijoc chirixeb li tenamit aßin chi moco tat-oquênk chirixeb chicuu. Mâtzßâma chicuu nak tintenkßaheb xban nak lâin incßaß tincuabi lâ tij.
7:17b.JER.007.017 ¿Ma incßaß nacacuil cßaßru yôqueb saß eb li tenamit li cuanqueb Judá? ¿Ma incßaß nacacuil cßaßru yôqueb saß eb li be aran Jerusalén?
7:18b.JER.007.018 Eb li cocßal nequeßxcßam chak li siß. Ut eb li cuînk nequeßxloch li xam. Ut eb li ixk nequeßxyîb li caxlan cua re xlokßoninquil li jalanil dios li nequeßxye re “Reina re li choxa”. Nequeßxmayeja li vino chiruheb li jalanil dios re xqßuebal injoskßil.
7:19b.JER.007.019 Abanan, ¿ma cue ta biß lâin yôqueb chixbânunquil li raylal? ¿Ma mâcuaß ta biß aßaneb li teßxsach ribeb riqßuin li cßaßru nequeßxbânu?
7:20b.JER.007.020 Joßcan nak lâin li Kâcuaß Dios tincuisi lin joskßil saß xbên li naßajej aßin. Tincuisi lin joskßil saß xbêneb li cristian ut eb li xul joß ajcuiß saß xbêneb li cheß ut li acuîmk. Lin joskßil chanchanak jun li xam li incßaß naru xchupbal.
7:21b.JER.007.021 Ut quixye ajcuiß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —Lâex lin tenamit, lâex yôquex chixqßuebal nabal lê cßatbil mayej joß ajcuiß lê mayej jun chßol chic. Abanan mâcßaß na-oc cuiß lê mayej. Kßaxal us raj nak têtzaca lâex.
7:22b.JER.007.022 Nak lâin quincuisiheb lê xeßtônil yucuaß aran Egipto, incßaß quinye reheb nak tento teßxqßue lix cßatbil mayej ut li mayej li jun chßol chic.
7:23b.JER.007.023 Li cßaßru quinchakßrabiheb cuiß chak junxil, aßan aßin: têbânu li cßaßru ninye ut lâinak lê Dios ut lâexak lin tenamit. Chexcuânk joß ninye êre re nak us tex-êlk, chanquin reheb.
7:24b.JER.007.024 Abanan eb aßan incßaß queßraj xbânunquil li cßaßru quinye. Queßxcacuubresi ban lix chßôleb. Queßxbânu li mâusilal li queßraj xbânunquil xjuneseb. Incßaß queßabin chicuu. Kßaxal cuißchic nabal li mâusilal queßxbânu.
7:25b.JER.007.025 Chalen saß li cutan nak lê xeßtônil yucuaß queßel chak Egipto toj chalen anakcuan, rajlal quintaklaheb lin profeta riqßuineb chixchßolobanquil lix yâlal chiruheb.
7:26b.JER.007.026 Abanan eb aßan incßaß queßraj rabinquil li cßaßru quinye reheb. Queßxcacuubresi ban xchßôleb chixbânunquil li mâusilal. Kßaxal nabal li mâusilal queßxbânu chiru li queßxbânu lix xeßtônil yucuaßeb.
7:27b.JER.007.027 At Jeremías, lâat tâye chixjunil aßin reheb lin tenamit, usta incßaß teßabînk châcuu. Jap âcue chixyebal reheb, usta incßaß tateßxchakßbe.
7:28b.JER.007.028 Lâat tâye reheb: Lâex aj Israel, lâex jun li tenamit li incßaß xebânu li cßaßru xye êre li Kâcuaß. Incßaß xecßûluban lê kßusbal xqßue êre li Kâcuaß lê Dios. Incßaß nequexcuan saß xyâlal, chi moco nequeye li yâl.
7:29b.JER.007.029 Lâex aj Jerusalén, besomak li rismal lê jolom ut cutumak chi najt. Ut ocankex chi yâbac saß xbêneb li tzûl. Li Kâcuaß xextzßektâna xban nak yô xjoskßil saß êbên lâex lix tenamit.
7:30b.JER.007.030 Eb li ralal xcßajol laj Judá queßxbânu li mâusilal. Queßxmux ru lin templo li niquineßxlokßoni cuiß nak queßxqßue aran li jalanil dios li xicß nacuileb.
7:31b.JER.007.031 Saß li ru takßa li cuan Ben-hinom queßxyîb li artal li najt xteram saß li naßajej Tofet ut queßxcßat chokß xmayejeb li ralal xcßajoleb. Lâin incßaß quinye reheb nak teßxbânu chi joßcan chi moco quincßoxla nak joßcan teßxbânu.
7:32b.JER.007.032 Tâcuulak xkßehil nak incßaß chic teßxye “Tofet” re li naßajej aßan, chi moco teßxye “li ru takßa re Ben-hinom”. Teßxye ban re “li ru takßa re camsînc” xban nak aran teßxmukeb li camenak toj retal nak mâcßaßak chic lix naßajeb aran Tofet.
7:33b.JER.007.033 Ut lix tibeleb li teßcâmk teßtißekß xbaneb li soßsol ut eb li joskß aj xul ut mâ ani tâseßbesînk reheb.Lâin tincuisi li sahil chßôlej saß eb li tenamit li cuanqueb Judá joß ajcuiß saß li tenamit Jerusalén. Incßaß chic tâabîk xbicheb li tenamit nak saheb saß xchßôleb. Mâcßaßak chic li ninkße saß eb li tenamit chi moco tâcuânk chic sumlâc. Eb li tenamit teßcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß joß li chaki chßochß.—
7:34b.JER.007.034 Lâin tincuisi li sahil chßôlej saß eb li tenamit li cuanqueb Judá joß ajcuiß saß li tenamit Jerusalén. Incßaß chic tâabîk xbicheb li tenamit nak saheb saß xchßôleb. Mâcßaßak chic li ninkße saß eb li tenamit chi moco tâcuânk chic sumlâc. Eb li tenamit teßcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß joß li chaki chßochß.—
8
8:1b.JER.008.001 Li Kâcuaß quixye: —Saß eb li cutan aßan lix bakeleb li rey ut eb li queßtenkßan reheb teßisîk saß lix muklebâleb xbaneb li xicß nequeßiloc reheb. Teßisîk ajcuiß lix bakeleb li profetas ut eb laj tij joß ajcuiß lix bakeleb li tenamit li queßcuan Jerusalén.
8:2b.JER.008.002 Nequeßtßanaxin teßcanâk saß chßochß chiru li sakße ut li po joß ajcuiß chiru li chahim li queßxra ut queßxlokßoniheb. Teßcanabâk lix bakeleb chiruheb li queßxsicß cuiß xnaßlebeb. Ut mâ ani tâxocok reheb, chi moco teßmukekß. Chanchanakeb chic li cßot tzßektzßo saß chßochß.
8:3b.JER.008.003 Ut li joß qßuial chic li teßcanâk chi yoßyo reheb lin tenamit li incßaß useb xnaßleb tinjeqßuiheb ru yalak bar. Chokß reheb aßan kßaxal us li câmc chiru li cuânc saß jalanil tenamit.
8:4b.JER.008.004 At Jeremías, lâat tâye resil aßin reheb li tenamit. Nak junak natßaneß, ¿ma incßaß ta biß nacuacli cuißchic? Cui junak naxjal xbe, ¿ma incßaß ta biß tâsukßîk nak tixqßue retal nak mâcuaß aßan li be li yô cuiß chi xic?
8:5b.JER.008.005 ¿Cßaßut nak eb laj Jerusalén queßxjal xcßaßux? ¿Cßaßut nak incßaß nequeßsukßi cuiqßuin? ¿Cßaßut nak nequeßxkßetkßeti ribeb ut incßaß nequeßraj châlc cuiqßuin?
8:6b.JER.008.006 Xinqßue retal chi tzßakal li cßaßru nequeßxye. Incßaß nequeßâtinac saß xyâlal. Mâ ani nayotßeß xchßôl xban li mâusilal naxbânu. Mâ ani naxye, “¿Cßaßru li incßaß us xinbânu?” Nequeßxbânu ban li cßaßru nequeßraj. Chanchaneb li cacuây li nequeßxcutbe rib nak nequeßxic saß li plêt.
8:7b.JER.008.007 Eb li jotz nequeßxnau jokße teßsukßîk saß xnaßajeb, joß eb ajcuiß li cuilix ut li mucuy ut li cßôcßob. Abanan eb lin tenamit incßaß nequeßraj xqßuebal retal lin chakßrab.
8:8b.JER.008.008 ¿Chanru nak têye, “Lâo cuan kanaßleb. Lâo cuan lix chakßrab li Kâcuaß kiqßuin”? ¿Ma incßaß ta biß queßxjal ru lin chakßrab eb laj tzßîb?
8:9b.JER.008.009 Teßcßutekß xxutâneb li cuanqueb xnaßleb. Teßsachk xnaßlebeb ut incßaß chic teßxnau cßaßru teßxbânu. Queßxtzßektâna li cuâtin. ¿Ma cuan ta biß chic xnaßlebeb anakcuan eb aßan?
8:10b.JER.008.010 Joßcan nak lâin tinqßueheb li rixakil reheb jalan cuînk. Ut lix naßajeb li racuîmk tinqßue reheb li teßchapok re lix tenamiteb xban nak junes lix biomal nequeßxcßoxla li cuanqueb xcuanquil joß eb ajcuiß li mâcßaßeb xcuanquil. Eb li profeta ut eb laj tij nequeßbalakßic.
8:11b.JER.008.011 Chiruheb aßan moco nim ta li raylal li yô chixcßulbal lin tenamit. Eb aßan nequeßxye nak mâcßaß raylal. Nequeßxye nak cuan li tuktûquil usilal. Abanan mâcßaß tuktûquil usilal.
8:12b.JER.008.012 ¿Ma nequeßxutânâc ta biß xban li mâusilal nequeßxbânu? Incßaß. Incßaß nequeßxnau xutânâc. Joßcan nak lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb joß nak quinqßueheb chixtojbal xmâqueb li jun chßol chic.
8:13b.JER.008.013 Lâin tinsach ruheb lin tenamit chi junaj cua. Chanchanakeb chic li xtônal li uvas ut li higos li incßaß naûchin, li chaki lix xak. Ut li cßaßru quinqßue reheb tâisîk chiruheb.
8:14b.JER.008.014 Eb lix tenamit li Dios queßxye: —¿Cßaßut nak tocanâk arin? Takachßutub kib ut toxic saß eb li tenamit li cauresinbil chi us re takacol cuiß kib. Aran tocâmk xban nak li Kâcuaß li kaDios quixye nak to-osokß. Chanchan nak xqßue li haß li banbil xsaß chikucß re tocâmk xban nak xomâcob chiru.
8:15b.JER.008.015 Xkoybeni nak tâcuânk li tuktûquil usilal, abanan incßaß xkacßul. Xkoybeni raj nak to-usâk, abanan incßaß xo-usa. Xiu xiu ban chic cuanco.
8:16b.JER.008.016 Yôqueb chak chi châlc li xicß nequeßiloc ke. Toj saß li naßajej Dan na-abîc xyâb saß rußujeb lix cacuâyeb. Chixjunileb li tenamit nequeßsicsot xban xxiuheb nak nequeßrabi nak nequeßxjap re li cacuây. Châlqueb re chixsachbal li kanaßaj ut chixjunil li cuan chi saß. Xeßchal chixsachbal li tenamit joß ajcuiß chixjunileb li cristian, chanqueb.
8:17b.JER.008.017 Li Kâcuaß quixye: —Joßcan nak lâin tintaklaheb li xicß nequeßiloc êre chi pletic êriqßuin. Chanchanakeb li cßantiß li cuanqueb xmay ut incßaß naru xtûlanobresinquileb ut lâex texrahobtesîk xbaneb.—
8:18b.JER.008.018 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß, cßajoß xrahil inchßôl. Incßaß chic nincuy.
8:19b.JER.008.019 Chacuabi taxak lix yâbeb lin tenamit li cuanqueb chi najt nak nequeßxye, “¿Ma mâcßaß ta biß li Kâcuaß aran Sión? ¿Ma mâ ani chic lix reyeb aran?” chanqueb. Li Kâcuaß quixye re: —¿Cßaßut nak queßxqßue injoskßil riqßuin xlokßoninquileb li jalanil dios? ¿Cßaßut nak nequeßxqßue xlokßal li yîbanbil dios li mâcßaß nequeßoc cuiß? chan.
8:20b.JER.008.020 Laj Jeremías quixye: —Xnumeß xkßehil li kßoloc ut xnumeß li sakßehil. Abanan toj mâjiß nococoleß.
8:21b.JER.008.021 Xyotßeß inchßôl xban nak xyotßeß xchßôleb lin tenamit. Kßaxal ra saß inchßôl. Yô chi sachc innaßleb xban li raylal.¿Ma mâcßaß li ban aran Galaad? ¿Ma mâcßaß junak aj banonel naru toxqßuirtesi? ¿Cßaßut nak incßaß xo-usa? chan laj Jeremías.
8:22b.JER.008.022 ¿Ma mâcßaß li ban aran Galaad? ¿Ma mâcßaß junak aj banonel naru toxqßuirtesi? ¿Cßaßut nak incßaß xo-usa? chan laj Jeremías.
9
9:1b.JER.009.001 Us raj cui lin jolom joß jun li yußam haß ut li xnakß cuu joß li haß li nabêc rok. Tinyâbak raj chi kßek chi cutan chirixeb li cuech tenamitil li queßcamsîc.
9:2b.JER.009.002 Cui cuan ta inmuhebâl saß li chaki chßochß bar târûk tincuânk cuiß, tinêlk raj saß xyânkeb lin tenamit xban nak moco châbileb ta. Chixjunileb nequeßbalakßic ut nequeßxlokßoni li jalanil dios, chan laj Jeremías.
9:3b.JER.009.003 Li Kâcuaß quixye: —Junelic sêbeb xchßôl chi ticßtißic lin tenamit. Chanchaneb li nequeßcutuc riqßuin tzimaj. Nequeßxqßue xcuanquil li ticßtiß ut incßaß nequeßxqßue xcuanquil li yâl. Numtajenak li mâusilal nequeßxbânu ut incßaß nequeßraj xqßuebal inlokßal, lâin li Kâcuaß.
9:4b.JER.009.004 Incßaß naru têcßojob êchßôl riqßuineb lê ras êrîtzßin, usta nequeßxye nak eb aßan tzßakal êramîg. Chi moco târûk têcßojob êchßôl riqßuin lê ras ut lê rîtzßin xban nak li asbej ut li îtzßinbej nequeßbalakßin. Eb li amigo nequeßyoßoban ticßtiß.
9:5b.JER.009.005 Eb li ramîgueb rib nequeßxbalakßi ribeb chi ribileb rib. Ut mâ ani naxye li yâl. Queßcßay chi ticßtißic ut incßaß nequeßxcanab xbânunquil li mâusilal.
9:6b.JER.009.006 Cßajoß li rahobtesîc nequeßxbânu. Xban nak xnumta li balakßic nequeßxbânu, joßcan nak incßaß chic nequeßraj xpâbanquil nak lâin li Dios.—
9:7b.JER.009.007 Joßcan nak li Kâcuaß naxye chi joßcaßin: —Chanchan nak numsinbil saß xam nak tinqßue li raylal saß xbêneb re nak teßxtau xnaßlebeb. Cui incßaß tinbânu chi joßcan, ¿cßaß chic ru târûk tinbânu reheb re teßusâk?
9:8b.JER.009.008 Lix tzßûmal reheb chanchan li tzimaj li nacamsin xban li balakßic nequeßxbânu. Riqßuin xtzßûmal reheb nequeßâtinac chi châbil riqßuineb li ras rîtzßin. Abanan saß xchßôleb nequeßxcßûb ru chanru teßxbalakßiheb.
9:9b.JER.009.009 ¿Ma incßaß ta biß tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb li tenamit aßin? ¿Ma incßaß ta biß tinqßue rêkaj reheb li mâusilal nequeßxbânu? Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.—
9:10b.JER.009.010 Laj Jeremías quixye: —Lâin tinyâbak chirix li cßaßru quixcßul li tzûl ut li pachßayaß. Xeßcana chi mâcßaß chic cuan chiru ut mâ ani chic nanumeß aran. Incßaß chic nequeßabîc chi yâbac li cuacax. Queßêlelic li xul li nequeßrupupic chiru choxa. Ut queßêlelic ajcuiß chixjunileb li joskß aj xul, chan.
9:11b.JER.009.011 Li Kâcuaß quixye: —Lâin tinsach ru li tenamit Jerusalén. Jucßbil chic tâcanâk chixjunil. Tâcanâk chokß xnaßajeb laj xoj. Chanchan chaki chßochß teßcanâk eb li tenamit li cuanqueb Judá. Mâ ani chic târûk tâcuânk saß li naßajej aßan, chan li Kâcuaß.
9:12b.JER.009.012 ¿Ani ta biß târûk tixtau ru cßaßru xyâlal li yô chi cßulmânc? ¿Ma cuan ta biß junak quiqßueheß xnaßleb xban li Kâcuaß re târûk tixchßolob xyâlal? ¿Cßaßut nak quisach ru li naßajej aßin? Chanchan chic li chaki chßochß quicana. Ut mâ ani chic nanumeß aran, chan laj Jeremías.
9:13b.JER.009.013 Ut li Kâcuaß quixye: —Xinbânu chi joßcan xban nak queßxtzßektâna li chakßrab li quinqßue reheb. Incßaß queßxbânu li cßaßru quinye reheb chi moco queßxbânu li cßaßru nacuaj.
9:14b.JER.009.014 Queßxbânu ban li cßaßru nequeßraj eb aßan xban xcacuilal xchßôleb. Ut queßxlokßoniheb li yîbanbil dios Baal joß quicßuteß chiruheb xban lix xeßtônil yucuaßeb.
9:15b.JER.009.015 Joßcan nak lâin li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, tinqßue li raylal saß xbêneb. Chanchan nak tinqßue chixtzacaheb li cßahil tzacaêmk. Ut chanchan tinqßue li haß li banbil xsaß chiruqßueb.
9:16b.JER.009.016 Tinjeqßuiheb ru saß eb li jalan tenamit li mâ jun sut xnauhomeb, chi moco lix naß xyucuaßeb. Ut lâin tinqßueheb chi âlinâc riqßuin chßîchß toj retal mâ jun chic teßcanâk saß li tenamit.
9:17b.JER.009.017 Ut li Kâcuaß li nimajcual Dios quixye ajcuiß: —Abihomak. Taklahomak xcßambaleb chak li ixk li nequeßxnau yâbac, eb li ixk li ac aßan ajcuiß xcßanjeleb.
9:18b.JER.009.018 Eb li tenamit queßxye: —Châlkeb chi junpât chi yâbac chirix li cßaßru yôco chixcßulbal. Ut ocako chi yâbac. Choyâbak toj retal tâtßuluk li xyaßal ku.
9:19b.JER.009.019 Toj aran Sión na-abîc li yâbac xban nak xo-osoß. Numtajenak li kaxutân xban nak tento nak takacanab li kanaßaj. Ut eb li kochoch juqßuinbil chic, chanqueb.
9:20b.JER.009.020 Laj Jeremías quixye: —Lâin quinye reheb, “Lâex ixk, abihomak li cßaßru naxye li Kâcuaß. Qßuehomak retal li naxye. Cßutumak chiruheb lê coß chanru teßyâbak. Ut cßutumak ajcuiß li bich re rahil chßôlej chiruheb lê ramîg.
9:21b.JER.009.021 Li câmc xchal saß kabên. Chanchan nak x-oc saß li kaventana. Chanchan nak x-oc saß eb li cab li cauresinbil chi us re takacol cuiß kib. Queßcamsîc li cocßal saß be ut queßcamsîc li cuînk li toj sâjeb saß eb li cßayibâl.
9:22b.JER.009.022 Eb li camenak tßantßôqueb yalak bar. Chanchaneb li cßot saß li cßalebâl. Chanchan li ru trigo li natßaneß chirixeb li yôqueb chi sicßoc re ut mâ ani tâxocok re”, chan.
9:23b.JER.009.023 Li Kâcuaß quixye: —Li ani cuan xnaßleb mixnimobresi rib xban nak cuan xnaßleb, chi moco li cau rib tixnimobresi rib xban nak cau rib. Ut li biom incßaß tixnimobresi rib xban nak cuan xbiomal.
9:24b.JER.009.024 Li ani tixnimobresi rib, chixnimobresihak rib riqßuin nak naxnau nak lâin li Kâcuaß ut naxtau ru chanru lin naßleb. Nin-uxtânan u ut ninrakoc âtin saß tîquilal saß ruchichßochß. Aßan li nacuulac chicuu, chan li Kâcuaß.
9:25b.JER.009.025 Li Kâcuaß quixye: —Tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßueheb chixtojbal xmâqueb li tenamit li moco tîqueb ta xchßôl usta queßxcßul li circuncisión, usta incßaß.Tinqßueheb chixtojbal xmâqueb laj Egipto, eb laj Judá, eb laj Edom, ut eb laj Amón joß eb ajcuiß laj Moab. Tinqßueheb chixtojbal xmâqueb li cuanqueb saß najtil tenamit ut saß li chaki chßochß. Incßaß queßxcßul li circuncisión chixjunileb aßan. Joßcan eb ajcuiß laj Israel. Incßaß tîqueb xchßôl xban nak incßaß queßxjal xcßaßuxeb.—
9:26b.JER.009.026 Tinqßueheb chixtojbal xmâqueb laj Egipto, eb laj Judá, eb laj Edom, ut eb laj Amón joß eb ajcuiß laj Moab. Tinqßueheb chixtojbal xmâqueb li cuanqueb saß najtil tenamit ut saß li chaki chßochß. Incßaß queßxcßul li circuncisión chixjunileb aßan. Joßcan eb ajcuiß laj Israel. Incßaß tîqueb xchßôl xban nak incßaß queßxjal xcßaßuxeb.—
10
10:1b.JER.010.001 Lâex aj Israel, abihomak li oc re xyebal êre li Kâcuaß.
10:2b.JER.010.002 Aßin li naxye li Kâcuaß: —Mêbânu joß nequeßxbânu li incßaß nequeßxpâb li Dios. Mi-oc êxiu xban li cßaßru nequeril chiru li choxa, usta eb li jalan xtenamiteb nequeßxucuac xban li cßaßru nequeßril saß choxa.
10:3b.JER.010.003 Mâcßaß na-oc cuiß li cßaynakeb chixbânunquil. Nequeßxtßan jun li cheß saß qßuicheß. Ut laj pechß naxtrabaji riqßuin lix chßîchß.
10:4b.JER.010.004 Nequeßxletz oro ut plata chokß xsahob ruheb lix dios li nequeßxyîb. Ut nequeßxtßoj riqßuin claux ut martillo re nak incßaß tâecßânk saß xnaßaj.
10:5b.JER.010.005 Xakxôqueb saß xnaßaj. Chanchaneb li cheß palmera. Incßaß naru nequeßâtinac. Tento xpakonquileb xban nak incßaß naru nequeßbêc. Mexxucuac chiruheb xban nak incßaß nequeßxbânu li us, chi moco li incßaß us, xban nak mâcßaßeb xcuanquil.—
10:6b.JER.010.006 At Kâcuaß, kßaxal nim lâ cuanquil. Mâ ani juntakßêt âcuiqßuin. Nim xcuanquil lâ cßabaß ut kßaxal lokß.
10:7b.JER.010.007 ¿Ma cuan ta biß junak incßaß tâxucuânk âcuu? Lâat lix reyeb chixjunileb li tenamit. Âcßulub nak tâxucuak âcuu. Mâ jun târûk xjuntakßêtanquil âcuiqßuin chi moco saß xyânkeb li cuanqueb xnaßleb saß ruchichßochß, chi moco saß xyânkeb li cuanqueb xcuanquil.
10:8b.JER.010.008 Eb li nequeßlokßonin re li dios cheß tônteb ut mâcßaß nequeßoc cuiß xban nak nequeßxpatzß xnaßleb riqßuineb li yîbanbil dios.
10:9b.JER.010.009 Nequeßxcßam chak li plata toj Tarsis ut nequeßxcßam chak lix oro aran Ufaz. Ut eb li cuînk nequeßxletz chiru lix dioseb li queßxyîb. Ut nequeßxqßue rakßeb azul ut púrpura yîbanbil xbaneb li nequeßxnau cßanjelac chi us.
10:10b.JER.010.010 Abanan li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios. Aßan li yoßyôquil Dios ut li tzßakal Rey chi junelic kße cutan. Nak yô xjoskßil li Kâcuaß, li ruchichßochß na-ecßan saß xnaßaj. Ut eb li xnînkal ru tenamit incßaß teßxcuy rilbal lix joskßil.
10:11b.JER.010.011 Lâex aj Israel, cheyehak reheb li xnînkal ru tenamit nak eb lix yîbanbil dios teßisîk saß ruchichßochß. Mâcuaßeb li yîbanbil dios li queßyîban re li choxa ut li ruchichßochß.
10:12b.JER.010.012 Li Kâcuaß Dios, aßan li quiyîban re li ruchichßochß riqßuin xnimal xcuanquil. Riqßuin lix naßleb quixyîb li ruchichßochß saß xnaßaj ut quixyîb ajcuiß li choxa.
10:13b.JER.010.013 Riqßuin li râtin naxqßue chi châlc chi cau li hab. Ut naxchßutub li haß saß xmaril li ruchichßochß ut naxqßue chi takecß li chok saß choxa. Naxtakla li hab ut li rakß câk ut narisi li ikß saß li naßajej li xocxo cuiß ut naxtakla saß ruchichßochß.
10:14b.JER.010.014 Tônteb chixjunileb li cuînk ut mâcßaßeb xnaßleb. Chixjunileb laj tßenol chßîchß nacßuteß xxutâneb xban li dios li queßxyîb. Mâcßaß na-oc cuiß li jalanil dios li nequeßxyîb xban nak moco yoßyôqueb ta.
10:15b.JER.010.015 Mâcßaß nequeßoc cuiß li yîbanbil dios. Xcßulubeb nak teßtzßekekß. Tâcuulak xkßehil nak teßsachekß ruheb nak li Kâcuaß tâchâlk chi rakoc âtin.
10:16b.JER.010.016 Abanan li Kâcuaß lix Dios laj Jacob mâcuaß joßcan tixcßul. Li Kâcuaß, aßan li quiyîban re chixjunil li cßaßru cuan. Ut aßan quisicßoc ruheb laj Israel chokß xtenamit. Li Kâcuaß “Nimajcual Dios” xcßabaß.
10:17b.JER.010.017 Lâex li cuanquex rubel xtak li jalan tenamit, xocomak li cßaßru êre.
10:18b.JER.010.018 Li Kâcuaß tâisînk êre saß li naßajej aßin. Tixtakla li raylal saß êbên nak textakla saß jalan tenamit. Texrahobtesi re nak têrecßa li raylal.
10:19b.JER.010.019 Laj Jeremías quixye ajcuiß: —Tokßob xak ku. Kßaxal ra yôco chixcßulbal. Mâcßaß xbanol li karaylal. Lâo xkaye nak tento takacuy xcßulbal li raylal.
10:20b.JER.010.020 Xeßpoßîc li katenamit. Chanchan nak xpoßeß li kamuhebâl. Ut queßtßupeß li laso li chapchôqueb cuiß. Eb li kalal kacßajol xoeßxcanab kajunes. Xeßsacheß ruheb. Mâ ani chic târûk tâxakabânk re li kamuhebâl. Mâ ani târûk tâyîbânk re li katenamit.
10:21b.JER.010.021 Mâcßaßeb xnaßleb li nequeßcßamoc be chiku. Incßaß nequeßxsicß xnaßleb riqßuin li Dios. Joßcan nak queßpaltoß. Xban aßan nak cojeqßuîc yalak bar.
10:22b.JER.010.022 Abihomak. Qßuehomak retal li esilal li yô chak chi châlc. Cßajoß li chokînc saß li nimla tenamit li cuan saß li norte. Teßxsach ru chixjunileb li tenamit li cuanqueb Judá. Tâcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß. Tâcanâk chokß xnaßaj laj xoj, chan laj Jeremías.
10:23b.JER.010.023 Laj Jeremías quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, lâin ninnau nak li cuînk incßaß tixtakla rib xjunes. Moco aßan ta yal re saß xbên li tixbânu.
10:24b.JER.010.024 At Kâcuaß, choâkßus taxak saß tîquilal. Moâkßus saß joskßil mâre anchal incßaß takacuy.Isi lâ joskßil saß xbêneb li xnînkal ru tenamit li incßaß nacateßxlokßoni. Isi lâ joskßil saß xbêneb li incßaß nequeßxyâba lâ cßabaß xban nak queßxsach ruheb li ralal xcßajol laj Jacob. Queßxsach ruheb chixjunileb ut queßxsach ajcuiß lix naßajeb.
10:25b.JER.010.025 Isi lâ joskßil saß xbêneb li xnînkal ru tenamit li incßaß nacateßxlokßoni. Isi lâ joskßil saß xbêneb li incßaß nequeßxyâba lâ cßabaß xban nak queßxsach ruheb li ralal xcßajol laj Jacob. Queßxsach ruheb chixjunileb ut queßxsach ajcuiß lix naßajeb.
11
11:1b.JER.011.001 Li Kâcuaß quixye re laj Jeremías:
11:2b.JER.011.002 —Chacuabi chi us li cßaßru naxye saß li contrato ut tâye resil reheb li cuanqueb Judá ut reheb ajcuiß li cuanqueb Jerusalén.
11:3b.JER.011.003 Tâye reheb: Joßcaßin xye li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel. Tzßektânanbil li ani incßaß naxbânu li cßaßru naxye saß li contrato aßin.
11:4b.JER.011.004 Aßan li contrato li quinbânu riqßuineb lê xeßtônil yucuaß nak quicuisiheb aran Egipto saß li naßajej li chanchan horno li lochlo xamlel. Lâin quinye reheb, “Chex-abînk chicuu ut têbânu chixjunil li cßaßru ninye êre. Cui têbânu aßan, lâexak lin tenamit ut lâinak lê Dios.
11:5b.JER.011.005 Cui lâex têbânu li cßaßru tinye êre, lâin tinbânu li quinye reheb lê xeßtônil yucuaß riqßuin juramento. Quinye nak tinqßue reheb jun li châbil naßajej li na-el cuiß chi us li racuîmkeb. Aßan li naßajej li cuanquex cuiß anakcuan,” chan li Dios. Ut lâin quinye re li Dios: —Joßcan taxak, at Kâcuaß.—
11:6b.JER.011.006 Ut li Kâcuaß quixye cue: —Tâye li âtin aßin saß eb li tenamit li cuanqueb Judá ut saß li tenamit Jerusalén. Tâye reheb chi joßcaßin: Abihomak li cßaßru naxye li contrato aßin ut têbânu li cßaßru naxye.
11:7b.JER.011.007 Chalen nak queßcuisi chak lê xeßtônil yucuaß Egipto ut toj chalen anakcuan lâin nabal sut quebinkßus. Chalen junxil yôquin chak chixyebal reheb: Cherabihak li cßaßru ninye.
11:8b.JER.011.008 Abanan eb aßan incßaß queßrabi li cßaßru quinye. Queßxbânu ban li mâusilal li queßraj xbânunquil eb aßan. Joßcan nak tinqßue saß xbêneb li raylal li quinye chak saß li contrato.
11:9b.JER.011.009 Li Kâcuaß quixye: —Eb li cuanqueb Judá ut eb li cuanqueb Jerusalén yôqueb chixcßûbanquil chanru nak tineßxtzßektâna.
11:10b.JER.011.010 Queßxbânu li mâusilal joß queßxbânu lix xeßtônil yucuaßeb. Eb lix xeßtônil yucuaßeb incßaß queßraj abînc chicuu. Queßxlokßoniheb li jalanil dios. Joßcan ajcuiß yôqueb chixbânunquil eb laj Judá ut eb laj Israel. Nequeßxlokßoniheb li jalanil dios ut yôqueb chi cßanjelac chiruheb. Queßxkßet li contrato li quinbânu riqßuineb lix xeßtônil yucuaß.
11:11b.JER.011.011 Joßcan nak lâin tinqßue li raylal saß xbêneb ut incßaß chic târûk teßxcol ribeb chiru. Usta nequeßyâbac chixtzßâmanquil xtenkßanquileb, abanan lâin incßaß tincuabi lix tijeb.
11:12b.JER.011.012 Eb li tenamit li cuanqueb Judá ut eb li cuanqueb Jerusalén teßxic riqßuineb li yîbanbil dios li nequeßxcßat pom chiru. Teßxtzßâma xtenkßanquil chiruheb, abanan incßaß teßtenkßâk xbaneb lix dioseb nak cuanqueb saß raylal.
11:13b.JER.011.013 Lâex aj Judá, kßaxal nabaleb lê jalanil dios joß xqßuialeb lê tenamit. Ut lâex aj Jerusalén, kßaxal nabal li artal xeyîb joß xqßuial li be saß lê tenamit. Xeyîbeb li artal re xcßatbal li pom chiru li dios Baal, li kßaxal yibru.
11:14b.JER.011.014 Mattijoc chirixeb li tenamit aßin chi moco tâtzßâma usilal saß xbêneb. Lâin incßaß tincuabi nak teßxyâba incßabaß nak cuanqueb saß raylal.
11:15b.JER.011.015 Li Kâcuaß quixye ajcuiß: —¡Eb li tenamit li ninra yôqueb chixbânunquil li mâusilal! ¿Ma xcßulubeb ta biß aßan nak teßchâlk saß lin templo? ¿Ma târûk ta biß teßxcol ribeb chiru li tojba mâc xban li tib li nequeßxmayeja? ¿Ma naru ta biß teßxcßojob xchßôleb riqßuin aßan?
11:16b.JER.011.016 Junxil lâin xebinjuntakßêta riqßuin jun li cheß olivo li naûchin chi nabal. Abanan xban nak incßaß useb xnaßleb lâin tinsach ruheb. Chanchan nak natokeß rukß li cheß xban li câk-sut-ikß ut nacßateß.
11:17b.JER.011.017 Lâin li nimajcual Dios. Lâin quinsicßoc ruheb ut lâin ajcuiß xinyehoc reheb nak teßxcßul li raylal aßin xban nak eb laj Judá ut eb laj Israel xeßxchikß injoskßil riqßuin xcßatbal li pom chiru li yîbanbil dios Baal, chan li Dios.
11:18b.JER.011.018 Laj Jeremías quixye: —Li Kâcuaß quixcßut chicuu nak eb li xicß nequeßiloc cue yôqueb chixcßûbanquil chanru nak teßxbânu raylal cue.
11:19b.JER.011.019 Lâin chanchanin jun li carner li yô chi cßamecß chi camsîc. Mâcßaß saß inchßôl nak yôqueb chixcßûbanquil chanru nak tineßxcamsi. Yôqueb chixyebal, “Kacamsihak li cuînk aßin joß nak nayoqßueß li cheß li cuan ru. Kisihak chi jun aj cua saß ruchichßochß re nak mâ ani chic tâjulticânk re,” chanqueb.
11:20b.JER.011.020 Abanan lâat, at Kâcuaß at nimajcual Dios, lâat nacatrakoc âtin saß tîquilal. Lâat nacanau chanru xnaßleb li junjûnk ut cßaßru cuan saß xcßaßuxeb. Nacuaj nacuil nak tâqßue rêkaj reheb li mâusilal nequeßxbânu. Lâin nincanab cuib saß âcuukß lâat.
11:21b.JER.011.021 Aßut eb li cuânk li cuanqueb Anatot li queßraj incamsinquil, queßxye cue nak incßaß chic tinâtinak saß xcßabaß li Kâcuaß re nak incßaß tineßxcamsi, chan laj Jeremías.
11:22b.JER.011.022 Joßcan nak li Dios quixye: —Lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb. Eb li sâj cuînk teßcamsîk chi chßîchß saß li plêt ut eb li ralal xcßajoleb li toj sâjeb teßcâmk xban xtzßocajiqueb.Lâin xinxakab li cutan nak tâchâlk li raylal saß xbêneb laj Anatot. Nak tâcuulak xkßehil mâ jun chic tâcolekß, chan li Kâcuaß.
11:23b.JER.011.023 Lâin xinxakab li cutan nak tâchâlk li raylal saß xbêneb laj Anatot. Nak tâcuulak xkßehil mâ jun chic tâcolekß, chan li Kâcuaß.
12
12:1b.JER.012.001 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß, lâat junelic tîc âchßôl ut incßaß raj nacuaj xcuechßbal rix li cßaßru nacabânu. Abanan nacuaj xpatzßbal âcue cßaßut nak nacßulman chi joßcaßin. ¿Cßaßut nak us nequeßel li nequeßxbânu li mâusilal? ¿Cßaßut nak junelic sa cuanqueb li incßaß useb xnaßleb?
12:2b.JER.012.002 Lâat xatsicßoc ruheb ut xacuosobtesiheb. Sa cuanqueb. Chanchaneb li cheß qui-aueß ut quixchap xxeß. Quiniman ut quixqßue ru. Abanan eb li tenamit aßin nequeßxqßue âlokßal yal riqßuin xtzßûmal reheb. Moco anchaleb ta xchßôl nak nequeßxbânu.
12:3b.JER.012.003 At Kâcuaß, lâat nacanau cuu. Nacanau chanru lin naßleb ut chanru lin cßaßux châcuu. Chacßameb li tenamit aßan joß nak nequeßcßameß li carner chi camsîc. Teneb câmc saß xbêneb.
12:4b.JER.012.004 ¿Joß najtil chic tâcuânk li kachßochß chi mâcßaß cuan chi saß? ¿Joß najtil chic tâcanâk li pachßayaß chi chaki? ¿Ma mâcuaß ta biß xban lix mâusilaleb li tenamit nak queßsacheß ru li xul li nequeßrupupic joß eb ajcuiß li quetômk? Eb aßan yôqueb chixyebal: —Li Dios incßaß târil chanru nak to-osokß, chanqueb.
12:5b.JER.012.005 Ut li Kâcuaß quixye: —At Jeremías, cui xatlub chixyalbal âkße chi âlinac riqßuineb li cuînk, ¿chanru nak tâcuy âlinac riqßuineb li cacuây? Cui xatichß âcouk saß li tîc ru, ¿chanru nak tatbêk saß li qßuicheß li cuan chire li nimaß Jordán? Cui xattitzß xban li raylal li yôcat chixcßulbal, ¿chanru nak tâcuy li nimla raylal li tâchâlk saß âbên?
12:6b.JER.012.006 Eb lâ cuas ut eb lâ cuîtzßin yôqueb chabalakßinquil. Lâ cuechßalal xeßxjunaji ribeb riqßuineb li yôqueb chixcßûbanquil ru chanru nak teßxbânu raylal âcue. Mâcßojob âchßôl riqßuineb, usta châbil nequeßâtinac âcuiqßuin.
12:7b.JER.012.007 Lâin xintzßektânaheb laj Israel. Xincanabeb xjunes li quinsicß ruheb junxil. Xinkßaxtesiheb li tenamit li ninra saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb.
12:8b.JER.012.008 Eb li sicßbileb ru inban nequeßxcuechßi cuix. Chanchaneb li cakcoj nak yô chixjapbal re saß qßuicheß. Joßcan nak xicß chic nacuileb.
12:9b.JER.012.009 Li tenamit li sicßbil ru inban chanchaneb li xul li chßinaßus saß rix, li nequeßrupupic, li quisuteß xbaneb li cßuch li teßajok xcamsinquil. Bokomakeb chixjunileb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß re teßchâlk chixtiubal lix tibeb.
12:10b.JER.012.010 Nabaleb li jalan tenamit li cuanqueb xcuanquil xeßxsach ru lix naßaj li cuacuîmk. Xeßxyekßi saß rokeb li cuacuîmk. Ut xeßxsukßisi lin châbil naßaj joß chaki chßochß xban nak mâcßaß chic cuan aran.
12:11b.JER.012.011 Mâcßaß chic na-oc cuiß queßxcanab li naßajej. Mâcßaß chic cuan chi saß. Chanchan li chaki chßochß quicana ut mâ ani na-oc xcßaßux chirilbal.
12:12b.JER.012.012 Saß eb li tzûl quilajeßchal li queßsachoc ru lin naßaj. Lâin quintaklaheb li xicß nequeßiloc reheb chi pletic riqßuineb ut chixsachbal ru chixjunil li naßajej. Mâ ani chic tâcuânk chi tuktu xchßôl.
12:13b.JER.012.013 Eb lin tenamit teßrau li trigo, abanan saß lix chßochß tâêlk li qßuix. Teßxtacuasi ribeb chi cßanjelac, abanan mâcßaßak rajbal lix cßanjeleb. Incßaß tinqßue chi êlc li racuîmkeb xban nak lâin yô injoskßil saß xbêneb, chan li Kâcuaß.
12:14b.JER.012.014 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß chirixeb li jalaneb xtenamit li incßaß useb xnaßleb li cuanqueb chi nachß riqßuineb laj Israel. Aßaneb li queßpoßoc ru lix tenamiteb laj Israel. —Eb li tenamit aßan teßcuisi saß lix naßajeb ut tincuisiheb ajcuiß li ralal xcßajol laj Judá saß xyânkeb.
12:15b.JER.012.015 Abanan nak ac xcuisiheb saß lin naßaj, lâin tincuil cuißchic xtokßobâl ruheb. Tintaklaheb cuißchic chi cuânc chi xjunjûnkaleb saß lix tenamiteb.
12:16b.JER.012.016 Yâl nak eb aßan queßcßamoc be chiruheb lin tenamit chixlokßoninquil li yîbanbil dios Baal. Abanan naru teßcuânk saß xyânkeb lin tenamit cui teßxqßue inlokßal joß nequeßxbânu lin tenamit ut cui teßxbânu li juramento saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios.Abanan cui incßaß teßabînk chicuu lâin tincuisiheb chi junaj cua saß lix naßajeb ut tinsach ruheb, chan li Kâcuaß.
12:17b.JER.012.017 Abanan cui incßaß teßabînk chicuu lâin tincuisiheb chi junaj cua saß lix naßajeb ut tinsach ruheb, chan li Kâcuaß.
13
13:1b.JER.013.001 Ut quixye cue li Kâcuaß: —Ayu, lokß chak junak xcßâmal âsaß xcomon li lino ut tâbacß châsaß nak toj mâjiß nacatzßa saß haß, chan.
13:2b.JER.013.002 Quinlokß li cßâmal saß joß quixye cue li Kâcuaß ut quinbacß chinsaß.
13:3b.JER.013.003 Ut li Kâcuaß quiâtinac cuißchic cuiqßuin xcaß sut ut quixye:
13:4b.JER.013.004 —Cßam li cßâmal saß li xalokß li bacßbo châsaß ut tatxic cuan cuiß li nimaß Eufrates. Aran tâmuk li cßâmal saß saß xjachalal li sakônac, chan li Kâcuaß.
13:5b.JER.013.005 Côhin ut quinbânu joß quixye cue. Quinmuk li cßâmal saß saß xjachalal li sakônac chire li nimaß Eufrates.
13:6b.JER.013.006 Ac xnumeß chic nabal cutan nak quixye cuißchic cue li Kâcuaß: —Ayu cuan cuiß li nimaß Eufrates ut tâcßam chak li cßâmal saß li catintakla xmukbal, chan.
13:7b.JER.013.007 Quicôhin cuan cuiß li nimaß Eufrates ut quinxoc chak li cßâmal saß li bar quinmuk cuiß chak. Abanan nak quintau, ac kßaynak chic ut mâcßaß chic na-oc cuiß.
13:8b.JER.013.008 Tojoßnak li Kâcuaß quiâtinac cuiqßuin ut quixye cue:
13:9b.JER.013.009 —Joß xcßul li cßâmal saß aßin nak xkßa, joßcan ajcuiß teßxcßul eb laj Judá ut eb laj Jerusalén nak tincuisi lix kßetkßetileb.
13:10b.JER.013.010 Eb li tenamit aßin numtajenak lix mâusilaleb ut kßaxal cauheb xchßôl. Queßxkßet li cuâtin ut queßxcuikßib ribeb chiruheb li jalanil dios re teßxlokßoni ut queßcßanjelac chiruheb. Joßcan nak tinsacheb. Chanchanakeb chic li cßâmal saß aßin li mâcßaß chic na-oc cuiß.
13:11b.JER.013.011 Joß nak li cuînk naxbacß lix cßâmal xsaß chi xsaß, joßcan ajcuiß raj nak xcuaj nak cauhakeb xchßôl lin tenamit cuiqßuin. Aßaneb raj lin tenamit. Aßaneb raj li teßqßuehok inlokßal ut teßxnima raj cuu. Abanan eb aßan incßaß queßraj. Queßxkßet ban li cuâtin.
13:12b.JER.013.012 Li Kâcuaß quixye cue: —At Jeremías, tâye reheb laj Israel nak chixjunileb li cuc teßnujtesîk riqßuin vino. Ut eb aßan teßxye: ¿Ma incßaß ta biß nakanau nak eb li cuc naru teßnujtesîk riqßuin vino? chaßakeb âcue.
13:13b.JER.013.013 Ut lâat tâye reheb, “Joßcaßin xye li Kâcuaß. Nak tinqßue li raylal saß xbêneb, chanchan nak tinqßueheb chirucß li vino ut chanchan nak teßcalâk chixjunileb li cuanqueb saß li naßajej aßin, joß eb ajcuiß li rey li ralal xcßajoleb laj David, eb laj tij ut eb li profetas, joß eb ajcuiß laj Jerusalén.
13:14b.JER.013.014 Ut chirix aßan lâin tinqßueheb chi camsîc, joß li yucuaßbej joß eb ajcuiß li alalbej. Incßaß tincuil xtokßobâl ruheb chi moco tincuuxtâna ruheb. Jun xiqueb nak teßosokß,” chan li Kâcuaß.
13:15b.JER.013.015 Laj Jeremías quixye reheb li tenamit: —Lâex aj Israel, li Kâcuaß yô chikâtinanquil. Abihomak li cßaßru yô chixyebal ut qßuehomak retal. Mêkßetkßeti êrib chiru.
13:16b.JER.013.016 Qßuehomak xlokßal li Kâcuaß lê Dios nak toj mâjiß naxtakla li kßojyîn mâre anchal têtich lê rok saß eb li tzûl xban nak kßojyîn chic. Qßuehomak xlokßal li Kâcuaß nak toj mâjiß naxtakla li raylal li châlc re saß êbên.
13:17b.JER.013.017 Abanan cui incßaß nequex-abin chiru, lâin tinyâbak chi mukmu xban lê kßetkßetil. Cau tinyâbak toj retal nak tâtßuluk li xyaßal cuu xban nak lix tenamit li Dios teßchapekß ut teßcßamekß xbaneb li jalan tenamit.
13:18b.JER.013.018 Yehomak resil re li rey ut re li reina, “Cubsihomak êrib ut chunlankex saß chßochß xban nak xcuulac xkßehil nak tâisîk lê corona.”
13:19b.JER.013.019 Eb li tenamit li cuanqueb Neguev tzßaptzßo chic lix puertileb. Ut mâ ani chic târûk tâtehok re. Chixjunileb li cuanqueb Judá teßchapekß ut teßcßamekß saß jalan tenamit.
13:20b.JER.013.020 Ilomak ut qßuehomak retal li yôqueb chi châlc saß li norte. ¿Bar cuanqueb li chßinaßusil tenamit li queßkßaxtesîc saß êrukß re têrileb?
13:21b.JER.013.021 Li Kâcuaß quixye: —Lâex aj Jerusalén, ¿cßaßru têye nak texcanâk rubel xcuanquileb li tenamit li xecßojob êchßôl saß xbêneb xban nak xecßoxla nak êramîgueb? Kßaxal ra têcßul joß naxcßul li ixk li oc re chi qßuirâc.
13:22b.JER.013.022 Mâre têye saß êchßôl, “¿Cßaßut nak yôco chixcßulbal li raylal aßin?” Lâex yôquex chi rahobtesîc xban nak numtajenak lê mâc. Êmâc ajcuiß lâex nak yô chi cßutecß êxutân.
13:23b.JER.013.023 Junak cuînk li kßek xtibel incßaß naru tâsakokß xtibel, chi moco naru tâjalâk rix li chßohix. Joßcan ajcuiß lâex. Incßaß naru têbânu li us xban nak ac cßaynakex chixbânunquil li mâusilal.
13:24b.JER.013.024 Lâin li Kâcuaß tinjeqßuînk êre yalak bar joß nak nacßameß rix li trigo xban li ikß li nachal saß li chaki chßochß.
13:25b.JER.013.025 Joßcaßin têcßul lâex aj Israel xban nak aßan li tenebanbil saß êbên inban lâin xban nak xinêtzßektâna ut xecßojob êchßôl saß xbêneb li yîbanbil dios.
13:26b.JER.013.026 Lâin tincßut êxutân ut tâcßutûnk chiruheb chixjunileb li incßaß us li xebânu.Lâin xinqßue retal li mâusilal nequebânu. Lâin xcuil nak nequelokßoniheb li jalanil dios saß eb li tzûl ut saß eb li ru takßa. Chanchanex li nequeßxmux ru xsumlajiqueb. Tâchâlk li raylal saß êbên lâex li cuanquex Jerusalén. Lâex incßaß nequecanab xbânunquil li mâusilal. ¿Joß najtil chic texcuânk saß li mâusilal? chan li Dios.
13:27b.JER.013.027 Lâin xinqßue retal li mâusilal nequebânu. Lâin xcuil nak nequelokßoniheb li jalanil dios saß eb li tzûl ut saß eb li ru takßa. Chanchanex li nequeßxmux ru xsumlajiqueb. Tâchâlk li raylal saß êbên lâex li cuanquex Jerusalén. Lâex incßaß nequecanab xbânunquil li mâusilal. ¿Joß najtil chic texcuânk saß li mâusilal? chan li Dios.
14
14:1b.JER.014.001 Li Dios quiâtinac riqßuin laj Jeremías chirix nak incßaß chic naxqßue li hab.
14:2b.JER.014.002 Quixye: —Eb laj Judá yôqueb chi yâbac xban li raylal li yôqueb chixcßulbal. Kßaxal ra yôqueb chixcßulbal lix tenamiteb. Chunchûqueb li cristian saß chßochß xban xrahil xchßôleb. Ut eb laj Jerusalén yôqueb chi yâbac xban li raylal li yôqueb chixcßulbal.
14:3b.JER.014.003 Eb li cuanqueb xcuanquil nequeßxtakla lix môseb chixsicßbal li haß. Nequeßxic cuan cuiß lix julel li haß abanan incßaß nequeßxtau li haß xban nak chaki. Mâcßaß xsaß lix cuqueb nak nequeßsukßi li môs. Yôqueb chi cßoxlac ut nequeßxtzßap li ru xban xxutâneb.
14:4b.JER.014.004 Xelajeßitzßeß li chßochß xban nak incßaß chic naxqßue li hab. Ut eb laj acuinel sachsôqueb xchßôl ut nequeßxmuk li ru riqßuin li rukßeb.
14:5b.JER.014.005 Ut li quej naxcanab xjunes li chßina ral xban nak mâcßaß chic li pachßayaß.
14:6b.JER.014.006 Eb li bûr li cuanqueb saß qßuicheß nequeßxakli saß xbên li bol chixcßulbal li ikß joß nequeßxbânu laj xoj. Moymoy chic saß ruheb xban nak mâcßaß chic richajeb.—
14:7b.JER.014.007 Eb li tenamit nequeßxye: —Usta yâl nak cuan kamâc ut aßan li najitoc ke, abanan choâtenkßa, at Kâcuaß, saß xcßabaß lâ rahom. Nabal sut xatkatzßektâna ut xomâcob châcuu.
14:8b.JER.014.008 At Kâcuaß, lâat li kayoßon lâo aj Israel. Lâat li nacatcoloc ke chiru li raylal. ¿Cßaßut nak chanchanat jun li jalan xtenamit? ¿Cßaßut nak chanchanat jun li yal numecß yô?
14:9b.JER.014.009 ¿Cßaßut nak chanchanat jun li cuînk li sachso xchßôl? ¿Cßaßut nak chanchanat jun li soldado li mâcßaß naxbânu re toxcol? At Kâcuaß, lâat cuancat kiqßuin ut lâo nakacßabaßin lâ cßabaß. Moâcanab kajunes, at Kâcuaß, chanqueb.
14:10b.JER.014.010 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß chirixeb li tenamit Israel: —Eb li tenamit aßin incßaß tuktu xchßôleb cuiqßuin. Cocß aj xsaß nequeßxjal xcßaßuxeb. Incßaß nacuulac chicuu li cßaßru nequeßxbânu. Cuan saß inchßôl li mâusilal li nequeßxbânu. Joßcan nak lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb, chan li Dios.
14:11b.JER.014.011 Li Kâcuaß quixye cue: —At Jeremías, mâtzßâma chicuu nak tinbânu usilal reheb li tenamit aßin.
14:12b.JER.014.012 Usta nequeßxbânu lix ayûn, lâin incßaß tinsumeheb nak teßxyâba lin cßabaß. Usta nequeßxmayeja li ru li racuîmkeb ut nequeßxcßat li xul chokß xmayejeb chicuu, lâin incßaß tincßul. Tinqßueheb ban chi camsîc saß li plêt, malaj ut teßcâmk xban cueßej ut xban caki yajel, chan li Dios.
14:13b.JER.014.013 Ut laj Jeremías quixye: —At nimajcual Dios, lâat nacanau nak eb li profetas yôqueb chixyebal reheb li tenamit nak incßaß tâcuânk li plêt chi moco tâcuânk li cueßej. Yôqueb chixyebal nak tâqßue reheb li tuktûquil usilal, chan.
14:14b.JER.014.014 Ut li Kâcuaß quixye: —Li cßaßru yôqueb chixyebal li profetas ticßtiß. Nequeßxye nak yôqueb chi âtinac saß incßabaß. Lâin incßaß xebintakla, ut incßaß xinxakabeb chi moco xinâtinac riqßuineb. Lâin incßaß xincßut visión chiruheb. Ticßtißic ut balakßic nequeßxbânu. Yôqueb chixyebal li cßaßru nequeßrecßa xjuneseb.
14:15b.JER.014.015 Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin chirixeb li profetas li yôqueb chi âtinac saß incßabaß lâin. Lâin incßaß xintaklaheb, abanan yôqueb chixyebal nak incßaß tâcuânk li plêt chi moco tâcuânk li cueßej. Lâin ninye nak eb li profeta aßin teßcâmk saß li plêt ut xban cueßej.
14:16b.JER.014.016 Ut eb li tenamit li yôqueb chi abînc re li cßaßru nequeßxye li profeta aßin, teßcutekß saß eb li be re Jerusalén xban li plêt ut xban cueßej. Ut mâ ani târûk tâmukuk reheb. Incßaß teßmukekß li rixakileb chi moco li ralal xcßajoleb. Lâin tintakla li raylal saß xbêneb joß xcßulubeb xcßulbal.
14:17b.JER.014.017 At Jeremías, tâye reheb li tenamit chi joßcaßin, “Chi kßek chi cutan tinyâbak chirixeb lin tenamit xban nak kßaxal ra cuanqueb. Incßaß tincanab yâbac xban nak rahobtesinbileb.
14:18b.JER.014.018 Nak ninxic saß cßalebâl nequeßcuil li queßcamsîc saß li plêt. Ut saß eb li tenamit, nequeßcuil li yôqueb chi câmc xban cueßej. Eb li profeta ut eb laj tij xeßcßameß saß jun tenamit li incßaß xeßxnau ru,” chaßakat.—
14:19b.JER.014.019 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß, ¿ma xatzßektânaheb li ralal xcßajol laj Judá chi junaj cua? ¿Ma xicß nacacuileb li cuanqueb Sión? ¿Cßaßut nak xatakla li raylal aßin saß kabên li mâcßaß xbanol? Lâo xkoybeni li tuktûquil usilal, abanan incßaß xkacßul. Xkoybeni nak toqßuirâk, abanan xiu xiu chic cuanco.
14:20b.JER.014.020 At Kâcuaß, lâo xomâcob châcuu. Nakanau nak incßaß us xkabânu. Ut queßmâcob ajcuiß châcuu eb li kaxeßtônil yucuaß.
14:21b.JER.014.021 Saß xcßabaß lâ rahom, at Kâcuaß, moâtzßektâna. Ut mâcßut xxutân lâ tenamit li cuan cuiß lâ lokßlaj cßojaribâl. Mâcuisi xcuanquil li contrato li cabânu kiqßuin. Incßaß taxak chi sachk saß âchßôl.¿Ma cuan ta biß junak li yîbanbil dios saß li xnînkal ru tenamit târûk tixtakla chak li hab? ¿Ma naru ta biß tâchâlk li hab saß choxa yal xjunes? ¿Ma mâcuaß ta biß lâat, at Kâcuaß, nacatqßuehoc re? Joßcan nak caßaj cuiß âcuiqßuin noco-oybenin xban nak lâat nacatqßuehoc re chixjunil li cßaßak re ru aßin, chan laj Jeremías.
14:22b.JER.014.022 ¿Ma cuan ta biß junak li yîbanbil dios saß li xnînkal ru tenamit târûk tixtakla chak li hab? ¿Ma naru ta biß tâchâlk li hab saß choxa yal xjunes? ¿Ma mâcuaß ta biß lâat, at Kâcuaß, nacatqßuehoc re? Joßcan nak caßaj cuiß âcuiqßuin noco-oybenin xban nak lâat nacatqßuehoc re chixjunil li cßaßak re ru aßin, chan laj Jeremías.
15
15:1b.JER.015.001 Tojoßnak li Kâcuaß quixye cue: —Usta laj Moisés ut laj Samuel teßchâlk chi âtinac cuiqßuin chirix li tenamit aßin, abanan lâin incßaß tincuil xtokßobâl ruheb. Xicakeb. Isiheb chicuu.
15:2b.JER.015.002 Cui teßxpatzß âcue bar teßxic, tâye reheb chi joßcaßin: Li ac tenebanbil câmc saß xbên xban yajel, teßcâmk; li ac tenebanbil saß xbên nak teßcâmk saß li plêt, aran teßcâmk. Ut li ac tenebanbil câmc saß xbên xban cueßej, xban cueßej ajcuiß teßcâmk; ut eb li ac tenebanbil saß xbên cßamecß chi prêxil, teßcßamekß ajcuiß chi prêxil saß jalan tenamit.
15:3b.JER.015.003 Câhib pây ru li tojba mâc tinqßue saß xbêneb. Lâin tincanabeb chi camsîc saß li plêt. Eb li tzßiß teßxtßupi eb li camenak ut eb li soßsol, joß eb ajcuiß li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß teßxtiu lix tibeleb.
15:4b.JER.015.004 Chixjunileb li tenamit saß ruchichßochß tâsachk xchßôleb xban li cßaßru quixbânu aran Jerusalén laj Manasés li ralal laj Ezequías nak quicuan chokß xreyeb laj Judá.
15:5b.JER.015.005 Li Kâcuaß quixye: —¿Ani ta biß tâilok xtokßobâl êru lâex aj Jerusalén? ¿Ani ta biß târahokß xchßôl xban li raylal li yôquex chixcßulbal? ¿Ani ta biß tâpatzßok êre ma sa saß êchßôl?
15:6b.JER.015.006 Lâex xinêcanab, chan li Kâcuaß. Ut junelic nequebânu li incßaß us. Joßcan nak lâin texinqßue chixtojbal êmâc. Incßaß chic tincuil xtokßobâl êru.
15:7b.JER.015.007 Lâin tinjeqßui ruheb laj Judá saß chixjunil li tenamit joß nak nacßameß li qßuim xban ikß, ut tebincanab chi mâcßaß chic ralal xcßajoleb, ut tinpoß lix tenamit, abanan incßaß ajcuiß teßxcanab xbânunquil li mâusilal.
15:8b.JER.015.008 Nabaleb li xmâlcaßan xeßcanâc saß li tenamit. Xeßxkßax xqßuial li samaib chire li palau. Xinqßueheb chi camsîc eb li sâj cuînk ut kßaxal ra saß xchßôleb li naßbej. Chi mâcßaß saß xchßôleb xchal li raylal aßin saß xbên lix tenamiteb.
15:9b.JER.015.009 Tâluctâk xchßôl li naßbej li quicuan cuukub xcocßal. Incßaß chic târûk tâmusikßak. Ut toj sâj nak tâcâmk. Sachso xchßôl ut tâxutânâk tâcanâk xban nak mâcßaß chic xcocßal. Ut cui cuanqueb li teßcolekß, eb li xicß nequeßiloc reheb teßxcamsiheb chi chßîchß. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßan.
15:10b.JER.015.010 Laj Jeremías quixye: —Tokßob xak cuu, at innaß. Incßaß ta cuan quinyoßla xban nak junes pletic nequeßraj cuiqßuin ut chixjunileb xicß nequeßiloc cue. Mâcßaß incßas riqßuineb chi moco eb aßan cuanqueb xcßas cuiqßuin. Abanan chixjunileb niquineßxmajecua.
15:11b.JER.015.011 At Kâcuaß, chincßulak li cßaßru nequeßxye saß inbên, cui incßaß xin-oquen chirixeb li xicß nequeßiloc cue nak cuanqueb saß ra xîcß ut cui incßaß xintzßâma usilal châcuu saß xbêneb nak cuanqueb saß raylal.
15:12b.JER.015.012 ¿Ma cuan ta biß junak tânumtâk chiruheb li tenamit li cuan saß li norte, li chanchan li chßîchß hierro ut bronce?—
15:13b.JER.015.013 Ut li Kâcuaß quixye: —Xban li mâusilal xelajebânu saß eb li naßajej aßin, lâin tinkßaxtesi reheb li xicß nequeßiloc êre chixjunil lê biomal chi incßaß tâtojekß êre.
15:14b.JER.015.014 Lâin texinqßue chi cßanjelac chiruheb li xicß nequeßiloc êre saß jalan tenamit li incßaß quenau. Lâin yô injoskßil saß êbên. Chanchan jun li xam li incßaß tâchupk, chan li Dios.
15:15b.JER.015.015 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß, lâat nacanau chixjunil. Chinjulticokß âcue ut chinâtenkßa. Mâcuy xmâqueb li nequeßxbânu raylal cue. Chaqßueheb ban chixtojbal xmâqueb re nak incßaß tineßxcamsi. Chaqßuehak retal nak xban ârabal lâat nak yôquin chixcuybal li rahobtesîc.
15:16b.JER.015.016 Nak xaqßue lâ cuâtin cue, lâin xincßul joß nak naxcßul lix tzacaêmk li natzoca. Lâ cuâtin naxcßojob inchßôl ut naxqßue xsahil inchßôl. Lâin chic lâ cualal, at nimajcual Dios.
15:17b.JER.015.017 Lâin incßaß nacuochbeniheb li nequeßhoboc, chi moco nasahoß inchßôl riqßuineb. Chalen nak casicß cuu chokß âprofeta, lâin junelic injunes nincuan ut ninjoskßoß chirilbal li incßaß us.
15:18b.JER.015.018 ¿Cßaßut nak junelic ra cuanquin? ¿Cßaßut nak incßaß narakeß li raylal li yôquin chixcßulbal? ¿Ma chi tîc mâcßaß xbanol? ¿Ma incßaß târûk tinâtenkßa? Lâin ninnau nak lâat mâcuaßat joß jun li haß li na-osoß.
15:19b.JER.015.019 Ut li Kâcuaß quixye cue: —Cui tâyotßekß âchßôl ut tâjal âcßaßux, lâin tatincßul cuißchic ut lâat tatcßanjelak chicuu. Mat-âtinac yal chi mâcßaß rajbal. Cui lâat tat-âtinak saß incßabaß, lâatak lin profeta. Ut eb li tenamit aßin teßsukßîk âcuiqßuin. Incßaß tento nak lâat tâbânu li cßaßru teßraj eb aßan.
15:20b.JER.015.020 Chiruheb li tenamit chanchanakat jun li tzßac cau rib yîbanbil riqßuin bronce. Eb aßan teßpletik âcuiqßuin, abanan incßaß teßnumtâk saß âbên xban nak lâin cuânkin âcuiqßuin. Lâin tincolok âcue ut lâin tin-ilok âcue.Lâin tincolok âcue saß rukßeb li incßaß useb xnaßleb ut lâin tincolok âcue saß rukßeb li nequeßrahobtesin, chan li Dios.
15:21b.JER.015.021 Lâin tincolok âcue saß rukßeb li incßaß useb xnaßleb ut lâin tincolok âcue saß rukßeb li nequeßrahobtesin, chan li Dios.
16
16:1b.JER.016.001 Li Kâcuaß quixye cue:
16:2b.JER.016.002 —Matsumla chi moco cheßcuânk âcualal âcßajol saß li naßajej aßin.
16:3b.JER.016.003 Lâin li Kâcuaß tinye âcue cßaßru teßxcßul eb li teßyoßlâk saß li tenamit aßin, joß eb ajcuiß li naßbej ut li yucuaßbej.
16:4b.JER.016.004 Jun li yajel kßaxal ra tâcamsînk reheb. Mâ ani tâyâbak chirixeb chi moco teßmukekß. Nequeßtßanaxin saß chßochß teßcanâk. Chanchanakeb li cßot. Teßcamsîk saß li plêt, malaj ut xban li cueßej. Ut eb li xul li nequeßrupupic ut eb li joskß aj xul teßxtiu lix tibeleb.
16:5b.JER.016.005 Mat-oc saß li cab li yôkeb cuiß chi yoßlênc camenak, chi moco chi rahocß âchßôl chirixeb, chi moco chacßojobeb xchßôl xban nak lâin li Kâcuaß xcuisi li tuktûquil usilal saß xyânkeb li tenamit aßin. Incßaß chic tincuuxtâna ruheb chi moco tincuil xtokßobâl ruheb.
16:6b.JER.016.006 Chixjunileb li cuanqueb saß li naßajej aßin teßcâmk, joß li cuanqueb xcuanquil, joß li mâcßaßeb xcuanquil. Mâ ani tâmukuk reheb, ut mâ ani târahokß xchßôl chirixeb. Incßaß teßxjo li rismal xjolomeb, chi moco teßxset xtibeleb xban xrahil xchßôleb.
16:7b.JER.016.007 Mâ ani tixtakla lix tzacaêmk ut li rucßaheb re xcßojobanquil xchßôleb li yôkeb chixyoßlenquil lix camenakeb, usta naßbej yucuaßbej li xeßcam.
16:8b.JER.016.008 Mat-oc saß junak cab yô cuiß junak ninkße. Matcßojla chi cuaßac chi ucßac rochbeneb.
16:9b.JER.016.009 Li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel quixye: —Lâin tincuisi li sahil chßôlejil saß li tenamit aßin. Incßaß chic tâabîk xbicheb li tenamit nak saheb saß xchßôl. Mâcßaßak chic li ninkße saß eb li tenamit chi moco tâcuânk sumlâc. Eb li cuanqueb anakcuan teßril nak tinbânu aßin.
16:10b.JER.016.010 Nak tâye reheb li tenamit li cßaßru xinye, eb aßan teßxye âcue, “¿Cßaßut nak li Kâcuaß tixqßue chak li nimla raylal aßin saß kabên? ¿Cßaßru li incßaß us xkabânu lâo? ¿Ma cuan ta biß kamâc chiru li Kâcuaß li kaDios?” chaßakeb.
16:11b.JER.016.011 Ut lâat tâye reheb, “Li Kâcuaß tixbânu êre chi joßcan xban nak eb lê xeßtônil yucuaß queßxcanab xlokßoninquil li Kâcuaß ut queßxlokßoniheb li jalanil dios ut queßcßanjelac chiruheb. Queßxtzßektâna li Kâcuaß ut incßaß queßxbânu li cßaßru naxye saß lix chakßrab.
16:12b.JER.016.012 Ut lâex kßaxal cuißchic yibru nequebânu chiru li queßxbânu lê xeßtônil yucuaß. Nequebânu li mâusilal li nequeraj xbânunquil yal êjunes ut incßaß us lê naßleb. Incßaß nequebânu li cßaßru naxye li Kâcuaß.
16:13b.JER.016.013 Joßcan nak li Dios texrisi saß li naßajej aßin. Texqßue chi cßamecß saß jalan chic naßajej li incßaß xenau chi moco lê xeßtônil yucuaß queßxnau. Nak cuânkex aran, lâex texcßanjelak chiruheb li jalanil dios chi kßek chi cutan ut li Dios incßaß târil xtokßobâl êru.”
16:14b.JER.016.014 Li Kâcuaß quixye: —Tâcuulak xkßehil nak eb laj Israel teßxbânu li juramento saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios, abanan incßaß chic teßxpatzß li naßajej Egipto li queßisîc cuiß.
16:15b.JER.016.015 Teßxpatzß ban li naßajej li cuan saß li norte ut eb li naßajej li queßjeqßuîc cuiß ruheb nak teßxbânu li juramento saß incßabaß lâin. Relic chi yâl lâin tinqßueheb cuißchic chi sukßîc saß li naßajej li quinqßue reheb lix xeßtônil yucuaß.
16:16b.JER.016.016 Li Kâcuaß quixye: —Lâin tintaklaheb li jalan tenamit chixchapbaleb laj Israel. Chanchanakeb laj chapol car ut chanchanakeb laj yô nak yôkeb chixsicßbaleb li xul saß eb li tzûl ut saß eb li ochoch pec ut saß eb li sakônac.
16:17b.JER.016.017 Lâin nacuil chixjunil li cßaßru nequeßxbânu. Mâcßaß mukmu chicuu. Incßaß naru teßxmuk lix mâusilaleb.
16:18b.JER.016.018 Nak toj mâjiß nequeßsukßi saß lix naßajeb, lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâusilaleb. Caß sut xqßuial li raylal li tinqßue saß xbêneb re xtojbal rix li mâc queßxbânu nak queßxmux ru lin naßaj riqßuin xlokßoninquil li yîbanbil dios. Saß chixjunil li naßajej li quinqßue reheb queßxqßue li yîbanbil dios li xicß nacuil, chan li Dios.
16:19b.JER.016.019 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß lâat nacatqßuehoc incacuilal ut lâat nacatqßuehoc inmetzßêu. Âcuiqßuin nincol cuib nak cuanquin saß raylal. Eb li najtil tenamit teßchâlk âcuiqßuin ut teßxye, “Relic chi yâl nak li yîbanbil dios li xeßxlokßoni chak li kaxeßtônil yucuaß moco yâl ta. Mâcßaß nequeßoc cuiß.
16:20b.JER.016.020 ¿Ma naru ta biß teßxyîb lix dioseb li cristian? Naru nequeßxyîb, abanan moco tzßakal dioseb ta.”Li Dios quixye: —Joßcan nak lâin tincßutbesi lin cuanquil chiruheb ut teßxqßue retal nak nim incuanquil. Ut teßxqßue ajcuiß retal nak “Kâcuaß Dios” incßabaß.—
16:21b.JER.016.021 Li Dios quixye: —Joßcan nak lâin tincßutbesi lin cuanquil chiruheb ut teßxqßue retal nak nim incuanquil. Ut teßxqßue ajcuiß retal nak “Kâcuaß Dios” incßabaß.—
17
17:1b.JER.017.001 Li Kâcuaß quixye: —Lâex aj Judá, tzßîbanbil retalil lê mâc. Chanchan nak juchßbil riqßuin chßîchß. Chanchan nak tzßîbanbil retalil chiru lê râm riqßuin jun li tertôquil pec diamante. Ut chanchan nak tzßîbanbil ajcuiß retalil chiru li xucub li cuan saß xxuc li artal.
17:2b.JER.017.002 Jultic reheb lê ralal êcßajol eb li artal ut li yîbanbil dios xAsera li quelokßoni rubeleb li cheß li nînk xmuheb ut saß eb li naßajej li nînkeb xteram.
17:3b.JER.017.003 Ut quelokßoniheb li yîbanbil dios saß eb li tzûl ut saß eb li cßalebâl. Lâin tincanab chi elkßâc lê biomal xbaneb li xicß nequeßiloc êre. Teßrelkßa li cßaßru êre xban li mâusilal xebânu saß eb li naßajej li najt xteram li cuan saß chixjunil lê naßaj.
17:4b.JER.017.004 Têsach lê naßaj li quinqßue êre xban li mâc li xebânu. Texinqßue chi cßanjelac chiruheb li xicß nequeßiloc êre saß li naßajej li incßaß nequenau xban nak xechikß injoskßil. Anakcuan junelic yôk injoskßil saß êbên, chan li Dios.
17:5b.JER.017.005 Li Kâcuaß quixye: —Tzßektânanbil li ani naxcanab inlokßoninquil ut naxcßojob xchßôl saß xbên junak yal cuînk ut naxsicß xtenkßanquil riqßuin.
17:6b.JER.017.006 Li jun aßan mâcßaß na-oc cuiß. Chanchanak li tun qßuix li cuan saß li chaki chßochß. Tâcuânk saß li naßajej li chaki ru bar mâcßaß cuiß cristian.
17:7b.JER.017.007 Abanan osobtesinbil li ani naxcßojob xchßôl riqßuin li Dios ut naxsicß xcacuilal xchßôl riqßuin.
17:8b.JER.017.008 Ut chanchanak jun li cheß aubil chire li haß. Lix xeß naxtau li haß ut incßaß nachakic saß sakßehil. Junelic rax ru lix xak. Li cheß aßan incßaß nachakic nak incßaß naxqßue li hab. Junelic naûchin saß xkßehil.
17:9b.JER.017.009 Numtajenak li balakß saß xchßôleb li cristian ut numtajenak li mâusilal. ¿Ma cuan ta biß junak naru tânaßok re lix cßaßuxeb?
17:10b.JER.017.010 Caßaj cuiß lâin li Kâcuaß li ninnaßoc re cßaßru cuan saß lix cßaßuxeb. Ut lâin ninqßue xkßajcâmunquil li junjûnk aß yal chanru lix yehom xbânuhomeb.—
17:11b.JER.017.011 Li ani naxtau xbiomal riqßuin balakßic, aßan chanchan li xul li naxhupub rib saß xbên li mol li mâcuaß re. Nak toj mâjiß tîx, tixsach lix biomal ut tâcßutûnk nak mâcßaß xnaßleb.
17:12b.JER.017.012 Li katemplo kßaxal lokß. Chalen saß xticlajic qßuebil xlokßal. Chanchan jun li cßojaribâl najt xteram.
17:13b.JER.017.013 At Kâcuaß, lâat li kayoßon lâo aj Israel. Eb li nequeßtzßektânan âcue xutânal teßêlk. Joß nak nasach li cßabaßej tzßîbanbil saß li poks, joßcan ajcuiß nak teßsachekß ruheb li nequeßtzßektânan âcue. At Kâcuaß, lâat li nacatqßuehoc junelic yußam. Chanchanat li yußam haß li incßaß nachakic.
17:14b.JER.017.014 At Kâcuaß, chinâqßuirtesi re nak tincacuûk. Ut chinâcol re nak tincolekß xban nak caßaj cuiß lâat nacatinlokßoni.
17:15b.JER.017.015 Qßue retal li cßaßru nequeßxye cue li tenamit, “¿Ma toj takacßul ta biß li cßaßru quixye âcue li Kâcuaß? Cui toj takacßul, chicßulmânk anakcuan,” chanqueb.
17:16b.JER.017.016 At Kâcuaß, lâin incßaß xintzßâma châcuu nak tâtakla li raylal saß xbêneb, chi moco nacuaj nak teßxcßul li raylal. Lâat nacanau. Lâat nacacuabi chixjunil li ninye.
17:17b.JER.017.017 At Kâcuaß, minâcanab injunes re nak incßaß tinxucuak. Caßaj cuiß lâat nacattenkßan cue nak cuanquin saß chßaßajquilal.
17:18b.JER.017.018 Tâcßuteb taxak xxutâneb li yôqueb chinsicßbal re teßxbânu raylal cue. Ut incßaß taxak tâcßut inxutân lâin. Yôk ta xxiuheb teßcanâk. Abanan lâin incßaß tâqßue chi sachc inchßôl. Nabal taxak li raylal tâtakla saß xbêneb toj retal teßosokß.
17:19b.JER.017.019 Li Kâcuaß quixye cue: —Ayu ut tâxakab âcuib saß li oquebâl re li tenamit Jerusalén, li nequeßnumeß cuiß li cristian joß eb ajcuiß lix reyeb laj Judá. Chirix aßan tatxic ut tatxaklîk chire li jun chßôl chic li oquebâl.
17:20b.JER.017.020 Tâye reheb chi joßcaßin, “Cherabihak li cßaßru oc re chixyebal li Kâcuaß, chêjunilex lâex aj Judá ut eb lê rey, joß ajcuiß lâex li cuanquex Jerusalén, li nequexnumeß saß eb li oquebâl aßin.
17:21b.JER.017.021 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß: Cui nequera lê yußam, mex-îkan saß li hilobâl cutan chi moco têrocsi li cßaßak re ru saß eb li oquebâl re li tenamit Jerusalén.
17:22b.JER.017.022 Chi moco têrisi li îk saß lê rochoch saß li hilobâl cutan. Ut incßaß texcßanjelak. Cheqßuehak xlokßal li hilobâl cutan joß quinye reheb lê xeßtônil yucuaß.
17:23b.JER.017.023 Abanan eb aßan incßaß queßraj rabinquil li cßaßru quinye reheb. Queßxcacuubresi ban xchßôleb ut incßaß queßxcßul lix kßusbaleb li quinqßue.
17:24b.JER.017.024 Lâin li Kâcuaß ninye: Chebânuhak chi anchal êchßôl li cßaßru ninye êre. Incßaß tênumsi li cßaßak re ru saß eb li oquebâl re li tenamit chiru li hilobâl cutan ut incßaß texcßanjelak. Cheqßuehak xlokßal li hilobâl cutan.
17:25b.JER.017.025 Cui têbânu li cßaßru ninye, eb li rey li ralal xcßajol laj David, ut eb li cuanqueb xcuanquil teßnumekß saß eb li oquebâl re Jerusalén saß eb lix carruaje ut chirix cacuây rochbeneb laj Judá ut rochbeneb laj Jerusalén. Ut junelic cuânk cristian saß li tenamit Jerusalén.
17:26b.JER.017.026 Eb li cristian telajeßchâlk saß eb li tenamit li cuanqueb Judá ut saß eb li cocß cßalebâl li cuanqueb chi xjun sutam Jerusalén. Telajeßchâlk saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín ut aran Sefela li tzûl ru. Ut telajeßchâlk saß li naßajej Neguev. Teßxcßam chak lix mayej saß lin templo ut teßxcßat lix xuleb. Ut teßxmayeja chicuu li ru li racuîmkeb, ut teßxcßat li incienso, ut teßmayejak re bantioxînc saß lin templo.Abanan cui lâex incßaß têbânu li cßaßru ninye ut cui incßaß nequeqßue xlokßal li hilobâl cutan, ut cui nequerocsi lê rîk saß li hilobâl cutan saß eb li oquebâl re Jerusalén, lâin tinsach ruheb li oquebâl ut eb li palacio li cuanqueb Jerusalén. Tincßateb ut mâ ani târûk tâchupuk re li xam li tinsach cuiß,” chan li Dios.
17:27b.JER.017.027 Abanan cui lâex incßaß têbânu li cßaßru ninye ut cui incßaß nequeqßue xlokßal li hilobâl cutan, ut cui nequerocsi lê rîk saß li hilobâl cutan saß eb li oquebâl re Jerusalén, lâin tinsach ruheb li oquebâl ut eb li palacio li cuanqueb Jerusalén. Tincßateb ut mâ ani târûk tâchupuk re li xam li tinsach cuiß,” chan li Dios.
18
18:1b.JER.018.001 Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
18:2b.JER.018.002 —Anakcuan tatxic saß rochoch laj pacßonel ut aran tâcuabi li tinye âcue, chan li Dios.
18:3b.JER.018.003 Joßcan nak côin saß rochoch laj pacßonel ut aßan yô chi pacßoc saß xbên lix pacßlebâl.
18:4b.JER.018.004 Ut li cuc yô chixyîbanquil qui-ukßeß saß rukß. Ut laj pacßonel quixyokßi cuißchic li seb ut quixyîb jun chic li cuc joß quiraj aßan.
18:5b.JER.018.005 Ut li Kâcuaß quixye cue:
18:6b.JER.018.006 —¿Ma incßaß ta biß târûk tinbânu êre lâex ralal xcßajol laj Israel joß naxbânu laj pacßonel aßin? Lâex cuanquex saß cuukß joß nak li seb cuan saß rukß laj pacßonel.
18:7b.JER.018.007 Lâin naru ninsach ru junak li tenamit saß junpât joß ajcuiß li cuanqueb xcuanquil. Naru tincuisiheb saß xnaßajeb, tinjucß ut tinsacheb.
18:8b.JER.018.008 Abanan cui eb li tenamit aßin teßxjal xcßaßux ut teßxcanab xbânunquil li mâusilal, lâin tincuil xtokßobâl ruheb ut incßaß chic tinrahobtesiheb joß xincßoxla xbânunquil reheb.
18:9b.JER.018.009 Lâin naru tincuaclesi saß junpât junak li tenamit ut tinqßue xcuanquil.
18:10b.JER.018.010 Abanan, cui eb li tenamit aßan nequeßxkßet li cuâtin ut nequeßxbânu li mâusilal, incßaß chic tinbânu usilal reheb li xincßoxla xbânunquil, chan li Kâcuaß Dios.
18:11b.JER.018.011 Joßcan nak tâye reheb li cuanqueb Judá ut reheb li cuanqueb Jerusalén nak joßcaßin naxye li Kâcuaß: Lâin oc cue chixqßuebal li raylal saß êbên. Yôquin chixcßûbanquil ru cßaßru tinbânu re êsachbal. Joßcan nak canabomak lê mâusilal. Jalomak êcßaßux ut yîbomak lê yußam.
18:12b.JER.018.012 Abanan eb aßan teßxye, “Mâcßaß na-oc cuiß li cßaßru yôcat chixyebal. Takabânu cßaßru nakaj lâo. Takabânu li mâusilal li nakacßoxla xbânunquil,” chaßakeb.
18:13b.JER.018.013 Joßcan nak li Kâcuaß naxye: —Patzßomak saß eb li xnînkal ru tenamit ma quicßulman na jun sutak chi joßcaßin. Abanan eb laj Israel queßxbânu chi joßcan. Kßaxal yibru queßxbânu.
18:14b.JER.018.014 ¿Ma naru ta biß napaltoß li nieve saß eb li tzûl li cuanqueb Líbano? ¿Ma naru ta biß nachakic li nimaß li nachal chak chi najt?
18:15b.JER.018.015 Li Kâcuaß quixye: —Abanan eb lin tenamit xineßxtzßektâna. Incßaß chic niquineßxlokßoni. Aß chic li jalanil dios nequeßxlokßoni ut nequeßxcßat li pom chiru. Queßxcanab xbânunquil li tîquilal li queßxbânu junxil. Junes chic li incßaß us nequeßxbânu.
18:16b.JER.018.016 Joßcan nak lix naßajeb tâcanâk joß chaki chßochß. Junelic tâhobekß. Chixjunileb li tenamit li teßnumekß aran teßxsach xchßôleb chirilbal ut teßrecßasi lix jolomeb.
18:17b.JER.018.017 Chanchan nak nachal li tikcual ikß nak tinjeqßuiheb laj Israel nak teßêlelik chiruheb li xicß nequeßiloc reheb. Tintzßektânaheb ut incßaß tintenkßaheb nak tâchâlk li raylal saß xbêneb.
18:18b.JER.018.018 Ut eb li tenamit queßxye: —Takacßûb ru cßaßru takabânu riqßuin laj Jeremías. Moco palta tixbânu chiku. Eb laj tij junelic teßxcßut chiku li cßaßru naxye li chakßrab. Eb li cuanqueb xnaßleb junelic teßxqßue kanaßleb ut eb li profeta junelic teßxye ke li râtin li Dios. Takajit laj Jeremías ut incßaß takabi li cßaßru tixye, chanqueb.
18:19b.JER.018.019 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß, chacuabi lin tij. Chaqßue taxak retal li cßaßru yôqueb chixyebal chicuix eb li xicß nequeßiloc cue.
18:20b.JER.018.020 ¿Ma naru ta biß tâkßajcâmûk li us riqßuin li mâusilal? Eb aßan chanchan nak ac xeßxbec injulel. Jultic âcue nak xincol rixeb châcuu. Us xinâtinac chirixeb re nak incßaß tâqßueheb chixtojbal xmâqueb xban âjoskßil.
18:21b.JER.018.021 Anakcuan tâtakla taxak li cueßej saß xbêneb li ralal xcßajoleb. Cheßcamsîk ta riqßuin chßîchß. Eb li ixakilbej cheßcanâk chi mâcßaßak chic lix cocßaleb ut chi mâcßaßak chic lix bêlomeb. Eb li bêlomej cheßcâmk ut eb li toj sâjeb cheßcamsîk saß li plêt.
18:22b.JER.018.022 Chataklaheb li xicß nequeßiloc reheb chi pletic riqßuineb chi mâcßaß saß xchßôleb xban nak eb aßan xeßxbec li jul re intßanbal ut xeßxqßue li raßal re inchapbal. Japjôk ta reheb xban xxiuheb.At Kâcuaß, lâat nacanau nak xeßxcßûb ru incamsinquil. Mâcuy xmâqueb ut misach taxak saß âchßôl li mâusilal xeßxbânu. Teßsachekß taxak ruheb. Chaqßueheb ta chixtojbal lix mâqueb nak yô âjoskßil saß xbêneb, chan laj Jeremías.
18:23b.JER.018.023 At Kâcuaß, lâat nacanau nak xeßxcßûb ru incamsinquil. Mâcuy xmâqueb ut misach taxak saß âchßôl li mâusilal xeßxbânu. Teßsachekß taxak ruheb. Chaqßueheb ta chixtojbal lix mâqueb nak yô âjoskßil saß xbêneb, chan laj Jeremías.
19
19:1b.JER.019.001 Joßcaßin xye cue li Kâcuaß: —Tatxic ut tâlokß jun li cuc riqßuineb laj pacßonel. Cßam châcuix cuib oxibak laj cßamol be saß xyânkeb li tenamit ut tâcßameb ajcuiß cuib oxibak laj tij.
19:2b.JER.019.002 Ut tatxic saß li ru takßa Ben-hinom. Tatxaklîk saß li oquebâl li cuanqueb cuiß laj pacßonel ut aran tâye reheb li tenamit li âtin li tinye âcue.
19:3b.JER.019.003 Tâye reheb, “Lâex lix reyeb laj Judá ut lâex li cuanquex Jerusalén, cherabi li cßaßru naxye li Kâcuaß. Li Kâcuaß li nimajcual Dios li nequeßxlokßoni eb laj Israel naxye chi joßcaßin: Qßuehomak retal. Lâin tinqßue jun li raylal saß li naßajej aßin. Ut târahokß saß xxiqueb chirabinquil li cßaßru tinbânu.
19:4b.JER.019.004 Tinbânu chi joßcan xban nak eb aßan xineßxtzßektâna ut xeßxsukßisi li naßajej aßin chokß xnaßajeb li jalanil dios. Xeßxcßat li incienso re xlokßoninquileb li jalanil dios li mâ jun sut queßxnau ru eb aßan chi moco queßxnau ru eb lix xeßtônil yucuaß, chi moco eb lix reyeb laj Judá. Ut queßxcamsiheb nabal li mâcßaßeb xmâc. Chanchan nak quinujac li naßajej riqßuin lix quiqßueleb.
19:5b.JER.019.005 Queßxyîbeb li naßajej li najt xteram re teßxlokßoni cuiß li yîbanbil dios Baal ut aran queßxcßateb li ralal chokß xmayejeb. Lâin incßaß quintaklaheb chixbânunquil aßan, chi moco quebinye reheb nak teßxbânu. Mâ jokße quincßoxla nak joßcan teßxbânu.
19:6b.JER.019.006 Tâcuulak xkßehil nak incßaß chic teßxye ‘Tofet' re li naßajej aßin, chi moco teßxye ‘Li Ru Takßa re Ben-hinom'. Teßxye ban re: ‘Ru Takßa re Camsînc'.
19:7b.JER.019.007 Saß li naßajej aßin lâin tinpoß ru li nequeßxcßûb ru xbânunquil eb laj Judá ut eb laj Jerusalén. Tincanabeb chi camsîc xbaneb li xicß nequeßiloc reheb li yôqueb chi sicßoc reheb. Ut lâin tinqßue lix tibeleb chixtiuheb li xul li nequeßrupupic ut eb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß.
19:8b.JER.019.008 Lâin tinsach ru li naßajej aßin. Xiu xiu rilbal tincanab. Li ani teßnumekß aran teßxsach xchßôl ut teßxhob xban nak poßinbil tâcanâk.
19:9b.JER.019.009 Eb li xicß nequeßiloc reheb teßxsut rix li tenamit. Xban li chßaßajquilal li yôkeb chixcßulbal tâcuânk nimla cueßej. Xban xtzßocajiqueb laj Israel teßxtiu xtibeleb li ralal xcßajol ut teßxtiu ribeb chi ribileb rib,” chaßakat.
19:10b.JER.019.010 Chirix aßan tâjor li cuc chiruheb li cuînk li xacßameb châcuix.
19:11b.JER.019.011 Ut tâye reheb, “Joßcaßin xye cue li nimajcual Dios. Nak najoreß li cuc, incßaß chic naru xyîbanquil. Joß nak xjoreß li cuc aßin, joßcan ajcuiß tinbânu nak tinsach ru li tenamit Jerusalén ut li cristian li cuanqueb chi saß. Ut eb li camenak teßmukekß aran Tofet xban nak mâ bar chic cuânk xnaßajeb re xmukbaleb.
19:12b.JER.019.012 Joßcaßin tinbânu riqßuin li tenamit aßin joßqueb ajcuiß li cristian li cuanqueb arin. Chanchan li naßajej Tofet tâcanâk, chan li Kâcuaß Dios.
19:13b.JER.019.013 Joßcan ajcuiß li rochocheb laj Jerusalén ut eb li rochoch lix reyeb laj Judá muxbil chic ruheb. Chanchaneb li naßajej Tofet xban nak queßxcßat lix pomeb ut queßxmayeja li vino chiruheb li chahim ut chiruheb ajcuiß li yîbanbil dios,” chan li Dios re laj Jeremías.
19:14b.JER.019.014 Chirix chic aßan laj Jeremías qui-el Tofet ut cô cuißchic Jerusalén, li quitaklâc cuiß xban li Kâcuaß chixyebal reheb li tenamit cßaßru tâcßulmânk. Laj Jeremías quixakli saß li nebâl re li templo ut quixye reheb li tenamit chi joßcaßin:—Joßcaßin xye li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, “Lâin tinqßue chak li raylal saß xbên li tenamit Jerusalén, joß ajcuiß saß xbêneb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam. Li raylal aßin ac tenebanbil saß xbêneb inban lâin xban nak xeßxcacuubresi lix chßôleb ut incßaß queßraj rabinquil li cuâtin,” chan li Kâcuaß.—
19:15b.JER.019.015 —Joßcaßin xye li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, “Lâin tinqßue chak li raylal saß xbên li tenamit Jerusalén, joß ajcuiß saß xbêneb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam. Li raylal aßin ac tenebanbil saß xbêneb inban lâin xban nak xeßxcacuubresi lix chßôleb ut incßaß queßraj rabinquil li cuâtin,” chan li Kâcuaß.—
20
20:1b.JER.020.001 Laj Pasur, li ralal laj Imer, aßan laj tij li nataklan saß lix templo li Kâcuaß. Nak quirabi li cßaßru yô chixyebal li profeta Jeremías,
20:2b.JER.020.002 quixtakla xsacßbal ut quixtakla xnatßbal li rok saß cheß cuan cuiß li oquebâl re laj Benjamín li cuan chixcßatk li templo.
20:3b.JER.020.003 Cuulajak chic laj Pasur quirisi laj Jeremías saß li cheß li natßnoß cuiß li rok. Ut laj Jeremías quixye re: —Anakcuan li Kâcuaß xjal lâ cßabaß. Mâcuaß chic aj Pasur âcßabaß. Aj Magor-misabib chic xqßue chokß âcßabaß.
20:4b.JER.020.004 Li Kâcuaß quixye, “Xinbânu chi joßcan xban nak lâin tinbânu nak lâat ajcuiß tatxucuak chirilbal li cßaßru tâbânu ut teßxucuak ajcuiß eb lâ cuamîg. Eb aßan teßcamsîk chi chßîchß xbaneb li xicß nequeßiloc reheb. Chixjunileb laj Judá tebinkßaxtesi saß rukßeb lix reyeb laj Babilonia ut teßcßamekß chi prêxil Babilonia malaj ut teßcamsîk chi chßîchß.
20:5b.JER.020.005 Ut tinkßaxtesi saß rukß li rey aßan chixjunil lix biomal lê tenamit Jerusalén, joß ajcuiß lê racuîmk ut chixjunil li cßaßak re ru terto xtzßak, joß ajcuiß li cßaßru re li rey li terto xtzßak. Tinkßaxtesi saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre. Ut eb aßan teßxcßam chixjunil aran Babilonia.”
20:6b.JER.020.006 At Pasur, lâat ut chixjunileb li cuanqueb saß lâ cuochoch texchapekß ut texcßamekß Babilonia. Texcâmk ut texmukekß aran, lâat ut chixjunileb li nequeßrahoc âcue, li xabalakßiheb riqßuin li ticßtiß li xaye reheb.
20:7b.JER.020.007 Laj Jeremías quixye: —At Kâcuaß, lâat xinâbalakßi ut lâin xincanab cuib re tinâbalakßi. Lâat kßaxal cau âcuib chicuu lâin. Joßcan nak xatnumta saß inbên. Rajlal cutan niquineßxhob li tenamit ut chixjunileb niquineßxseße.
20:8b.JER.020.008 Rajlal nak ninchßolob xyâlal ninjap cue chixyebal reheb nak tâchâlk raylal saß xbêneb ut ninye resil nak teßsachekß ruheb. Xban xyebal lâ cuâtin, niquineßxhob ut niquineßxseße rajlal cutan.
20:9b.JER.020.009 Abanan nak ninye nak incßaß chic tatincßoxla, at inDios, ut incßaß chic tinâtinak saß âcßabaß, junelic cuan saß cuâm lâ cuâtin. Chanchan jun li xam nacßatoc chak toj saß inbakel. Nacuaj raj incßaß tinye, abanan incßaß nincuy.
20:10b.JER.020.010 Nacuabi nak nequeßâtinac chicuix saß has. Kßaxal xiu xiu cuanquin nak ninxic yalak bar. Eb li cuamîg nak queßcuan chak, yôqueb chiroybeninquil nak tinbânu cßaßak re ru incßaß us châcuu. Nequeßxye, “Mâre tixbânu li incßaß us re nak naru takajit ut takaqßue rêkaj li yô chixyebal ke,” chanqueb.
20:11b.JER.020.011 Abanan, lâat at inDios, lâat cuancat cuiqßuin. Lâat tatcolok cue riqßuin lâ cuanquil. Li teßraj xbânunquil raylal cue, incßaß taxak us teßêlk. Xutânal teßêlk nak teßril nak mâcßaß naru teßxbânu cue. Tâcubsi taxak xcuanquileb chi junaj cua.
20:12b.JER.020.012 At Kâcuaß, at nimajcual Dios, lâat nacayal rixeb li tîqueb xchßôl. Lâat nacanau chanru li râmeb ut lix cßaßuxeb li junjûnk. Joßcan nak tincuil taxak nak tâqßueheb chixtojbal lix mâqueb li nequeßxbânu raylal cue xban nak lâin xincanab saß âcuukß li cßaßru yôquin chixcßulbal.
20:13b.JER.020.013 Bichahomak xlokßal li Kâcuaß ut chelokßoni xban nak aßan li natenkßan reheb li tenkßâc nequeßraj ut aßan li nacoloc reheb saß rukßeb li incßaß useb xnaßleb.
20:14b.JER.020.014 Tzßektânanbil taxak li cutan nak quinyoßla. Tzßektânanbil taxak li cutan nak quinyoßla riqßuin lin naß.
20:15b.JER.020.015 Tzßektânanbil taxak li cuînk li quixye resilal lin yoßlajic re lin yucuaß. Tzßektânanbil taxak li cuînk li quixqßue xsahil xchßôl nak quixye nak xyoßla jun li chßina ralal.
20:16b.JER.020.016 Li cuînk aßan chanchanak ta li tenamit li queßsacheß ru xban li Kâcuaß chi incßaß quiril xtokßobâl ruheb. Junelic taxak li plêt ut li yâbac târabi chi kßek chi cutan.
20:17b.JER.020.017 ¿Cßaßut nak incßaß quinixqßue chi câmc li Kâcuaß chi toj mâjiß ninyoßla? Cui ta xincam nak toj mâjiß ninyoßla, xincana raj chi mukbil riqßuin lin naß.¿Cßaßut nak quinyoßla? ¿Ma caßaj cuiß re trabajic ut cßuluc raylal? ¿Ma caßaj cuiß re cßuluc xutân nak quinyoßla? chan laj Jeremías.
20:18b.JER.020.018 ¿Cßaßut nak quinyoßla? ¿Ma caßaj cuiß re trabajic ut cßuluc raylal? ¿Ma caßaj cuiß re cßuluc xutân nak quinyoßla? chan laj Jeremías.
21
21:1b.JER.021.001 Laj Sedequías lix reyeb laj Judá quixtakla laj Pasur li ralal laj Malquías riqßuin laj Jeremías. Ut quixtakla ajcuiß laj Sofonías laj tij ralal laj Maasías re teßxye re laj Jeremías chi joßcaßin:
21:2b.JER.021.002 —Bânu usilal, tattijok chiru li Kâcuaß ut tâpatzß re cßaßru us takabânu xban nak laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia yô chi pletic kiqßuin. Mâre li Kâcuaß tixbânu junak milagro re nak laj Nabucodonosor tixcanab pletic kiqßuin, chanqueb.
21:3b.JER.021.003 Ut laj Jeremías quixye reheb li takl: —Joßcaßin tâye re laj Sedequías:
21:4b.JER.021.004 Li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel xye chi joßcaßin, “Lâin tinqßueheb chi oc saß lê tenamit laj Babilonia li yôqueb chixsutbal lê tenamit. Li chßîchß li cuan saß êrukß re texpletik cuiß riqßuineb laj Babilonia mâcßaß tâoc cuiß chêru. Lâex incßaß texrûk chixsumenquileb.
21:5b.JER.021.005 Lâin tinpletik êriqßuin riqßuin lin cuanquil ut riqßuin lin metzßêu xban nak xeqßue injoskßil. Cau tinpletik êriqßuin xban nak xnumta lin joskßil saß êbên.
21:6b.JER.021.006 Lâin tinsach êru chêjunilex li cuanquex saß li tenamit aßin, joß cristian joß xul. Tintakla jun nimla yajel saß êbên ut telajexcâmk.
21:7b.JER.021.007 Abanan lâat, at rey, ut eb li nequeßtenkßan âcue, texinkßaxtesi saß rukß laj Nabucodonosor. Joß qßuial chic li tenamit li incßaß teßcâmk xban li plêt malaj xban li caki yajel malaj xban li cueßej, tebinkßaxtesi ajcuiß saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre li teßraj êcamsinquil. Eb aßan incßaß teßril xtokßobâl êru, chi moco teßxcuy êmâc. Texcamsîk ban chi chßîchß.”
21:8b.JER.021.008 Ut tâye ajcuiß reheb li tenamit nak lâin li Kâcuaß ninye chi joßcaßin: Lâin texincanab re têsicß li cßaßru têraj xbânunquil. ¿Ma têraj câmc malaj ut toj têraj cuânc chi yoßyo?
21:9b.JER.021.009 Li ani târaj canâc saß li tenamit aßin, aßan tâcamsîk chi chßîchß malaj ut xban cueßej malaj ut xban li caki yajel. Abanan li ani tixkßaxtesi rib rubel xcuanquileb laj Babilonia li yôqueb chi sutuc re lê tenamit, aßan incßaß tâcamsîk. Tâcanâk chi yoßyo.
21:10b.JER.021.010 Lâin incßaß chic tinbânu usilal re li tenamit aßin. Raylal ban tinqßue saß xbên. Ac xinye nak joßcan tinbânu reheb. Tinkßaxtesiheb saß rukß lix reyeb laj Babilonia ut eb aßan teßxcßat li tenamit, chan li Kâcuaß.
21:11b.JER.021.011 Li Kâcuaß quixye cue nak tinye reheb li ralal xcßajol laj David chi joßcaßin:
21:12b.JER.021.012 —Lâex li nequex-oc chokß xreyeb laj Judá, abihomak li oc re chixyebal li Kâcuaß. Rajlal cutan textaklânk saß tîquilal. Checolak li ani yôqueb chi rahobtesîc xbaneb li incßaß useb xnaßleb. Cui incßaß têbânu li us tâchâlk injoskßil saß êbên. Chanchanak li xam li incßaß naru xchupbal xban li mâusilal xebânu.
21:13b.JER.021.013 Lâin yô injoskßil saß êbên lâex li cuanquex saß li helho ru saß xbên li tzûl. Lâex nequecßoxla nak cau êrib joß jun sakônac. Lâin tinsach êru lâex li nequeye, “¿Ani ta biß tâsachok ku? ¿Ani ta biß târûk tâoc saß katenamit li ac cauresinbil re takacol cuiß kib?”Lâin texinqßue chixtojbal êmâc aß yal chanru lê yehom êbânuhom. Lâin tinsach êru. Chanchan nak tinloch xxamlel li qßuicheß ut tixsach chixjunil, chan li Kâcuaß Dios.
21:14b.JER.021.014 Lâin texinqßue chixtojbal êmâc aß yal chanru lê yehom êbânuhom. Lâin tinsach êru. Chanchan nak tinloch xxamlel li qßuicheß ut tixsach chixjunil, chan li Kâcuaß Dios.
22
22:1b.JER.022.001 Li Dios quixye re laj Jeremías: —Tatxic saß rochoch lix reyeb laj Judá ut tâye li âtin aßin re,
22:2b.JER.022.002 At rey, lâat lix reyeb laj Judá. Lâat chunchûcat saß xcßojaribâl laj David. Chacuabihak li âtin aßin lâat, joß eb ajcuiß li nequeßcßanjelac châcuu ut chixjunileb lâ tenamit li nequeßnumeß saß eb li oquebâl aßin.
22:3b.JER.022.003 Lâin li Kâcuaß yôquin chi âtinac âcuiqßuin. Chebânuhak li us ut texcuânk saß tîquilal. Checoleb li rahobtesinbileb chiruheb li nequeßrahobtesin reheb. Mêbalakßiheb ut mêrelkßa cßaßru reheb li jalaneb xtenamit. Ut mêbânu raylal reheb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß, chi moco reheb li xmâlcaßan. Mêcamsiheb saß li naßajej aßin li mâcßaßeb xmâc.
22:4b.JER.022.004 Cui têbânu chi tzßakal li us li yôquin xyebal êre, junes lâex li ralal xcßajol laj David tex-oc chokß rey. Ut tex-oc saß li oquebâl re li palacio aßin êrochben li teßcßanjelak chêru joßqueb ajcuiß li tenamit. Cuan teßxic chirix cacuây ut cuan teßxic saß carruaje.
22:5b.JER.022.005 Abanan cui incßaß têbânu joß ninye êre, tâsachekß ru li palacio aßin. Juqßuinbil chic tâcanâk. Saß incßabaß ajcuiß lâin xinbânu li juramento nak tâcßulmânk li cßaßru xinye.
22:6b.JER.022.006 Chicuu lâin, lix palacio lix reyeb laj Judá kßaxal chßinaßus. Chanchan li naßajej Galaad ut chanchan li tzûl li cuan Líbano. Abanan lâin tinsach lix chßinaßusal ut tincanab chi mâcßaß chic cuan chi saß, chi moco cristian.
22:7b.JER.022.007 Lâin tintakla eb laj sachonel cuânkeb xchßîchß saß rukßeb. Telajeßxyoqßui li tzßamba yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß ut teßxcut saß xam.
22:8b.JER.022.008 Ut nabal li cristian li teßchâlk chak saß jalan tenamit teßnumekß saß li naßajej aßin ut teßxye chi ribileb rib, ¿Cßaßut nak li Kâcuaß xsach ru li nimla tenamit aßin?” chaßakeb.
22:9b.JER.022.009 Ut teßchakßok li tenamit ut teßxye, “Quixsach ru xban nak queßxkßet li contrato li quixbânu li Dios riqßuineb, ut queßxlokßoni li yîbanbil dios ut queßcßanjelac chiruheb,” chaßakeb.
22:10b.JER.022.010 Mexyâbac xban nak quicam li rey Josías. Chexyâbak ban chirix li ralal li tâchapekß ut tâcßamekß saß jalan tenamit xban nak incßaß chic tâsukßîk chak saß lix tenamit li quiyoßla cuiß.
22:11b.JER.022.011 Joßcaßin quixye li Kâcuaß chirix laj Salum li qui-oc chokß xreyeb laj Judá chokß rêkaj laj Josías lix yucuaß. “Laj Salum li nequeßxye ajcuiß Joacaz re, tâisîk saß li naßajej aßin ut incßaß chic tâsukßîk.
22:12b.JER.022.012 Tâcâmk saß li naßajej li tâcßamekß cuiß chi prêxil. Incßaß chic tâsukßîk saß li naßajej aßin,” chan li Kâcuaß.
22:13b.JER.022.013 At rey, raylal tâchâlk saß âbên xban nak nacayîb lâ palacio ut incßaß nacabânu saß tîquilal. Nacanimobresi ban âcuib riqßuin balakßîc ut nacaqßueheb lâ cuas âcuîtzßin chi trabajic ut incßaß nacatojeb.
22:14b.JER.022.014 Lâat xaye, “Lâin tinyîb junak cuochoch kßaxal châbil. Ut saß li xcaß tasalil nabal tasal xsaß tinqßue ut nînk xsaß. Tinyîb li nimla cab ut tinqßue xventanil. Tinyîb riqßuin li cheß chacalteß ut tinbon riqßuin caki bon,” chancat.
22:15b.JER.022.015 At rey, ¿ma nacacßoxla nak lâat châbil rey yal xban nak cuânk lâ châbil palacio yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß? Lâ yucuaß quixbânu li us ut quicuan saß tîquilal. Joßcan nak us qui-el riqßuin li quixbânu. Incßaß quipaltoß cßaßru re.
22:16b.JER.022.016 Saß xyâlal quirakoc âtin saß xbêneb li nebaß ut saß xbêneb li rahobtesinbileb. Ut us qui-el riqßuin chixjunil li quixbânu. Joßcan tzßakal inpâbanquil, chan li Dios.
22:17b.JER.022.017 Abanan li cßaßru nacacßoxla lâat, caßaj cuiß xrâbal ru li cßaßak re ru ut li cßaßru nacacßul riqßuin balakßic. Nacarahobtesiheb li mâcßaßeb xmâc ut nacacamsiheb, chan li Kâcuaß.
22:18b.JER.022.018 Joßcaßin naxye li Kâcuaß chirix laj Joacim li ralal laj Josías lix reyeb laj Judá. “Mâ ani tâyâbak chirix lix camic, chi moco teßxye tokßob xak ru li karey. Xcanab lix cuanquil”.
22:19b.JER.022.019 Teßxmuk joß nak namukeß li bûr. Quelonbil teßxbânu nak teßxcßam toj chirix li tenamit Jerusalén. Tâcutekß toj jun pacßal li oquebâl.
22:20b.JER.022.020 Lâex aj Jerusalén, ayukex Líbano ut japomak êre. Japomak êre saß eb li tzûl li cuanqueb Basán. Ut chi-abîk xyâb lê cux yalak bar xban nak xeßxsach xcuanquileb chixjunileb li queßxjunaji ribeb êriqßuin.
22:21b.JER.022.021 Lâin quinyal inkße chixqßuebal ênaßleb nak toj sa cuanquex. Abanan lâex incßaß queraj rabinquil li cßaßru quinye. Joßcan lê naßleb chalen saß êsâjilal. Incßaß quex-abin chicuu.
22:22b.JER.022.022 Teßcßamekß chêru chixjunileb li nequeßcßamoc be chêru. Chanchan nak teßcßamekß xban ikß. Teßcßamekß saß jalan naßajej chixjunileb li xeßxjunaji ribeb êriqßuin. Tâcubsîk êcuanquil ut xutânal texcanâk xban lê mâusilal.
22:23b.JER.022.023 Lâex li cuanquex saß lê rochoch li xeyîb riqßuin li chacalteß li xchal Líbano, cßajoß nak texyâbak xban li raylal têcßul. Li raylal li têcßul chanchan li raylal li naxcßul li ixk li oc re chi qßuirâc.
22:24b.JER.022.024 Li Kâcuaß quixye re laj Jeconías li ralal laj Joacim lix reyeb laj Judá: —Saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios, lâin ninye âcue nak usta lâat kßaxal lokß chicuu joß jun li matkßab li cuan saß rußuj cuukß saß lin nim, tatcuisi saß cuukß ut tatintzßektâna.
22:25b.JER.022.025 Tatinkßaxtesi saß rukßeb laj Babilonia li xicß nequeßiloc âcue, li nacaxucuaheb ru. Tatincanab saß rukß laj Nabucodonosor lix reyeb.
22:26b.JER.022.026 Tatincanab chi cßamecß âcuochben lâ naß saß jalan tenamit li incßaß catyoßla cuiß ut aran tatcâmk.
22:27b.JER.022.027 Incßaß chic tatsukßîk saß lâ tenamit, usta kßaxal tâcuaj raj sukßîc, chan li Dios.
22:28b.JER.022.028 Laj Jeremías quixye: —Laj Jeconías chanchan jun li cuc jorol, li mâcßaß na-oc cuiß ut mâ ani na-ajoc re. Joßcan nak queßcßameß aßan rochbeneb li ralal xcßajol saß jalan naßajej li incßaß queßxnau.
22:29b.JER.022.029 Lâex aj Jerusalén, lâex aj Judá, lâex li cuanquex saß li chßochß aßin, abihomak li râtin li Kâcuaß.Aßan aßin li naxye, “Têtzßîba retalil joß jun li cuînk li mâcßaß ralal xcßajol. Li cuînk aßin incßaß us tâêlk riqßuin li cßaßru tixbânu. Ma jun reheb li ralal xcßajol tâoc chokß rey saß lix naßaj laj David. Incßaß teßoc chokß xreyeb laj Judá.”
22:30b.JER.022.030 Aßan aßin li naxye, “Têtzßîba retalil joß jun li cuînk li mâcßaß ralal xcßajol. Li cuînk aßin incßaß us tâêlk riqßuin li cßaßru tixbânu. Ma jun reheb li ralal xcßajol tâoc chokß rey saß lix naßaj laj David. Incßaß teßoc chokß xreyeb laj Judá.”
23
23:1b.JER.023.001 Raylal tâchâlk saß xbêneb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb lin tenamit xban nak xeßxcanab chi jeqßuîc ruheb lin tenamit ut xeßxcanab chi sachecß ruheb.
23:2b.JER.023.002 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel reheb laj cßamol be li sicßbileb ru chirilbal lix tenamit: —Lâex incßaß xerileb chi us lin tenamit. Xejeqßui ban ruheb ut xecanabeb chi êlelic. Joßcan nak lâin texinqßue chixtojbal êmâc xban li mâusilal xebânu.
23:3b.JER.023.003 Ut lâin tinchßutubeb cuißchic ruheb lin tenamit li joß qßuial xeßcoleß saß eb li naßajej li xinjeqßui cuiß ruheb. Tebincßam cuißchic saß lix naßajeb ut tâcuânk ralal xcßajoleb ut teßqßuiânk cuißchic.
23:4b.JER.023.004 Ut lâin tinxakabeb cuißchic laj ilol reheb. Ut incßaß chic teßxucuak chi moco teßsachekß ruheb, chan.
23:5b.JER.023.005 Quixye li Kâcuaß: —Tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßue chi yoßlâc jun li Rey tîc xchßôl. Aßan tâyoßlâk saß xyânkeb li ralal xcßajol laj David. Aßan tâcuânk xnaßleb chi taklânc. Ut târakok âtin saß tîquilal saß ruchichßochß.
23:6b.JER.023.006 Nak cuânk saß xcuanquil, eb laj Judá teßcuânk chi mâcßaß chßaßajquilal. Eb laj Israel teßcuânk chi cßojcßo xchßôleb. Ut li rey aßan tixcßabaßin “Li Kâcuaß aj qßuehol tîquilal”.
23:7b.JER.023.007 Li Kâcuaß quixye: —Tâcuulak xkßehil nak eb laj Israel teßxbânu li juramento saß incßabaß lâin li yoßyôquil Dios, abanan incßaß chic teßxpatzß li naßajej Egipto, li queßisîc cuiß.
23:8b.JER.023.008 Teßxpatzß ban li naßajej li cuan saß li norte ut eb li naßajej li queßjeqßuîc cuiß ruheb nak teßxbânu li juramento saß incßabaß lâin. Ut eb laj Israel teßcuânk cuißchic saß lix naßajeb, chan li Dios.
23:9b.JER.023.009 Laj Jeremías quixye: —Xban li cßaßru nequeßxbânu li profetas, lâin nayotßeß inchßôl chiru li Kâcuaß. Ut xban lix santil âtin, ninsicsot. Chanchan tincalâk. Chanchan nak xcuucß nabal li vino.
23:10b.JER.023.010 Saß li naßajej aßin nabaleb li nequeßxmux ru xsumlajiqueb. Eb li tenamit yalyôqueb xkße chixbânunquil li mâusilal. Xban nak li cuanqueb saß xcuanquil nequeßxbânu li cßaßru nequeßraj xjuneseb, joßcan nak li Kâcuaß quixtzßektâna li chßochß. Chaki chic li chßochß ut chaki chic li pachßayaß.
23:11b.JER.023.011 Eb li profeta ut eb laj tij incßaß us xnaßlebeb. Eb aßan mâcßaß nequeßraj re. Usta saß lin templo nequeßxbânu li mâusilal, chan li Kâcuaß.
23:12b.JER.023.012 Tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßue li raylal saß xbêneb. Tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb. Chanchan nak tincanabeb saß kßojyîn saß jun be yolyo ru. Chanchan nak tiquisinbilakeb nak tebinsach ruheb.
23:13b.JER.023.013 Lâin ninnau cßaßru li mâc nequeßxbânu lix profeteb laj Samaria. Queßâtinac saß xcßabaß li yîbanbil dios Baal. Ut aßaneb li queßqßuehoc reheb lin tenamit chi mâcobc.
23:14b.JER.023.014 Joßcaneb ajcuiß li profetas li cuanqueb Jerusalén. Kßaxal cuißchic yibru nequeßxbânu. Nequeßxmux ru lix sumlajiqueb ut nequeßticßtißic. Eb aßan nequeßoquen chirixeb li incßaß useb xnaßleb. Ut incßaß nequeßxcanab xbânunquil li mâusilal. Chicuu lâin eb aßan juntakßêteb riqßuineb laj Sodoma ut eb laj Gomorra.
23:15b.JER.023.015 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios chirixeb li profeta: Xban li mâc queßxbânu li profetas aj Jerusalén, xnumta li mâc saß chixjunil li naßajej aßin. Xban li mâc queßxbânu, lâin tinqßue raylal saß xbêneb. Chanchan nak tinqßue li tzacaêmk cßa chixtzacaheb ut chanchan nak tinqßue li haß li banbil xsaß chiruqßueb, chan.
23:16b.JER.023.016 Li Kâcuaß li nimajcual Dios quixye reheb li cuanqueb Jerusalén: —Mêrabi li cßaßru nequeßxye eb li profeta aßin. Junes ticßtiß nequeßxye. Yal cßoxlanbil xbaneb aßan. Mâcuaß lâin quinyehoc re.
23:17b.JER.023.017 Rajlal nequeßxye reheb li xicß nequeßiloc cue, “Li Kâcuaß xye nak texcuânk saß tuktûquil usilal”. Ut nequeßxye ajcuiß reheb li nequeßxqßue xchßôl chixbânunquil li cßaßru nequeßraj xjuneseb, “Bânuhomak li cßaßru nequeraj. Mâcßaß têcßul”, chanqueb.
23:18b.JER.023.018 Abanan, ¿Ma cuan ta biß junak naxnau cßaßru cuan saß xchßôl li Kâcuaß? ¿Ma cuan ta biß junak quiril ut quirabi nak yô chi âtinac? ¿Ma queßraj ta biß rabinquil li râtin li Kâcuaß? ¿Ma queßxbânu ta biß li cßaßru quixye?
23:19b.JER.023.019 Lix joskßil li Kâcuaß chanchan li câk-sut-ikß. Nak li Kâcuaß târisi xjoskßil saß xbêneb li nequeßxbânu li mâusilal, chanchanak li câk-sut-ikß nak tâchâlk saß xbêneb.
23:20b.JER.023.020 Lix joskßil li Kâcuaß incßaß tânumekß toj tixbânu li cßaßru quixcßoxla xbânunquil. Saß eb li cutan tâchâlk têtau ru lix yâlal chi tzßakal.
23:21b.JER.023.021 Li Kâcuaß quixye: —Usta mâcuaß lâin quinxakaban reheb, abanan eb aßan queßxqßue rib chokß profeta. Lâin incßaß queßcuâtina, abanan eb aßan queßxqßue rib chi âtinac saß incßabaß.
23:22b.JER.023.022 Cui ta queßxnau li cßaßru cuan saß inchßôl lâin, queßxye raj li cuâtin reheb lin tenamit. Ut eb aßan queßsukßi raj cuiqßuin ut queßxcanab raj xbânunquil li mâusilal.
23:23b.JER.023.023 Lâin li Kâcuaß Dios. Cuanquin yalak bar chi nachß ut chi najt.
23:24b.JER.023.024 ¿Ma naru ta biß nequeßxmuk rib li cristian chicuu? ¿Ma cuan ta biß junak naßajej li incßaß nacuil lâin? Lâin cuanquin yalak bar, joß saß choxa joß saß ruchichßochß.
23:25b.JER.023.025 Lâin nacuabi li cßaßru nequeßxye li profetas aj balakß. Nequeßticßtißic saß incßabaß ut nequeßxye: “Joßcaßin xinmatqßue”, chanqueb.
23:26b.JER.023.026 ¿Joß najtil chic teßxye li ticßtiß saß incßabaß, li ticßtiß li yal nequeßxcßoxla xjuneseb?
23:27b.JER.023.027 ¿Ma nequeßxcßoxla ta biß li profeta aßan nak tineßxtzßektâna lin tenamit riqßuin li cßaßru nequeßxye chi ribileb rib joß queßxbânu lix xeßtônil yucuaß nak queßxlokßoni li yîbanbil dios Baal?
23:28b.JER.023.028 Li ani namatqßuec chixyehak cßaßru lix matcß. Ut li ani naxnau li cuâtin, chixyehak resil chi anchal xchßôl. ¿Ma kßaxal us ta biß li qßuim chiru li trigo?
23:29b.JER.023.029 ¿Ma mâcuaß ta biß chanchan li xam li cuâtin? Li cuâtin chanchan li martillo li naxjori li pec li naxten.
23:30b.JER.023.030 Yô injoskßil saß xbêneb li profetas li nequeßâtinac chi ribileb rib ut nequeßxye nak lâin xinyehoc re li cßaßru nequeßxye.
23:31b.JER.023.031 Yô injoskßil saß xbêneb li nequeßâtinac chi nabal ut nequeßxye nak lâin xinyehoc re li cßaßru nequeßxye.
23:32b.JER.023.032 Yô injoskßil saß xbêneb li nequeßâtinac joß profeta ut nequeßxye lix matqßueb li mâcßaß nequeßoc cuiß. Nequeßxqßue lin tenamit chi mâcobc riqßuin li ticßtiß nequeßxye. Mâcuaß lâin xinâtinac riqßuineb chi moco xinxakabeb chokß profeta. Incßaß nequeßxtenkßaheb lin tenamit, chan li Kâcuaß.
23:33b.JER.023.033 At Jeremías, cui eb lin tenamit teßpatzßok âcue, malaj ut junak profeta malaj ut aj tij, ut teßxye âcue, “¿Cßaßru xye li Kâcuaß anakcuan?” tâye reheb, “Li cßaßru xye li Kâcuaß, aßan nak lâex tzßektânanbilex chic.”
23:34b.JER.023.034 Cui junak profeta malaj ut junak laj tij malaj ut eb li tenamit teßxye, “Joßcaßin xye li Kâcuaß” chaßakeb, lâin tinqßueheb chixtojbal xmâqueb, joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.
23:35b.JER.023.035 Li junjûnk tixpatzß reheb li ras ut rîtzßin ut tixpatzß reheb li ramîg cßaßru quixye li Kâcuaß. ¿Cßaßru catxsume cuiß li Kâcuaß? chaßakeb.
23:36b.JER.023.036 Incßaß chic tâjulticokß reheb xyebal, “Aßin râtin li Kâcuaß” xban nak cui teßxbânu aßan, lâin tinsukßisi li cuâtin chokß raylal chokß reheb. Eb li tenamit queßxjal ru li cuâtin lâin lix Dioseb laj Israel. Nim incuanquil ut yoßyôquin.
23:37b.JER.023.037 At Jeremías, lâat tâpatzß reheb li profeta cßaßru quinye reheb ut chanru quinsumeheb.
23:38b.JER.023.038 Cui nequeßxkßet li cuâtin ut nequeßxye nak aßan li râtin li Dios li yôqueb chixyebal, cui teßxye cuißchic “Aßin râtin li Kâcuaß” ut lâin ac xinye reheb nak incßaß teßxye chi joßcan,
23:39b.JER.023.039 lâat tâye reheb nak lâin tintzßektânaheb ut tintzßektâna ajcuiß li tenamit li xinqßue reheb aßan ut reheb ajcuiß lix xeßtônil yucuaß.Tincubsi xcuanquileb chi junaj cua ut tincßut xxutâneb chi junelic. Ut mâ jokße tâsachk saß xchßôleb, chan li Dios.
23:40b.JER.023.040 Tincubsi xcuanquileb chi junaj cua ut tincßut xxutâneb chi junelic. Ut mâ jokße tâsachk saß xchßôleb, chan li Dios.
24
24:1b.JER.024.001 Li Kâcuaß quixcßut chicuu cuib li chacach nujenak chi higo cuan chiru li templo. Aßin quicßulman nak ac xcßameß aran Babilonia laj Jeconías ralal laj Joacim lix reyeb laj Judá. Quichapeß Jerusalén xban laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia ut queßcßameß ajcuiß chixjunileb laj cßamol be saß xyânkeb laj Judá, joß eb ajcuiß laj tenol chßîchß ut eb laj pechß.
24:2b.JER.024.002 Jun chacach li higo quixcßut chicuu li Kâcuaß kßaxal châbil. Chanchan li xbên ru li acuîmk. Ut li jun chacach chic aßan incßaß châbil ut incßaß naru xtzacanquil xban nak incßaß us.
24:3b.JER.024.003 Ut li Kâcuaß quixye cue: —At Jeremías, ¿cßaßru li yôcat chirilbal? chan. Ut lâin quinye re: —Yôquin rilbal li higos. Li higos châbil, aßan kßaxal châbil ut li incßaß us, incßaß naru xtzacanquil xban nak incßaß us, chanquin.
24:4b.JER.024.004 Ut li Kâcuaß quixye cuißchic cue:
24:5b.JER.024.005 —Lâin li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel. Eb laj Judá li xeßisîc arin ut queßcßameß Babilonia, tinjuntakßêta riqßuin li châbil higo. Ut lâin tinbânu usilal reheb.
24:6b.JER.024.006 Lâin tin-ilok reheb ut tincßameb cuißchic chak arin saß lix naßajeb. Tintenkßaheb ut incßaß tinsacheb. Tebinqßue cuißchic saß lix naßajeb ut incßaß chic tincuisiheb.
24:7b.JER.024.007 Tintenkßaheb re nak teßxnau nak lâin li Kâcuaß. Aßanakeb lin tenamit ut lâinak lix Dioseb xban nak teßsukßîk cuißchic cuiqßuin ut tineßxpâb chi anchaleb xchßôl.
24:8b.JER.024.008 Eb laj Judá li queßcana saß li naßajej aßin rochben li rey Sedequías joßqueb ajcuiß laj cßamol be saß xyânkeb, joß eb ajcuiß li cuanqueb Egipto, tinjuntakßêta riqßuin li higos li kßaxal yibru li incßaß naru xtzacanquil.
24:9b.JER.024.009 Chixjunileb aßan nimla raylal tintakla saß xbêneb. Cßajoß xutânalil teßxcßul chiruheb chixjunileb li tenamit saß ruchichßochß. Teßhobekß ut teßseßêk xbaneb chixjunileb li tenamit ut teßmajecuâk saß eb li naßajej li tebinjeqßui cuiß ruheb.Tebinkßaxtesi saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb saß li plêt. Tintakla cueßej ut yajel saß xbêneb toj retal teßosokß saß li naßajej li xinqßue reheb aßan ut reheb ajcuiß lix xeßtônil yucuaß, chan li Kâcuaß.
24:10b.JER.024.010 Tebinkßaxtesi saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb saß li plêt. Tintakla cueßej ut yajel saß xbêneb toj retal teßosokß saß li naßajej li xinqßue reheb aßan ut reheb ajcuiß lix xeßtônil yucuaß, chan li Kâcuaß.
25
25:1b.JER.025.001 Nak ac yô xcâ chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías chirixeb chixjunileb laj Judá. Aßin quicßulman saß li xbên chihab nak laj Nabucodonosor cuan chokß xreyeb laj Babilonia.
25:2b.JER.025.002 Ut laj Jeremías quiâtinac riqßuineb li cuanqueb Judá ut riqßuineb li cuanqueb Jerusalén.
25:3b.JER.025.003 Ut quixye reheb: —Chalen nak yô oxlaju chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Josías li ralal laj Amón ut toj anakcuan li Kâcuaß yô chi âtinac cuiqßuin. Ut chiru oxib xcaßcßâl chihab lâin rajlal yôquin chixyebal êre li cßaßru quixye li Kâcuaß. Abanan lâex incßaß xex-abin.
25:4b.JER.025.004 Li Kâcuaß xtakla êriqßuin nabal sut eb li profetas li nequeßcßanjelac chiru, abanan lâex incßaß queqßue retal li cßaßru queßxye chi moco xex-abin chiruheb.
25:5b.JER.025.005 Eb li profetas queßxye êre, “Canabomak xbânunquil li mâusilal. Mêbânu chic li incßaß us re nak naru texcuânk saß li naßajej li quiqßueheß êre lâex ut reheb ajcuiß lê xeßtônil yucuaß chi junelic xban li Kâcuaß.
25:6b.JER.025.006 Mêlokßoniheb li jalanil dios chi moco texcßanjelak chiruheb, chi moco têtâkeheb. Mêchikß injoskßil riqßuin xlokßoninquil li cßaßru xeyîb riqßuin lê rukß re nak lâin incßaß tinqßue raylal saß êbên,” chanqueb.
25:7b.JER.025.007 Abanan lâex incßaß xerabi li cßaßru xinye êre. Xechikß ban injoskßil riqßuin xyîbanquil lê jalanil dios. Joßcan nak xebok raylal saß êbên.
25:8b.JER.025.008 Joßcan nak li Kâcuaß li nimajcual Dios xye chi joßcaßin, “Lâex incßaß xerabi li cßaßru xinye êre.
25:9b.JER.025.009 Joßcan nak lâin tinbokeb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß li norte. Tâchâlk ajcuiß rochbeneb laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia, li tâcßanjelak chicuu. Lâin tintaklaheb chi numtâc saß xbêneb li cuanqueb saß li naßajej aßin, joß eb ajcuiß li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam re nak tinsach ruheb chi junelic. Xiu xiu rilbal teßcanâk ut teßseßêk.
25:10b.JER.025.010 Incßaß chic tâabimânk li bich re sahil chßôlej. Incßaß chic tâabimânk li bich re sumlâc, chi moco tâabîk chic xyâb li queßec, ut incßaß chic lochlôkeb li candil.
25:11b.JER.025.011 Chixjunil li naßajej aßin tâosokß ut tâcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß. Xucuajel rilbal li cßaßru tixcßul. Ut eb li tenamit teßcßanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia chiru lajêb xcâcßâl chihab.
25:12b.JER.025.012 Abanan nak acak xnumeß li lajêb xcâcßâl chihab, lâin tinqßue lix reyeb laj Babilonia chixtojbal lix mâc, joß eb ajcuiß li tenamit. Lâin tincanab lix naßajeb chi mâcßaß cuan chi saß chi junelic, chan li Dios.
25:13b.JER.025.013 Lâin tinqßueheb chixcßulbal chixjunil li raylal li xinye. Teßxcßul chixjunil li raylal li tzßîbanbil saß li hu aßin joß quixye li profeta Jeremías chirixeb chixjunileb li tenamit.
25:14b.JER.025.014 Nabaleb li xnînkal ru tenamit ut eb li rey teßnumtâk saß xbêneb ut teßcanâk rubel xcuanquileb. Lâin tinqßueheb chixtojbal xmâqueb aß yal chanru lix yehom xbânuhomeb,” chan li Kâcuaß.
25:15b.JER.025.015 Joßcaßin quixye cue li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel: —Chap li secß li tinqßue âcue li nujenak riqßuin vino retalil lin joskßil ut tâqßue chiruqßueb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li tatintakla cuiß.
25:16b.JER.025.016 Nak teßrucß li vino, sicsotkeb xbaneb xxiu ut teßlôcokß ru xban li plêt li tintakla saß xbêneb, chan li Dios.
25:17b.JER.025.017 Joßcan nak lâin quinchap li secß li quixqßue cue li Kâcuaß retalil lix joskßil. Ut quinqßue reheb li xnînkal ru tenamit li quintaklâc cuiß xban li Kâcuaß.
25:18b.JER.025.018 Aßaneb aßin li tenamit li teßcßuluk raylal: eb li cuanqueb Jerusalén ut eb li cuanqueb saß eb li tenamit li cuanqueb Judá; joß eb ajcuiß lix reyeb ut eb li cuanqueb xcuanquil. Xinbânu chi joßcan re nak xucuajel rilbal teßcanâk ut re nak teßsachekß ruheb ut re ajcuiß nak teßseßêk ut teßhobekß joß yôqueb xcßulbal toj chalen anakcuan.
25:19b.JER.025.019 Ut teßcßuluk ajcuiß raylal laj faraón lix reyeb laj Egipto ut chixjunileb li nequeßtenkßan re, eb li cuanqueb xcuanquil joß eb ajcuiß chixjunileb li tenamit.
25:20b.JER.025.020 Teßcßuluk ajcuiß raylal eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb aran; chixjunileb lix reyeb laj Uz; chixjunileb lix reyeb laj Filistea li cuanqueb saß eb li tenamit Ascalón, Gaza, Ecrón ut li joß qßuial chic queßcana chi yoßyo aran Asdod;
25:21b.JER.025.021 ut teßcßuluk ajcuiß raylal eb laj Edom; eb laj Moab; ut eb li ralal xcßajol laj Amón;
25:22b.JER.025.022 ut chixjunileb li rey li cuanqueb Tiro; ut chixjunileb li rey li cuanqueb Sidón; ut chixjunileb li rey li cuanqueb chire li palau.
25:23b.JER.025.023 Teßcßuluk ajcuiß raylal chixjunileb li cuanqueb saß eb li tenamit Dedán, Tema ut Buz; joß eb ajcuiß li cuanqueb saß najtil tenamit;
25:24b.JER.025.024 ut eb li rey li cuanqueb Arabia; joß eb ajcuiß lix reyeb li cuanqueb saß li chaki chßochß, li jalan jalânk xtenamiteb.
25:25b.JER.025.025 Ut teßcßuluk ajcuiß raylal chixjunileb li rey li cuanqueb Zimri ut eb li cuanqueb Elam ut eb li cuanqueb Media,
25:26b.JER.025.026 joß eb ajcuiß chixjunileb li rey li cuanqueb saß li norte, ut eb li cuanqueb chi nachß joß ajcuiß li cuanqueb chi najt. Teßcßuluk raylal chixjunileb li naßajej li cuanqueb saß ruchichßochß. Ut mokon chic lix reyeb laj Babilonia tixcßul li raylal.
25:27b.JER.025.027 Ut li Kâcuaß quixye cue: —Lâat tâye reheb: Joßcaßin quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. Cßulumak li raylal. Chanchan nak tex-ucßak toj texcalâk ut texxaßcuak ut textßanekß. Ut incßaß chic texcuaclîk xban li plêt li tintakla saß êbên.
25:28b.JER.025.028 Cui eb aßan incßaß teßraj xcßulbal li raylal tâye reheb, “Li Kâcuaß li nimajcual Dios xye nak tento têcßul.”
25:29b.JER.025.029 Lâin oc cue chixtaklanquil li raylal saß êbên lâex li cuanquex Jerusalén, li nequeßxcßabaßin incßabaß. ¿Ma texcolekß ta biß lâex chiru li raylal li tintakla saß êbên? ¿Ma incßaß ta biß têtoj rix lê mâc? Lâin tintakla li raylal saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.
25:30b.JER.025.030 At Jeremías, tâye reheb chixjunil li tinye âcue. Tâye reheb chi joßcaßin: Li Kâcuaß tââtinak chak saß choxa chi cau xyâb xcux. Toj saß lix santil naßaj tââtinak ut tixye resil li raylal châlc re saß xbên lix tenamit. Tixjap re joß nak nequeßxjap reheb li nequeßyatzßoc re li uvas. Chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß teßrabi nak tââtinak li Kâcuaß.
25:31b.JER.025.031 Teßrabi chixjunileb toj saß xmaril li ruchichßochß nak li Kâcuaß li nimajcual Dios târakok âtin saß xbêneb li tenamit. Li Kâcuaß tixqßueheb chixjunileb chixtojbal lix mâqueb ut tixqßueheb chi camsîc riqßuin chßîchß li nequeßbânun re li mâusilal, chan li Kâcuaß.
25:32b.JER.025.032 Ut li Kâcuaß quixye ajcuiß nak tâchâlk raylal saß xbêneb li junjûnk chi xnînkal ru tenamit. Cßajoß li raylal li teßxcßul chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Chanchanak li câk-sut-ikß li nasachoc.
25:33b.JER.025.033 Ut eb li xeßqßueheß chi camsîc xban li Kâcuaß tßanaxînkeb yalak bar saß chßochß joß li cßot. Mâ ani tâyâbak chirixeb, chi moco teßmukekß.
25:34b.JER.025.034 Lâex li nequeßcßamoc be chiruheb lin tenamit chexyâbak. Chexyâbak ut chetolcßosi êrib saß li poks retalil li xrahil êchßôl xban nak cuulac re xkßehil nak texcamsîk. Chanchanakex chic li châbil secß li quijoreß.
25:35b.JER.025.035 Incßaß naru teßêlelik li nequeßcßamoc be. Mâ bar târûk teßxcol ribeb li nequeßiloc reheb lin tenamit.
25:36b.JER.025.036 Tâabîk xyâb xcuxeb nak teßyâbak xban xrahil xchßôleb ut teßxjap reheb xban li raylal li teßxcßul nak li Kâcuaß tixsach ru lix naßajeb.
25:37b.JER.025.037 Li naßajej li cßajoß xchßinaßusal tâsachekß ru xban nak yô xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb.Li Kâcuaß tixcßutbesi lix joskßil joß jun li cakcoj li na-el chak chixsicßbal lix tib. Lix naßajeb li tenamit tâsachekß ru xbaneb li xicß nequeßiloc reheb, xban nak yô xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb.
25:38b.JER.025.038 Li Kâcuaß tixcßutbesi lix joskßil joß jun li cakcoj li na-el chak chixsicßbal lix tib. Lix naßajeb li tenamit tâsachekß ru xbaneb li xicß nequeßiloc reheb, xban nak yô xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb.
26
26:1b.JER.026.001 Saß li xbên chihab nak cuan chokß xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías.
26:2b.JER.026.002 Quixye re: —Xaklin saß li nebâl chiru li oquebâl re lin templo ut âtinan riqßuineb chixjunileb li nequeßchal chi lokßonînc. Ye reheb chixjunil li âtin li xinye âcue. Mâ jun li âtin li xinye incßaß ta tâye reheb.
26:3b.JER.026.003 Mâre teßabînk châcuu ut teßxcanab xbânunquil li mâusilal. Cui teßxcanab xbânunquil, lâin incßaß tinqßue li raylal saß xbêneb li yôquin chixcßoxlanquil.
26:4b.JER.026.004 Tâye reheb: Aßan aßin li naxye li Kâcuaß. Cui incßaß tex-abînk chicuu ut cui incßaß têbânu li cßaßru naxye lin chakßrab li quinqßue êre, lâin texinqßue chixtojbal lê mâc.
26:5b.JER.026.005 Cui incßaß têrabi li cßaßru nequeßxye li profetas li nequeßcßanjelac chicuu, li quintakla êriqßuin rajlal ut incßaß nequex-abin chiruheb,
26:6b.JER.026.006 lâin tinbânu re li templo aßin joß quinbânu re li tenamit Silo. Ut chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß teßxmajecua li tenamit aßin, chan.
26:7b.JER.026.007 Eb laj tij, eb li profeta ut chixjunileb li tenamit queßrabi nak laj Jeremías quixye li âtin aßin saß lix templo li Kâcuaß.
26:8b.JER.026.008 Nak laj Jeremías quirakeß chixyebal li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß, eb laj tij ut eb li profeta rochbeneb chixjunileb li tenamit queßxchap laj Jeremías ut queßxye re: —Tento tatcâmk.
26:9b.JER.026.009 ¿Cßaßut nak nacaye saß xcßabaß li Kâcuaß nak li cab aßin tâcanâk joß Silo? Ut, ¿cßaßut nak nacaye nak li tenamit aßin tâcanâk chi mâcßaß chic cuan chi saß? chanqueb. Ut chixjunileb li tenamit queßjoskßoß saß xbên laj Jeremías saß lix templo li Kâcuaß.
26:10b.JER.026.010 Nak eb li cuanqueb xcuanquil saß xyânkeb laj Judá queßrabi li cßaßru quicßulman, queßel saß li palacio ut queßcôeb saß junpât saß li templo ut queßchunla saß xnaßajeb chiru li acß oquebâl re lix templo li Kâcuaß.
26:11b.JER.026.011 Ut eb laj tij ut eb li profetas queßâtinac riqßuineb li tenamit joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil ut queßxye reheb: —Xcßulub câmc li cuînk aßin xban nak xye nak li katenamit tixcßul raylal. Lâex xerabi riqßuin êxic li cßaßru quixye, chanqueb.
26:12b.JER.026.012 Quiâtinac laj Jeremías riqßuineb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil ut riqßuineb ajcuiß li tenamit ut quixye: —Aß li Kâcuaß xtaklan chak cue chixyebal resil li raylal li tâchâlk saß xbên li templo aßin joß ajcuiß saß xbêneb li tenamit aßin. Lâex xerabi li cßaßru xinye.
26:13b.JER.026.013 Mêbânu chic li mâusilal. Tîcobresihomak ban lê yußam. Bânuhomak li cßaßru naxye li Dios re nak incßaß tixtakla saß êbên li raylal li quixye chak resil.
26:14b.JER.026.014 Aßut lâin cuanquin saß êrukß anakcuan. Bânuhomak cuiqßuin li cßaßru nequecßoxla nak us xbânunquil cue.
26:15b.JER.026.015 Aban chenauhak chi tzßakal cui tinêcamsi têbok chak nabal li raylal saß êbên ut saß xbên li tenamit aßin ut saß xbêneb li cuanqueb arin xban nak lâin mâcßaß inmâc. Relic chi yâl nak li âtin li xinye êre li Kâcuaß quitaklan chak cue chixyebal, chan laj Jeremías.
26:16b.JER.026.016 Tojoßnak eb li cuanqueb xcuanquil ut eb li tenamit queßxye reheb laj tij ut reheb li profeta: —Incßaß naru takateneb câmc saß xbên li cuînk aßin. Saß xcßabaß li Kâcuaß li kaDios x-âtinac kiqßuin, chanqueb.
26:17b.JER.026.017 Cuanqueb saß xyânkeb li tenamit laj cßamol be li queßâtinac riqßuineb li chßutchßûqueb aran.
26:18b.JER.026.018 Queßxye reheb: —Nak laj Ezequías cuan chokß xreyeb laj Judá, laj Miqueas re Moreset quiâtinac riqßuineb laj Judá ut quixye reheb chi joßcaßin: Li Kâcuaß li nimajcual Dios quixye nak li tenamit Sión tâsachekß ru. Li tenamit Jerusalén tâcanâk joß jun li chßochß becbil riqßuin li chßîchß arado. Ut li tzûl li cuan cuiß li templo tâsukßisîk chokß qßuicheß, chan laj Miqueas.
26:19b.JER.026.019 ¿Ma quicamsîc ta biß laj Miqueas xban li rey? ¿Ma quicamsîc ta biß xbaneb laj Judá? Quixxucua ban ru li Kâcuaß laj Ezequías ut quixtzßâma chiru li Dios nak târuxtâna ruheb li tenamit. Ut li Kâcuaß quixjal xcßaßux ut incßaß quixtakla li raylal saß xbêneb. ¿Ma takabok ta biß raylal saß kabên lâo riqßuin xcamsinquil li cuînk aßin? chanqueb.
26:20b.JER.026.020 Quicuan chic jun profeta li quiâtinac saß xcßabaß li Kâcuaß. Aßan laj Urías li ralal laj Semaías. Quiriat-jearim xtenamit. Laj Urías quixye ajcuiß resil li raylal li tixcßul li tenamit aßin ut li naßajej aßin. Quixye li âtin li quixye laj Jeremías.
26:21b.JER.026.021 Li rey Joacim quirabi li cßaßru quixye laj Urías. Queßrabi ajcuiß eb li nequeßtenkßan re ut eb li cuanqueb xcuanquil. Ut li rey quixcßûb ru nak tixcamsi laj Urías. Abanan laj Urías quixucuac ut quiêlelic. Cô toj Egipto.
26:22b.JER.026.022 Li rey Joacim quixtakla Egipto laj Elnatán li ralal laj Acbor. Cuanqueb chic cuib oxib li cuînk li queßtaklâc rochben laj Elnatán.
26:23b.JER.026.023 Eb aßan queßxchap laj Urías ut queßxcßam cuißchic Judá ut queßxkßaxtesi re li rey Joacim. Li rey Joacim quixtakla xcamsinquil riqßuin chßîchß ut queßxcut lix tzßejcual saß li muklebâl li nequeßcuteß cuiß li mâcßaßeb xcuanquil.Laj Ahicam li ralal laj Safán qui-oquen chirix laj Jeremías. Joßcan nak incßaß quikßaxtesîc saß rukßeb li tenamit re teßxcamsi.
26:24b.JER.026.024 Laj Ahicam li ralal laj Safán qui-oquen chirix laj Jeremías. Joßcan nak incßaß quikßaxtesîc saß rukßeb li tenamit re teßxcamsi.
27
27:1b.JER.027.001 Nak toj qui-oc chokß xreyeb laj Judá laj Sedequías li ralal laj Josías, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
27:2b.JER.027.002 —Tâyîb jun li yugo riqßuin cheß ut tâyîb ajcuiß li cßâm ut tâbacß chirix âcux.
27:3b.JER.027.003 Tâtakla resil chirixeb li takl li queßchal Jerusalén chi âtinac riqßuin laj Sedequías lix reyeb laj Judá. Takla resil riqßuineb lix reyeb laj Edom, lix reyeb laj Moab, lix reyeb li ralal xcßajol laj Amón, joß ajcuiß lix reyeb laj Tiro ut lix reyeb laj Sidón.
27:4b.JER.027.004 Ut tâye reheb nak teßxye reheb li nequeßtaklan saß xbêneb nak lâin li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel, ninye chi joßcaßin:
27:5b.JER.027.005 Riqßuin lix nimal lin cuanquil ut lin metzßêu lâin quinyîb li ruchichßochß ut eb li cristian joß eb ajcuiß li xul li cuanqueb saß ruchichßochß. Ut lâin yâl cue cßaßru tinbânu riqßuin. Lâin ninqßue li cßaßak re ru re li ani nacuaj xqßuebal cuiß.
27:6b.JER.027.006 Lâin xinqßuehoc re chixjunil li naßajej aßin rubel xcuanquil laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia, li tâcßanjelak chicuu. Ut tinqßueheb ajcuiß li xul li cuanqueb saß qßuicheß rubel xcuanquil.
27:7b.JER.027.007 Chixjunileb li tenamit saß ruchichßochß teßcßanjelak chiru aßan. Ut teßcßanjelak chiru li ralal joß ajcuiß chiru li ri toj tâcuulak xkßehil nak tâchapekß lix tenamiteb aßan xbaneb li xnînkal ru tenamit ut eb lix rey. Ut eb aßan chic teßcanâk rubel xcuanquil eb li nînkeb xcuanquil.
27:8b.JER.027.008 Cui cuan junak tenamit malaj ut junak rey incßaß teßxcubsi ribeb chi moco teßcßanjelak chiru li rey Nabucodonosor, lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb nak tintakla li plêt, li cueßej ut li caki yajel saß xbêneb toj retal teßxqßue ribeb rubel xcuanquil laj Nabucodonosor. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
27:9b.JER.027.009 Joßcan nak mêpâb li cßaßru nequeßxye li profetas, chi moco laj kße, chi moco li naxye xyâlal li matcß, chi moco têrabi li cßaßru nequeßxye li nequeßâtinac chirix li cßaßru tâcßulmânk. Incßaß tex-abînk chiruheb li nequeßyehoc êre nak incßaß têcubsi êrib rubel xcuanquil laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia.
27:10b.JER.027.010 Eb aßan ticßtiß li nequeßxye êre. Moco yâl ta. Cui têpâb li cßaßru nequeßxye eb aßan, tex-isîk saß lê naßaj. Lâin tin-isînk êre ut tâsachekß êru.
27:11b.JER.027.011 Abanan lâin tincanabeb chi cuânc saß xnaßajeb li tenamit li nequeßxcubsi ribeb ut nequeßcßanjelac chiru lix reyeb laj Babilonia. Tincanabeb chi cuânc saß xnaßajeb re nak teßxtrabaji lix chßochßeb. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin, chan li Dios.
27:12b.JER.027.012 Lâin laj Jeremías quinye chixjunil aßin re laj Sedequías lix reyeb laj Judá. Quinye re: —Qßue âcuib rubel xcuanquil lix reyeb laj Babilonia ut tatcßanjelak chiruheb re nak tâcuânk lê yußam.
27:13b.JER.027.013 ¿Cßaßru aj e nak tâqßue âcuib chi camsîc ut tâqßueheb ajcuiß lâ tenamit chi câmc saß li plêt malaj ut xban cueßej malaj ut xban caki yajel? Li Kâcuaß quixye nak joßcan têcßul cui incßaß texcßanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia.
27:14b.JER.027.014 Mex-abin chiruheb li profetas li nequeßxye êre nak incßaß texcßanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia xban nak eb aßan yôqueb chi ticßtißic.
27:15b.JER.027.015 Li Kâcuaß quixye nak incßaß quixtaklaheb. Yôqueb chi ticßtißic nak nequeßâtinac saß xcßabaß li Dios. Joßcan nak li Kâcuaß tâisînk êre saß lê naßaj rochbeneb lê profeta ut tâsachekß êru, chanquin re.
27:16b.JER.027.016 Ut lâin quinye reheb laj tij ut reheb li tenamit: —Aßan aßin li naxye li Kâcuaß: Mêpâb li cßaßru nequeßxye li profetas nak nequeßxye êre nak chi sêb teßcßamekß cuißchic chak li cßaßru cuan aran Babilonia li nacßanjelac saß lix templo li Dios. Eb aßan yôqueb chi ticßtißic chêru.
27:17b.JER.027.017 Mêpâb li cßaßru nequeßxye. Texcßanjelak chiru lix reyeb laj Babilonia re nak tâcuânk êyußam. ¿Cßaßru aj e nak tâsachekß ru li tenamit aßin?
27:18b.JER.027.018 Cui relic chi yâl nak profeteb aßan, ut cui yâl nak li Kâcuaß quiâtinac riqßuineb, xeßxtzßâma raj chiru li nimajcual Dios nak incßaß tâisîk saß li templo li cßaßak re ru, chi moco tâisîk saß li rochoch li rey. Tâcanâk ban saß xnaßajeb li cßaßak re ru li nacßanjelac.
27:19b.JER.027.019 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios chirixeb li okech, li nimla pila ut eb li cßochlebâl ut li cßaßak chic re ru li cuan saß li tenamit aßin.
27:20b.JER.027.020 Laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia incßaß quixcßam li cßaßak re ru aßan nak quixcßam aran Babilonia laj Jeconías li ralal laj Joacim lix reyeb laj Judá rochbeneb chixjunileb li nequeßtaklan aran Jerusalén ut Judá.
27:21b.JER.027.021 Joßcaßin quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, chirixeb li chßîchß li queßcanabâc saß lix templo li Kâcuaß ut saß li rochoch lix reyeb laj Judá aran Jerusalén.Chixjunil aßin tâcßamekß Babilonia ut aran tâcanâk toj saß li cutan nak lâin tinqßueheb cuißchic chi cßamecß saß xnaßajeb. Saß li cutan aßan lâin tinqßueheb cuißchic chi cuânc saß li naßajej aßin. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
27:22b.JER.027.022 Chixjunil aßin tâcßamekß Babilonia ut aran tâcanâk toj saß li cutan nak lâin tinqßueheb cuißchic chi cßamecß saß xnaßajeb. Saß li cutan aßan lâin tinqßueheb cuißchic chi cuânc saß li naßajej aßin. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
28
28:1b.JER.028.001 Quicuan jun li profeta aj Hananías xcßabaß. Aßan ralal laj Azur. Gabaón xtenamit. Saß li roß po re li xcâ chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Sedequías, laj Hananías quiâtinac riqßuin laj Jeremías saß li templo chiruheb laj tij ut chiruheb li tenamit.
28:2b.JER.028.002 Quixye re: —Joßcaßin xye li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, “Lâin tincuisi lix reyeb laj Babilonia.
28:3b.JER.028.003 Joßcaßin saß cuib chihab lâin tinqßueheb chi sukßîc chixjunil li secß ut li chßîchß li quicßanjelac saß li templo aßin li quicßameß Babilonia xban li rey Nabucodonosor.
28:4b.JER.028.004 Lâin tinqßue chi sukßîc arin laj Jeconías li ralal laj Joacim, lix reyeb laj Judá. Tinqßueheb ajcuiß chi sukßîc chixjunileb laj Judá li queßchapeß, ut queßcßameß Babilonia xban nak lâin tincuisi xcuanquil lix reyeb laj Babilonia,” chan li Kâcuaß.
28:5b.JER.028.005 Ut laj Jeremías quiâtinac riqßuin laj Hananías chiruheb laj tij ut chiruheb ajcuiß chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß li templo.
28:6b.JER.028.006 Quixye re: —Tixbânu taxak chi joßcan li Kâcuaß. Chi-uxmânk taxak joß xaye. Chixqßueheb ta chi sukßîc saß xnaßajeb chixjunil li secß ut li chßîchß li nacßanjelac saß li templo ut chixqßueheb ta ajcuiß chi sukßîc saß li naßajej aßin chixjunileb li cristian li queßcßameß Babilonia.
28:7b.JER.028.007 Abanan, chacuabi li yôquin chixyebal âcue chiruheb chixjunileb li tenamit.
28:8b.JER.028.008 Chalen najter nak toj mâjiß ninyoßla lâin ut lâat, eb li profeta queßxye resil nak saß nabal xnînkal ru tenamit tâcuânk li plêt ut li raylal ut li caki yajel.
28:9b.JER.028.009 Abanan cui junak li profeta naxye nak tâcuânk tuktûquil usilal, cui nacßulman li cßaßru naxye, tâcßutûnk nak relic chi yâl taklanbil xban li Dios, chan.
28:10b.JER.028.010 Tojoßnak laj Hananías quirisi li yugo li cuan chirix xcux li profeta Jeremías ut quixtok.
28:11b.JER.028.011 Ut chiruheb chixjunileb li tenamit laj Hananías quixye: —Joßcaßin quixye li Kâcuaß. Joß nak xtokeß li yugo aßin li xcuan chirix xcux laj Jeremías, joßcan ajcuiß nak lâin tincuisi xcuanquil laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Saß cuib chihab lâin tincuisi xcuanquil. Chanchan nak tincuisi li yugo chirix xcuxeb chixjunileb li tenamit ut tintok, chan. Nak quirakeß chi âtinac laj Hananías, li profeta Jeremías cô.
28:12b.JER.028.012 Nak laj Hananías ac xtok li yugo li cuan chirix xcux laj Jeremías, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías.
28:13b.JER.028.013 Ut quixye re: —Ayu ut tâye re laj Hananías nak li Kâcuaß quixye chi joßcaßin: Lâat xatok li yugo cheß, abanan lâin tinqßue jun li yugo chßîchß chokß rêkaj.
28:14b.JER.028.014 Lâin li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, ninye chi joßcaßin: Lâin tinqßueheb chixjunileb li tenamit chi cßanjelac chokß xmôs laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Chanchan nak xinqßue jun yugo chßîchß chirix xcuxeb. Chixjunileb li cristian joß eb ajcuiß li xul xinqßue rubel xcuanquil laj Nabucodonosor, chan li Kâcuaß.
28:15b.JER.028.015 Ut li profeta Jeremías quixye re laj Hananías: —Abi li yôquin chixyebal âcue, at Hananías. Mâcuaß li Kâcuaß xyehoc âcue li cßaßru xaye, abanan lâat xabalakßiheb li tenamit riqßuin li ticßtiß li xaye.
28:16b.JER.028.016 Joßcan nak li Kâcuaß xye nak tatrisi saß ruchichßochß. Chiru ajcuiß li chihab aßin tatcâmk xban nak xacßam xbeheb li tenamit chixkßetkßetinquil ribeb chiru li Kâcuaß, chan.Ut saß li xcuuk po re li chihab aßan quicam laj Hananías.
28:17b.JER.028.017 Ut saß li xcuuk po re li chihab aßan quicam laj Hananías.
29
29:1b.JER.029.001 Laj Jeremías quixtzßîba jun li hu nak cuan Jerusalén ut quixtakla Babilonia riqßuineb laj tij ut eb laj cßamol be, joß eb ajcuiß li profeta ut chixjunileb li tenamit li queßcßameß chi prêxil xban laj Nabucodonosor.
29:2b.JER.029.002 Quixtzßîba li hu aßan nak ac queßchapeß ut queßcßameß Babilonia li rey Jeconías ut lix naß, ut eb li nequeßcßanjelac saß li palacio, joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil aran Jerusalén ut Judá, rochbeneb laj pechß ut laj tßenol chßîchß li nequeßxnau trabajic chi us.
29:3b.JER.029.003 Laj Sedequías, lix reyeb laj Judá, quixtaklaheb laj Elasa li ralal laj Safán ut laj Gemarías li ralal laj Hilcías chi âtinac riqßuin laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia. Laj Jeremías quixtakla jun li hu chirixeb nak queßcôeb Babilonia. Li hu li quixtakla naxye chi joßcaßin:
29:4b.JER.029.004 Joßcaßin naxye li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel êre lâex chêjunilex li quexchapeß Jerusalén ut quexcßameß Babilonia:
29:5b.JER.029.005 Têyîb lê rochoch re texcuânk cuiß ut tex-âuk re têtzaca ru lê racuîmk.
29:6b.JER.029.006 Chexsumlâk re teßcuânk êralal êcßajol. Sicßomak li rixakileb lê ralal ut qßuehomakeb lê rabin chi sumlâc re nak teßcuânk ajcuiß li ralal xcßajoleb. Chexnabalokß ut chexqßuiânk.
29:7b.JER.029.007 Chexcuânk saß xyâlal re nak us teßêlk li tenamit li xeßchapoc êre. Chetzßâma li rusilal li Dios saß xbên li naßajej aßin xban nak cui us na-el li naßajej, us ajcuiß tex-êlk lâex.
29:8b.JER.029.008 Joßcaßin xye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: Mêqßue êrib chixbalakßi eb li profeta ut eb laj kße li cuanqueb saß êyânk, chi moco têrabi li cßaßru nequeßxye li nequeßmatqßuec.
29:9b.JER.029.009 Eb aßan nequeßxye ticßtiß saß incßabaß. Moco yâl ta nak lâin xintaklan reheb.
29:10b.JER.029.010 Li Kâcuaß quixye ajcuiß: —Nak ac xnumeß li lajêb xcâcßâl chihab nak xexinqßue chi cuânc rubel xcuanquileb laj Babilonia, lâin tincuil xtokßobâl êru ut texinqßue chi sukßîc cuißchic saß lê naßaj joß xinye êre.
29:11b.JER.029.011 Caßaj cuiß lâin ninnau cßaßru xincßûb ru xbânunquil chokß êre. Xincßûb ru êtenkßanquil. Mâcuaß raylal tinbânu êre. Usilal ban tinbânu êre, joß yôquex chiroybeninquil.
29:12b.JER.029.012 Saß eb li cutan aßan lâex textijok ut textzßâmânk chicuu, ut lâin tincuabi lê tij.
29:13b.JER.029.013 Nak tinêsicß, tinêtau xban nak tinêsicß chi anchal êchßôl.
29:14b.JER.029.014 Nak tinêsicß tinêtau. Lâin texinqßue chi sukßîc saß lê naßaj. Lâin texinchßutub saß chixjunileb li naßajej li xinjeqßui cuiß êru. Texcuisi chak saß li naßajej li xexcßameß cuiß, chan li Kâcuaß.
29:15b.JER.029.015 Lâex nequeye nak li Kâcuaß xqßue li profetas chi cßanjelac saß êyânk aran Babilonia.
29:16b.JER.029.016 Cheqßuehak retal li cßaßru naxye li Kâcuaß chirix li rey li quicßojla saß xnaßaj li rey David ut chirixeb li cuanqueb saß li tenamit aßin, lê rech tenamitil li incßaß queßcßameß chi prêxil êrochben.
29:17b.JER.029.017 Li Kâcuaß li nimajcual Dios naxye chi joßcaßin: —Lâin tintakla li plêt, li cueßej, ut li caki yajel saß xbêneb. Tincanabeb chi mâcßaß chic xcuanquileb. Chanchanakeb li higo li kßaynak, li incßaß chic naru xloubal xban xkßaynakil.
29:18b.JER.029.018 Junelic tintakla li plêt, li cueßej ut li caki yajel saß xbêneb. Chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß teßsachk xchßôl chirilbaleb. Teßhobekß ut teßseßêk. Yalak bar tebintakla, teßetzßûk ut teßmajecuâk.
29:19b.JER.029.019 Teßxcßul chi joßcan xban nak incßaß queßxpâb li cuâtin li quiyeheß reheb junelic xbaneb lin profetas li queßcßanjelac chicuu. Joßcan ajcuiß lâex. Chi moco lâex li quexcßameß chi najt xerabi li cuâtin, chan li Kâcuaß.
29:20b.JER.029.020 Joßcan ut cherabihak li cßaßru naxye li Kâcuaß lâex li quexchapeß aran Jerusalén ut quexcßameß Babilonia.
29:21b.JER.029.021 Li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel naxye chi joßcaßin chirix laj Acab li ralal laj Colaías ut chirix ajcuiß laj Sedequías li ralal laj Maasías li queßxye ticßtiß saß xcßabaß li Dios, “Lâin tinkßaxtesiheb saß rukß laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Laj Nabucodonosor tixtakla xcamsinquileb chêru lâex,” chan li Dios.
29:22b.JER.029.022 Xmâqueb aßan nak chixjunileb laj Judá li cuanqueb Babilonia teßxye chi joßcaßin nak teßmajecuânk, “Li Kâcuaß tixbânu âcue joß quixbânu reheb laj Sedequías ut laj Acab li queßcßateß xban li rey Nabucodonosor.”
29:23b.JER.029.023 Cßajoß li mâusilal queßxbânu aran Israel. Queßxmux ru lix sumlajiqueb nak queßxchßic ribeb riqßuineb li rixakileb li ras rîtzßin. Xeßxye ticßtiß saß incßabaß. Mâcuaß lâin xintaklan reheb. Lâin ninnau nak incßaß us yôqueb. Incßaß us lix naßlebeb, chan li Kâcuaß.
29:24b.JER.029.024 Li Kâcuaß quixye re laj Jeremías nak tixye chi joßcaßin re laj Semaías, Nehelam xtenamit:
29:25b.JER.029.025 Li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel naxye chi joßcaßin: —Lâat xataklaheb li hu saß âcßabaß lâat reheb li cuanqueb Jerusalén ut re laj Sofonías laj tij li ralal laj Maasías ut reheb ajcuiß chixjunileb laj tij. Ut xaye re laj Sofonías chi joßcaßin:
29:26b.JER.029.026 Li Kâcuaß xxakaban âcue chokß aj tij chokß rêkaj laj Joiada. Ut lâat chic tattaklânk saß li templo. Ut chixjunileb li cuînk li teßlôcokß ru ut teßxye nak aßaneb profeta, tâqßueheb saß tzßalam ut tâbaqßueb riqßuin cadena.
29:27b.JER.029.027 ¿Cßaßut nak incßaß xakßus laj Jeremías li xchal Anatot? Aßan yô chixqßuebal rib chokß profeta.
29:28b.JER.029.028 Laj Jeremías quixtakla chak xyebal ke arin Babilonia nak najt tocuânk arin. Takayîb li kochoch re tocuânk cuiß ut toâuk re takatzaca ru li kacuîmk, chan saß lix hu.
29:29b.JER.029.029 Ut laj Sofonías laj tij quiril xsaß li hu chiru li profeta Jeremías.
29:30b.JER.029.030 Ut li Dios quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
29:31b.JER.029.031 —Takla li esilal aßin reheb chixjunileb li queßcßameß Babilonia ut tâye reheb: Joßcaßin xye li Kâcuaß chirix laj Semaías, Nehelam xtenamit. Laj Semaías xexbalakßi nak xye êre nak saß incßabaß x-âtinac. Ut aßan moco yâl ta xban nak mâcuaß lâin xintaklan re.Joßcan nak lâin li Kâcuaß tinqßue laj Semaías chixtojbal xmâc. Incßaß teßcuânk li ralal xcßajol saß êyânk, chi moco târil laj Semaías li usilal li tinbânu reheb lin tenamit xban nak laj Semaías quixcßam xbeheb li tenamit chixkßetkßetinquil ribeb chicuu, chan li Kâcuaß.
29:32b.JER.029.032 Joßcan nak lâin li Kâcuaß tinqßue laj Semaías chixtojbal xmâc. Incßaß teßcuânk li ralal xcßajol saß êyânk, chi moco târil laj Semaías li usilal li tinbânu reheb lin tenamit xban nak laj Semaías quixcßam xbeheb li tenamit chixkßetkßetinquil ribeb chicuu, chan li Kâcuaß.
30
30:1b.JER.030.001 Li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
30:2b.JER.030.002 —Aßan aßin li âtin li quixye li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel. Tzßîba saß jun li hu chixjunil li xinye âcue.
30:3b.JER.030.003 Tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßueheb cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb lin tenamit li cuanqueb chi prêxil. Tinqßueheb chi sukßîc saß li naßajej li quinqßue reheb lix xeßtônil yucuaßeb re nak teßcuânk aran, chan li Dios.
30:4b.JER.030.004 Abanan, aßaneb aßin li âtin li quixye li Kâcuaß chirixeb laj Israel ut eb laj Judá.
30:5b.JER.030.005 Li japoc e, retal li xucuac, yô chi abîc. Mâcuaß resil li tuktûquil usilal li yô chi abîc.
30:6b.JER.030.006 Cßoxlahomak junpâtak. ¿Ma naru ta biß nayoßla junak xcßulaßal li cuînk? ¿Cßaßut nak yôqueb chi xucuac li cuînk ut yôqueb chi yâbac? Sakquirin aj chic nequeßiloc xbaneb xxiu. Chanchaneb chic li ixk li oqueb re chi qßuirâc.
30:7b.JER.030.007 Tâcuulak xkßehil nak teßxcßul junak li nimla raylal. Mâcßaß naru najuntakßêtaman cuiß li raylal aßan. Kßaxal ra teßxcßul li ralal xcßajol laj Jacob. Abanan eb aßan teßcolekß chiru li raylal.
30:8b.JER.030.008 Saß li cutan aßan, chan li Kâcuaß, lâin tincuisi li raylal li cuanqueb cuiß. Chanchan nak tintok li yugo ut tincuisi li cadena li bacßbôqueb cuiß. Incßaß chic teßqßuehekß saß cacuil cßanjel xbaneb li jalaneb xtenamit.
30:9b.JER.030.009 Teßcßanjelak ban chic chicuu lâin lix Dioseb ut chiru li ralal laj David li tinxakab chokß xreyeb.
30:10b.JER.030.010 Li Kâcuaß quixye: —Mexxucuac lâex li ralal xcßajol laj Jacob laj cßanjel chicuu. Mexxucuac lâex aj Israel. Lâin tincolok êre saß li najtil tenamit. Lâin tincolok reheb lê ralal êcßajol saß li naßajej li queßcßameß cuiß. Eb li ralal xcßajol laj Jacob teßcuânk cuißchic saß tuktûquil usilal ut incßaß chic teßxucuak.
30:11b.JER.030.011 Lâin cuânkin êriqßuin ut lâin tincolok êre. Usta tinsacheb ru chi junaj cua li tenamit li xexinjeqßui cuiß, abanan lâin incßaß tinsach êru chi junaj cua. Lâin tinkßusuk êre, abanan tinbânu saß tîquilal. Incßaß texincanab chi incßaß têtoj rix lê mâc.
30:12b.JER.030.012 Li Kâcuaß quixye reheb lix tenamit: —Li raylal li yôquex chixcßulbal chanchan jun li yocßol li mâcßaß xbanol.
30:13b.JER.030.013 Mâ ani na-oquen chêrix. Mâ ani nabanoc êre. Ut mâcßaß junak ban tâbanok re lê raylal.
30:14b.JER.030.014 Xextzßektânâc xbaneb li tenamit li xeßoquen chêrix. Incßaß chic nequexcßoxlaheb. Xban lê mâusilal ut xban ajcuiß nak numtajenak li mâc xebânu, lâin xexinqßue saß raylal joß nequeßxbânu li xicß nequeßiloc êre.
30:15b.JER.030.015 ¿Cßaßut nak nequejap êre xban li raylal li yôquex chixcßulbal? Mâcßaß xbanol lê raylal. Xexinqßue chixcßulbal li raylal aßin xban nak numtajenak li mâc xebânu. Kßaxal numtajenak lê mâusilal.
30:16b.JER.030.016 Abanan tâcuulak xkßehil nak kßaxal ra teßxcßul eb li nequeßxbânu raylal êre. Teßchapekß ut teßcßamekß chi prêxil eb li xicß nequeßiloc êre. Tâmakßekß chiruheb li cßaßru reheb li nequeßmakßoc li cßaßru êre lâex. Ut tâelkßâk ajcuiß chiruheb li cßaßru reheb aßan li xeßelkßan re li cßaßru êre lâex.
30:17b.JER.030.017 Lâin texinqßuirtesi ut tinban lê yocßolal, usta eb li xicß nequeßiloc êre nequeßxye nak li tenamit Sión tzßektânanbil ut mâ ani nacßoxlan re.
30:18b.JER.030.018 Ut quixye cuißchic li Kâcuaß: —Lâin tincßameb cuißchic lin tenamit saß li naßajej li quinqßue re laj Jacob. Tincuil xtokßobâl ru lix tenamiteb. Tâyîbâk cuißchic li tenamit saß xbên li quipoßeß najter. Ut li palacio tâxakabâk cuißchic saß lix naßaj joß nak quicuan junxil.
30:19b.JER.030.019 Ut eb li tenamit teßbichânk re bantioxînc ut teßbichânk xban xsahileb xchßôl. Tebinqßue cuißchic chi qßuiânc toj retal teßnabalokß. Tinqßue cuißchic xlokßaleb ut incßaß chic teßtzßektânâk.
30:20b.JER.030.020 Eb li ralal xcßajol teßcuânk joß nak queßcuan najter. Ut tinxakab saß xnaßaj lix tenamiteb. Chixjunileb li teßrahobtesînk reheb tinqßueheb chixtojbal xmâc.
30:21b.JER.030.021 Saß xyânkeb ajcuiß aßan tâêlk chak li tâcßamok be chiruheb. Li ani tâtaklânk saß xbêneb lâin tinsicß ru saß xyânkeb. Aßan tââtinak cuiqßuin ut lâin tincuabi. ¿Ma cuan ta biß junak târûk tââtinak cuiqßuin cui lâin incßaß tinbok?
30:22b.JER.030.022 Aßanakeb lin tenamit ut lâinak lix Dioseb, chan li Dios.
30:23b.JER.030.023 Li Dios naxcßutbesi lix joskßil chiruheb li incßaß useb xnaßleb. Chanchan li câk-sut-ikß.Lix joskßil li Dios incßaß tânumekß toj retal tixbânu chixjunil li naraj xbânunquil. Saß eb li cutan teßchâlk têtau ru li naßleb aßin.
30:24b.JER.030.024 Lix joskßil li Dios incßaß tânumekß toj retal tixbânu chixjunil li naraj xbânunquil. Saß eb li cutan teßchâlk têtau ru li naßleb aßin.
31
31:1b.JER.031.001 Li Kâcuaß quixye: —Saß eb li cutan aßan lâinak lix Dioseb chixjunileb lix têpaleb laj Israel ut aßanakeb lin tenamit.
31:2b.JER.031.002 Quixye ajcuiß li Kâcuaß: —Eb li incßaß teßcamsîk saß li plêt tincuil xtokßobâl ruheb nak cuânkeb saß li chaki chßochß. Lâin tinqßueheb laj Israel chi hilânc chiru li raylal li yôqueb chixcßulbal.
31:3b.JER.031.003 Li Kâcuaß quixcßutbesi rib chiruheb laj Israel junxil ut quixye reheb: —Lâin junelic ninrahoc êre. Joßcan nak junelic nacuuxtâna êru.
31:4b.JER.031.004 Lâin tinyîb cuißchic lê tenamit, lâex aj Israel. Ut texinqßue cuißchic chi cuânc saß lê tenamit. Têchap cuißchic lê cuajb ut texxic chi xajoc xban xsahil êchßôl.
31:5b.JER.031.005 Têrau cuißchic lê uvas saß eb li tzûl li cuanqueb Samaria. Eb laj acuinel teßâuk ut teßxyal xsahil li ru li racuîmkeb.
31:6b.JER.031.006 Tâcuulak xkßehil nak eb li yôqueb chi cßacßalênc saß eb li tzûl li cuanqueb aran Efraín teßxjap re chixyebal, “¡Quimkex! Toxic Sión chixlokßoninquil li Kâcuaß li kaDios,” chaßakeb.
31:7b.JER.031.007 Li Kâcuaß quixye: —¡Bichankex xban xsahil êchßôl saß xcßabaßeb li ralal xcßajol laj Jacob, li nim xcuanquil saß xyânkeb chixjunileb li tenamit! Chi-abîk xyâb lê cux nak têlokßoni li Kâcuaß ut têye, “Li Kâcuaß xcoloc reheb lix tenamit. Aßan xcoloc ke lâo aj Israel li joß qßuial chic xocana.”
31:8b.JER.031.008 Lâin tincßameb chak lin tenamit saß eb li naßajej li cuanqueb cuiß saß li norte. Tinchßutub ruheb chixjunileb yalak bar cuânkeb saß ruchichßochß. Eb li mutzß ruheb ut eb li yêk rok teßchâlk rochbeneb, joß eb ajcuiß li yaj aj ixk ut li ac xeßqßuira. Kßaxal nabaleb li qßuila tenamit li teßchâlk.
31:9b.JER.031.009 Yôkeb chi tijoc ut yôkeb chi yâbac nak yôkeb chi sukßîc. Tincßameb chireheb li rok haß saß li be tîc ru. Ut incßaß teßxtich li rokeb. Tinbânu chi joßcan xban nak lâin lix yucuaßeb laj Israel ut laj Efraín, aßan li xbên cualal.
31:10b.JER.031.010 Ex tenamit, abihomak râtin li Dios ut yehomak resil reheb li tenamit li cuanqueb chire li palau. Li jun li quijeqßuin reheb laj Israel tixchßutub cuißchic ruheb ut aßan tâilok reheb joß nak laj ilol xul naril lix carner.
31:11b.JER.031.011 Li Kâcuaß tâcolok reheb li ralal xcßajol laj Jacob. Aßan tâcolok reheb saß rukßeb li kßaxal cauheb rib chiruheb aßan.
31:12b.JER.031.012 Japjôkeb re xban xsahil xchßôleb nak yôkeb chi châlc saß li tzûl Sión. Teßsahokß saß xchßôleb xban li usilal tinbânu reheb. Lâin li Kâcuaß. Tinqßueheb lix trigo, li acß vino ut li aceite, joß eb ajcuiß lix carner, ut eb lix quetômk. Kßaxal us cuânkeb. Chanchanakeb li acuîmk li natßakresîc chi us. Mâcßaßak chic rahil chßôlej.
31:13b.JER.031.013 Eb li tukß ix teßxajok xban xsahil xchßôleb. Sahakeb saß xchßôl li chßajom ut eb li chêquel cristian. Lâin tincßojob xchßôleb ut tinsukßisi lix rahil xchßôleb chokß sahil chßôlejil.
31:14b.JER.031.014 Tinqßueheb li châbil tzacaêmk chixtzacaheb laj tij. Ut eb lin tenamit sa teßcuânk xban nak lâin tinqßue reheb li cßaßru teßraj. Lâin li Kâcuaß yôquin chi yehoc re aßin.
31:15b.JER.031.015 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß: —Qui-abîc li yâbac saß li tenamit Ramá xban li nimla rahil chßôlej, ut li yotßba chßôlej li queßxcßul. Aßaneb li ralal xcßajol lix Raquel li yôqueb chi yâbac chirixeb lix cocßal. Ut incßaß chic nacßojla xchßôleb xban nak ac camenakeb chic li ralal xcßajoleb.
31:16b.JER.031.016 Joßcaßin quixye li Kâcuaß: —Ex ixk, canabomak yâbac xban nak li raylal li yôquex chixcßulbal tâcuânk xkßajcâmunquil. Eb lê ralal êcßajol teßêlk saß xtenamiteb li xicß nequeßiloc reheb ut teßsukßîk cuißchic saß lix naßajeb.
31:17b.JER.031.017 Cuan cßaßru nequeroybeni. Eb lê ralal êcßajol teßsukßîk cuißchic saß lix tenamiteb. Lâin li Kâcuaß yôquin chi yehoc re aßin.
31:18b.JER.031.018 Lâin quicuabi nak eb li ralal xcßajol laj Efraín yôqueb chi yâbac xban li raylal yôqueb chixcßulbal. Ut queßxye, “Xoâtij joß nak natijeß junak bôyx toj sâj li mâjiß tijbil. Ut xkacßul li kakßusbal. At Kâcuaß, choâcßul ta cuißchic xban nak nakaj cuißchic sukßîc âcuiqßuin. Lâat li kaDios.
31:19b.JER.031.019 Nak ac xatkatzßektâna xkacßoxla nak incßaß us xkabânu ut xkajal kacßaßux. Nak ac xoâqßue chixtojbal kamâc, xkatacuasi kib xban xrahil kachßôl. Xutânal xkacßul xban li mâusilal xkabânu saß kasâjilal.”
31:20b.JER.031.020 Li Dios quixye: —¿Ma mâcuaßeb ta biß cualal incßajol li ralal xcßajol laj Efraín? Aßaneb li kßaxal rarôqueb inban. Aßaneb li nequeßqßuehoc xsahil inchßôl. Usta ninkßuseb, abanan junelic cuanqueb saß inchßôl. Nayotßeß inchßôl xbaneb. Joßcan nak nacuuxtâna ruheb, chan li Dios.
31:21b.JER.031.021 Qßuehomak retalil li be li quexnumeß cuiß nak quexcôex. Qßuehomak retal chi us. Sukßinkex cuißchic saß lê naßaj, ex tukß ix aj Israel.
31:22b.JER.031.022 ¿Joß najtil chic têbeni êrib yalak bar, lâex li incßaß nequex-abin chicuu? Lâin li Kâcuaß tinqßue jun li acß naßleb saß ruchichßochß. Aßan nak li ixk li tâilok re li cuînk.
31:23b.JER.031.023 Li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel quixye: —Lâin tebincßam cuißchic laj Israel saß lix naßajeb aran Judá. Nak cuânkeb saß lix tenamiteb, teßxye, “Li Kâcuaß taxak chi-osobtesînk re lix santil tzûl li cuan Jerusalén, li santil naßajej li nacuan cuiß”.
31:24b.JER.031.024 Eb li cristian cuotz teßcuânk saß li naßajej Judá ut saß eb li tenamit. Teßcuânk laj acuinel ut teßcuânk ajcuiß laj ilol xul.
31:25b.JER.031.025 Lâin tinqßueheb xcacuilal li lublûqueb. Ut tincßojob ajcuiß xchßôleb li raheb saß xchßôl, chan li Dios.
31:26b.JER.031.026 Ut laj Jeremías quixye: —Nak qui-aj cuu quicuulac chicuu li cßaßru quinmatqßue, chan.
31:27b.JER.031.027 —Abihomak li tinye êre, chan li Kâcuaß. Tâcuulak xkßehil nak lâin tebinqßue cuißchic chi tâmc li cristian joß ajcuiß li quetômk saß li naßajej Israel ut saß li naßajej Judá.
31:28b.JER.031.028 Chanru nak xebinqßue saß raylal ut xeßcuisi saß lix naßajeb, ut xinrahobtesiheb ut xebinsach, joßcan ajcuiß nak tebincuaclesi cuißchic ut tintenkßaheb chixyîbanquil lix tenamiteb re nak teßcuânk aran.
31:29b.JER.031.029 Saß eb li cutan nak tebincuaclesi cuißchic li tenamit, incßaß chic teßxye chi joßcaßin: Li naßbej yucuaßbej nequeßxlou li uvas rare ut aß chic lix cocßal nequeßecßan re lix cßahil.
31:30b.JER.031.030 Xban nak li ani naxlou li uvas rare, aßan ajcuiß tâecßânk re lix cßahil. Naraj naxye nak li ani naxbânu li mâusilal, aßan ajcuiß li tâcâmk xban lix mâusilal, chan li Dios.
31:31b.JER.031.031 Ut quixye ajcuiß li Dios: —Tâcuulak xkßehil nak lâin tinbânu jun li acß contrato riqßuineb li ralal xcßajol laj Israel, ut riqßuineb li ralal xcßajol laj Judá.
31:32b.JER.031.032 Mâcuaß joß li contrato li quinbânu riqßuineb lix xeßtônil yucuaß nak quebinchßilo chak chi rukßeb nak quicuisiheb chak saß li tenamit Egipto. Usta lâin chanchanin jun li bêlomej chokß reheb, abanan eb aßan queßxsach xcuanquil li contrato quinbânu riqßuineb junxil.
31:33b.JER.031.033 Li acß contrato tinbânu riqßuineb laj Israel nak tâcuulak xkßehil, aßan aßin: Tinqßue chi cuânc lin chakßrab saß li râmeb ut tinqßue chi cuânc saß lix chßôleb. Lâinak lix Dioseb ut aßanakeb lin tenamit.
31:34b.JER.031.034 Moco tento ta nak toj teßxye re li ras rîtzßin “¿Ma nacanau ani li tzßakal Dios?” xban nak chixjunileb, joß cocß joß nînk, teßxnau nak lâin li Kâcuaß Dios. Ut lâin tincuyeb tinsacheb lix mâqueb ut incßaß chic tânak saß inchßôl lix mâusilaleb, chan li Kâcuaß.
31:35b.JER.031.035 Li Kâcuaß quixye: —Lâin li Kâcuaß ninqßuehoc re li sakße chixcutanobresinquil li cutan. Ut ninqßueheb li chahim ut li po chi lemtzßûnc chiru kßojyîn. Lâin ninqßuehoc chi ecßânc ru li palau joß ajcuiß lix cau ok. Lâin li “Nimajcual Dios” incßabaß.
31:36b.JER.031.036 Cui li sakße ut eb li chahim ut li po mâcßaßakeb chic, mâcßaßakeb ajcuiß chic lin tenamit Israel.
31:37b.JER.031.037 Cui nacuulac xkßehil nak târûk teßxbis ru li choxa ut teßxtzol rix li ruchichßochß toj saß xchßamal, saß li cutan aßan lâin tintzßektânaheb laj Israel xban chixjunil li cßaßru queßxbânu, chan li Dios.
31:38b.JER.031.038 Tâcuulak xkßehil nak li tenamit aßin tâyîbâk chokß cue. Naticla chak cuan cuiß li cab li najt xteram re laj Hananeel ut nacuulac cuan cuiß li puerta li cuan saß xuc.
31:39b.JER.031.039 Li nubâl tâcuulak saß li tzûl Gareb ut tixqßue chak vuêlt toj Goa.Joß ajcuiß chixjunil li ru takßa li nequeßmukeß cuiß li camenak ut nequeßcuteß cuiß lix chahil, joß eb ajcuiß li cßalebâl li cuan cuiß li nimaß Cedrón, ut nacuulac ajcuiß toj saß li xuc li cuan cuiß li oquebâl li nequeßnumeß cuiß li cacuây. Chixjunil li naßajej aßan santobresinbilak chicuu lâin li Kâcuaß. Ut li tenamit incßaß chic tâsachekß ru chi moco tâjuqßuekß, chan li Dios.
31:40b.JER.031.040 Joß ajcuiß chixjunil li ru takßa li nequeßmukeß cuiß li camenak ut nequeßcuteß cuiß lix chahil, joß eb ajcuiß li cßalebâl li cuan cuiß li nimaß Cedrón, ut nacuulac ajcuiß toj saß li xuc li cuan cuiß li oquebâl li nequeßnumeß cuiß li cacuây. Chixjunil li naßajej aßan santobresinbilak chicuu lâin li Kâcuaß. Ut li tenamit incßaß chic tâsachekß ru chi moco tâjuqßuekß, chan li Dios.
32
32:1b.JER.032.001 Nak yô xlaje chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Sedequías, li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Jeremías. Aßin quicßulman nak yô cuakxaklaju chihab roquic chokß rey laj Nabucodonosor aran Babilonia.
32:2b.JER.032.002 Lix soldado laj Nabucodonosor yôqueb chi pletic riqßuineb laj Jerusalén. Ut laj Jeremías cuan chi prêxil saß li nebâl re li cab li nequeßcuan cuiß eb li nequeßcßacßalen re lix palacio lix reyeb laj Judá.
32:3b.JER.032.003 Laj Sedequías lix reyeb laj Judá quixqßue chi prêxil laj Jeremías xban li cßaßru quixye. Laj Sedequías quixye re: —¿Cßaßut nak yôcat chixyebal nak li Kâcuaß tixkßaxtesi li tenamit aßin saß rukß lix reyeb laj Babilonia ut târêchani?
32:4b.JER.032.004 Lâat yôcat chixyebal nak lâin lix reyeb laj Judá incßaß tincolekß saß rukßeb laj Babilonia. Tinkßaxtesîk ban saß rukß lix reyeb laj Babilonia ut toâtinak chi kibil kib ut takacaßya kib.
32:5b.JER.032.005 Tinixcßam toj Babilonia ut aran tincanâk toj nak li Kâcuaß tixbânu li cßaßru târaj riqßuineb. Cui topletik riqßuineb laj Babilonia, incßaß tonumtâk saß xbêneb, chancat.—
32:6b.JER.032.006 Quixye laj Jeremías: —Li Kâcuaß quixye cue:
32:7b.JER.032.007 Laj Hanameel li ralal laj Salum lâ cuican tâchâlk âcuiqßuin chixyebal âcue nak tâlokß chokß âcue lix chßochß li cuan Anatot xban nak lâat li rechßalal ut naru tâlokß, chan cue.
32:8b.JER.032.008 Ut joßcan quicßulman. Laj Hanameel, li ralal li cuican quichal cuiqßuin nak cuanquin chi prêxil saß li nebâl re li cab li nequeßcuan cuiß eb li nequeßcßacßalen ut quixye cue: —Lokß chokß âcue li chßochß li cuan Anatot li cuan saß xcuênt lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín. Naru tâlokß xban nak lâat cuechßalal, chan. Ut lâin xinqßue retal nak li Dios târaj nak tinlokß.
32:9b.JER.032.009 Joßcan nak lâin quinlokß riqßuin laj Hanameel li chßochß li cuan Anatot. Caßchßin mâ mero libra li plata li quintoj cuiß.
32:10b.JER.032.010 Xinbis li plata saß li bisleb. Xintzßîba li hu ut xinqßue sello chiru ut xincßut chiruheb li testigo.
32:11b.JER.032.011 Chirix aßan xincßam li cuib chi hu, li cuan sello chiru, joß ajcuiß li mâcßaß sello chiru.
32:12b.JER.032.012 Ut xinqßue li hu aßin re laj Baruc, li ralal laj Nerías, li ri laj Maasías, chiru laj Hanameel li ralal li cuican, ut chiruheb li testigo li queßxtzßîba xcßabaßeb saß lix huhul li chßochß ut chiruheb ajcuiß chixjunileb laj judío li cuanqueb saß li nebâl re li cab li cuanquin cuiß chi prêxil.
32:13b.JER.032.013 Xinqßue li hu re laj Baruc ut xinchakßrabi ut xinye re:
32:14b.JER.032.014 —Joßcaßin quixye li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel. Cßam li hu aßin, lix huhul li chßochß li xinlokß, li cuan sello chiru, joß ajcuiß li mâcßaß sello chiru, ut tâxoc saß junak li chßochß cuc re nak mâcßaß teßxcßul.
32:15b.JER.032.015 Bânu chi joßcan xban nak li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel naxye chi joßcaßin: Tâcuulak xkßehil nak tâlokßmânk cuißchic li ochoch, li cßalebâl ut lix naßaj li acuîmk uvas saß li naßajej aßin, chan.
32:16b.JER.032.016 Nak ac quinqßue li hu re laj Baruc li ralal laj Nerías, quintijoc chiru li Dios ut quinye re:
32:17b.JER.032.017 —At Kâcuaß, at nimajcual Dios, kßaxal nim lâ cuanquil. Lâat catyîban re li choxa ut li ruchichßochß riqßuin xnimal âcuanquil. Mâcßaß chßaßaj châcuu lâat.
32:18b.JER.032.018 Lâat nacacuuxtânaheb ru li qßuila okßob chi cristian, abanan nacatakla li raylal saß xbên li tenamit re nak teßxtoj rix xmâqueb lix naß xyucuaßeb. At Kâcuaß, “Nimajcual Dios” âcßabaß ut kßaxal nim lâ cuanquil.
32:19b.JER.032.019 Kßaxal lokß li nacacßûb ru ut sachba chßôlej li nacabânu riqßuin xnimal lâ cuanquil. Lâat nacacuil chixjunil li nequeßxbânu li cristian. Ut nacaqßue xkßajcâmunquil li junjûnk aß yâl chanru lix yehom xbânuhom.
32:20b.JER.032.020 Cabânu li sachba chßôlej ut li milagros aran Egipto. Ut chalen toj anakcuan yôcat chixbânunquil li sachba chßôlej arin Israel ut saß chixjunil li ruchichßochß. Joßcan nak naqßueheß âlokßal toj chalen anakcuan.
32:21b.JER.032.021 Riqßuin sachba chßôlej ut milagro cacuisiheb chak lâ tenamit Israel aran Egipto. Riqßuin lâ cuanquil cacßut lâ joskßil chiruheb li xicß nequeßiloc âcue ut caqßue xxiuheb.
32:22b.JER.032.022 Caqßue li naßajej aßin reheb joß caye reheb lix xeßtônil yucuaß nak tâbânu. Caqßue li naßajej reheb li na-el cuiß chi us li sahil echej.
32:23b.JER.032.023 Queßrêchani li naßajej ut queßxyal xsahil. Abanan incßaß queßxbânu li cßaßru caye reheb, chi moco queßxbânu li naxye saß lâ chakßrab. Incßaß queßxbânu li cßaßru cataklaheb cuiß. Joßcan nak lâat caqßue chixjunil li raylal aßin saß xbêneb.
32:24b.JER.032.024 Qßue retal chanru nak yîbanbil li taklebâl re teßxchap cuiß li tenamit. Xban li plêt ut xban li cueßej ut li caki yajel li tixcßul li tenamit aßin tâkßaxtesîk saß rukßeb laj Babilonia. Li cßaßru caye yô chi cßulmânc anakcuan joß yôcat chirilbal.
32:25b.JER.032.025 Usta li tenamit tâkßaxtesîk saß rukßeb laj Babilonia, abanan lâat, at Kâcuaß, xaye cue: Lokß li chßochß ut tâbokeb li testigos re nak teßril nak tâtoj, chancat.—
32:26b.JER.032.026 Li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
32:27b.JER.032.027 —Abi li cßaßru tinye âcue. Lâin li Kâcuaß lix Dioseb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Ut chicuu lâin mâcßaß chßaßaj xbânunquil.
32:28b.JER.032.028 Joßcan nak li Kâcuaß xye chi joßcaßin: Lâin tinkßaxtesi li tenamit aßin saß rukßeb laj Babilonia ut saß rukß lix reyeb toj retal teßrêchani.
32:29b.JER.032.029 Eb laj Babilonia teßchâlk chi pletic saß li tenamit aßin ut teßrêchani. Teßxcßat li tenamit ut teßxcßat ajcuiß eb li cab li queßxlokßoni cuiß lix dios Baal nak queßxcßat lix pomeb chiru. Ut queßxhoy li vino chiruheb li jalanil dios. Joßcan nak queßxchikß injoskßil.
32:30b.JER.032.030 Eb laj Israel ut eb laj Judá junes mâusilal nequeßxbânu chicuu chalen chak saß xsâjilaleb. Ut nequeßxchikß injoskßil riqßuin li jalanil dios li nequeßxyîb.
32:31b.JER.032.031 Chalen nak quiticla chak xyîbanquil li tenamit aßin ut toj chalen anakcuan junes xqßuebal injoskßil nequeßxbânu. Xban aßan tinsach ru li tenamit aßin.
32:32b.JER.032.032 Xban chixjunil li mâusilal li xeßxbânu eb laj Israel ut eb laj Judá, xeßxchikß injoskßil. Xeßxchikß ajcuiß injoskßil lix reyeb ut eb li nequeßtenkßan reheb, joß eb ajcuiß laj tij ut eb li profetas ut eb li cuanqueb Judá ut eb li cuanqueb Jerusalén.
32:33b.JER.032.033 Xineßxtzßektâna xban nak incßaß queßraj rabinquil lix kßusbaleb. Lâin rajlal xincßut lix yâlal chiruheb, abanan incßaß queßabin chicuu.
32:34b.JER.032.034 Queßxmux ban ru lin templo li ninlokßonîc cuiß nak queßxqßue lix yîbanbil dios li kßaxal yibru chi saß.
32:35b.JER.032.035 Queßxyîb li naßajej li najt xteram re teßxlokßoni cuiß li yîbanbil dios Baal saß li ru takßa re Ben-hinom ut re ajcuiß nak teßxcßat chokß xmayejeb eb li ralal xcßajol chiru lix dios Moloc. Lâin incßaß quinye reheb nak teßxbânu aßan, chi moco quincßoxla nak teßxbânu li mâusilal aßan li kßaxal yibru nak queßxcßam xbeheb laj Judá chi mâcobc.
32:36b.JER.032.036 At Jeremías, lâat yôcat chixyebal nak li tenamit aßin tâkßaxtesîk saß rukßeb laj Babilonia xban li plêt, li cueßej ut li caki yajel. Abanan, aßan aßin li ninye lâin li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel.
32:37b.JER.032.037 Relic chi yâl lâin tinchßutubeb lin tenamit saß chixjunil li naßajej li xinjeqßuiheb cuiß nak yô injoskßil saß xbêneb. Quinjeqßuiheb xban nak kßaxal quinumta lin joskßil saß xbêneb. Lâin tincßameb cuißchic saß li naßajej aßin ut tinqßueheb chi cuânc saß tuktûquil usilal.
32:38b.JER.032.038 Aßanakeb lin tenamit ut lâinak lix Dioseb.
32:39b.JER.032.039 Lâin tinqßue saß xchßôleb nak caßaj cuiß lâin tineßxlokßoni chi junaj xchßôleb. Ut junelic teßxxucua cuu re nak us teßêlk joß eb ajcuiß li ralal xcßajol li teßcuânk mokon.
32:40b.JER.032.040 Lâin tinbânu jun li contrato riqßuineb ut xakxôk xcuanquil chi junelic. Incßaß tincanab xbânunquil li usilal reheb ut tinqßue saß xchßôleb nak teßxxucua cuu re nak incßaß chic tineßxtzßektâna.
32:41b.JER.032.041 Tâsahokß saß inchßôl chixbânunquil usilal reheb. Ut tinqßueheb chi cuânc saß li naßajej aßin. Relic chi yâl tinbânu aßin chi anchal inchßôl ut chi anchal inmetzßêu.
32:42b.JER.032.042 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß: Joß nak quinqßue li nimla raylal aßin saß xbêneb li tenamit, joßcan ajcuiß nak lâin tinbânu chixjunil li usilal aßin reheb joß xinyechißi reheb.
32:43b.JER.032.043 Teßxlokß cuißchic xchßochßeb saß li naßajej aßin, li xaye nak mâcßaß cuan chiru. Mâcßaß cuan chi saß, chi moco li cristian, chi moco li xul xban nak li chßochß quikßaxtesîc reheb laj Babilonia.Eb li chßochß teßlokßmânk riqßuin tumin ut tâyîbâk xhuhileb. Ut teßxqßue li sello chiru li hu. Ut cuânkeb li testigos. Aßin tâcßulmânk saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín li cuanqueb chi xjun sutam Jerusalén, joß ajcuiß saß eb li tenamit Judá ut saß eb li tenamit li cuanqueb saß eb li naßajej li tzûl ru ut saß eb li tenamit li cuanqueb Sefela ut saß eb li tenamit li cuanqueb Neguev. Tâuxmânk chi joßcan xban nak lâin tinsukßisiheb cuißchic saß xnaßajeb li queßcßameß chi prêxil, chan li Kâcuaß.
32:44b.JER.032.044 Eb li chßochß teßlokßmânk riqßuin tumin ut tâyîbâk xhuhileb. Ut teßxqßue li sello chiru li hu. Ut cuânkeb li testigos. Aßin tâcßulmânk saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín li cuanqueb chi xjun sutam Jerusalén, joß ajcuiß saß eb li tenamit Judá ut saß eb li tenamit li cuanqueb saß eb li naßajej li tzûl ru ut saß eb li tenamit li cuanqueb Sefela ut saß eb li tenamit li cuanqueb Neguev. Tâuxmânk chi joßcan xban nak lâin tinsukßisiheb cuißchic saß xnaßajeb li queßcßameß chi prêxil, chan li Kâcuaß.
33
33:1b.JER.033.001 Nak toj cuan chi prêxil laj Jeremías saß li nebâl re li cab li nequeßcuan cuiß li nequeßcßacßalen, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin xcaß sut.
33:2b.JER.033.002 Li Kâcuaß li quiyîban re li ruchichßochß ut quixxakab saß xnaßaj, li nimajcual Dios xcßabaß, quixye re laj Jeremías:
33:3b.JER.033.003 —Chatzßâma âtenkßanquil cue ut lâin tatinsume. Ut tincßutbesi châcuu li xnînkal ru naßleb li incßaß nacanau ut tinchßolob xyâlal châcuu li cßaßru chßaßaj xtaubal ru.
33:4b.JER.033.004 Aßan aßin li ninye lâin li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel chirixeb li ochoch li cuanqueb Jerusalén ut chirixeb li palacio li cuanqueb Judá li teßjuqßuekß ut teßsachekß ru nak eb laj Babilonia teßchâlk chi pletic riqßuineb.
33:5b.JER.033.005 Eb li ochoch teßnujak riqßuineb li camenak li tincanabeb chi camsîc xban nak yô injoskßil saß xbêneb. Lâin tincanabeb xjunes li tenamit aßin xban li mâusilal nequeßxbânu.
33:6b.JER.033.006 Abanan lâin tinqßuirtesiheb lin tenamit Jerusalén ut tinqßue xcacuilal xchßôleb. Ut tebinqßue cuißchic chi cuânc saß tuktûquil usilal. Ut mâcßaß chic tâchßißchßißînk reheb.
33:7b.JER.033.007 Tebinsukßisi cuißchic saß lix tenamiteb laj Judá li queßcßameß chi prêxil joß eb ajcuiß laj Israel. Tebinqßue cuißchic chi cuânc saß lix tenamiteb joß nak queßcuan junxil.
33:8b.JER.033.008 Lâin tincuisi lix mâusilaleb. Tincuy li mâc li queßxbânu chicuu ut tincuy ajcuiß xmâqueb nak queßxkßetkßeti ribeb chicuu.
33:9b.JER.033.009 Cßajoß nak tâsahokß saß inchßôl chirilbal li tenamit Jerusalén. Ut eb li jalan tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß teßxqßue inlokßal ut teßxnima cuu. Nak teßrabi resil li us li yôquin chixbânunquil reheb, teßxucuak. Ut teßsach xchßôleb chirabinquil chanru nak xinqßueheb cuißchic chi cuânc saß tuktûquil usilal lin tenamit.
33:10b.JER.033.010 Li Kâcuaß quixye: —Lâex nequeye nak li naßajej aßin mâcßaß cuan chi saß, chi moco li cristian, chi moco li xul. Abanan saß eb li tenamit li cuanqueb Judá ut saß eb li be li cuanqueb Jerusalén, usta mâcßaßeb cristian ut mâcßaßeb xul, tâabimânk cuißchic li japoc e.
33:11b.JER.033.011 Tâabimânk cuißchic xyâb xcuxeb li yôqueb chixjapbal reheb xban xsahil xchßôleb. Tâabimânk nak yôkeb chi sahokß saß xchßôleb li yôqueb chi ninkßeîc saß li sumlâc. Tâabîk ajcuiß xyâb xcuxeb nak yôkeb chixlokßoninquil li Dios ut nequeßxye: Lokßoninbil taxak li Kâcuaß li nimajcual Dios xban nak aßan châbil ut kßaxal nim li ruxtân saß kabên junelic. Tâabîk ajcuiß xyâb xcuxeb nak yôkeb chixcßambal lix mayejeb re bantioxînc saß lix templo li Kâcuaß. Tebinqßue cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb eb li queßcßameß chi prêxil ut teßcuânk cuißchic joß nak queßcuan junxil.
33:12b.JER.033.012 Li nimajcual Dios quixye: Saß chixjunil li naßajej aßin li mâcßaß nayoßla chi saß anakcuan, chi moco cristian chi moco xul, tâcuânk cuißchic li pachßayaß li teßxqßue cuiß chi cuaßac lix quetômkeb laj ilol xul.
33:13b.JER.033.013 Eb laj ilol xul teßrajla cuißchic lix quetômkeb saß eb li tenamit li tzûl ru, ut saß eb li tenamit li cuanqueb Sefela, ut saß eb li tenamit li cuanqueb Neguev, joß ajcuiß saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín ut saß lix naßajeb li cuanqueb chi xjun sutam Jerusalén, ut saß eb li tenamit li cuanqueb Judá.
33:14b.JER.033.014 Cuulac re xkßehil nak tinbânu li cßaßru quinyechißi reheb laj Israel joßqueb ajcuiß laj Judá, chan li Kâcuaß.
33:15b.JER.033.015 Saß eb li cutan aßan, lâin tinxakab jun li Rey. Li Rey aßan tâyoßlâk saß xyânkeb li ralal xcßajol laj David. Aßan tâcßamok xbe li tenamit saß tîquilal ut cuânk xcuanquil.
33:16b.JER.033.016 Saß eb li cutan aßan, eb laj Judá colbilakeb ut eb laj Jerusalén cacuakeb xchßôl riqßuin li Kâcuaß ut aßin li teßxqßue chokß xcßabaß: Li Kâcuaß, Aßan aj qßuehol tîquilal, chaßakeb.
33:17b.JER.033.017 Lâin li Kâcuaß ninyehoc re nak junelic cuânk jun reheb li ralal xcßajol laj David tâoc chokß xreyeb laj Israel.
33:18b.JER.033.018 Ut teßcuânk ajcuiß eb li ralal xcßajol laj Leví li teßcßanjelak chicuu chokß aj tij. Rajlal teßmayejak chicuu ut teßxqßue lix cßatbil mayej joß ajcuiß li mayej cßaj.
33:19b.JER.033.019 Li Kâcuaß quixye ajcuiß re laj Jeremías:
33:20b.JER.033.020 —Incßaß naru risinquil xcuanquil li contrato quinbânu nak quinxakab saß xnaßaj li cutan ut li kßojyîn. Ac chßolchßo jokße tâcutanokß ut jokße tâkßojyînokß.
33:21b.JER.033.021 Joßcan ajcuiß moco naru ta risinquil xcuanquil li contrato quinbânu riqßuin laj David laj cßanjel chicuu. Lâin quinye nak junelic cuânk jun reheb li ralal xcßajol tâoc chokß xreyeb laj Israel. Ut quinbânu ajcuiß li contrato riqßuineb li ralal xcßajol laj Leví ut quinye nak junelic teßcßanjelak chicuu chokß aj tij.
33:22b.JER.033.022 Lâin tinqßue chi qßuiânc li ralal xcßajol laj David ut tinqßueheb chi qßuiânc li ralal xcßajol laj Leví. Chanchanakeb xqßuial li chahim ut chanchanakeb xqßuial li samaib li cuan chire li palau. Incßaß târûk rajlanquileb, chan li Dios.
33:23b.JER.033.023 Li Kâcuaß quixye cuißchic re laj Jeremías:
33:24b.JER.033.024 —¿Ma incßaß nacaqßue retal nak eb li tenamit aßin yôqueb chixyebal nak lâin quintzßektânaheb li ralal xcßajol laj Judá ut eb li ralal xcßajol laj Israel, li cuib xtêpaleb li tenamit li quinsicß ruheb? Joßcan nak xicß chic nequeßrileb lin tenamit ut incßaß chic nequeßxqßue xcuanquileb chokß nimla tenamit.
33:25b.JER.033.025 Cui ta incßaß xakxo xcuanquil li contrato li quinbânu nak quinxakab li cutan ut li kßojyîn saß xnaßaj, ut cui ta incßaß quinxakab saß xnaßaj li choxa ut li ruchichßochß,lâin xintzßektâna ajcuiß raj li ralal xcßajol laj Jacob ut eb li ralal xcßajol laj David laj cßanjel chicuu. Ut incßaß raj quebinxakab chi taklânc eb li ralal xcßajol laj Abraham ut laj Isaac ut laj Jacob. Abanan lâin incßaß tintzßektânaheb. Tincuuxtâna ban ruheb ut tebinqßue cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb li queßcßameß cuiß chi prêxil, chan li Kâcuaß.
33:26b.JER.033.026 lâin xintzßektâna ajcuiß raj li ralal xcßajol laj Jacob ut eb li ralal xcßajol laj David laj cßanjel chicuu. Ut incßaß raj quebinxakab chi taklânc eb li ralal xcßajol laj Abraham ut laj Isaac ut laj Jacob. Abanan lâin incßaß tintzßektânaheb. Tincuuxtâna ban ruheb ut tebinqßue cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb li queßcßameß cuiß chi prêxil, chan li Kâcuaß.
34
34:1b.JER.034.001 Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, ut eb lix qßuila soldados, joß eb ajcuiß lix soldâdeb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil laj Nabucodonosor queßpletic riqßuineb laj Jerusalén joß eb ajcuiß li cuanqueb chi xjun sutam. Nak yôqueb chi pletic, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
34:2b.JER.034.002 —Lâin li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel ninye âcue nak tatxic chixyebal re laj Sedequías lix reyeb laj Judá chi joßcaßin: Lâin li Kâcuaß tinkßaxtesi li tenamit aßin saß rukß lix reyeb laj Babilonia ut aßan tixcßat li tenamit.
34:3b.JER.034.003 At rey, lâat incßaß tatrûk chi êlelic chiru lix reyeb laj Babilonia. Tatchapekß ut tatqßuehekß saß rukß. Tâcuil ru li rey Nabucodonosor ut tex-âtinak chi ribil êrib. Ut tatcßamekß toj Babilonia.
34:4b.JER.034.004 At Sedequías, chaqßuehak retal li yôquin chixyebal âcue. Lâat incßaß tatcamsîk saß li plêt.
34:5b.JER.034.005 Lâat tatcâmk ut tatmukekß saß xyâlal. Joß nak eb li tenamit queßxcßat li sununquil ban re xqßuebal xlokßal lâ xeßtônil yucuaß li queßcuan chokß rey xbên cua, joßcan ajcuiß nak teßxcßat li sununquil ban saß âbên nak tatcâmk re xqßuebal âlokßal. Teßyâbak xban xrahil xchßôleb ut teßxye: “Xcam li karey” chaßakeb. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin, chan.
34:6b.JER.034.006 Ut li profeta Jeremías quixye chixjunil re laj Sedequías lix reyeb laj Judá aran Jerusalén.
34:7b.JER.034.007 Aßan quicßulman nak lix soldados lix reyeb laj Babilonia yôqueb chi pletic riqßuineb li cuanqueb Jerusalén, ut riqßuineb ajcuiß li cuib chi tenamit Laquis ut Azeca. Aßaneb li cuib chi tenamit li cauheb rib chi pletic li toj mâjiß queßêchanîc.
34:8b.JER.034.008 Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías nak ac xbânu jun li contrato laj Sedequías riqßuineb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén re nak teßachßabâk chixjunileb li lokßbil môs.
34:9b.JER.034.009 Queßachßabâc chixjunileb li lokßbil môs aj hebreo, joß ixk joß cuînk. Mâ jun chic quicana chokß lokßbil môs chiruheb li rech tenamitil.
34:10b.JER.034.010 Joßcan nak chixjunileb li cuanqueb xcuanquil, joß eb ajcuiß li mâcßaßeb xcuanquil, queßxsume rachßabanquileb lix môs, joß ixk joß cuînk. Ut queßxbânu joß queßxye.
34:11b.JER.034.011 Abanan mokon chic queßxjal xcßaßux nak queßxbânu chi joßcan. Queßxchap cuißchic lix môseb ut queßxqßue cuißchic chi cßanjelac chokß lokßbil môs.
34:12b.JER.034.012 Ut li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Jeremías ut quixye:
34:13b.JER.034.013 —Lâin li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel. Lâin quinbânu jun li contrato riqßuineb lê xeßtônil yucuaß nak quicuisiheb saß li naßajej Egipto li queßcuan cuiß chak chokß rahobtesinbil môs. Quinye reheb:
34:14b.JER.034.014 Saß xcuuk li chihab tento nak têrachab lê lokßbil môs aj hebreo. Cuakib chihab ajcuiß teßcßanjelak chêru. Ut saß li xcuuk chihab libre chic teßcanâk. Abanan lê xeßtônil yucuaß incßaß queßabin chicuu ut incßaß queßxbânu joß quinye reheb.
34:15b.JER.034.015 Aßut lâex xejal lê cßaßux ut xebânu li cßaßru nacuulac chicuu nak xerachßab lê lokßbil môs aj hebreo lê rech tenamitil. Xebânu li contrato cuiqßuin saß lin templo li ninlokßonîc cuiß.
34:16b.JER.034.016 Abanan anakcuan xejal cuißchic lê naßleb ut xekßet li contrato li xebânu cuiqßuin. Xechap cuißchic lê lokßbil môs, joß ixk, joß cuînk, usta ac xerachßab junxil. Ut xepuersiheb cuißchic chi cßanjelac chokß lokßbil môs.
34:17b.JER.034.017 Joßcan nak lâin li Kâcuaß ninye êre chi joßcaßin: Lâex incßaß xex-abin chicuu. Incßaß xerachßab lê môs, lê rech tenamitil. Joßcan nak lâin texincanab êjunes re nak texcamsîk saß li plêt malaj ut texcâmk xban cueßej malaj ut xban caki yajel. Xicß chic tex-ilekß xbaneb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß.
34:18b.JER.034.018 Eb li cuînk aßin queßxkßet li contrato li quinbânu riqßuineb. Incßaß queßxbânu joß naxye saß li contrato. Joßcan nak lâin tinbânu reheb joß queßxbânu re li chßina bâc li queßxjach saß xyi nak queßxbânu li contrato ut mokon queßnumeß saß xyi.
34:19b.JER.034.019 Eb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Judá ut saß xyânkeb laj Jerusalén, joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil ut eb laj tij ut chixjunileb li tenamit li queßnumeß saß xyânk li mayejanbil tib, tinkßaxtesiheb saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb.
34:20b.JER.034.020 Lâin tinkßaxtesiheb saß rukßeb li teßajok xcamsinquileb. Ut eb li soßsol ut eb li joskß aj xul saß qßuicheß teßxtiu lix tibeleb.
34:21b.JER.034.021 Lâin tinkßaxtesi laj Sedequías lix reyeb laj Judá saß rukßeb lix soldado lix reyeb laj Babilonia li queßxcanab pletic êriqßuin. Tinkßaxtesiheb ajcuiß li nequeßtenkßan re laj Sedequías.Lâin tintaklaheb cuißchic laj Babilonia saß li tenamit aßin chi pletic êriqßuin. Teßnumtâk saß êbên ut teßxcßat li tenamit. Lâin tinsach ruheb li tenamit li cuanqueb Judá re nak mâ ani chic târûk tâcuânk aran, chan li Dios.
34:22b.JER.034.022 Lâin tintaklaheb cuißchic laj Babilonia saß li tenamit aßin chi pletic êriqßuin. Teßnumtâk saß êbên ut teßxcßat li tenamit. Lâin tinsach ruheb li tenamit li cuanqueb Judá re nak mâ ani chic târûk tâcuânk aran, chan li Dios.
35
35:1b.JER.035.001 Junxil nak toj cuan chokß xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías, li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
35:2b.JER.035.002 —Tatxic riqßuineb li ralal xcßajol laj Recab ut tâbokeb saß lin templo. Tâcuocsiheb saß junak li naßajej li cuan saß lin templo ut tâqßue li vino re teßrucß, chan.
35:3b.JER.035.003 Ut lâin côin chixcßambal chak laj Jaazanías li ralal laj Jeremías jun chic ut ri laj Habasinías, joß eb ajcuiß li ralal ut eb li ras. Ut quincßameb chixjunileb li ralal xcßajol laj Recab.
35:4b.JER.035.004 Xincßameb saß jun li naßajej li cuan chire li templo saß lix naßajeb li ralal laj Hanán, li ralal li profeta Igdalías. Li naßajej aßan cuan chixcßatk lix naßajeb li cuanqueb xcuanquil saß li templo ut cuan saß xbên lix naßaj laj Maasías, li ralal laj Salum, li nacßacßalen saß li oquebâl.
35:5b.JER.035.005 Ut xinqßueheb li secß li nujenak riqßuin vino reheb li ralal laj Recab ut xinye reheb: —Ucßumak li vino aßin, chanquin reheb.
35:6b.JER.035.006 Ut eb aßan queßxye cue: —Lâo incßaß noco-ucßac vino xban nak laj Jonadab li ralal laj Recab li kaxeßtônil yucuaß quixye ke nak mâ jun cua takucß li vino lâo, chi moco li kalal kacßajol.
35:7b.JER.035.007 Ut quixye ajcuiß ke: —Incßaß texcablak, chi moco tex-âuk, chi moco têrau lê uvas, chi moco têxoc li cßaß re ru aßin. Junelic texcuânk saß eb li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr. Cui têbânu chi joßcan, najt texcuânk saß ruchichßochß saß li naßajej li cuanquex cuiß, chan ke.
35:8b.JER.035.008 Yôco xbânunquil chixjunil li quixye ke laj Jonadab li ralal laj Recab, li kaxeßtônil yucuaß. Lâo incßaß noco-ucßac vino, chi moco eb li kixakil chi moco eb li kalal kacßajol.
35:9b.JER.035.009 Lâo incßaß xocablac, chi moco xo-au uvas, chi moco cuan kachßochß xnaßaj kacuîmk.
35:10b.JER.035.010 Junelic nococuan saß eb li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr ut nakabânu chixjunil li quixye ke laj Jonadab li kaxeßtônil yucuaß.
35:11b.JER.035.011 Ut nak laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quichal chi pletic saß li katenamit, xkaye chi kibil kib, “Toxic Jerusalén re nak toêlelik chiruheb li soldados aj Babilonia ut aj Siria. Ut chalen toj anakcuan cuanco arin Jerusalén,” chanqueb.
35:12b.JER.035.012 Ut li Kâcuaß quixye re laj Jeremías:
35:13b.JER.035.013 —Ayu ut tâye reheb laj Judá ut reheb ajcuiß laj Jerusalén chi joßcaßin: ¿ma incßaß têtzol êrib chixbânunquil li cßaßru ninye? chan li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel.
35:14b.JER.035.014 Laj Jonadab li ralal laj Recab quixye reheb li ralal xcßajol nak incßaß teßrucß li vino ut queßxbânu joß quixye. Toj chalen anakcuan incßaß nequeßrucß li vino xban nak nequeßxbânu li cßaßru quixye lix xeßtônil yucuaßeb. Abanan lâin nabal sut yôquin chixyebal êre cßaßru têbânu ut incßaß nequex-abin chicuu.
35:15b.JER.035.015 Nabal sut quintakla lin profetas êriqßuin. Queßxye êre nak chêjunilex têjal lê cßaßux ut têcanab xbânunquil li mâusilal. Queßxye êre nak incßaß têlokßoniheb li jalanil dios, chi moco texcßanjelak chiruheb. Cui têbânu chi joßcan texcuânk saß li naßajej li quinqßue reheb lê xeßtônil yucuaß ut êre ajcuiß lâex, chanqueb. Abanan, lâex incßaß xex-abin chicuu.
35:16b.JER.035.016 Relic chi yâl nak eb li ralal xcßajol laj Recab queßxbânu joß queßyeheß reheb xbaneb lix xeßtônil yucuaß. Abanan eb li tenamit aßin incßaß nequeßabin chicuu.
35:17b.JER.035.017 Joßcan nak lâin li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, ninye chi joßcaßin: Lâin tintakla li raylal saß xbêneb laj Judá ut chixjunileb li cuanqueb Jerusalén joß quinye reheb. Nabal li raylal tintakla saß xbêneb. Xinâtinac riqßuineb, abanan incßaß xeßabin chicuu. Xinbokeb chi châlc cuiqßuin ut incßaß queßraj châlc cuiqßuin, chan.
35:18b.JER.035.018 Ut li profeta Jeremías quixye reheb li ralal xcßajol laj Recab: —Li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel naxye êre chi joßcaßin: Lâex xebânu li cßaßru quixye êre laj Jonadab lê xeßtônil yucuaß. Xebânu lê chakßrabinquil li quixqßue ut xebânu chixjunil li quixye êre.Joßcan nak lâin li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel, ninye êre nak junelic tâcuânk junak li cuînk saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Jonadab, li ralal laj Recab, li tâcßanjelak chicuu, chan.
35:19b.JER.035.019 Joßcan nak lâin li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel, ninye êre nak junelic tâcuânk junak li cuînk saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Jonadab, li ralal laj Recab, li tâcßanjelak chicuu, chan.
36
36:1b.JER.036.001 Yô xcâ chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Joacim li ralal laj Josías nak li Kâcuaß Dios quiâtinac cuißchic riqßuin laj Jeremías ut quixye re chi joßcaßin:
36:2b.JER.036.002 —Sicß jun botolak li hu ut tâtzßîba chiru chixjunil li xinye âcue chirixeb laj Israel ut chirixeb laj Judá ut tzßîba ajcuiß li xinye chirixeb ajcuiß chixjunileb li tenamit jun chßol chic. Toj cuânk chokß rey laj Josías nak quintiquib âtinac âcuiqßuin ut toj chalen anakcuan.
36:3b.JER.036.003 Mâre teßxcanab xbânunquil li mâusilal eb laj Judá nak teßrabi nak tâchâlk raylal saß xbêneb, li nincßoxla xtaklanquil. Cui teßxjal xcßaßuxeb ut teßxcanab xbânunquil li mâusilal, lâin tincuy tinsach lix mâqueb ut lix mâusilal, chan li Kâcuaß.
36:4b.JER.036.004 Ut laj Jeremías quixbok laj Baruc, li ralal laj Nerías ut quixye re chixjunil li quiyeheß re xban li Kâcuaß Dios. Ut laj Baruc quixtzßîba chixjunil saß li hu joß quiyeheß re xban laj Jeremías.
36:5b.JER.036.005 Ut laj Jeremías quixye ajcuiß re laj Baruc: —Incßaß chic niquineßrocsi saß li templo.
36:6b.JER.036.006 Ayu lâat saß li templo saß li cutan nak tex-ayunik ut tâcuil xsaß li hu aßin re nak chixjunileb li tenamit teßrabi li cßaßru quixye li Kâcuaß. Ut tâcuil ajcuiß xsaß chiruheb chixjunileb li cristian li nequeßchal chak saß eb li tenamit li cuanqueb Judá.
36:7b.JER.036.007 Mâre teßtijok chiru li Dios ut teßxtzßâma xcuybal xmâc chiru ut teßxcanab xbânunquil li mâusilal xban nak li Kâcuaß cßajoß lix joskßil saß xbêneb ut xye nak kßaxal ra tixbânu reheb li tenamit, chan laj Jeremías.
36:8b.JER.036.008 Laj Baruc, li ralal laj Nerías, quixbânu chixjunil li quiyeheß re xban li profeta Jeremías. Cô saß li templo re târil xsaß li botbil hu chiruheb li tenamit.
36:9b.JER.036.009 Yô xbele po re li roß chihab roquic chokß rey laj Joacim li ralal laj Josías lix reyeb laj Judá, nak queßxcßûb ru nak teßxbânu x-ayûn chiru li Kâcuaß chixjunileb li cuanqueb Jerusalén, joß ajcuiß li nequeßchal chak saß eb li naßajej li cuanqueb Judá.
36:10b.JER.036.010 Laj Baruc cô saß xmu li templo cuan cuiß li puerta toj acß. Qui-oc saß lix naßaj laj Gemarías li ralal laj Safán laj tzßîb. Ut aran quiril chiruheb li tenamit li quixye laj Jeremías li tzßîbanbil saß li botbil hu.
36:11b.JER.036.011 Ut laj Micaías li ralal laj Gemarías quirabi chixjunil li râtin li Kâcuaß li quiril saß li botbil hu laj Baruc. Laj Micaías, aßan ri laj Safán.
36:12b.JER.036.012 Nak quirabi li cßaßru quixye laj Baruc, laj Micaías cô saß rochoch li rey saß li naßajej li nequeßcuan cuiß laj tzßîb. Nabaleb li cuanqueb xcuanquil chßutchßûqueb aran. Cuanqueb laj Elisama laj tzßîb, laj Delaía li ralal laj Semaías, laj Elnatán li ralal laj Acbor, laj Gemarías li ralal laj Safán, laj Sedequías li ralal laj Ananías, ut cuanqueb chic nabaleb li cuanqueb xcuanquil.
36:13b.JER.036.013 Laj Micaías quixye reheb chixjunil li quirabi nak laj Baruc quiril xsaß li botbil hu chiruheb li tenamit.
36:14b.JER.036.014 Eb li cuanqueb xcuanquil queßxbok laj Jehudí li ralal laj Netanías. Laj Netanías, aßan li ralal laj Selemías ut laj Selemías, aßan li ralal laj Cusi. Ut queßxtakla laj Jehudí chixyebal re laj Baruc nak tixcßam li botbil hu riqßuineb, li quiril xsaß chiruheb li tenamit. Ut laj Baruc quixcßam li hu riqßuineb.
36:15b.JER.036.015 Nak quicuulac laj Baruc, queßxye re: —Cßojlan ut tâcuil xsaß li hu chiku, chanqueb. Ut laj Baruc quiril xsaß li hu chiruheb.
36:16b.JER.036.016 Nak queßrabi li cßaßru naxye saß li hu, cßajoß nak queßxucuac. Queßxcaßya ribeb ut queßxye re laj Baruc: —Tento takaye re li rey chixjunil aßin, chanqueb.
36:17b.JER.036.017 Ut queßxye ajcuiß re laj Baruc: —¿Cßaßut nak xatzßîbaheb li âtin aßin li xye laj Jeremías? chanqueb.
36:18b.JER.036.018 Laj Baruc quixye reheb: —Laj Jeremías quiyehoc cue chixjunil li âtin aßin ut lâin xintzßîba saß li hu riqßuin tinta, chan.
36:19b.JER.036.019 Ut eb aßan queßxye re laj Baruc: —Ayukex âcuochben laj Jeremías ut mukumak chak êrib re nak mâ ani tânaßok re bar cuanquex, chanqueb re.
36:20b.JER.036.020 Eb li cuanqueb xcuanquil queßxcanab li hu saß lix naßaj laj Elisama laj tzßîb. Côeb saß li naßajej cuan cuiß li rey ut queßxye re chixjunil.
36:21b.JER.036.021 Ut li rey quixtakla laj Jehudí chixcßambal li botbil hu. Laj Jehudí quixxoc chak li botbil hu saß xnaßaj laj Elisama laj tzßîb. Quiril xsaß li hu laj Jehudí chiru li rey ut chiruheb ajcuiß chixjunileb li cuanqueb xcuanquil, li chßutchßûqueb rochben li rey.
36:22b.JER.036.022 Aßin quicßulman saß xbele li po nak li rey chunchu chire xam saß li rochoch li naxnumsi cuiß li habalkße.
36:23b.JER.036.023 Nak yô chirilbal xsaß li hu laj Jehudí, li rey quixchap li ac xril ut quixset chi chßîchß ut quixcut saß xam. Quixbânu chi joßcan toj retal quixchoy xcßatbal chixjunil li hu nak ac xeßrabi li cßaßru naxye.
36:24b.JER.036.024 Eb li cuanqueb xcuanquil, ut li rey incßaß queßoc xxiu chi moco queßrahoß xchßôl riqßuin li âtin queßrabi.
36:25b.JER.036.025 Laj Elnatán, laj Delaía ut laj Gemarías queßxtzßâma chiru li rey nak incßaß tixcßat li hu. Abanan li rey incßaß quirabi li cßaßru queßxye.
36:26b.JER.036.026 Li rey quixtaklaheb laj Jerameel li ralal laj Hamelec, ut laj Seraías li ralal laj Azriel, ut laj Selemías li ralal laj Abdeel chixchapbaleb laj Baruc laj tzßîb ut li profeta Jeremías re nak teßxqßue chi prêxil. Abanan li Kâcuaß quixtenkßaheb re teßxmuk rib chiruheb.
36:27b.JER.036.027 Li Dios quiâtinac cuißchic riqßuin laj Jeremías, nak ac xcßat li hu li rey, li tzßîbanbil cuiß li âtin li quixye laj Jeremías li quitzßîbâc xban laj Baruc.
36:28b.JER.036.028 Ut quixye re: —Tâchap jun chic li botbil hu ut tâtzßîba cuißchic li âtin chi saß, li tzßîbanbil saß li botbil hu li quetzßîba xbên cua, li quixcßat laj Joacim lix reyeb laj Judá.
36:29b.JER.036.029 Ut tâye re laj Joacim lix reyeb laj Judá: Joßcaßin xye âcue li Kâcuaß Dios. Lâat xacßat li hu ut xaye: ¿cßaßut nak quixtzßîba nak relic chi yâl lix reyeb laj Babilonia tâchâlk ut tixsach li tenamit aßin ut tixcamsiheb li cristian joßqueb ajcuiß li xul?
36:30b.JER.036.030 Anakcuan tinye âcue, at rey Joacim, mâ jun reheb lâ cualal âcßajol teßcßanjelak chokß xreyeb li ralal xcßajol laj David. Ut nak tatcâmk, lâ tzßejcual tßantßo tâcanâk. Tixcßul li sakße chi cutan ut li xchußque chiru kßojyîn.
36:31b.JER.036.031 Texinqßue chixtojbal lê mâc chêjunilex, lâat ut eb lâ cualal âcßajol, joßqueb ajcuiß li nequeßcßanjelac châcuu. Teßtzßakônk ajcuiß laj Jerusalén ut eb laj Judá riqßuin li raylal li xinye nak têcßul xban nak incßaß xepâb li cßaßru xinye êre, chan li Dios re laj Joacim.Ut laj Jeremías quixchap jun chic li botbil hu ut quixqßue re laj Baruc laj tzßîb, li ralal laj Nerías. Laj Baruc quixtzßîba saß li hu chixjunil li âtin li quiyeheß re xban laj Jeremías. Quixtzßîba chixjunil li quicuan saß li hu li quixcßat laj Joacim lix reyeb laj Judá. Ut toj cuan chic nabal xcomon li âtin li quixtzßîba saß li hu.
36:32b.JER.036.032 Ut laj Jeremías quixchap jun chic li botbil hu ut quixqßue re laj Baruc laj tzßîb, li ralal laj Nerías. Laj Baruc quixtzßîba saß li hu chixjunil li âtin li quiyeheß re xban laj Jeremías. Quixtzßîba chixjunil li quicuan saß li hu li quixcßat laj Joacim lix reyeb laj Judá. Ut toj cuan chic nabal xcomon li âtin li quixtzßîba saß li hu.
37
37:1b.JER.037.001 Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quixxakab laj Sedequías li ralal laj Josías chokß xreyeb laj Judá chokß rêkaj laj Jeconías li ralal laj Joacim.
37:2b.JER.037.002 Abanan chi moco laj Sedequías, chi moco eb li nequeßtenkßan re, chi moco eb li tenamit queßraj xbânunquil li cßaßru quixye li Kâcuaß, li quiyeheß reheb xban li profeta Jeremías.
37:3b.JER.037.003 Li rey Sedequías quixtakla laj Jucal li ralal laj Selemías riqßuin li profeta Jeremías rochben laj Sofonías laj tij li ralal laj Maasías. Ut queßxye re laj Jeremías: —Chattijok chikix chiru li Kâcuaß li kaDios, chanqueb.
37:4b.JER.037.004 Saß li cutan aßan toj mâjiß nequeßxqßue saß tzßalam laj Jeremías. Toj naru naxic saß xyânkeb li tenamit.
37:5b.JER.037.005 Eb lix soldado lix reyeb laj Babilonia ac queßxsut li tenamit Jerusalén. Abanan queßêlelic nak queßrabi resil nak eb lix soldado laj faraón queßel aran Egipto ut yôqueb chi xic Jerusalén chi pletic riqßuineb.
37:6b.JER.037.006 Ut li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
37:7b.JER.037.007 —Aßan aßin li naxye li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel. Ye re laj Sedequías lix reyeb laj Judá li xtaklan chak êre chi âtinac cuiqßuin, nak eb lix soldado laj Egipto yôqueb chi châlc chixtenkßanquil, aban teßsukßîk cuißchic Egipto saß xtenamiteb.
37:8b.JER.037.008 Mêcßojob êchßôl xban nak eb laj Babilonia châlqueb cuißchic re saß li tenamit aßin chi pletic ut teßrêchani li tenamit ut teßxcßat.
37:9b.JER.037.009 Lâin li Kâcuaß ninye êre nak incßaß têbalakßi êrib riqßuin xcßoxlanquil nak eb laj Babilonia incßaß chic teßsukßîk chi pletic êriqßuin. Eb aßan châlqueb re. Incßaß texcanab.
37:10b.JER.037.010 Usta lâex texnumtâk saß xbêneb ut junes li tochßoleb saß li plêt teßcanâk saß lix muhebâl, abanan eb aßan teßchâlk ut teßxqßue xxamlel li tenamit, chan li Dios.
37:11b.JER.037.011 Eb li soldado aj Babilonia queßel Jerusalén xban nak yôqueb chak chi châlc eb lix soldados laj faraón.
37:12b.JER.037.012 Nak ac xeßcôeb laj Babilonia, laj Jeremías qui-el raj Jerusalén. Cô raj saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín, re nak târisi rib saß xyânkeb li tenamit.
37:13b.JER.037.013 Abanan nak quicuulac saß li oquebâl re laj Benjamín, li nataklan saß xbêneb li soldados quixchap ut quixye re: —Lâat xic âcue chixkßaxtesinquil âcuib saß xyânkeb laj Babilonia, chan. Li cuînk aßan, aßan laj Irías li ralal laj Selemías ut ri laj Hananías.
37:14b.JER.037.014 Laj Jeremías quichakßoc ut quixye re: —Moco yâl ta li nacaye. Lâin incßaß tinkßaxtesi cuib saß xyânkeb laj Babilonia, chan. Abanan laj Irías incßaß quixpâb li quixye laj Jeremías. Quixchap ban ut quixcßam riqßuineb li nequeßtaklan.
37:15b.JER.037.015 Cßajoß nak queßjoskßoß saß xbên laj Jeremías. Queßxtakla xsacßbal ut queßxqßue chi prêxil saß li rochoch laj Jonatán laj tzßîb li queßxyîb chokß tzßalam.
37:16b.JER.037.016 Laj Jeremías quiqßueheß saß jun li jul saß tzßalam ut najt quicuan aran.
37:17b.JER.037.017 Mokon chic li rey Sedequías quixtakla xcßambal. Nak quicßameß saß li palacio, li rey Sedequías quiâtinac riqßuin xjunes. Quixpatzß re: —¿Ma cuan junak esilal xtakla chak chokß cue li Kâcuaß? chan. Ut laj Jeremías quixye re: —Li Kâcuaß xye nak lâat tatkßaxtesîk saß rukß lix reyeb laj Babilonia, chan.
37:18b.JER.037.018 Ut laj Jeremías quixye ajcuiß re laj Sedequías: —¿Cßaßru inmâc châcuu lâat, malaj ut chiruheb li nequeßtenkßan âcue, malaj ut chiruheb li tenamit? ¿Cßaßut nak xinêqßue saß tzßalam?
37:19b.JER.037.019 ¿Bar cuanqueb li profeta li queßyehoc âcue nak lix reyeb laj Babilonia incßaß tâpletik âcuiqßuin chi moco riqßuineb lâ tenamit?
37:20b.JER.037.020 Anakcuan ut chinâcuabi, at rey. Chabânu taxak li tintzßâma châcuu. Minâtakla chic saß li rochoch laj Jonatán laj tzßîb. Mâre anchal tincâmk aran, chan laj Jeremías.Ut li rey Sedequías quixtakla xqßuebal chi prêxil laj Jeremías saß li nebâl re li cab, li nequeßcuan cuiß li nequeßcßacßalen. Ut aran quicana. Rajlal cutan queßxqßue junjûnk xcaxlan cua li queßxyîb laj yîbom caxlan cua toj retal qui-osoß saß li tenamit.
37:21b.JER.037.021 Ut li rey Sedequías quixtakla xqßuebal chi prêxil laj Jeremías saß li nebâl re li cab, li nequeßcuan cuiß li nequeßcßacßalen. Ut aran quicana. Rajlal cutan queßxqßue junjûnk xcaxlan cua li queßxyîb laj yîbom caxlan cua toj retal qui-osoß saß li tenamit.
38
38:1b.JER.038.001 Cuanqueb cuînk li queßrabi cßaßru yô chixyebal reheb li tenamit laj Jeremías. Aßaneb aßin: laj Sefatías li ralal laj Matán, laj Gedalías li ralal laj Pasur, laj Jucal li ralal laj Selemías ut laj Pasur li ralal laj Malquías.
38:2b.JER.038.002 Queßrabi nak laj Jeremías quixye reheb li tenamit: —Chixjunileb li teßcanâk saß li tenamit teßcâmk xban cueßej malaj ut saß li plêt, malaj ut xban li caki yajel. Abanan eb li teßêlk ut teßxkßaxtesi ribeb rubel xcuanquil laj Babilonia incßaß teßcamsîk. Teßcanâk ban chi yoßyo.
38:3b.JER.038.003 Li Kâcuaß quixye nak lix reyeb laj Babilonia târêchani li tenamit aßin xban nak li Kâcuaß tixkßaxtesi saß rukß.—
38:4b.JER.038.004 Ut eb li cuanqueb xcuanquil queßxye re li rey: —Tento tâcâmk li cuînk aßin xban li râtin naxye. Yô chi chßinânc xchßôleb li soldado li joß qßuial toj cuanqueb saß li tenamit. Ut yô ajcuiß chi chßinânc xchßôleb li tenamit xban. Li cuînk aßin incßaß naxsicß li us chokß re li tenamit. Naxsicß ban li incßaß us chokß reheb.—
38:5b.JER.038.005 Laj Sedequías quixye reheb: —Bânuhomak re laj Jeremías li cßaßru têraj xbânunquil. Lâin mâcßaß naru ninye, chan.
38:6b.JER.038.006 Joßcan nak queßxchap laj Jeremías ut riqßuin cßâm queßxcubsi saß xjulel lix haß laj Malquías li ralal laj Hamelec. Li jul aßan cuan saß li nebâl re li tzßalam. Mâcßaß haß chi saß. Junes sulul xsaß. Ut laj Jeremías quisubun saß li sulul.
38:7b.JER.038.007 Quicuan jun li cuînk aj Etiopía, aj Ebed-melec xcßabaß. Aßan li eunuco li nacßanjelac saß rochoch li rey. Quirabi resil nak laj Jeremías quiqßueheß saß jul. Nak li rey chunchu chire li oquebâl re laj Benjamín,
38:8b.JER.038.008 laj Ebed-melec qui-el saß li palacio ut cô chi âtinac riqßuin ut quixye re:
38:9b.JER.038.009 —At rey, yibru xeßxbânu eb li cuînk aßin nak xeßxcut li profeta Jeremías saß jul. Aran naru nacam xban xtzßocajic xban nak mâcßaß chic cua saß li tenamit, chan.
38:10b.JER.038.010 Ut li rey quixye re laj Ebed-melec laj Etiopía: —Cßameb châcuix lajêb xcaßcßâl chi cuînk ut isi saß li jul li profeta Jeremías nak toj mâjiß nacam, chan.
38:11b.JER.038.011 Quixcßameb li cuînk laj Ebed-melec ut qui-oc saß rochoch li rey. Quinumeß rubel li naßajej li naxocman cuiß li cßaßru terto xtzßak. Ut quixxoc chak li kßel tßicr ut quixbacß riqßuin cßâm ut quixcubsi saß li jul re laj Jeremías.
38:12b.JER.038.012 Ut laj Ebed-melec laj Etiopía quixye re laj Jeremías: —Qßue chak li kßel tßicr aßan saß lâ tel re nak incßaß tatxtacuasi li cßâm nak tatkisi saß li jul, chan. Ut laj Jeremías quixbânu joß quiyeheß re.
38:13b.JER.038.013 Ut riqßuin li cßâm queßxquelo laj Jeremías ut queßrisi saß li jul. Ut queßxcanab laj Jeremías saß li nebâl re li tzßalam.
38:14b.JER.038.014 Chirix chic aßan li rey Sedequías quixtakla xcßambal li profeta Jeremías ut quirocsi saß li rox oquebâl re li templo. Ut quixye li rey re laj Jeremías: —Cuan cßaßru tinpatzß âcue. Ut nintzßâma châcuu nak tâye xyâlal cue, chan.
38:15b.JER.038.015 Ut laj Jeremías quixye re laj Sedequías: —Cui tinye lix yâlal âcue, lâat tâtakla incamsinquil. Ut cui tinqßue ânaßleb, moco tâcuabi ta li cßaßru tinye, chan.
38:16b.JER.038.016 Ut li rey Sedequías quixbânu li juramento saß mukmu riqßuin laj Jeremías, ut quixye re: —Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios, li naqßuehoc kayußam, lâin incßaß tatincamsi, chi moco tatinkßaxtesi saß rukßeb li cuînk li teßajok âcamsinquil, chan.
38:17b.JER.038.017 Ut laj Jeremías quixye re laj Sedequías: —Joßcaßin quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. “Cui tâkßaxtesi âcuib saß rukßeb li nequeßtenkßan re lix reyeb laj Babilonia, lâat incßaß tatcamsîk, ut li tenamit aßin incßaß tâcßatekß. Lâat joß eb ajcuiß lâ cualal âcßajol incßaß texcamsîk.
38:18b.JER.038.018 Abanan cui incßaß nacakßaxtesi âcuib saß rukßeb laj Babilonia, li tenamit aßin tâkßaxtesîk saß rukßeb ut teßxcßat li tenamit ut lâat moco tatcolekß ta saß rukßeb,” chan.
38:19b.JER.038.019 Li rey Sedequías quixye re laj Jeremías: —Lâin yô inxiu xbaneb laj judío li xeßxkßaxtesi ribeb saß xyânkeb laj Babilonia. Mâre anchal eb laj Babilonia tineßxkßaxtesi saß rukßeb laj judío ut eb aßan tineßxrahobtesi, chan.
38:20b.JER.038.020 Laj Jeremías quixye re laj Sedequías: —Incßaß tateßxkßaxtesi saß rukßeb laj judío. Bânu li cßaßru xye li Kâcuaß. Cui tâbânu li cßaßru yôquin chixyebal âcue, us tat-êlk. Ut incßaß tatcamsîk.
38:21b.JER.038.021 Abanan cui incßaß tâkßaxtesi âcuib saß rukßeb, aßan aßin li tâcßul joß quicßuteß chicuu xban li Kâcuaß:
38:22b.JER.038.022 Chixjunileb li ixk li cuanqueb saß lâ cuochoch teßisîk saß li cab ut teßkßaxtesîk saß rukßeb li nequeßtenkßan re lix reyeb laj Babilonia. Ut eb li ixk teßxye âcue, “Xateßxbalakßi ut xeßnumta saß âbên li cacßojob âchßôl saß xbêneb. Anakcuan xachßic âcuib saß chßaßajquil. Chanchan nak xachßic lâ cuok saß sulul. Xateßxcanab âjunes lâ cuamîg.”
38:23b.JER.038.023 Chixjunileb lâ cuixakil ut eb lâ cocßal teßkßaxtesîk saß rukßeb laj Babilonia. Ut lâat incßaß tatrûk chi êlelic chiruheb. Tatchapekß ban xban lix reyeb laj Babilonia ut li tenamit aßin tâcßatekß, chan laj Jeremías.
38:24b.JER.038.024 Laj Sedequías quixye re laj Jeremías: —Mâ ani aj e tâye li cßaßru xaye cue re nak incßaß tatcamsîk.
38:25b.JER.038.025 Cui eb li nequeßtenkßan cue teßxnau nak xinâtinac âcuiqßuin, mâre teßchâlk âcuiqßuin ut teßxye âcue, “Ye ke cßaßru xaye re li rey ut cßaßru xye âcue. Mâmuk lix yâlal chiku. Lâo incßaß tatkacamsi,” mâre chaßakeb âcue.
38:26b.JER.038.026 Cui teßxye âcue chi joßcan, lâat tâye reheb nak yôcat chixtzßâmanquil chicuu nak incßaß chic tatintakla saß rochoch laj Jonatán re nak incßaß tatcamsîk aran, chaßakat.—
38:27b.JER.038.027 Ut joßcan quicßulman. Eb li nequeßtenkßan re li rey Sedequías queßcuulac riqßuin laj Jeremías ut queßxpatzß re. Ut laj Jeremías quixsumeheb joß quiyeheß re xban li rey. Ut queßxcanab âtinac riqßuin xban nak mâ ani qui-abin re li cßaßru quixye laj Sedequías re laj Jeremías.Ut laj Jeremías quicana chi prêxil saß li nebâl re li tzßalam toj quicuulac xkßehil nak li tenamit Jerusalén quichapeß xbaneb laj Babilonia.
38:28b.JER.038.028 Ut laj Jeremías quicana chi prêxil saß li nebâl re li tzßalam toj quicuulac xkßehil nak li tenamit Jerusalén quichapeß xbaneb laj Babilonia.
39
39:1b.JER.039.001 Yô xlaje po re li xbele chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Sedequías nak quichal laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia rochbeneb lix soldados chi pletic riqßuineb laj Jerusalén ut queßxsut rix li tenamit.
39:2b.JER.039.002 Saß li belêb xbe li xcâ po nak yô junlaju chihab roquic chokß rey laj Sedequías, nak eb laj Babilonia queßxtßan li tzßac li sutsu cuiß Jerusalén.
39:3b.JER.039.003 Chixjunileb li nequeßtenkßan re lix reyeb laj Babilonia queßchal ut queßxyîb lix muhebâleb saß li oquebâl re li tenamit li cuan saß xyi. Saß xyânkeb aßan cuanqueb laj Nergal-sarezer, ut laj Samgar-nebo, laj Sarsequim li nim xcuanquil saß li rakleb âtin ut laj Nergal-sarezer jun chic, li nim xcuanquil. Ut cuanqueb ajcuiß chixjunileb li nequeßtenkßan re lix reyeb laj Babilonia.
39:4b.JER.039.004 Nak laj Sedequías lix reyeb laj Judá ut eb lix soldados queßrileb lix soldados li xicß nequeßiloc reheb, queßêlelic chiruheb. Chiru kßojyîn queßel saß xnaßaj li racuîmk li rey saß li oquebâl li cuan saß xyi li cuib chi tzßac ut queßcôeb saß li be li naxic Arabá.
39:5b.JER.039.005 Abanan eb lix soldado laj Babilonia queßxtâkeheb toj retal coxeßxtauheb saß li ru takßa li cuan nachß riqßuin li tenamit Jericó. Queßxchap laj Sedequías ut queßxcßam riqßuin laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia saß li tenamit Ribla saß li naßajej Hamat. Ut aran queßxrak âtin saß xbên.
39:6b.JER.039.006 Ut lix reyeb laj Babilonia quixcamsi li ralal laj Sedequías. Laj Sedequías yô chi rilbal nak queßcamsîc. Ut queßcamsîc ajcuiß eb li cuanqueb xcuanquil aran Judá.
39:7b.JER.039.007 Chirix aßan queßrisi li xnakß ru laj Sedequías ut queßxbacß riqßuin cadena re teßxcßam Babilonia.
39:8b.JER.039.008 Ut eb laj Babilonia queßxcßat li rochoch li rey joß eb ajcuiß li rochocheb li tenamit. Ut queßxjucß chixjunil li tzßac li sutsu cuiß Jerusalén.
39:9b.JER.039.009 Tojoßnak laj Nabuzaradán li nataklan saß xbêneb chixjunileb li soldado, quixchapeb ut quixcßameb chi prêxil aran Babilonia chixjunileb li cristian li queßcana saß li tenamit. Ut quixcßameb ajcuiß li queßxkßaxtesi ribeb rubeleb xcuanquil.
39:10b.JER.039.010 Abanan, laj Nabuzaradán, li nataklan, quixcanab saß li naßajej Judá eb li nebaß, li mâcßaß cuan reheb. Ut quixqßue reheb lix chßochßeb ut li racuîmkeb uvas.
39:11b.JER.039.011 Li rey Nabucodonosor quixye re laj Nabuzaradán cßaßru tixbânu riqßuin laj Jeremías. Quixye re:
39:12b.JER.039.012 —Cßam li profeta Jeremías ut tâcuil chi us. Mâbânu raylal re. Bânu ban li cßaßru naxye âcue, chan.
39:13b.JER.039.013 Joßcan nak laj Nabuzaradán quixcßam chirix laj Nabusazbán ut laj Nergal-sarezer, li nînkeb xcuanquil saß li rakleb âtin. Ut quixcßameb ajcuiß chixjunileb li nequeßtenkßan re lix reyeb laj Babilonia.
39:14b.JER.039.014 Queßxtakla risinquil laj Jeremías saß li nebâl re li tzßalam ut queßxkßaxtesi saß rukß laj Gedalías li ralal laj Ahicam ut ri laj Safán, re tixcßam saß rochoch. Joßcan nak laj Jeremías quicana saß lix tenamit.
39:15b.JER.039.015 Nak laj Jeremías toj cuan chi prêxil saß li nebâl re li tzßalam li Kâcuaß quiâtinac riqßuin ut quixye re:
39:16b.JER.039.016 —Tatxic riqßuin laj Ebed-melec laj Etiopía ut tâye re nak li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, naxye chi joßcaßin: Lâin tinbânu re li tenamit aßin li cßaßru quinye. Raylal tinqßue saß xbên. Mâcuaß usilal. Ut lâat tâcuil nak tâcßulmânk aßin.
39:17b.JER.039.017 Abanan lâin tincolok âcue saß li cutan aßan, chan li Kâcuaß. Lâat incßaß tatkßaxtesîk saß rukßeb li tenamit li nacaxucua ruheb.Lâin tincolok âcue re nak incßaß tatcamsîk saß li plêt. Lâat tatcanâk chi yoßyo xban nak cacßojob âchßôl cuiqßuin, chan li Kâcuaß.
39:18b.JER.039.018 Lâin tincolok âcue re nak incßaß tatcamsîk saß li plêt. Lâat tatcanâk chi yoßyo xban nak cacßojob âchßôl cuiqßuin, chan li Kâcuaß.
40
40:1b.JER.040.001 Li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Jeremías nak ac x-achßabâc aran Ramá xban laj Nabuzaradán li nataklan saß xbêneb li soldado. Bacßbo riqßuin cadena nak queßxtau saß xyânkeb chixjunileb laj Jerusalén ut eb laj Judá li yôqueb chi cßamecß chi prêxil aran Babilonia.
40:2b.JER.040.002 Laj Nabuzaradán li nataklan saß xbêneb li soldado quixye re laj Jeremías: —Li Kâcuaß lâ Dios quixye nak li naßajej aßin tento nak tixcßul li raylal.
40:3b.JER.040.003 Ut anakcuan xcßulman joß quixye li Kâcuaß. Chixjunil li raylal aßin xcßulman xban nak lâex xexmâcob chiru li Kâcuaß ut incßaß xebânu li cßaßru quixye êre.
40:4b.JER.040.004 Anakcuan lâin xcuisi li cadena li bacßbo cuiß lâ cuukß. Cui tixcßul âchßôl, tatxic chicuix Babilonia ut lâin tin-ilok âcue. Cui ut incßaß tixcßul âchßôl, incßaß tatxic chicuix. Tatxic yalak bar, li bar cuiß tâcuulak châcuu xic.
40:5b.JER.040.005 Cui tâcuaj canâc saß li naßajej aßin, sukßin riqßuin laj Gedalías li ralal laj Ahicam. Laj Ahicam, aßan li ralal laj Safán. Lix reyeb laj Babilonia quixxakab laj Gedalías chi taklânc saß xbêneb li tenamit li cuanqueb Judá. Chatcuânk saß rochoch aßan saß xyânkeb lâ cuech tenamitil malaj ut tatxic bar tâcuaj, chan. Ut quixqßue xmâtan ut xtzacaêmk ut quixchakßrabi.
40:6b.JER.040.006 Joßcan nak laj Jeremías cô Mizpa chi cuânc saß rochoch laj Gedalías li ralal laj Ahicam. Quicuan aran saß xyânkeb li rech tenamitil li joß qßuial chic queßcana saß li naßajej aßan.
40:7b.JER.040.007 Cuanqueb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldados aj Judá li incßaß queßxkßaxtesi ribeb rubel xcuanquileb laj Babilonia. Queßrabi resil nak lix reyeb laj Babilonia quixxakab laj Gedalías chi taklânc saß li naßajej aßan ut quixcanabeb saß rukß chixjunileb li incßaß queßcßameß Babilonia joß cuînk, joß ixk, joß cocßal ut li nebaßeb saß li tenamit aßan.
40:8b.JER.040.008 Joßcan nak queßcôeb Mizpa chirilbal laj Gedalías. Aßaneb aßin li queßcôeb: laj Ismael li ralal laj Netanías; laj Johanán ut Jonatán, li cuib chi ralal laj Carea; laj Seraías li ralal laj Tanhumet; eb li ralal laj Efai li netofatita; ut Jezanías li ralal jun laj maacateo. Ut eb lix soldados cuanqueb rochbeneb.
40:9b.JER.040.009 Ut laj Gedalías li ralal laj Ahicam li ralal laj Safán quixbânu li juramento riqßuineb li soldados ut riqßuineb li nequeßtaklan saß xbêneb. Ut quixye reheb: —Mexxucuac chi cßanjelac chiruheb laj Babilonia. Canâkex saß li naßajej aßin ut cßanjelankex chiru lix reyeb laj Babilonia re nak us tex-êlk riqßuin li cßaßru têbânu.
40:10b.JER.040.010 Lâin tincanâk Mizpa ut tin-oquênk chêrix nak eb laj Babilonia teßchâlk chi âtinac kiqßuin. Lâex naru texcanâk arin chixsicßbal ru li uvas ut li ru li cheß li na-el saß sakßehil ut li aceite. Têxoc saß eb li cab li naxoqueß cuiß li cßaßak re ru. Canâkex saß eb li tenamit li xesicß ru, chan.
40:11b.JER.040.011 Ut chixjunileb laj judío li cuanqueb Moab, Amón, Edom ut saß eb li jalaneb tenamit, queßrabi nak lix reyeb laj Babilonia quixqßue xlesênseb nak eb laj judío teßcanâk saß lix tenamiteb ut queßrabi nak laj Gedalías quixakabâc chi taklânc saß xbêneb.
40:12b.JER.040.012 Joßcan nak queßsukßi chak Judá nabaleb laj judío li queßjeqßuîc yalak bar. Queßcuulac riqßuin laj Gedalías aran Mizpa chixpatzßbal lix naßajeb. Ut queßxxoc nabal li xyaßal li uva ut li ru li racuîmkeb.
40:13b.JER.040.013 Ut laj Johanán li ralal laj Carea rochbeneb chixjunileb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado li queßcana saß cßalebâl, queßcôeb Mizpa chi âtinac riqßuin laj Gedalías.
40:14b.JER.040.014 Ut queßxye re: —¿Ma incßaß nacanau nak laj Baalis, lix reyeb li ralal xcßajol laj Amón, xtakla chak laj Ismael li ralal laj Netanías châcamsinquil? chanqueb. Abanan laj Gedalías incßaß quixpâb li cßaßru queßxye.
40:15b.JER.040.015 Ut laj Johanán quiâtinac riqßuin laj Gedalías nak xjunes. Ut quixye re: —Chinâcanab chixcamsinquil laj Ismael. Mâ ani tânaßok re ani xcamsin re. ¿Cßaßut nak takacanab laj Ismael re nak tatxcamsi lâat? Cui tatxcamsi, teßxjeqßui cuißchic ribeb chixjunileb laj judío li xachßutubeb châjun sutam ut teßosokß chixjunileb laj Judá li joß qßuial chic xeßcana, chan.Abanan laj Gedalías li ralal laj Ahicam quixye re laj Johanán li ralal laj Carea: —Mâbânu aßan xban nak moco yâl ta li cßaßru yôcat chixyebal chirix laj Ismael, chan.
40:16b.JER.040.016 Abanan laj Gedalías li ralal laj Ahicam quixye re laj Johanán li ralal laj Carea: —Mâbânu aßan xban nak moco yâl ta li cßaßru yôcat chixyebal chirix laj Ismael, chan.
41
41:1b.JER.041.001 Laj Ismael, aßan li ralal laj Netanías. Ut laj Netanías, aßan li ralal laj Elisama. Laj Ismael, aßan xcomoneb li ralal xcßajol li rey ut xcomoneb ajcuiß li nequeßtenkßan re li rey. Saß li xcuuk po re li chihab aßan, laj Ismael cô Mizpa chi âtinac riqßuin laj Gedalías. Lajêb li cuînk quixcßameb chirix. Yôqueb chi cuaßac saß comonil aran Mizpa.
41:2b.JER.041.002 Nak yôqueb chi cuaßac, laj Ismael ut li lajêb chi cuînk li cuanqueb rochben, queßcuacli ut queßxcamsi chi chßîchß laj Gedalías li ralal laj Ahicam, li ralal laj Safán. Laj Gedalías, aßan li quixakabâc xban lix reyeb laj Babilonia chi taklânc saß li naßajej Judá.
41:3b.JER.041.003 Laj Ismael quixcamsiheb ajcuiß chixjunileb laj judío li cuanqueb riqßuin laj Gedalías aran Mizpa. Ut quixcamsiheb ajcuiß chixjunileb li soldado aj Babilonia li cuanqueb aran.
41:4b.JER.041.004 Joß cuulajak chic nak toj mâjiß na-abîc resil lix camic laj Gedalías,
41:5b.JER.041.005 queßcuulac Mizpa câcßâl chi cuînk li queßchal chak Siquem, Silo, ut Samaria. Jobil lix macheb ut pejel li rakßeb ut setinbil lix tibeleb retalil lix rahil xchßôleb. Queßxcßam li ru li trigo ut li pom re teßmayejak saß li templo.
41:6b.JER.041.006 Laj Ismael li ralal laj Netanías qui-el Mizpa ut cô chixcßulbaleb. Yô chi yâbac nak cô. Nak quixcßuleb quixye reheb: —Quimkex chirilbal laj Gedalías li ralal laj Ahicam, chan.
41:7b.JER.041.007 Nak queßoc saß li tenamit, laj Ismael li ralal laj Netanías ut eb li cuînk li cuanqueb rochben queßxcamsiheb li cuînk ut queßxcuteb saß lix julel haß cuan aran.
41:8b.JER.041.008 Abanan lajêb li cuînk xcomoneb li câcßâl chi cuînk, queßxye re laj Ismael: —Moâcamsi lâo. Cuan li trigo, li cebada, li aceite ut li xyaßal cab mukmu kaban saß cßalebâl, chanqueb. Ut xban aßan nak laj Ismael incßaß quixcamsiheb.
41:9b.JER.041.009 Lix julel haß li quixcuteb cuiß li camenak laj Ismael, aßan li haß li quixtakla xbecbal li rey Asa nak yô chixcolbal rib chiru laj Baasa lix reyeb laj Israel. Usta nimla jul, abanan quinujac riqßuineb li cuînk li quixcamsiheb laj Ismael.
41:10b.JER.041.010 Ut laj Ismael quixtakla xchapbal chixjunileb li cristian li cuanqueb Mizpa, joß eb ajcuiß lix rabin li rey, li queßcanabâc saß rukß laj Gedalías re târileb. Laj Ismael quixchapeb ut quixqßueheb chi prêxil ut qui-oc xcßambaleb saß xtenamiteb laj Amón.
41:11b.JER.041.011 Laj Johanán li ralal laj Carea ut chixjunileb li cuanqueb xcuanquil saß xbêneb li soldado queßxnau li incßaß us li quixbânu laj Ismael li ralal laj Netanías.
41:12b.JER.041.012 Queßxcßam chirixeb chixjunileb li cuînk ut queßcôeb chi pletic riqßuin laj Ismael li ralal laj Netanías. Coxeßxtau nachß riqßuin li haß li cuan Gabaón.
41:13b.JER.041.013 Cßajoß nak queßsahoß saß xchßôleb li cuanqueb rochben laj Ismael nak queßril nak yô chak chi châlc laj Johanán li ralal laj Carea ut chixjunileb li cuanqueb rochben.
41:14b.JER.041.014 Chixjunileb li quixchapeb laj Ismael aran Mizpa queßxkßaxtesi ribeb rubel xcuanquil laj Johanán li ralal laj Carea.
41:15b.JER.041.015 Abanan laj Ismael li ralal laj Netanías quiêlelic chiru laj Johanán rochbeneb cuakxakib li cuînk ut queßcôeb riqßuineb laj Amón.
41:16b.JER.041.016 Chirix aßan laj Johanán, li ralal laj Carea, ut eb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado queßxcßameb chak chixjunil li quixcßameb chi prêxil laj Ismael li ralal laj Netanías nak acak xcamsi laj Gedalías li ralal laj Ahicam. Cuanqueb soldados, cuanqueb ixk, ut cuanqueb cocßal, joß eb ajcuiß li eunucos li quixtauheb chak Gabaón.
41:17b.JER.041.017 Queßcôeb toj retal queßcuulac Gerut-quimam li cuan nachß riqßuin Belén re nak teßxic toj Egipto.Queßcôeb chi najt xban nak queßraj êlelic chiruheb laj Babilonia. Queßxucuac chiruheb xban nak laj Ismael li ralal laj Netanías quixcamsi laj Gedalías li quixakabâc xban lix reyeb laj Babilonia chi taklânc saß li naßajej Judá.
41:18b.JER.041.018 Queßcôeb chi najt xban nak queßraj êlelic chiruheb laj Babilonia. Queßxucuac chiruheb xban nak laj Ismael li ralal laj Netanías quixcamsi laj Gedalías li quixakabâc xban lix reyeb laj Babilonia chi taklânc saß li naßajej Judá.
42
42:1b.JER.042.001 Chixjunileb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado queßcûulac chi âtinac riqßuin laj Jeremías. Saß xyânkeb aßan cuanqueb laj Johanán li ralal laj Carea, ut laj Jezanías li ralal laj Osaías joß eb ajcuiß chixjunileb li tenamit, joß li cuanqueb xcuanquil joß eb ajcuiß li mâcßaßeb xcuanquil.
42:2b.JER.042.002 Queßxye re laj Jeremías: —Bânu usilal, chacuabi li cßaßru nakatzßâma châcuu. Chattijok chikix chiru li Kâcuaß lâ Dios. Tattijok chikix li joß qßuial chic incßaß xsacheß ku. Junxil nabalo, abanan anakcuan coßxib aj chic xocana, joß yôcat chirilbal.
42:3b.JER.042.003 Chatzßâma chiru li Dios nak aßan tixcßut chiku cßaßru takabânu ut tixcßut ajcuiß chiku bar toxic, chanqueb.
42:4b.JER.042.004 Ut laj Jeremías quixye reheb: —Lâin xcuabi li cßaßru xeye. Tintijok chiru li Kâcuaß li kaDios joß xetzßâma chicuu. Ut lâin tinye êre li cßaßru tinixsume cuiß. Tinye êre chixjunil ut mâcßaß tinmuk chêru, chan.
42:5b.JER.042.005 Ut queßxye re laj Jeremías:—Aß taxak li Kâcuaß li kaDios târakok âtin saß kabên riqßuin xtîquilal cui incßaß takabânu li cßaßru tixye âcue li Kâcuaß li kaDios.
42:6b.JER.042.006 Lâo takabânu li cßaßru tixye âcue li Kâcuaß, usta us chiku, usta incßaß. Lâo yôco chixtzßâmanquil châcuu nak tattijok chiru li Kâcuaß li kaDios. To-abînk chiru re nak us toêlk, chanqueb.
42:7b.JER.042.007 Ac xnumeß chic lajêb cutan nak li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías.
42:8b.JER.042.008 Ut laj Jeremías quixbok laj Johanán li ralal laj Carea riqßuin. Ut quixbokeb ajcuiß li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado ut eb li tenamit li cuanqueb rochben, joß li cuanqueb xcuanquil, joß eb ajcuiß li mâcßaßeb xcuanquil.
42:9b.JER.042.009 Ut quixye reheb: —Lâex xinêtakla chixtzßâmanquil chiru li Kâcuaß li kaDios lâo aj Israel. Li Kâcuaß xsume li cßaßru xintzßâma ut quixye chi joßcaßin:
42:10b.JER.042.010 Cui texcanâk saß li naßajej aßin ut texcuânk saß xyâlal, lâin texintenkßa ut incßaß tinbânu raylal êre. Texincanab chi cuânc saß li naßajej aßin ut incßaß texinqßue chi isîc. Narahoß inchßôl xban li raylal li xinbânu êre.
42:11b.JER.042.011 Mexxucuac chiru lix reyeb laj Babilonia. Anakcuan nequexxucuac xban, abanan mexxucuac chic xban nak lâin tincuânk êriqßuin. Lâin tintenkßan êre ut tincolok êre saß rukß li rey aßan.
42:12b.JER.042.012 Lâin tincuuxtâna êru. Joßcan ajcuiß lix reyeb laj Babilonia târuxtâna êru ut texcanab cuißchic chi cuânc saß lê naßaj.
42:13b.JER.042.013 Cui lâex têye nak incßaß nequeraj cuânc saß li naßajej aßin, yôkex chixkßetbal li cßaßru xye êre li Kâcuaß lê Dios.
42:14b.JER.042.014 Cui têye nak texxic chi cuânc Egipto bar nequecßoxla nak incßaß tâcuânk li pletic chi moco têrabi xyâb li trompeta, chi moco têcßul cueßej,
42:15b.JER.042.015 cui ut têye chi joßcan, cherabi li râtin li Kâcuaß, lâex aj Judá li incßaß quisacheß êru. Li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel naxye chi joßcaßin: Lâex têraj xic chi canâc aran Egipto.
42:16b.JER.042.016 Usta lâex texxic toj aran, abanan li plêt ut li cueßej li kßaxal nequexucua ru toxeßxtau aran ut texcâmk.
42:17b.JER.042.017 Relic chi yâl chixjunileb li teßxic chi cuânc Egipto teßcamsîk saß li plêt, malaj ut xban cueßej malaj ut xban li caki yajel. Mâ jun tâcolekß chiru li raylal li tintakla saß xbêneb, chan li Dios.
42:18b.JER.042.018 Ut li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, quixye ajcuiß: —Joß nak xincßutbesi lin joskßil chiruheb li cuanqueb Jerusalén nak xinqßueheb chixtojbal xmâc, joßcan ajcuiß nak texinqßue chixtojbal êmâc lâex cui texxic Egipto. Xucuajelak êrilbal. Texhobekß ut tâpatzßekß lê cßabaß nak eb li tenamit teßmajecuânk. Ut incßaß chic texsukßîk saß li naßajej aßin, chan li Kâcuaß.
42:19b.JER.042.019 Lâex aj Judá, li incßaß quisacheß êru, li Kâcuaß xye nak incßaß texxic Egipto. Lâin ninye xyâlal êre anakcuan. Checßoxlak chi us cßaßru têbânu.
42:20b.JER.042.020 Incßaß us xebânu nak xetzßâma chicuu nak tintijok chêrix chiru li Kâcuaß li kaDios. Xeye cue, “Chattijok chiru li Kâcuaß li kaDios chikix lâo ut tâye ke chixjunil li tixye âcue. Lâo takabânu li cßaßru tixye,” chanquex.
42:21b.JER.042.021 Lâin xinye êre anakcuan, abanan lâex incßaß nequeraj xbânunquil li cßaßru xye li Kâcuaß li kaDios.Joßcan nak anakcuan chenauhak nak relic chi yâl lâex texcâmk saß li plêt malaj ut xban cueßej, malaj ut xban caki yajel. Texcâmk saß li naßajej li xic cuiß êre chi cuânc, chan laj Jeremías.
42:22b.JER.042.022 Joßcan nak anakcuan chenauhak nak relic chi yâl lâex texcâmk saß li plêt malaj ut xban cueßej, malaj ut xban caki yajel. Texcâmk saß li naßajej li xic cuiß êre chi cuânc, chan laj Jeremías.
43
43:1b.JER.043.001 Laj Jeremías quixye reheb laj Judá chixjunil li quiyeheß re xban li Kâcuaß lix Dioseb.
43:2b.JER.043.002 Nak ac xrakeß chi âtinac laj Jeremías, laj Azarías li ralal laj Osaías ut laj Johanán li ralal laj Carea, rochbeneb li cuînk li kßetkßeteb, queßxye re laj Jeremías: —Ticßtiß li nacaye. Li Kâcuaß li kaDios incßaß quixye aßan. Incßaß xatxtakla chixyebal ke nak incßaß toxic chi cuânc Egipto.
43:3b.JER.043.003 Laj Baruc li ralal laj Nerías yô chi tacchißînc âcue re nak toâkßaxtesi saß rukßeb laj Babilonia re nak toeßxcamsi malaj ut toeßxcßam chi prêxil aran Babilonia, chanqueb.
43:4b.JER.043.004 Joßcan nak laj Johanán li ralal laj Carea, ut chixjunileb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado, joß eb ajcuiß chixjunileb li tenamit queßxkßet li râtin li Kâcuaß ut incßaß queßcana saß li naßajej Judá.
43:5b.JER.043.005 Laj Johanán li ralal laj Carea ut eb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado, queßxcßam chirixeb laj Judá li incßaß quisacheß ruheb. Aßaneb li queßjeqßuîc yalak bar junxil ut queßsukßi chi cuânc Judá.
43:6b.JER.043.006 Queßxcßameb chixjunileb li cuînk, eb li ixk ut eb li cocßal, joß eb ajcuiß lix rabin li rey. Aßaneb li queßqßueheß rubel xcuanquil laj Gedalías li ralal laj Ahicam xban laj Nabuzaradán li nataklan saß xbêneb li soldado. Ut queßxcßam ajcuiß li profeta Jeremías ut laj Baruc li ralal laj Nerías.
43:7b.JER.043.007 Joßcaßin nak queßxkßet râtin li Dios nak queßcôeb Egipto ut queßcuulac toj Tafnes.
43:8b.JER.043.008 Nak cuanqueb Tafnes li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías ut quixye re:
43:9b.JER.043.009 —Chap coßxibak li nînki pec ut chiruheb laj judío tâmukeb saß chßochß, li seb ru, li cuan chiru li oquebâl re li rochoch laj faraón aran Tafnes.
43:10b.JER.043.010 Ut tâye reheb: Joßcaßin xye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel. Lâin tincßam chak laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia, li nacßanjelac chicuu. Lâin tinxakab lix naßaj arin saß xbên li pec aßin ut aran tixqßue lix muhebâl.
43:11b.JER.043.011 Laj Nabucodonosor tâchâlk chi pletic riqßuineb laj Egipto. Ut li ac tenebanbil câmc saß xbêneb teßcâmk. Li ac tenebanbil saß xbêneb cßamecß chi prêxil, teßcßamekß. Li ac tenebanbil câmc saß xbêneb saß li plêt, saß li plêt ajcuiß teßcâmk.
43:12b.JER.043.012 Tixloch xxamlel li rochocheb lix dioseb laj Egipto. Tixcßateb li dioseb malaj ut tixcßameb. Tixsabesi li tenamit Egipto joß nak naxsabesi li rakß junak aj ilol xul. Ut chirix aßan tâêlk saß li tenamit aßan chi mâcßaß tixcßul.Ut lix reyeb laj Babilonia tixjuqßueb lix jalam ûch lix dioseb Bet-semes li cuanqueb aran Egipto. Ut tixcßateb li cab li nequeßxlokßoni cuiß lix dioseb, chan.
43:13b.JER.043.013 Ut lix reyeb laj Babilonia tixjuqßueb lix jalam ûch lix dioseb Bet-semes li cuanqueb aran Egipto. Ut tixcßateb li cab li nequeßxlokßoni cuiß lix dioseb, chan.
44
44:1b.JER.044.001 Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Jeremías chirixeb chixjunileb laj judío li cuanqueb Egipto saß eb li tenamit Migdol, Tafnes, Menfis ut saß li naßajej Patros.
44:2b.JER.044.002 Li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel quixye chi joßcaßin: —Lâex xeqßue retal li raylal li xinqßue saß xbên li tenamit Jerusalén ut saß xbêneb li tenamit li cuanqueb Judá. Anakcuan jucßbileb chic ut mâcßaß cuan saß eb li tenamit aßan.
44:3b.JER.044.003 Xinbânu chi joßcan reheb xban li mâusilal queßxbânu. Queßxqßue injoskßil nak queßxcßat xpomeb ut queßxlokßoni li jalanil dios li incßaß xeßxnau ru eb aßan, chi moco lâex, chi moco lê naß êyucuaß.
44:4b.JER.044.004 Nabal sut quintaklaheb li profeta, laj cßanjel chicuu, riqßuineb. Eb li profeta queßxye reheb nak incßaß teßxbânu li yibru naßleb aßin, li incßaß nacuulac chicuu.
44:5b.JER.044.005 Abanan incßaß queßrabi chi moco queßxqßue retal li cßaßru queßxye li profetas. Incßaß queßxcanab xbânunquil li mâusilal, chi moco queßxcanab xcßatbal lix pomeb chiruheb li jalanil dios.
44:6b.JER.044.006 Joßcan nak quinumta lin joskßil saß xbêneb ut quicuisi injoskßil saß xbêneb li tenamit li cuanqueb Judá ut saß eb li be li cuanqueb Jerusalén. Lâin quinsach ruheb ut mâcßaß cuan saß eb li tenamit toj chalen anakcuan.
44:7b.JER.044.007 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: ¿Cßaßut nak nequebânu li mâusilal aßin? Êjunes nequesach êrib. ¿Cßaßut nak nequeqßueheb chi câmc eb li cuînk ut eb li ixk joß eb ajcuiß li sâj cuînk ut eb lê cocßal toj retal nak mâ jun chic xcomoneb laj Judá nequeßcana?
44:8b.JER.044.008 ¿Cßaßut nak nequechikß injoskßil riqßuin xlokßoninquileb li dios li xeyîb ut riqßuin xcßatbal lê pom chiruheb li dios li cuanqueb arin Egipto li bar xexchal cuiß chi cuânc? Lâex têsach êrib êjunes ut texhobekß ut xicß chic tex-ilekß xbaneb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß.
44:9b.JER.044.009 ¿Ma xsach saß êchßôl li mâusilal li queßxbânu lê xeßtônil yucuaß ut eb li rey ut eb li rixakileb saß li naßajej Judá? ¿Ma xsach saß êchßôl li mâusilal li xebânu lâex ut eb lê rixakil aran Judá ut aran Jerusalén?
44:10b.JER.044.010 Toj chalen anakcuan lâex incßaß quecubsi êrib chi moco niquinêlokßoni. Ut incßaß nequebânu li cßaßru naxye saß lin chakßrab li quinqßue êre lâex ut reheb ajcuiß lê xeßtônil yucuaß.
44:11b.JER.044.011 Joßcan nak lâin li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, tinqßue li raylal aßin saß êbên lâex re xsachbal êru lâex aj Judá.
44:12b.JER.044.012 Lâin tinsacheb chixjunileb laj Judá li incßaß queßsacheß ruheb junxil. Tinsacheb chixjunileb li teßxqßue xchßôl chi xic chi cuânc Egipto. Jun xxiquic, joß li cuanqueb xcuanquil, joß eb li mâcßaßeb xcuanquil, telajeßcâmk aran Egipto. Cuan li teßcâmk saß li plêt ut cuan li teßcâmk xban cueßej. Xucuajel rilbal li teßxcßul. Teßhobekß ut teßmajecuâk xbaneb li tenamit ut teßseßêk.
44:13b.JER.044.013 Lâin tinqßueheb chixtojbal lix mâqueb li xeßcôeb chi cuânc Egipto. Tintakla li plêt, li cueßej ut li caki yajel saß xbêneb joß quinbânu reheb laj Jerusalén.
44:14b.JER.044.014 Mâ jun reheb laj Judá li queßcôeb chi cuânc Egipto teßcolekß. Mâ jun reheb tâsukßîk cuißchic Judá usta teßraj ru sukßîc. Caßaj chic li teßruhânk chi êlelic teßsukßîk, chan li Dios.
44:15b.JER.044.015 Chixjunileb li cuanqueb aran queßâtinac riqßuin laj Jeremías. Saß xyânkeb aßan cuanqueb li cuînk li queßxnau nak eb li rixakil queßmayejac chiruheb li jalanil dios. Cuanqueb nabaleb li ixk chßutchßûqueb aran, joß eb ajcuiß chixjunileb laj judío li cuanqueb Patros, xcuênt Egipto. Queßxye re laj Jeremías:
44:16b.JER.044.016 —Lâo incßaß takabânu li cßaßru xaye ke saß xcßabaß li Dios.
44:17b.JER.044.017 Lâo takabânu chixjunil li cßaßru xkaye. Takacßat kapom chiru li kanaß po, li nequeßxye “Reina del Cielo” re. Takamayeja li kavino chiru joß queßxbânu li kayucuaß ut eb li karey joß eb ajcuiß li xeßtaklan saß kabên saß eb li tenamit li cuanqueb Judá ut aran Jerusalén. Saß eb li cutan aßan sa saß kachßôl ut cuan nabal katzacaêmk. Mâ jun cua xkacßul raylal.
44:18b.JER.044.018 Chalen nak xkacanab xcßatbal kapom chiru li kanaß po ut chalen nak xkacanab xmayejanquil li kavino chiru, mâcßaß chic katzacaêmk ut yôqueb chi câmc eb li kacomon saß li plêt ut xban cueßej, chanqueb.
44:19b.JER.044.019 Ut eb li ixk queßxye: —¿Ma incßaß ta biß queßxnau li kabêlom nak xkacßat kapom chiru li kanaß po? Ut, ¿ma incßaß ta biß queßxnau nak xkamayeja li vino chiru ut xkayîb li caxlan cua joß retalil li po? chanqueb.
44:20b.JER.044.020 Laj Jeremías quiâtinac riqßuineb chixjunileb li tenamit, joß cuînk joß ixk li yôqueb chi âtinac riqßuin.
44:21b.JER.044.021 Quixye reheb: —¿Ma incßaß ta biß quixnau li Dios nak xecßat li pom saß eb li tenamit li cuanqueb Judá ut aran Jerusalén? ¿Ma incßaß ta biß quixqßue retal nak xecßat li pom lâex, ut eb lê yucuaß joß eb ajcuiß lê rey ut eb li nequeßtaklan saß êbên?
44:22b.JER.044.022 Li Dios incßaß chic quixcuy rilbal li mâc ut li mâusilal xebânu. Incßaß chic quixcuy rilbal lix yibal ru lê naßleb. Joßcan nak quixsach ru lê naßaj. Mâcßaß chic cuan chi saß anakcuan ut majecuanbil chic.
44:23b.JER.044.023 Li raylal aßin xtßaneß saß êbên xban nak quexmâcob chiru li Kâcuaß. Quecßat lê pom chiruheb li jalanil dios ut incßaß quebânu li cßaßru quixye li Kâcuaß. Quekßet li chakßrab ut incßaß quebânu li cßaßru quextakla cuiß.
44:24b.JER.044.024 Ut laj Jeremías quixye ajcuiß reheb li tenamit, joß eb ajcuiß li ixk: —Abihomak li cßaßru naxye li Kâcuaß, lâex aj Judá, li cuanquex arin Egipto.
44:25b.JER.044.025 Li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, naxye: —Lâex cuînk ut lâex ixk, lâex nequeye, “Lâo takabânu li cßaßru xkaye. Takacßat li pom ut takamayeja li kavino chiru li kanaß po,” chanquex. Ut yôquex chixbânunquil li cßaßru xeye. Joßcan nak anakcuan, bânuhomak li cßaßru xeye.
44:26b.JER.044.026 Abanan lâex aj judío li cuanquex arin Egipto, cherabi li cßaßru naxye li Kâcuaß. Li Kâcuaß naxye: —Lâin li yoßyôquil Dios riqßuin juramento ninye nak mâ jun aj judío li cuan Egipto tixpatzß incßabaß nak tâtijok, chi moco tixbânu chic li juramento saß incßabaß.
44:27b.JER.044.027 Lâin tinbânûnk re nak incßaß us tex-êlk. Tâsachekß êru. Eb laj judío li cuanqueb Egipto teßcâmk. Teßcamsîk riqßuin chßîchß saß li plêt malaj ut xban cueßej.
44:28b.JER.044.028 Moco nabaleb ta li teßêlk Egipto li teßxic cuißchic chi cuânc Judá. Moco qßuiheb ta li incßaß teßcamsîk. Ut chixjunileb laj Judá li incßaß queßsacheß ru, li queßchal chak Egipto, teßxqßue retal li cßaßru tâcßulmânk, ma li xinye lâin, malaj ut li cßaßru xeßxye eb aßan.
44:29b.JER.044.029 Lâex tênau nak xakxo xcuanquil li cuâtin nak xinye nak tinqßue raylal saß êbên. Lâin li Kâcuaß tinqßue junak li retalil chêru nak lâin texinqßue chixtojbal êmâc saß li naßajej aßin.Aßan aßin li retalil li tinqßue. Lâin tinkßaxtesi laj faraón Hofra xcßabaß, lix reyeb laj Egipto, saß rukßeb li xicß nequeßiloc re, li teßajok xcamsinquil. Tinbânu riqßuin laj Hofra joß quinbânu riqßuin laj Sedequías lix reyeb laj Judá nak quinkßaxtesi saß rukß laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia nak yô chixsicßbal re tixcamsi, chan li Kâcuaß.
44:30b.JER.044.030 Aßan aßin li retalil li tinqßue. Lâin tinkßaxtesi laj faraón Hofra xcßabaß, lix reyeb laj Egipto, saß rukßeb li xicß nequeßiloc re, li teßajok xcamsinquil. Tinbânu riqßuin laj Hofra joß quinbânu riqßuin laj Sedequías lix reyeb laj Judá nak quinkßaxtesi saß rukß laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia nak yô chixsicßbal re tixcamsi, chan li Kâcuaß.
45
45:1b.JER.045.001 Saß li xcâ chihab nak laj Joacim li ralal laj Josías cuan chokß xreyeb laj Judá, laj Baruc li ralal laj Nerías quixtzßîba saß li botbil hu li cßaßru quiyeheß re xban li profeta Jeremías. Laj Jeremías quiâtinac cuißchic riqßuin laj Baruc ut quixye re:
45:2b.JER.045.002 —At Baruc, joßcaßin yô chixyebal âcue li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel:
45:3b.JER.045.003 Lâat xaye, “Tokßob xak cuu. Li Kâcuaß xqßue xtzßakob li raylal li cuanquin cuiß. Tacuajenakin ut incßaß naru ninhilan riqßuin li raylal cuanquin cuiß,” chancat.
45:4b.JER.045.004 Li Kâcuaß quixye: —Ye re chi joßcaßin: Lâin tinjucß li cßaßru quinxakab ut tincuisiheb li cristian li quinqßueheb chi cuânc saß chixjunil li naßajej aßin.Mâcßaß aj e nak tâsicß âcuanquil. Mâbânu aßan xban nak lâin tintakla li raylal saß xbêneb chixjunileb li cristian. Ut lâat, yalak bar tatxic lâin tatincol. Incßaß tatcamsîk, chan li Dios.
45:5b.JER.045.005 Mâcßaß aj e nak tâsicß âcuanquil. Mâbânu aßan xban nak lâin tintakla li raylal saß xbêneb chixjunileb li cristian. Ut lâat, yalak bar tatxic lâin tatincol. Incßaß tatcamsîk, chan li Dios.
46
46:1b.JER.046.001 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß re laj Jeremías chirix li cßaßru teßxcßul eb li xnînkal tenamit.
46:2b.JER.046.002 Joßcaßin quixye li Kâcuaß chirix li tenamit Egipto ut chirixeb lix soldado laj faraón Necao lix reyeb laj Egipto. Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quinumta saß xbên aran Carquemis chire li nimaß Eufrates saß li xcâ chihab nak laj Joacim li ralal laj Josías cuan chokß xreyeb laj Judá.
46:3b.JER.046.003 Cauresihomak li chßîchß re xcolbal re lê chßôl, ut texxic chi pletic.
46:4b.JER.046.004 Cauresihomak lê cacuây ut takenkex chirixeb. Chapomak lê naßaj ut cuânk lê punit chßîchß saß êjolom. Cauresihomak lê lâns ut qßuehomak chêrix lê rakß chßîchß re pletic.
46:5b.JER.046.005 ¿Cßaßru yôqueb chixcßulbal? Eb lix soldados laj Egipto yôqueb chi xucuac ut yôqueb chi sukßîc chirixeb. Eb lix soldados laj Babilonia yôqueb chi numtâc saß xbêneb. Yôqueb chi êlelic saß junpât chi incßaß nequeßiloc chirixeb. Ut yalak bar xucuajel rilbal li yôqueb chixcßulbal, chan li Kâcuaß.
46:6b.JER.046.006 Eb li nequeßâlinac chi cau incßaß naru teßêlelik, chi moco li cauheb rib. Saß li norte chire li nimaß Eufrates xeßxtichß li rokeb ut xeßtßaneß.
46:7b.JER.046.007 ¿Aniheb aßan li nequeßxye nak nînkeb xcuanquil joß nak naniman li nimaß Nilo nak nabutßin?
46:8b.JER.046.008 Aßaneb laj Egipto li yôqueb chi nimânc xcuanquil joß li nimaß Nilo nak nabutßin. Eb aßan nequeßxye: —Tânimânk kacuanquil. Tonumtâk saß xbêneb li tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß ut takasach xcuanquileb.
46:9b.JER.046.009 Taklahomakeb li cacuây chi xic. Lâex li nequeßchßeßoc re li carruajes, texxic chi junpât. Ayukex, ex soldados lâex aj etiopia ut lâex li cuanquex saß li tenamit Put, li nequecßam lê chßîchß re xcolbal re lê chßôl, ut lâex li cuanquex saß li tenamit Lud li nequenau chi us cutuc riqßuin li tzimaj.
46:10b.JER.046.010 Abanan li cutan aßan, aßan li cutan nak li Kâcuaß li nimajcual Dios tixqßueheb chixtojbal xmâqueb li xicß nequeßiloc re. Teßcamsîk riqßuin chßîchß toj retal tâcßojlâk xchßôl. Chanchan nak li chßîchß târecßa xsahil lix quiqßueleb. Saß li cutan aßan li camsînc li tâcuânk saß li norte chire li nimaß Eufrates, aßan joß jun li mayej chiru li Kâcuaß.
46:11b.JER.046.011 Lâex aj Egipto, usta texxic toj Galaad chixsicßbal lê ban, li ban mâcßaß chic tâoc cuiß. Lâex incßaß chic tex-usâk.
46:12b.JER.046.012 Eb li xnînkal ru tenamit xerabi resil nak xcuteß êxutân. Chixjunileb xeßrabi nak yôquex chi yâbac xban li raylal li cuanquex cuiß. Eb li soldado li cauheb rib teßxtich li rokeb chi ribileb rib ut teßtßanekß, chan li Kâcuaß.
46:13b.JER.046.013 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß re li profeta Jeremías chirix laj Nabucodonosor nak cô Egipto chixsachbal ru li tenamit.
46:14b.JER.046.014 Yehomak resil saß eb li tenamit Egipto. Yehomak resil aran Migdol, Menfis, ut Tafnes. Yehomak reheb: Xaklinkex chi cau saß lê naßaj ut cauresihomak êrib chi pletic xban nak yôqueb chi osocß saß li plêt li cuanqueb chêjun sutam.
46:15b.JER.046.015 ¿Cßaßut nak xtßaneß lê dios li cau cuiß êchßôl? Xtßaneß xban nak li Kâcuaß quixtßan.
46:16b.JER.046.016 Talajeßxtich li rokeb li soldado ut teßtßanekß. Ut teßxye: Xaklîko. Toxic cuißchic riqßuineb li kech tenamitil. Toxic cuißchic saß li naßajej mâcßaßeb cuiß li nequeßcamsin ke riqßuin chßîchß.
46:17b.JER.046.017 Nak cuânkeb chic aran teßxye: —Laj faraón, lix reyeb laj Egipto, junes âtinac naxbânu. Ac xnumeß xkßehil nak tânumtâk saß xbêneb li xicß nequeßiloc re.
46:18b.JER.046.018 Lâin li Kâcuaß li nimajcual Dios. Lâin li tzßakal rey. Lâin li yoßyôquil Dios. Li jun li tâchâlk chi pletic êriqßuin chanchan li tzûl Tabor li najt xteram saß xyânkeb li tzûl. Chanchan li tzûl Carmel li cuan chire li palau.
46:19b.JER.046.019 Lâex aj Egipto, cauresihomak êrib chi cßamecß chi prêxil. Li tenamit Menfis tâsachekß ru. Tâcanâk chi mâcßaß cuan chi saß.
46:20b.JER.046.020 Li naßajej Egipto chanchan jun li châbil tukß ix cuacax. Abanan tâsachekß ru xbaneb li teßchâlk saß li norte.
46:21b.JER.046.021 Ut eb li soldado, li tojbileb, chanchaneb li cocß cuacax li nînkeb xtibel. Incßaß teßxcuy pletic. Teßxsukßisi ban ribeb ut teßêlelik xban nak xcuulac xkßehil nak teßsachekß ruheb.
46:22b.JER.046.022 Eb laj Egipto, teßêlelik joß nak naêlelic li cßantiß nak yôkeb chi nachßoc li xicß nequeßiloc reheb. Teßchâlk riqßuin mâl. Chanchanakeb li cuînk li nequeßtßanoc cheß.
46:23b.JER.046.023 Chanchanakeb li cuînk li nequeßtßanoc re li qßuicheß. Incßaß naru rajlanquileb xban xqßuialeb. Kßaxal nabaleb chiruheb laj sâcß.
46:24b.JER.046.024 Eb laj Egipto teßcßutekß xxutân. Teßchapekß xbaneb li teßchâlk saß li norte, chan li Dios.
46:25b.JER.046.025 Li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, naxye: —Lâin tinqßue chixtojbal xmâc laj Amón lix dioseb laj Tebas. Ut tinqßueheb chixtojbal xmâqueb laj faraón ut eb laj Egipto rochbeneb lix dioseb ut eb lix rey. Ut tinqßueheb ajcuiß chixtojbal xmâqueb li nequeßxcßojob xchßôl riqßuin laj faraón.
46:26b.JER.046.026 Lâin tinkßaxtesiheb saß rukßeb li nequeßraj xcamsinquileb. Tinkßaxtesiheb saß rukß laj Nabucodonosor ut eb li nequeßtenkßan re. Abanan mokon teßcuânk cuißchic saß lix tenamiteb aran Egipto joß nak queßcuan junxil, chan li Kâcuaß.
46:27b.JER.046.027 Lâex aj Israel, li ralal xcßajol laj Jacob, mexxucuac. Michßinan êchßôl. Lâin tincolok êre usta saß najtil tenamit cuanquex chak. Ut tinqßueheb cuißchic chi sukßîc eb lâ cualal âcßajol li cuanqueb chi prêxil. Texcuânk cuißchic saß tuktûquil usilal. Ut incßaß chic texxucuak.Mexxucuac lâex li ralal xcßajol laj Jacob laj cßanjel chicuu. Lâin tincuânk êriqßuin. Lâin tinsach ruheb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li texinjeqßui cuiß, abanan lâin incßaß texinsach chi junaj cua. Tento nak texinqßue chixtojbal êmâc, abanan saß tîquilal tinbânu, chan li Kâcuaß.
46:28b.JER.046.028 Mexxucuac lâex li ralal xcßajol laj Jacob laj cßanjel chicuu. Lâin tincuânk êriqßuin. Lâin tinsach ruheb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li texinjeqßui cuiß, abanan lâin incßaß texinsach chi junaj cua. Tento nak texinqßue chixtojbal êmâc, abanan saß tîquilal tinbânu, chan li Kâcuaß.
47
47:1b.JER.047.001 Joßcaßin quixye li Kâcuaß re li profeta Jeremías chirixeb laj filisteo nak toj mâjiß quisacheß ru li tenamit Gaza xban laj faraón.
47:2b.JER.047.002 Li Kâcuaß quixye: —Qßuehomak retal. Yôkeb chak chi châlc saß li norte eb laj Babilonia chixsachbal ruheb laj filisteo. Chanchan nak nabutßin li nimaß nak yôkeb chi châlc. Chanchan nak li butß tânumekß saß eb li naßajej ut tixsach chixjunileb li tenamit joß eb ajcuiß li cuanqueb chi saß. Eb li cristian japjôkeb re chi yâbac xban li raylal tâchâlk saß xbêneb.
47:3b.JER.047.003 Tâabîk xyâb li rokeb li cacuây. Tâabîk xyâb eb li carruajes nak yôkeb chi châlc li xicß nequeßiloc reheb. Eb li yucuaßbej incßaß chic teßrileb lix cocßal xban nak mâcßaßak chic xmetzßêuheb.
47:4b.JER.047.004 Xcuulac xkßehil nak tâsachekß ruheb laj filisteo. Teßsachekß ruheb li teßraj xtenkßanquileb laj Tiro ut laj Sidón. Li Kâcuaß oc re chixsachbal ruheb laj filisteo, li joß qßuial incßaß queßsacheß ru aran Caftor chire li palau.
47:5b.JER.047.005 Eb li cuanqueb Gaza teßxbes li rismal xjolomeb xban xrahil xchßôleb. Eb laj Ascalón incßaß chic teßecßânk. ¿Jokße têcanab xsetbal lê tibel retalil xrahil êchßôl?
47:6b.JER.047.006 Lâex têjap êre chixyebal: —At Kâcuaß, ¿ma incßaß tâcanab kacamsinquil? ¿Ma incßaß târûk tâxoc lâ chßîchß saß rochoch? ¿Ma incßaß tathilânk caßchßinak?Abanan, ¿chanru nak li Kâcuaß tixcanab pletic êriqßuin? Aßan ac xtaklaheb li soldado chi pletic êriqßuin lâex li cuanquex Ascalón ut êriqßuin lâex li cuanqueb chire li palau.
47:7b.JER.047.007 Abanan, ¿chanru nak li Kâcuaß tixcanab pletic êriqßuin? Aßan ac xtaklaheb li soldado chi pletic êriqßuin lâex li cuanquex Ascalón ut êriqßuin lâex li cuanqueb chire li palau.
48
48:1b.JER.048.001 Joßcaßin naxye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, chirixeb laj Moab: —Raylal tâchâlk saß xbêneb laj Nebo xban nak tâsachekß ruheb. Quiriataim tâchapekß ut tâcßutekß xxutân. Tâchapekß ut tâsachekß ru li tenamit Misgab.
48:2b.JER.048.002 Eb laj Moab incßaß chic teßqßuehekß xlokßal. Eb li xicß nequeßiloc re li cuanqueb Hesbón nequeßxcßûb ru chanru nak teßrisi xcuanquil joß nimla tenamit. Eb li cuanqueb Madmena teßsachekß ruheb. Junelic teßsiqßuekß re xcamsinquileb.
48:3b.JER.048.003 Eb li cuanqueb Horonaim japjôkeb re xban nak junes raylal ut sachecß yôkeb chixcßulbal.
48:4b.JER.048.004 Eb laj Moab yôkeb chi cßuluc raylal ut eb li cocßal yôkeb chi yâbac xban li raylal.
48:5b.JER.048.005 Eb li yôkeb chi taksînc saß li tzûl Luhit yôkeb chi yâbac xban li raylal li yôkeb chixcßulbal. Ut eb li yôkeb chi cubsînc Horonaim, aßaneb li xicß nequeßiloc reheb ut teßrabi nak yôkeb chi yâbac.
48:6b.JER.048.006 ¡Elenkex! ¡Colomak êrib, lâex aj Moab! Chanchanakex li qßuix li cuan saß li chaki chßochß.
48:7b.JER.048.007 Lâex texchapekß ajcuiß xban nak nequecßojob êchßôl saß xbên lê biomal. Ut laj Quemos lê dios tâchapekß ut tâcßamekß chi prêxil rochbeneb laj tij joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil.
48:8b.JER.048.008 Eb li teßsachok êru teßchâlk saß li junjûnk chi tenamit. Ut mâ jun êre teßrûk chi êlelic. Tâpoßekß ru li ru takßa ut tâsachekß ru li chßochß li tîc ru xban nak joßcan quixye li Kâcuaß.
48:9b.JER.048.009 Us raj cuan ta xxiqßueb laj Moab re nak târûk teßêlelik xban nak tâsachekß ru lix tenamiteb. Mâ ani chic tâcanâk aran.
48:10b.JER.048.010 (Tzßektânanbilakeb li incßaß nequeßxqßue xchßôl chixbânunquil lix cßanjel li Dios. Tzßektânanbilakeb li incßaß teßoquênk chi camsînc nak taklanbileb xban li Kâcuaß.)
48:11b.JER.048.011 Li Kâcuaß quixye: —Junelic cßojcßo xchßôleb laj Moab. Incßaß queßchapeß ut incßaß queßcßameß saß najtil tenamit. Chanchaneb li vino li tuktu ru li incßaß quijaleß xnaßaj. Incßaß qui-el xsahil chi moco lix bôc.
48:12b.JER.048.012 Abanan cuulac re xkßehil nak eb laj Moab teßcßamekß chi prêxil saß jalan naßajej joß nak najaleß xnaßaj li vino ut najoreß lix naßaj.
48:13b.JER.048.013 Saß eb li cutan aßan eb laj Moab teßxutânâk xban nak queßxcßojob xchßôleb riqßuin laj Quemos lix dioseb joß nak eb laj Israel queßxutânâc xban lix dioseb li cuan Bet-el, li queßxcßojob cuiß xchßôleb.
48:14b.JER.048.014 Lâex aj Moab, ¿cßaßut nak nequeye nak lâex châbil soldados ut cau êrib chi pletic?
48:15b.JER.048.015 Eb li tenamit Moab ut eb li cristian teßsachekß ruheb. Eb li sâj cuînk li sicßbileb ru camsinbilakeb chi chßîchß nak teßosokß, chan li tzßakal Rey, li “Nimajcual Dios” xcßabaß.
48:16b.JER.048.016 Yô chak chi nachßoc li raylal li yô chi châlc saß xbêneb laj Moab. Chi sêb tâsachekß ru li tenamit.
48:17b.JER.048.017 Ilomak xtokßobâl ruheb laj Moab, lâex li cuanquex chixjun sutam, lâex li xenau chanru lix lokßal junxil. Yehomak, “Qui-isîc xcuanquilal. Xtokeß lix xukß retalil lix cuanquil.”
48:18b.JER.048.018 Lâex li cuanquex saß li tenamit Dibón, cubsihomak êrib ut chunlankex saß li poks xban nak châlc re laj sachonel, li yô chak chi pletic riqßuineb laj Moab ut yô chixjuqßuinquil li cab li nequeßxcol cuiß ribeb.
48:19b.JER.048.019 Ut lâex li cuanquex Aroer, xaklinkex chire li be chi oybenînc. Patzßomak reheb li yôqueb chi êlelic cßaßru xcßulman.
48:20b.JER.048.020 Teßchakßok ut teßxye, “Li naßajej Moab xsacheß ru. Texyâbak xban nak xutânal xcßul. Yehomak resil chire li nimaß Arnón nak xsacheß ru lix naßajeb laj Moab.”
48:21b.JER.048.021 Xcuulac xkßehil nak târakekß âtin saß xbêneb li cuanqueb saß li ru takßa. Târakekß âtin saß xbêneb li cuanqueb Holón, Jahaza, ut Mefaat.
48:22b.JER.048.022 Târakekß âtin saß xbêneb li cuanqueb Dibón, Nebo ut Bet-diblataim,
48:23b.JER.048.023 joß ajcuiß saß xbêneb li cuanqueb Quiriataim ut Bet-gamul ut Bet-meón.
48:24b.JER.048.024 Târakekß ajcuiß âtin saß xbêneb li cuanqueb Queriot, ut Bosra ut saß xbêneb ajcuiß chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß li naßajej Moab, chi najt joß chi nachß.
48:25b.JER.048.025 X-isîc xcuanquileb laj Moab. Mâcßaß chic xcuanquileb, chan li Kâcuaß.
48:26b.JER.048.026 Qßuehomakeb laj Moab chi calâc xban nak xeßxnimobresi ribeb chiru li Kâcuaß. Qßuehomakeb laj Moab chixtolcßosinquil ribeb saß lix xaßauheb. Qßuehomakeb laj Moab chi hobecß.
48:27b.JER.048.027 Lâex aj Moab, ¿ma incßaß ta biß xehobeb laj Israel? ¿Ma queßtaßeß ta biß laj Israel chi elkßâc? ¿Ma xban ta biß aßan nak nequehobeb?
48:28b.JER.048.028 Canabomak lê tenamit ut texxic chi cuânc saß xyânkeb li pec, lâex li cuanquex Moab. Chanchanakex chic li mucuy li naxyîb xsoc saß li oquebâl re li ochoch pec.
48:29b.JER.048.029 Lâo xkabi resil nak nequeßxnimobresi ribeb laj Moab. Kßetkßeteb ut joskßeb. Nequeßxkßetkßeti ribeb ut aj kßetoleb âtin.
48:30b.JER.048.030 Lâin ninnau lix chßôleb. Moco us ta teßêlk nak nequeßxnimobresi ribeb. Mâcßaß na-oc cuiß li nequeßxbânu.
48:31b.JER.048.031 Joßcan nak lâin tinyâbak chirixeb laj Moab. Chirixeb chixjunileb tinyâbak. Nayotßeß inchßôl chirixeb li cuanqueb saß li tenamit Kir-hares.
48:32b.JER.048.032 Tinyâbak chêrix lâex li cuanquex Sibma joß nak quinyâbac chirixeb li cuanqueb Jazer. Kßaxal nim raj lê cuanquil nak xexcuan. Xcuulac toj cuan cuiß li palau li cuan nachß riqßuin li tenamit Jazer. Abanan xcßulun laj sachonel ut xrisi lê cuanquil. Chanchanex li uvas li naxhel rib chi us ut xsacheß li ru.
48:33b.JER.048.033 Mâcßaßak chic li sahil chßôlej saß li xnaßaj li acuîmk ut saß li cßalebâl li cuanqueb Moab. Incßaß chic tâyatzßmânk ru li uvas. Mâ ani chic tixyatzß li uvas chi sa saß xchßôleb. Nequeßxjap reheb, abanan mâcuaß xban xsahil xchßôleb. Nequeßxjap ban reheb xban xrahileb xchßôl.
48:34b.JER.048.034 Eb li cuanqueb Hesbón yôqueb chi yâbac ut lix yâbeb nacuulac toj Eleale ut Jahaza. Lix yâbeb na-abîc toj Zoar ut Horonaim ut Eglat-selisiya xban nak queßchakic li yußam haß li cuanqueb Nimrim.
48:35b.JER.048.035 Lâin tinsach ruheb li nequeßmayejac saß eb li naßajej li najt xteram li cuanqueb Moab ut nequeßxcßat li pom chiruheb lix dioseb, chan li Kâcuaß.
48:36b.JER.048.036 Nayotßeß inchßôl chirixeb li cuanqueb Moab ut chirixeb li cuanqueb Kir-hares. Lix rahil inchßôl, aßan chanchan nak nachßeßman jun li bich saß li xôlb re rahil chßôlejil xban nak mâcßaß chic xbiomaleb laj Moab.
48:37b.JER.048.037 Chixjunileb queßxbes li rismal xjolomeb ut queßrisi lix macheb. Chixjunileb queßxset li rukßeb ut queßrocsi li tßicr li kßes ru retalil li rahil chßôlej li cuanqueb cuiß.
48:38b.JER.048.038 Yalak bar yôqueb chi yâbac xban nak lâin xinsach ru li naßajej Moab. Yôqueb chi yâbac saß xbêneb li cab ut saß eb li cßayil. Li tenamit chanchan jun li cuc li xjoreß ut mâ ani na-ajoc re, chan li Dios.
48:39b.JER.048.039 Chexyâbak chirixeb laj Moab. Xucuajel chic rilbaleb. Nequeßxjal li rilobâleb xban xxutâneb. Nequeßhobeß ut nequeßseßêc xbaneb chixjunileb li cuanqueb chi xjun sutam.
48:40b.JER.048.040 Joßcaßin naxye li Kâcuaß: —Qßuehomak retal. Eb li xicß nequeßiloc reheb laj Moab yôqueb chi châlc chixsachbal ruheb. Chanchaneb li tßiu nak naxic chixchapbal lix tib.
48:41b.JER.048.041 Eb li tenamit teßchapekß joß eb ajcuiß li cab li nequeßxcol cuiß ribeb. Saß eb li cutan aßan eb li soldado aj Moab sicsotkeb. Chanchanakeb jun li ixk li yô chi cßuluc raylal.
48:42b.JER.048.042 Li nimla tenamit Moab tâsachekß ru xban nak queßxkßetkßeti ribeb chiru li Kâcuaß.
48:43b.JER.048.043 Lâex aj Moab, xiu xiu chic cuanquex. Junes raylal cuan saß êbên. Chanchanakex li xul li yô chi chapecß xban laj yo xban nak ac cauresinbil eb li raßal aßin chokß êre.
48:44b.JER.048.044 Li ani tâêlelik xban xxiu tâtßanekß saß jul. Ut li ani tâêlk saß li jul tâchapekß saß li raßal, xban nak lâin tintakla li raylal saß xbêneb laj Moab re nak teßxtoj rix lix mâqueb, chan li Kâcuaß.
48:45b.JER.048.045 Cuanqueb li teßxic chixcolbal ribeb aran Hesbón. Abanan mâcßaß naru teßxbânu. Quicßateß li tenamit Hesbón, lix tenamit li rey Sehón. Quicßateß li tzûl ut eb lix nubâl li tenamit aßin li incßaß nequeßcuan saß xyâlal.
48:46b.JER.048.046 Raylal tâchâlk saß xbêneb laj Moab. Queßsacheß ruheb li tenamit li queßxlokßoni li dios Quemos. Queßchapeß ut queßcßameß chi prêxil eb li ralal xcßajol.Abanan tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßueheb cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Moab ut sa chic teßcuânk, chan li Kâcuaß. Aßan aßin li resilal li cßaßru tixcßul li tenamit Moab.
48:47b.JER.048.047 Abanan tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßueheb cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Moab ut sa chic teßcuânk, chan li Kâcuaß. Aßan aßin li resilal li cßaßru tixcßul li tenamit Moab.
49
49:1b.JER.049.001 Joßcaßin quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios chirixeb laj Amón: —¿Ma mâcßaß ta biß ralal xcßajoleb laj Israel? ¿Ma mâcßaßeb ta biß ralal xcßajoleb teßêchanînk re lix naßajeb? ¿Cßaßut nak eb laj Amón li nequeßlokßonin li yîbanbil dios Milcom queßxchap li naßajej Gat? ¿Cßaßut nak xeßcana chi cuânc saß eb li tenamit aßan?
49:2b.JER.049.002 Tâcuulak xkßehil nak eb laj Amón li cuanqueb saß li tenamit Rabá teßrabi nak eb li tenamit teßxjap reheb chi pletic. Ut li tenamit juqßuinbil chic tâcanâk. Eb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam teßcßatekß. Ut eb laj Israel teßrêchani cuißchic li naßajej li quimakßeß chiruheb xbaneb laj Amón, chan li Kâcuaß.
49:3b.JER.049.003 Chexyâbak lâex li cuanquex Hesbón xban nak quisacheß ruheb li tenamit Hai. Japomak êre lâex li cuanquex Rabá. Qßuehomak li kßes ru tßicr chêrix ut chexyâbak. Texxic yalak bar chi saß li tzßac li sutsu cuiß li tenamit xban nak li yîbanbil dios Milcom tâcßamekß chi prêxil rochbeneb laj tij ut eb li cuanqueb xcuanquil.
49:4b.JER.049.004 ¿Cßaßut nak nequenimobresi êrib xban li ru takßa li na-el cuiß chi us li acuîmk? Lâex li incßaß us ênaßleb, ¿ma incßaß nequeqßue retal nak tâsachekß ru li ru takßa? ¿Cßaßut nak nequecßojob êchßôl saß xbên lê biomal? Ut nequeye “¿Ani ta cuiß târûk chi châlc chi pletic kiqßuin?” chanquex.
49:5b.JER.049.005 Lâin texinqßue chi xucuac xbaneb chixjunileb li cuanqueb chêjun sutam. Chêjunilex tex-isîk saß li naßajej li cuanquex cuiß. Ut mâ ani tâchßutubânk reheb li teßêlelik.
49:6b.JER.049.006 Abanan, mokon chic lâin tinqßueheb cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Amón ut sa chic teßcuânk, chan li Kâcuaß li nimajcual Dios.
49:7b.JER.049.007 Joßcaßin quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios chirixeb laj Edom: —¿Ma mâcßaß chic xnaßlebeb li cuanqueb Temán? ¿Ma incßaß chic naru teßxqßue xnaßlebeb li tenamit laj qßuehol naßleb? ¿Ma xsach lix naßlebeb?
49:8b.JER.049.008 Elenkex chi junpât ut mukumak chak êrib saß eb li ochoch pec lâex li cuanquex Dedán xban nak lâin tinqßue li raylal saß xbêneb li ralal xcßajol laj Esaú nak tinqßueheb chixtojbal rix lix mâqueb.
49:9b.JER.049.009 Nak teßsicßok uvas, ¿ma incßaß ta biß teßxcanab caßchßinak li ru? Ut nak nequeßchal laj êlkß chiru kßojyîn, ¿ma incßaß ta biß teßxcßam caßaj cuiß li joß qßuial nequeßraj chokß reheb?
49:10b.JER.049.010 Abanan lâin tinmakß chiruheb li ralal xcßajol laj Esaú chixjunil li cßaßru cuan reheb. Tincanab chi cutanquil li naßajej li nequeßxmuk cuiß ribeb. Teßsachekß ruheb li ralal xcßajol, eb li rechßalal ut eb li rech cabal. Teßsachekß ruheb chi junaj cua.
49:11b.JER.049.011 Canabomakeb li mâcßaß xnaß xyucuaßeb. Lâin tin-ilok reheb. Ut eb li xmâlcaßan naru teßxcßojob xchßôleb cuiqßuin.
49:12b.JER.049.012 Li Kâcuaß quixye chi joßcaßin: —Cui eb li mâcßaßeb xmâc queßqßueheß chixcßulbal li raylal, ¿ma tojaß ta chic lâex incßaß texqßuehekß chixtojbal rix lê mâc? Tento nak lâex têtoj rix lê mâc.
49:13b.JER.049.013 Saß incßabaß lâin xinbânu jun li juramento ut xinye nak li tenamit Bosra tâsachekß ru ut xucuajel chic rilbal tâcanâk. Tzßektânanbilak ut majecuanbilak. Chixjunileb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam teßsachekß ruheb chi junaj cua, chan li Dios.
49:14b.JER.049.014 Laj Jeremías quixye: —Li Kâcuaß quiâtinac cuiqßuin. Quixtaklaheb lix takl chixyebal reheb li xnînkal ru tenamit nak teßxchßutubeb lix soldado ut teßxcauresi ribeb chi pletic riqßuineb laj Edom.
49:15b.JER.049.015 Li Dios quixye: —Anakcuan lâin tincuisi lix cuanquileb saß xyânkeb li xnînkal ru tenamit ut tzßektânanbilakeb chic.
49:16b.JER.049.016 Xeßxbalakßi ribeb nak xeßxqßue xxiuheb li tenamit. Xeßxbalakßi ribeb nak xeßxnimobresi ribeb. Eb aßan xeßxyîb lix naßajeb saß xyânkeb li sakônac saß eb li nînki tzûl joß naxbânu li tßiu. Abanan usta najt xteram teßxyîb chak lix naßajeb, lâin tebincubsi chak toj aran.
49:17b.JER.049.017 Xucuajel chic rilbaleb laj Edom teßcanâk. Chixjunileb li teßnumekß aran teßsach xchßôleb ut teßxhob xban li cßaßru teßxcßul.
49:18b.JER.049.018 Joß nak queßsacheß ru li tenamit Sodoma ut Gomorra rochbeneb li cocß tenamit li cuanqueb chi xjun sutam, joßcan ajcuiß teßxcßul eb laj Edom nak teßsachekß ruheb. Mâ ani chic teßcuânk saß li tenamit aßan, chan li Dios.
49:19b.JER.049.019 Lâin tincuisiheb laj Edom saß lix naßajeb chi junpât. Chanchanakin jun li cakcoj li na-el saß li qßuicheß chire li nimaß Jordán chixsicßbal xtzacaêmk. Lâin tinsicß ru junak ut aßan tinqßue chi cßanjelac saß li naßajej aßan. ¿Ma mâcuaß ta biß lâin yâl cue? ¿Ma cuan ta biß junak tânumtâk chicuu lâin? ¿Ma cuan ta biß junak târûk tixxakab rib chicuu? chan li Dios.
49:20b.JER.049.020 Abihomak li cßaßru quixcßûb ru xbânunquil reheb laj Edom li Kâcuaß. Abihomak li cßaßru tixbânu reheb li cuanqueb Temán. Quelonbil nak teßisîk li mâcßaßeb chic xmetzßêu saß li tenamit aßan ut tâsachekß ru lix naßajeb.
49:21b.JER.049.021 Nak tâsachekß ru li tenamit aßan, chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß sicsotkeb xbaneb xxiu nak teßrabi li chokînc. Tâabîk lix yâbeb chi najt toj saß li Caki Palau.
49:22b.JER.049.022 Qßuehomak retal. Eb li xicß nequeßiloc reheb laj Bosra yôqueb chi châlc chixsachbal ruheb. Chanchaneb li tßiu nak naxic chixchapbal lix tib. Saß eb li cutan aßan eb li soldado aj Edom sicsotkeb. Chanchanakeb jun li ixk li yô chi cßuluc raylal.
49:23b.JER.049.023 Joßcaßin quixye li Kâcuaß chirixeb laj Damasco: —Queßsach xchßôleb li cuanqueb aran Hamat ut eb li cuanqueb Arfad xban nak queßrabi resil li raylal li tâchâlk. Incßaß chic cßojcßo xchßôleb. Chanchaneb li palau li yô chi ecßânc ru.
49:24b.JER.049.024 Incßaß chic cauheb xchßôl laj Damasco. Yôqueb chi êlelic xban xxiuheb. Cßajoß li raylal yôqueb chixcßulbal. Chanchaneb jun li ixk oc re chi qßuirâc.
49:25b.JER.049.025 ¿Cßaßut nak xcßul li tenamit aßin chi joßcaßin? Aßin li tenamit li qßuebil xlokßal junxil. Aßin li tenamit li quisahoß cuiß inchßôl.
49:26b.JER.049.026 Relic chi yâl nak eb li sâj cuînk teßcanâk chi tßantßo saß eb li be. Ut eb li soldado teßcamsîk saß li plêt saß eb li cutan aßan, chan li Kâcuaß.
49:27b.JER.049.027 Lâin tincßateb li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Damasco ut tâcßatekß lix palacio li rey Ben-adad, chan li Kâcuaß.
49:28b.JER.049.028 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß chirixeb li ralal xcßajol laj Cedar ut chirixeb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb Hazor li teßêchanîk xban laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia. Li Kâcuaß quixye: —Ayukex chi pletic riqßuineb li cuanqueb Cedar ut sachomakeb ru li cristian li cuanqueb saß li este.
49:29b.JER.049.029 Teßchapekß ut teßcßamekß lix quetômkeb ut eb lix muhebâleb yîbanbil riqßuin tßicr. Tâcßamekß lix muhebâleb ut chixjunil li cßaßru cuan reheb, joß eb ajcuiß lix camello. Ut eb li cristian teßxjap re chixyebal: —Kßaxal ra yô chi cßulmânc yalak bar.
49:30b.JER.049.030 Elenkex chi junpât. Mukumak êrib saß eb li nînki ochoch pec lâex li cuanquex Hazor, xban nak li rey Nabucodonosor xcßûb ru chanru nak tixsach êru, chan li Kâcuaß.
49:31b.JER.049.031 Ayukex chi pletic riqßuin li nimla tenamit li cßojcßo xchßôleb xban nak cuan chixjunil li cßaßru reheb. Li tenamit aßan moco sutsu ta saß tzßac chi moco tzßaptzßo ta li oquebâl. Xjunes cuan li tenamit.
49:32b.JER.049.032 Teßchapekß ut teßcßamekß eb lix camello ut eb lix quetômk. Lâin tinjeqßuiheb ru ut tintaklaheb saß najtil tenamit. Chanchan nak teßcßamekß xban ikß. Raylal tâchâlk saß xbêneb yalak bar, chan li Kâcuaß.
49:33b.JER.049.033 Li tenamit Hazor tâcanâk chokß xnaßajeb laj xoj. Mâcßaß chic cuânk aran. Mâcßaßak chic cristian sa li tenamit aßan, chi moco teßnumekß aran.
49:34b.JER.049.034 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß re laj Jeremías chirix li naßajej Elam nak tojeß qui-oc laj Sedequías chokß xreyeb laj Judá.
49:35b.JER.049.035 Joßcaßin quixye li Kâcuaß li nimajcual Dios: —Lâin tinqßueheb chi camsîc chixjunileb li cuînk li queßxnau cutuc riqßuin tzimaj li nequeßxcacuubresi cuiß xchßôleb li tenamit Elam.
49:36b.JER.049.036 Tebinqßue chi châlc saß xcâ pacßalil li ruchichßochß eb li teßchâlk chi pletic riqßuineb laj Elam ut teßjeqßuîk ruheb saß chixjunil li ruchichßochß. Ut mâ jun li xnînkal tenamit incßaß ta teßcuulak eb laj Elam chixcolbal cuiß ribeb.
49:37b.JER.049.037 Tincanabeb laj Elam chi sachecß ruheb xbaneb li xicß nequeßiloc reheb, li teßajok xcamsinquileb. Xban nak xnumta lin joskßil saß xbêneb, lâin tintakla xcamsinquileb chi chßîchß toj retal nak teßosokß chixjunileb, chan li Kâcuaß.
49:38b.JER.049.038 Lâin tinxakab lin cuanquil aran Elam ut lâin tinsacheb ru lix reyeb laj Elam ut eb li nequeßtenkßan re.Abanan tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßueheb cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Elam ut sa chic teßcuânk, chan li Kâcuaß.
49:39b.JER.049.039 Abanan tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßueheb cuißchic chi sukßîc saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Elam ut sa chic teßcuânk, chan li Kâcuaß.
50
50:1b.JER.050.001 Aßan aßin li quixye li Kâcuaß re li profeta Jeremías chirix li naßajej Babilonia joß eb ajcuiß li cuanqueb aran.
50:2b.JER.050.002 Quixye re: —Yehomak resil nak eb laj Babilonia teßchapekß. Taksihomak li bandera ut yehomak resilal saß chixjunileb li xnînkal ru tenamit. Mâcßaß têmuk chiruheb. Têye: “Li naßajej Babilonia tâchapekß. Li yîbanbil dios Bel tâcßutekß xxutân ut li yîbanbil dios Merodac tâjorekß. Chixjunileb li jalam ûch li cuanqueb Babilonia telajeßsachekß.
50:3b.JER.050.003 Jun li nimla tenamit tâchâlk chak saß li norte chi pletic riqßuineb laj Babilonia ut tixsach ruheb. Mâcßaß chic tâcuânk aran, chi moco cristian, chi moco xul.”
50:4b.JER.050.004 Tâcuulak xkßehil nak eb li ralal xcßajol laj Israel, ut eb li ralal xcßajol laj Judá teßchâlk chinsicßbal lâin lix Dioseb. Yôkeb chi yâbac nak teßchâlk chinsicßbal.
50:5b.JER.050.005 Teßxpatzß bar cuan li be li naxic Sión ut aran teßxic. Ut teßxye, “Châlkex ut takacßam cuißchic kib saß usilal riqßuin li Kâcuaß. Takabânu jun li contrato riqßuin li Kâcuaß chi junelic re nak incßaß tâsachk saß kachßôl,” chaßakeb.
50:6b.JER.050.006 Eb lin tenamit chanchaneb li carner li queßbalakßîc xbaneb laj ilol reheb ut queßxchaßchaßi ribeb yalak bar saß xyânkeb li cocß bol ut eb li tzûl. Quisach chiruheb lix naßajeb li teßhilânk raj cuiß.
50:7b.JER.050.007 Chixjunileb li teßtaßok reheb teßxsach ruheb. Ut eb li xicß nequeßiloc reheb teßxye, “Lâo mâcßaß kamâc. Eb aßan ban queßmâcob chiru li Kâcuaß li narakoc âtin saß tîquilal. Queßmâcob chiru li Kâcuaß Dios li xyoßoneb lix xeßtônil yucuaßeb.”
50:8b.JER.050.008 Elenkex Babilonia. Canabomak lix naßajeb. Chanchanakex li chibât li nequeßcßamoc be chiruheb li jun chßol chic chibât.
50:9b.JER.050.009 Lâin tinqßue saß xchßôleb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß li norte nak teßxjunaji ribeb ut teßchâlk chi pletic riqßuineb laj Babilonia. Saß li norte teßchâlk li teßnumtâk saß xbêneb. Teßxnau chi us cutuc riqßuin tzimaj ut tîcak rukßeb.
50:10b.JER.050.010 Joßcan nak tâelkßâk li cßaßru reheb laj Babilonia. Chixjunileb li xicß nequeßiloc reheb teßxcßam nabal li cßaßru teßraj toj tâcßojlâk xchßôleb, chan li Kâcuaß.
50:11b.JER.050.011 Li Kâcuaß quixye: —Lâex aj Babilonia, lâex xerecßa xsahil nak xexnumta saß xbêneb lin tenamit ut xemakß chiruheb li cßaßru reheb ut sa saß êchßôl. Chanchanex li cuacax li napiscßoc saß pachßayaß, malaj ut chanchanex li cacuây li naxjap re xban xsahil xchßôl.
50:12b.JER.050.012 Abanan lê tenamit lâex tâisîk xlokßal. Li tenamit li xexyoßla cuiß tâcßutekß xxutân usta kßaxal lokß nak quicuan. Aßanak li kßaxal caßchßin xcuanquil saß xyânkeb chixjunileb li tenamit. Tâsukßisîk chokß chaki chßochß ut mâcßaßak cuan chi saß.
50:13b.JER.050.013 Xban nak yô injoskßil saß xbêneb mâ ani tâcanâk Babilonia. Tâcanabâk chi juqßuinbil chixjunil ut chixjunileb li teßnumekß aran teßsach xchßôleb chirilbal ut teßxhob xban li raylal xcßul.
50:14b.JER.050.014 Lâex li nequenau cutuc riqßuin tzimaj xaklinkex saß lê naßaj. Têsut rix li naßajej Babilonia ut cutumak lê tzimaj. Mâ jun têcol xban nak eb aßan xeßmâcob chiru li Kâcuaß.
50:15b.JER.050.015 Japomak êre chi xjun sutam li tenamit xban nak eb laj Babilonia teßxkßaxtesi ribeb saß êrukß. Yôqueb chi tßanecß li cab li najt xteram ut teßtßanekß li tzßac li sutsu cuiß li tenamit. Xcuulac li hônal nak li Kâcuaß tixqßue rêkaj li raylal li queßxbânu eb aßan.
50:16b.JER.050.016 Mêcanabeb chi âuc eb laj Babilonia chi moco têcanabeb chi kßoloc saß xkßehil li kßoloc. Xban li plêt eb li jalaneb xtenamit teßêlelik ut teßxic saß lix tenamiteb.
50:17b.JER.050.017 Eb laj Israel chanchaneb li quetômk li queßxjeqßui ribeb nak li cakcoj quichal chirâlinanquileb. Li xbên li quichal chi sachoc reheb, aßan lix reyeb laj Asiria. Ut li xcab li quichal chi sachoc reheb, aßan laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia.
50:18b.JER.050.018 Joßcaßin naxye li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel: —Lâin tinqßue chixtojbal xmâc lix reyeb laj Babilonia ut lix naßajeb joß nak xinqßue chixtojbal xmâc lix reyeb laj Asiria.
50:19b.JER.050.019 Lâin tinqßueheb cuißchic laj Israel saß lix naßajeb. Chanchanakeb li carner li nequeßichajib aran Carmelo ut Basán. Ut teßxtzaca ajcuiß li ru li acuîmk li na-el saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Efraín ut Galaad toj retal tâcßojlâk xchßôleb.
50:20b.JER.050.020 Saß eb li cutan aßan eb laj Israel ut eb laj Judá mâcßaßak xmâqueb xban nak lâin tincuy tinsach lix mâqueb li joß qßuial chic xeßcana, chan li Kâcuaß.
50:21b.JER.050.021 Li Kâcuaß quixye: —Ayukex chi pletic riqßuineb li cuanqueb Merataim ut Pecod, ut camsihomakeb. Bânuhomak li cßaßru xexintakla cuiß, chan li Kâcuaß.
50:22b.JER.050.022 Yô chi abîc li chokînc nak yôqueb chi pletic. Yô chi abîc resil li nimla raylal li yôqueb chixcßulbal.
50:23b.JER.050.023 Ilomak chanru nak xeßosoß eb laj Babilonia. Ilomak chanru nak xsacheß lix cuanquil. Aßan li cau nataklan saß xbêneb li tenamit junxil. Chanchan li martillo. Abanan anakcuan xeßsacheß ru saß xyânkeb li xnînkal tenamit.
50:24b.JER.050.024 Chanchan nak lâin xinqßue jun li raßal re êchapbal, lâex aj Babilonia. Ut chi mâcßaß saß êchßôl xextßaneß saß li raßal. Xextaßeß ut xexchapeß xban nak xekßetkßeti êrib chicuu lâin li Kâcuaß.
50:25b.JER.050.025 Chanchan nak li Kâcuaß quixte li ochoch li xocxo cuiß lix chßîchß re pletic. Quirisi chak lix cßanjelebâl xban nak yô xjoskßil. Quixbânu chi joßcan xban nak cuan li cßaßru tixbânu aran Babilonia li Kâcuaß li nimajcual Dios.
50:26b.JER.050.026 Lâex aj najtil tenamit, quimkex chi pletic riqßuineb laj Babilonia. Tehomak li naßajej li xocxo cuiß li ru li trigo. Têsach ruheb chi junaj cua ut têcanabeb chi tûbtu. Mâ ani tâcanabâk chi yoßyo saß xyânkeb.
50:27b.JER.050.027 Camsihomakeb chixjunil li cuînk li toj sâjeb. Chanchanakeb li cuacax li yôqueb chi xic chi camsîc. Raylal tâchâlk saß xbêneb laj Babilonia xban nak xcuulac xkßehil nak teßqßuehekß chi xtojbal rix lix mâqueb.
50:28b.JER.050.028 Cuanqueb li queßêlelic Babilonia ut queßcôeb Jerusalén ut yôqueb chixserakßinquil chanru nak li Kâcuaß li kaDios quixqßue rêkaj li incßaß us li queßxbânu eb laj Babilonia re lix templo li Kâcuaß.
50:29b.JER.050.029 Bokomakeb li nequeßxnau cutuc riqßuin tzimaj re teßpletik riqßuineb laj Babilonia. Ut teßxyîb lix muhebâleb chi xjun sutam li tenamit ut mâ ani teßxcanab chi êlelic. Qßuehomak rêkaj li mâusilal li queßxbânu xban nak queßxkßetkßeti ribeb chiru li Kâcuaß, lix santil Dioseb laj Israel.
50:30b.JER.050.030 Joßcan nak eb li cuînk li toj sâjeb teßcamsîk saß eb li be ut eb lix soldados teßsachekß ru saß li plêt saß li cutan aßan, chan li Kâcuaß.
50:31b.JER.050.031 Lâin li nimajcual Dios tinsach êru lâex aj Babilonia, xban nak xekßetkßeti êrib chicuu. Xcuulac xkßehil nak lâin texinqßue chixtojbal rix li mâc xebânu.
50:32b.JER.050.032 Eb laj Babilonia li kßetkßeteb teßxtich li rokeb ut teßtßanekß ut mâ ani tixtenkßaheb chi cuaclic. Lâin tinqßue xxamlel li tenamit ut tâcßatekß chixjunil li cuan chi xjun sutam, chan.
50:33b.JER.050.033 Joßcaßin naxye li Kâcuaß li nimajcual Dios: —Eb li ralal xcßajol laj Israel ut eb li ralal xcßajol laj Judá rahobtesinbileb xbaneb li tenamit li queßcßamoc reheb chi prêxil ut incßaß nequeßxcanabeb chi xic.
50:34b.JER.050.034 Abanan li ani tâcolok reheb, aßan cau rib. “Nimajcual Dios” xcßabaß. Relic chi yâl aßan tâoquênk chirixeb re nak naru teßcuânk saß tuktûquil usilal saß lix naßajeb. Abanan eb laj Babilonia tâchâlk raylal saß xbêneb.
50:35b.JER.050.035 Li Kâcuaß naxye: —Eb laj Babilonia teßcamsîk saß li plêt. Teßcamsîk chixjunileb li tenamit li cuanqueb Babilonia joß eb ajcuiß li nequeßtaklan ut eb li cuanqueb xnaßleb.
50:36b.JER.050.036 Tâchâlk li plêt saß xbêneb laj kße ut teßsachk xnaßlebeb. Tâchâlk li plêt saß xbêneb li cauheb rib ut teßxucuak.
50:37b.JER.050.037 Teßcamsîk saß li plêt eb li cacuây ut teßsachekß ru li carruajes. Ut teßcamsîk li jalaneb xtenamiteb li cuanqueb saß xyânkeb. Chanchanakeb chic ixk. Teßsachekß ru li raro xbaneb ut tâcßamekß lix biomaleb.
50:38b.JER.050.038 Telajeßchakik chixjunil li haß li cuan aran xban nak li tenamit aßan xnaßajeb li jalanil dios. Xban lix dioseb xeßtontoß xjolomeb laj Babilonia.
50:39b.JER.050.039 Joßcan nak li nimla tenamit Babilonia tâsukßîk chokß chaki chßochß. Eb laj xoj ut eb li avestruz, ut eb li joskß aj xul re li chaki chßochß teßcuânk aran. Mâ jaruj chic teßcuânk cristian aran chalen anakcuan.
50:40b.JER.050.040 Joß quinbânu reheb li tenamit Sodoma ut Gomorra ut eb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam, joßcan ajcuiß tinbânu re li tenamit Babilonia ut eb li cuanqueb chi xjun sutam. Mâ ani chic tâcuânk saß li naßajej aßan, chan li Kâcuaß.
50:41b.JER.050.041 Qßuehomak retal. Yôqueb chak chi châlc eb li soldado saß li nimla tenamit li cuan saß li norte. Rochbeneb aßan cuanqueb nabaleb li rey li teßchâlk saß chixjunil li ruchichßochß.
50:42b.JER.050.042 Cuanqueb xtzimaj ut cuanqueb xlâns. Kßaxal joskßeb. Mâ ani nequeßril xtokßobâl ru. Nak nequeßxjap re chanchaneb li palau li cau na-ecßan. Yôqueb chi châlc chirix cacuây. Ac cauresinbileb re teßchâlk chi pletic êriqßuin lâex aj Babilonia.
50:43b.JER.050.043 Lix reyeb laj Babilonia quirabi resil li plêt li xchal saß xbêneb. Mâcßaß chic xmetzßêu quicana xban xcßaßux. Cßajoß xrahil saß xchßôl. Chanchan li raylal li naxcßul li ixk nak oc re chi qßuirâc.
50:44b.JER.050.044 Lâin tincuisiheb laj Babilonia saß lix naßajeb chi junpât. Chanchanakin jun li cakcoj li na-el saß li qßuicheß chire li nimaß Jordán chixsicßbal xtzacaêmk. Lâin tinsicß ru junak ut aßan tinqßue chi cßanjelac saß li naßajej aßan. ¿Ma mâcuaß ta biß lâin yâl cue? ¿Ma cuan ta biß junak tânumtâk chicuu lâin? ¿Ma cuan ta biß junak târûk tixxakab rib chicuu? chan li Dios.
50:45b.JER.050.045 Abihomak li cßaßru quixcßûb ru xbânunquil reheb laj Babilonia li Kâcuaß. Abihomak li cßaßru tixbânu reheb li cuanqueb Babilonia. Quelonbil nak teßisîk li cocßal saß li tenamit aßan ut tâsachekß ru lix naßajeb.Nak teßrabi nak quichapeß li tenamit Babilonia, chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß sicsotkeb xbaneb xxiu. Ut lix yâbeb tâabîk saß lix nînkal tenamit.
50:46b.JER.050.046 Nak teßrabi nak quichapeß li tenamit Babilonia, chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß sicsotkeb xbaneb xxiu. Ut lix yâbeb tâabîk saß lix nînkal tenamit.
51
51:1b.JER.051.001 Joßcaßin naxye li Kâcuaß: —Lâin tintakla junak li tenamit chi pletic riqßuineb laj Babilonia ut riqßuineb ajcuiß li cuanqueb aran li nequeßxkßetkßeti ribeb chicuu. Eb li tintakla chanchanakeb li ikß li nasachoc nak teßxic chi pletic.
51:2b.JER.051.002 Lâin tintaklaheb li jalan xtenamiteb chirisinquileb laj Babilonia saß lix naßajeb. Teßisîk joß nak na-isîc rix li trigo xban ikß. Ut teßxcanab chi mâcßaß chic cuan chi saß lix tenamiteb xban nak yalak bar teßchâlk chak li tâsachok reheb.—
51:3b.JER.051.003 Cauresihomak lê tzimaj, lâex li nequenau cutuc riqßuin tzimaj. Lâex li nequenimobresi êrib riqßuin lê rakß chßîchß, mêril xtokßobâleb ru. Camsihomakeb li sâjeb aran Babilonia. Ut sachomakeb ru chixjunileb lix soldado.
51:4b.JER.051.004 Chixjunileb laj Babilonia teßcamsîk. Telajeßcamsîk saß eb li be.
51:5b.JER.051.005 Eb li ralal xcßajol laj Israel ut eb li ralal xcßajol laj Judá incßaß queßtzßektânâc chi junaj cua xban li Kâcuaß, li nimajcual Dios, usta numtajenak lix mâqueb chiru li Kâcuaß lix santil Dioseb.
51:6b.JER.051.006 Elenkex Babilonia. Colomak êrib. Mêqßue êrib chi sachecß xban lix mâqueb laj Babilonia. Xcuulac xkßehil nak li Kâcuaß tixqßue rêkaj reheb joß xcßulubeb xcßulbal.
51:7b.JER.051.007 Li tenamit Babilonia chanchan jun li secß oro saß rukß li Kâcuaß nak quicuan ut chixjunil li tenamit quixcaltesiheb. Queßrucß li vino li quixqßue reheb ut queßsach xnaßlebeb li xnînkal ru tenamit.
51:8b.JER.051.008 Abanan chiru junpât quisacheß ru li tenamit Babilonia. Chexyâbak chirixeb. Yalomak xbanbal lix tochßolal. Mâre tâqßuirâk.
51:9b.JER.051.009 Eb li cuanqueb aran queßxye: —Xkayal xbanbaleb laj Babilonia abanan incßaß xeßqßuira. Kacanabakeb ut yoßkeb saß li katenamit. Li Kâcuaß quixqßueheb laj Babilonia chixtojbal lix mâqueb xban nak xnumta li mâc xeßxbânu.
51:10b.JER.051.010 Li Kâcuaß xcßutbesi nak lâo cuanco saß tîquilal. Yoßkeb chixyebal reheb li cuanqueb Sión li cßaßru quixbânu li Kâcuaß li kaDios.
51:11b.JER.051.011 Li Kâcuaß xqßue saß xchßôleb lix reyeb laj Media nak teßxsach ruheb laj Babilonia. Li Kâcuaß tixqßue rêkaj li queßxbânu re lix templo li Kâcuaß. Lâex aj Media, cauresihomak lê tzimaj ut cauresihomak lê chßîchß li nequecol cuiß re lê chßôl.
51:12b.JER.051.012 Taksihomak li bandera retalil nak têtiquib pletic riqßuineb li cuanqueb saß xbêneb li tzßac li sutsu cuiß li tenamit. Qßuehomak xtzßakobeb li soldado ut qßuehomakeb saß xnaßaj li nequeßqßuehoc etal. Taklahomakeb chi pletic. Li Kâcuaß tixbânu li cßaßru naraj xbânunquil joß quixye nak tixbânu reheb laj Babilonia.
51:13b.JER.051.013 Lâex aj Babilonia, li sutsu lê tenamit xbaneb li nimaß, tâsachekß êru. Nabal lê biomal, abanan xcuulac xkßehil nak tex-osokß.
51:14b.JER.051.014 Li Kâcuaß li nimajcual Dios quixbânu li juramento saß xcßabaß aßan ut quixye nak tixtakla li qßuila soldado chi pletic êriqßuin lâex aj Babilonia. Chanchanakeb laj sâcß nak teßchâlk xban xqßuialeb. Ut japjôk reheb nak teßnumtâk saß êbên.
51:15b.JER.051.015 Li Kâcuaß quixyîb li ruchichßochß riqßuin lix cuanquil. Quixxakab saß xnaßaj riqßuin lix naßleb ut quixyîb li choxa.
51:16b.JER.051.016 Yal riqßuin râtin li Kâcuaß naxtakla chak li hab. Ut naxqßue li chok saß chixjunil li ruchichßochß. Yal riqßuin râtin naxqßue li câk chi ecßânc nak yô li hab. Ut narisi chak li ikß saß li naßajej li xocxo cuiß xban.
51:17b.JER.051.017 Abanan eb li cuînk mâcßaß nequeßoc cuiß ut mâcßaß xnaßlebeb. Chixjunileb li nequeßyîban re li yîbanbil dios xutânal nequeßel. Mâcßaß nequeßoc cuiß li jalanil dios li nequeßxyîb. Moco yoßyôqueb ta.
51:18b.JER.051.018 Mâcßaß nequeßoc cuiß ut xcßulubeb nak teßhobekß. Teßsachekß ruheb nak li Kâcuaß tâchâlk chi rakoc âtin.
51:19b.JER.051.019 Moco joßcan ta li Kâcuaß lix Dios laj Jacob. Li Kâcuaß, aßan li quiyîban re chixjunil li cßaßru cuan. Ut aßan li quisicßoc ruheb laj Israel chokß xtenamit. “Li Kâcuaß li Nimajcual Dios” xcßabaß.
51:20b.JER.051.020 Li Kâcuaß quixye: —Lâex aj Babilonia, chanchanex lin martillo re sachoc. Lâex texcßanjelak chicuu re xsachbaleb li xnînkal ru tenamit ut re xsachbal lix cuanquileb.
51:21b.JER.051.021 Lâex texcßanjelak chicuu re xsachbaleb li cacuây ut eb li soldado li nequeßxic chirixeb. Lâex texsachok reheb li carruajes ut laj chßeßol reheb.
51:22b.JER.051.022 Lâex texcßanjelak chicuu re xsachbaleb li ixk ut eb li cuînk, li tîxeb ut li toj sâjeb, joß eb ajcuiß li chßajom ut eb li xkaßal.
51:23b.JER.051.023 Lâex texcßanjelak chicuu re xsachbaleb li quetômk ut eb laj ilol reheb. Lâex texsachok reheb laj acuinel joß eb ajcuiß li bôyx. Ut lâex ajcuiß texsachok reheb li nequeßcßamoc be ut eb li nequeßtaklan.
51:24b.JER.051.024 Li Kâcuaß quixye: —Lâin tinqßueheb laj Babilonia ut chixjunileb li cuanqueb aran chixtojbal xmâqueb xban li mâusilal li queßxbânu aran Sión chêru lâex aj judío.
51:25b.JER.051.025 Lâex aj Babilonia, chanchanex jun li tzûl najt xteram. Lâex li xexsachoc saß chixjunil li ruchichßochß. Abanan lâin li Kâcuaß. Yô injoskßil saß êbên. Lâin tinsach ru lê tenamit. Cßatbil nak tâosokß.
51:26b.JER.051.026 Lix pecul lê tenamit lâex aj Babilonia incßaß chic tâcßanjelak chokß xxuc junak cab, chi moco tâcßanjelak re xqßuebal chokß cimiento. Lê tenamit junelic chanchanak chic li chaki chßochß mâcßaß chic cuan chi saß, chan li Kâcuaß.
51:27b.JER.051.027 Taksihomak lê bandera ut yâbasihomak lê trompeta re xyebal reheb lix nînkal ru tenamit nak teßxcauresi ribeb chi xic chi pletic riqßuineb laj Babilonia. Yehomak resil nak teßxtiquib pletic eb li tenamit Ararat, Mini ut Askenaz. Xakabomak li ani tâtaklânk saß xbêneb li soldado. Ut cßamomakeb nabal li cacuây. Chanchanakeb li jun tûb laj sâcß li yôqueb xjoskßil.
51:28b.JER.051.028 Yehomak reheb lix reyeb laj Media nak teßxcauresi ribeb chi pletic, joß ajcuiß eb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldados, ut eb li nequeßtenkßan re li rey. Yehomak resil reheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquileb laj Media.
51:29b.JER.051.029 Lix tenamit laj Babilonia tâecßânk saß xnaßaj ut târahokß saß xchßôl xban nak li Kâcuaß oc re chixbânunquil li cßaßru quixye nak tixbânu reheb laj Babilonia. Tixsukßisi chaki chßochß ut mâcßaßak chic cuânk aran.
51:30b.JER.051.030 Eb li soldado aj Babilonia xeßxcanab pletic. Xeßxtzßap ribeb saß li cab li nequeßxcol cuiß ribeb. Mâcßaßeb chic xmetzßêu. Chanchaneb ixk. Cßatbil nak tâosokß lix tenamiteb ut poßinbileb chic li oquebâl.
51:31b.JER.051.031 Nabaleb li takl xeßcôeb chixyebal resil re li rey nak ac xeßxchap chixjunil li tenamit li xicß nequeßiloc reheb.
51:32b.JER.051.032 Eb li xicß nequeßiloc reheb xeßxchap li naßajej li nequeßnumeß cuiß jun pacßal li nimaß ut yôqueb chixcßatbaleb li naßajej li nequeßxcol cuiß ribeb laj Babilonia. Ut chixjunileb li soldado aj Babilonia queßsach xchßôleb xban xxiuheb.
51:33b.JER.051.033 Li Kâcuaß li nimajcual Dios, lix Dioseb laj Israel, quixye: —Eb laj Babilonia teßsachekß ru chixjunileb. Chanchanakeb li trigo li nayekßiman re risinquil li rix.—
51:34b.JER.051.034 Eb li cuanqueb Jerusalén queßxye: —Laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia quixsach ku. Mâcßaß chic cuan chi saß li katenamit xcanab. Chanchan jun li secß mâcßaß chic cuan chi saß. Laj Nabucodonosor chanchan jun li dragón naxnukß li joß qßuial naraj ut naxtzßek li incßaß naraj.
51:35b.JER.051.035 Chisukßîk taxak saß xbêneb laj Babilonia chixjunil li raylal li queßxbânu ke. Cheßxtoj taxak rix li mâc queßxbânu nak queßxcamsiheb li kacomon, chanqueb li cuanqueb Sión.
51:36b.JER.051.036 Joßcan nak li Kâcuaß quixye: —Lâin tin-oquênk chêrix ut lâin tinqßue rêkaj li incßaß us xeßxbânu êre. Lâin tinqßue chi chakic li nimaß ut eb li yußam haß li cuanqueb Babilonia.
51:37b.JER.051.037 Juqßuinbilak lix tenamiteb ut tûbtûk aj chic. Tâcanâk chokß xnaßaj laj xoj. Incßaß tâcuânk cristian aran. Hobilak ut xucuajelak rilbal.
51:38b.JER.051.038 Eb laj Babilonia japjôk reheb. Chanchanakeb li cakcoj ut li ral li cakcoj nak teßxjap reheb.
51:39b.JER.051.039 Nak yôkeb chixjapbal reheb ut tâchakik reheb, lâin tinqßue li rucßaheb ut teßcalâk. Japjôk reheb chi seßec ut chirix aßan teßcuârk chi junaj cua ut incßaß chic teßajk ruheb, chan li Kâcuaß.
51:40b.JER.051.040 Lâin tinqßueheb chi camsîc. Chanchanakeb li carner ut eb li ral ut eb li chibât nak nequeßcßameß chi camsîc.
51:41b.JER.051.041 Cßoxlahomak chanru nak quichapeß li naßajej Babilonia. Quichapeß li nimla tenamit li quiqßueheß xlokßal xbaneb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß. Anakcuan xucuajel rilbal saß xyânkeb li xnînkal ru tenamit.
51:42b.JER.051.042 Chanchan xbutßun li tenamit Babilonia nak teßchâlk li xicß nequeßiloc re chixsachbal.
51:43b.JER.051.043 Mâcßaß chic tâcanâk saß eb li tenamit li cuanqueb Babilonia. Mâ ani chic teßcuânk aran ut mâ ani chic teßnumekß saß li naßajej aßan.
51:44b.JER.051.044 Lâin tinqßue chixtojbal lix mâc laj Bel lix dioseb laj Babilonia. Lâin tinmakß chiru li cßaßru quilajeßxcanab saß lix templo. Eb li xnînkal ru tenamit incßaß chic teßxic riqßuin. Ut li tzßac li sutsu cuiß li tenamit tâtßanekß.
51:45b.JER.051.045 Lâex aj Israel, lin tenamit, elenkex saß li tenamit Babilonia. Tex-êlelik ut colomak lê yußam xban nak lâin yô injoskßil saß xbêneb laj Babilonia, chan li Dios.
51:46b.JER.051.046 Michßinan lê chßôl chi moco texxucuak nak têrabi li cßaßru yôkeb chixyebal. Rajlal chihab jalan esilal tâabimânk. Tâabîk resil li raylal ut li rahobtesînc. Ut tâabîk resil nak eb li rey yôkeb chixpletinquil ribeb.
51:47b.JER.051.047 Relic chi yâl tâcuulak xkßehil nak lâin tinqßueheb chixtojbal xmâqueb ut tinsach ruheb li jalanil dios. Xutânal teßêlk chixjunileb li cuanqueb saß li naßajej aßan. Ut eb li camenak tßanaxînkeb saß eb li naßajej.
51:48b.JER.051.048 Ut chixjunileb li cuanqueb saß choxa ut eb li cuanqueb saß ruchichßochß teßxjap reheb xban xsahil xchßôleb xban li cßaßru teßxcßul eb laj Babilonia. Eb li teßsachok reheb teßchâlk chak saß li norte, chan li Kâcuaß.
51:49b.JER.051.049 Eb laj Babilonia queßxcamsiheb li cristian yalak bar saß ruchichßochß. Queßxcamsiheb laj Israel. Joßcan nak tento nak teßsachekß ruheb aßan.
51:50b.JER.051.050 Lâex li joß qßuialex xexcoleß saß li plêt, mêxakab êrib. Usta najt cuanquex, checßoxla li Dios ut checßoxla ajcuiß li tenamit Jerusalén.
51:51b.JER.051.051 Lâex nequeye, “Xutânal xo-el ut xohobeß ut nocoxutânâc xban nak eb li jalaneb xtenamit queßoc saß eb li santil naßajej saß lix templo li Kâcuaß.”
51:52b.JER.051.052 Abanan cuulac re xkßehil nak lâin tinsach ruheb chixjunileb lix dioseb laj Babilonia. Ut yalak bar saß li naßajej eb li tenamit ayaynakeb xban lix tochßolaleb.
51:53b.JER.051.053 Usta teßxyîb lix naßajeb chi najt xteram ut tâcuulak toj saß choxa, abanan lâin tintaklaheb laj sachonel chixsachbal, chan li Kâcuaß.
51:54b.JER.051.054 Abihomak nak yôkeb chi yâbac laj Babilonia xban nak quisacheß lix tenamiteb.
51:55b.JER.051.055 Li Kâcuaß tixsach ruheb laj Babilonia ut incßaß chic teßchokînk. Eb li xicß nequeßiloc re chokînkeb nak yôkeb chi châlc. Chanchan nak na-ecßan li palau.
51:56b.JER.051.056 Teßchâlk chixsachbal li tenamit Babilonia. Eb lix soldado laj Babilonia teßchapekß ut teßtokekß lix tzimaj. Lâin li Kâcuaß tinqßueheb laj Babilonia chixtojbal xmâqueb joß xcßulubeb xcßulbal.
51:57b.JER.051.057 Aßin li naxye li Kâcuaß: —Lâin tinqßueheb chi calâc li nequeßtenkßan re li rey ut eb li cuanqueb xnaßleb joß eb ajcuiß li nequeßtaklan saß xbêneb li soldados ut eb li cuanqueb saß xcuanquil, joß eb ajcuiß li soldados. Teßcuârk chi junaj cua ut incßaß chic teßajk ruheb, chan li Rey li “nimajcual Dios” xcßabaß.
51:58b.JER.051.058 Aßan aßin li naxye li Kâcuaß li nimajcual Dios: —Tâjuqßuîk li tzßac chi junaj cua li sutsu cuiß li tenamit usta kßaxal nim ru. Ut teßcßatekß li oquebâl li kßaxal najt xteram. Mâcßaß aj e nak queßxtacuasi ribeb li tenamit chi cßanjelac xban nak yal quicßateß li cßaßru queßxyîb, chan.
51:59b.JER.051.059 Saß li xcâ chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Sedequías, nak li profeta Jeremías quiâtinac riqßuin laj Seraías, li ralal laj Nerías, ut li ri laj Maasías. Laj Seraías quirochbeni li rey Sedequías nak cô Babilonia. Aßan li na-iloc re li rey.
51:60b.JER.051.060 Li profeta Jeremías quixtzßîba saß jun li botbil hu li raylal li tixcßul eb laj Babilonia, joß ajcuiß lix tenamiteb.
51:61b.JER.051.061 Quixye re laj Seraías: —Nak tatcuulak Babilonia, tâcuil xsaß li hu aßin chi cau xyâb âcux.
51:62b.JER.051.062 Ut tâye, “At Kâcuaß, lâat caye nak tâsach ru li naßajej aßin. Mâcßaß chic cristian tâcanâk saß li naßajej aßin, chi moco eb li xul. Tâcanâk chokß chaki chßochß chi junaj cua.”
51:63b.JER.051.063 Nak tatrakekß chirilbal xsaß li hu aßin, tâbacß chiru jun li pec ut tâcut saß li nimaß Eufrates.Ut tâye, “Joß nak xsubun li hu saß li haß, joßcan ajcuiß nak tâosokß li tenamit Babilonia ut incßaß chic tâusâk xban li raylal li quixqßue li Kâcuaß saß xbên,” chaßakat. Joßcaßin nak quirakeß chi âtinac li profeta Jeremías.
51:64b.JER.051.064 Ut tâye, “Joß nak xsubun li hu saß li haß, joßcan ajcuiß nak tâosokß li tenamit Babilonia ut incßaß chic tâusâk xban li raylal li quixqßue li Kâcuaß saß xbên,” chaßakat. Joßcaßin nak quirakeß chi âtinac li profeta Jeremías.
52
52:1b.JER.052.001 Jun xcaßcßâl chihab cuan re laj Sedequías nak qui-oc chokß xreyeb laj Judá. Junlaju chihab quicuan saß xcuanquil aran Jerusalén. Lix naß xHamutal xcßabaß. Aßan lix rabin laj Jeremías. Libna xtenamit.
52:2b.JER.052.002 Laj Sedequías quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß joß quixbânu laj Joacim.
52:3b.JER.052.003 Xban nak quijoskßoß li Kâcuaß saß xbêneb laj Judá ut eb laj Jerusalén, joßcan nak queßxcßul chixjunil li raylal aßin toj retal nak li Kâcuaß quirisiheb saß lix naßajeb. Ut li rey Sedequías incßaß chic quixqßue rib chixtakla laj Nabucodonosor lix reyeb laj Babilonia.
52:4b.JER.052.004 Yô xbele chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Sedequías, saß li lajêb xbe li po re lix laje po re li chihab aßan, nak quichal laj Nabucodonosor rochbeneb chixjunileb lix soldado chi pletic riqßuineb li cuanqueb Jerusalén. Ut chi xjun sutam li tenamit queßxyîb li naßajej najt xteram re xcßacßalenquil li tenamit.
52:5b.JER.052.005 Sutsu li tenamit Jerusalén xbaneb nak ac yô chic junlaju chihab roquic chokß rey laj Sedequías.
52:6b.JER.052.006 Saß li belêb xbe li xcâ po re li chihab aßan, quinumta li cueßej saß li tenamit Jerusalén ut mâcßaß chic xtzacaêmkeb.
52:7b.JER.052.007 Queßxhop li tzßac li sutsu cuiß li tenamit ut queßêlelic chi kßek chixjunileb li soldado aj Israel. Queßel saß li oquebâl li cuan saß xyi li cuib chi tzßac chixcßatk lix naßaj li rutzßußuj li rey, usta cuanqueb lix soldado laj Babilonia chi xjun sutam li tenamit. Queßcôeb saß li be li naxic Arabá.
52:8b.JER.052.008 Abanan eb li soldado aj Babilonia queßxtâke li rey Sedequías ut coxeßxchap saß li ru takßa re Jericó. Ut chixjunileb lix soldado laj Sedequías queßêlelic yalak bar.
52:9b.JER.052.009 Nak ac xeßxchap li rey Sedequías, queßxcßam aran Ribla li cuan saß xcuênt Hamat ut queßxcßam riqßuin lix reyeb laj Babilonia. Ut aran quirakeß âtin saß xbên.
52:10b.JER.052.010 Ut aran Ribla chiru laj Sedequías lix reyeb laj Babilonia queßxcamsi li ralal laj Sedequías. Ut quixcamsiheb ajcuiß chixjunileb li cuanqueb xcuanquil aran Judá.
52:11b.JER.052.011 Queßrisi lix nakß ru xcaßbichal laj Sedequías. Queßxbacß riqßuin cadena ut queßxcßam toj Babilonia ut queßxqßue saß tzßalam. Ut aran quicuan toj retal quicam.
52:12b.JER.052.012 Yô chic belêlaju chihab roquic laj Nabucodonosor chokß xreyeb laj Babilonia. Lajêb cutan chic xticlajic li roß po re li chihab aßan nak laj Nabuzaradán quicuulac Jerusalén. Aßan li nataklan saß xbêneb li soldado li nequeßcßacßalen re li rey aran Babilonia.
52:13b.JER.052.013 Laj Nabuzaradán quixcßat lix templo li Kâcuaß ut quixcßat ajcuiß li rochoch li rey. Ut quixcßat chixjunileb li cab li cuanqueb Jerusalén. Chixjunileb li nînki cab quixcßateb.
52:14b.JER.052.014 Eb li soldado aj Babilonia li queßcôeb chirix laj Nabuzaradán queßxjuqßui chixjunil li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén.
52:15b.JER.052.015 Laj Nabuzaradán li nataklan saß xbêneb li soldado li nequeßcßacßalen re li rey, quixchapeb li nebaß ut eb li cristian li queßcana saß li tenamit. Quixchapeb ajcuiß li queßoquen chirix lix reyeb laj Babilonia. Quixchap chixjunileb li tenamit ut quixcßameb chi prêxil aran Babilonia.
52:16b.JER.052.016 Caßaj cui li kßaxal nebaßeb quixcanabeb re nak teßxcßanjela li chßochß ut teßxrakßi li uvas.
52:17b.JER.052.017 Eb laj Babilonia queßxjor li okech yîbanbil riqßuin bronce li cuan saß lix templo li Dios. Queßxjor ajcuiß li nimla pila li yîbanbil riqßuin bronce joß ajcuiß lix cßochlebâl. Ut queßxcßam chixjunil li bronce aran Babilonia.
52:18b.JER.052.018 Ut queßxcßam ajcuiß li nînki ucßal joß ajcuiß li nînki secß. Ut queßxcßam li pala li queßcßanjelac saß li artal joßqueb ajcuiß li xnaßajeb li cha ut eb li cucharas. Queßxcßam chixjunil li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin bronce li quicßanjelac saß li templo.
52:19b.JER.052.019 Laj Nabuzaradán li nataklan saß xbêneb li soldados li nequeßcßacßalen re li rey quixcßam chixjunileb li ucßal, li chßîchß li nequeßxchap cuiß li ru xam, ut li nînki secß. Quixcßam li ucßal, li xnaßajeb li candil, li cuchara ut eb li secß li nequeßxqßue cuiß li vino li nequeßxmayeja. Chixjunil li yîbanbil riqßuin oro ut plata quilajeßxcßam.
52:20b.JER.052.020 Incßaß quiru xbisbal li bronce li quicßanjelac re xyîbanquil li cuib chi okech, li nimla pila ut li cablaju chi cuacax li quihilan cuiß li pila, joß eb ajcuiß li cßochlebâl, xban nak kßaxal nabal. Chixjunil aßin quixtakla xyîbanquil li rey Salomón re tâcßanjelak saß lix templo li Kâcuaß.
52:21b.JER.052.021 Cuakxakib metro xnînkal rok li cuib chi okech ut ôb metro riqßuin media xnînkal xsaß. Li junjûnk câhib min xpimal ut hopho xsaß.
52:22b.JER.052.022 Li cuib chi chßîchß bronce re teßxchßic saß xjolom li cuib chi okech cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnajtil rok. Chokß xsahob ru queßxqßue cuib tzol li granadas yîbanbil riqßuin bronce. Chanru queßxbânu re li jun, joßcan cuißchic queßxbânu re li okech jun chic.
52:23b.JER.052.023 Cuaklaju roßcßâl li granadas li queßxyîb riqßuin bronce li queßxqßue chire. Ut oßcßâl li granadas li queßxqßue saß xbên.
52:24b.JER.052.024 Laj Nabuzaradán li nataklan saß xbêneb li soldados li nequeßcßacßalen re li rey quixchap laj Seraías li xbênil aj tij. Ut quixchap ajcuiß laj Sofonías li xcab aj tij joß eb ajcuiß li oxib chi cuînk li queßcßacßalen re li oquebâl re li templo.
52:25b.JER.052.025 Saß xyânkeb li toj cuanqueb saß li tenamit, laj Nabuzaradán quixcßam li nataklan saß xbêneb lix soldado laj Israel. Ut quixcßameb ajcuiß li cuukub chi cuînk li nequeßqßuehoc xnaßleb li rey. Ut quixcßam li cuînk li natzßîban re lix cßabaßeb li tenamit. Ut quixcßameb oxcßâl chic li cuînk li toj cuanqueb saß li tenamit.
52:26b.JER.052.026 Laj Nabuzaradán quixcßameb chixjunileb toj Ribla ut quixkßaxtesiheb saß rukß lix reyeb laj Babilonia.
52:27b.JER.052.027 Laj Nabucodonosor, lix reyeb laj Babilonia, quixtakla xcamsinquileb aran Ribla, li cuan saß xcuênt Hamat. Joßcaßin nak eb laj Judá queßisîc saß lix tenamiteb ut queßcßameß chi prêxil.
52:28b.JER.052.028 Aßan aßin lix qßuialeb li tenamit li quixcßameb chi prêxil laj Nabucodonosor. Nak yô cuukub chihab roquic chokß rey quixcßam oxib mil riqßuin oxib xcaßcßâl eb laj Judá.
52:29b.JER.052.029 Nak yô cuakxaklaju chihab roquic chokß rey, quixcßam chi prêxil cuakxakib ciento riqßuin cablaju xcaßcßâl laj Jerusalén.
52:30b.JER.052.030 Nak yô oxib xcaßcßâl chihab roquic chokß rey laj Nabucodonosor, laj Nabuzaradán quixcßameb chi prêxil cuukub ciento riqßuin ôb roxcßâl. Câhib mil riqßuin cuakib ciento chixjunileb li queßchapeß ut queßcßameß chi prêxil.
52:31b.JER.052.031 Nak yô cuuklaju xcaßcßâl chihab roquic chi prêxil aran Babilonia laj Joaquín lix reyeb laj Judá, laj Evil-merodac qui-oc chokß xreyeb laj Babilonia. Saß li ôb xcaßcßâl xbe lix cablaju po re li chihab aßan laj Evil-merodac quirisi laj Joaquín saß tzßalam.
52:32b.JER.052.032 Quixbânu usilal re ut aßan li kßaxal quixra chiruheb li jun chßol chic li rey li cuanqueb rochben aran Babilonia.
52:33b.JER.052.033 Laj Joaquín quirisi li rakß prêx li cuan chirix. Ut quicuaßac saß lix mêx li rey joß najtil chic quicuan chi yoßyo.Rajlal cutan quiqßueheß cßaßru re laj Joaquín xban li rey. Quichßolanîc toj chalen nak quicam.
52:34b.JER.052.034 Rajlal cutan quiqßueheß cßaßru re laj Joaquín xban li rey. Quichßolanîc toj chalen nak quicam.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. Jeremiah (Q'eqchi'). Jeremiah (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B271-F