1 Kings (Q'eqchi')

1 Kings (Q'eqchi')

1

1:1b.1KI.001.001 Ac tîx chic li rey David. Usta nequeßxqßue nabal li ris saß xbên, abanan incßaß nakßixnoß.

1:2b.1KI.001.002 Joßcan nak eb li nequeßcßanjelac chiru queßxye re: —At rey, tento takasicß junak xkaßal mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk. Li xkaßal aßan tâilok âcue ut tâcuârk châcßatk ut tatxkßixna, chanqueb.

1:3b.1KI.001.003 Joßcan nak queßxsicß saß chixjunil li naßajej Israel jun li xkaßal chßinaßus toj retal queßxtau lix Abisag saß li tenamit Sunem. Ut queßxcßam riqßuin li rey David.

1:4b.1KI.001.004 Li xkaßal aßan cßajoß xchßinaßusal. Aßan qui-iloc re li rey ut quicßanjelac chiru. Abanan li rey incßaß quicuan riqßuin.

1:5b.1KI.001.005 Laj Adonías, li ralal li rey li quicuan riqßuin lix Haguit, quixkßetkßeti rib ut quixye: —Lâin tin-oc chokß rey, chan. Joßcan nak quixcauresiheb lix carruaje ut lix cacuây ut quixsicß ruheb lajêb roxcßâl li cuînk re teßoquênk chirix.

1:6b.1KI.001.006 Lix yucuaß mâ jun sut quixye re nak incßaß us naxbânu. Laj Adonías cßajoß xchakßal ru. Aßan quiyoßla nak ac xyoßla laj Absalón.

1:7b.1KI.001.007 Laj Adonías quixcßûb ru chiribileb rib riqßuin laj Joab lix yum lix Sarvia ut riqßuin ajcuiß laj Abiatar laj tij nak eb aßan teßoquênk chirix.

1:8b.1KI.001.008 Abanan laj Sadoc laj tij ut laj Benaía li ralal laj Joiada incßaß queßoquen chirix laj Adonías. Ut li profeta Natán ut laj Simei ut laj Rei incßaß queßoquen chirix. Joßcaneb ajcuiß lix soldado laj David, li kßaxal châbileb.

1:9b.1KI.001.009 Saß jun li cutan laj Adonías quixbânu jun li ninkße. Quixcamsi eb li bôyx, li carner, ut eb li cuacax li toj sâjeb li nînkeb xtibeleb. Quixcamsiheb nachß riqßuin li nimla pec Zohelet xcßabaß li cuan nachß riqßuin li haß Rogel. Quixbokeb chixjunileb li ralal li rey re teßxic saß lix ninkße. Ut quixbokeb ajcuiß li nequeßcßanjelac chiru li rey li chalenakeb Judá.

1:10b.1KI.001.010 Abanan incßaß quixbok li profeta Natán, chi moco laj Benaía. Ut incßaß quixbokeb lix soldados laj David, li kßaxal châbileb. Chi moco quixbok laj Salomón li rîtzßin.

1:11b.1KI.001.011 Laj Natán quiâtinac riqßuin lix Betsabé lix naß laj Salomón ut quixye re: —¿Ma xacuabi nak laj Adonías lix yum lix Haguit quixxakab rib chokß rey chi incßaß naxnau li rey David?

1:12b.1KI.001.012 Anakcuan bânu li cßaßru tinye âcue re nak tâcol âcuib lâat ut tâcol ajcuiß rix lix yußam lâ yum laj Salomón.

1:13b.1KI.001.013 Tatxic anakcuan riqßuin li rey David ut tâye re, “At inrey, ¿ma incßaß xabânu li juramento ut xaye nak lin yum laj Salomón tâoc chokß rey chokß âcuêkaj? ¿Cßaßut nak laj Adonías x-oc chokß rey anakcuan?” chaßkat re.

1:14b.1KI.001.014 Ut nak toj yôkat chi âtinac riqßuin li rey, lâin tin-oc ut tinye re nak yâl li cßaßru yôcat chixyebal, chan.

1:15b.1KI.001.015 Joßcan nak lix Betsabé qui-oc saß xcuaribâl li rey. Ac tîx chic li rey ut lix Abisag, Sunam xtenamit, aßan li yô chi iloc re.

1:16b.1KI.001.016 Lix Betsabé quixcuikßib rib re xqßuebal xlokßal li rey. Ut li rey David quixye re: —¿Cßaß raj ru tâcuaj? chan re.

1:17b.1KI.001.017 Lix Betsabé quixye re: —At rey, xabânu li juramento saß xcßabaß li Kâcuaß ut xaye cue nak lin yum laj Salomón tâoc chokß rey chokß âcuêkaj. Ut xaye nak aßan tâcßojlâk saß lâ cßojaribâl.

1:18b.1KI.001.018 Abanan laj Adonías ac x-oc chokß rey chi incßaß nacanau, at rey.

1:19b.1KI.001.019 Xcamsiheb nabaleb li bôyx ut li carner, ut li cuacax li toj sâjeb li nînkeb xtibel. Quixbokeb lâ cualal saß lix ninkße. Ut quixbokeb ajcuiß laj Abiatar laj tij ut laj Joab li nataklan saß xbêneb li soldados. Abanan incßaß quixbok lâ cualal laj Salomón.

1:20b.1KI.001.020 At rey, chixjunileb laj Israel yôqueb chiroybeninquil nak lâat tâye ani tâoc chokß rey chokß âcuêkaj.

1:21b.1KI.001.021 Cui lâat incßaß tâye ani tâoc chokß rey, teßxcamsi laj Salomón ut tineßxcamsi ajcuiß lâin, chan.

1:22b.1KI.001.022 Toj yô ajcuiß chi âtinac lix Betsabé nak quicuulac li profeta Natán riqßuin li rey.

1:23b.1KI.001.023 Queßxye re li rey: —Li profeta Natán xchal chi âtinac âcuiqßuin, chanqueb. Nak qui-oc cuan cuiß li rey, laj Natán quixcuikßib rib chiru li rey.

1:24b.1KI.001.024 Ut quixye re: —At rey, ¿ma lâat xatyehoc re nak tâoc laj Adonías chokß rey? ¿Ma aßan chic li tâcßojlâk saß lâ cßojaribâl?

1:25b.1KI.001.025 Anakcuan laj Adonías xcô ut xmayeja nabaleb li bôyx, li carner ut li cuacax toj sâj, li nînkeb xtibeleb. Xbokeb lâ cualal, ut laj Joab li nataklan saß xbêneb li soldados, ut laj Abiatar laj tij. Anakcuan yôqueb chi ninkßeîc rochben ut yôqueb chixjapbal reheb chixyebal, “Chicuânk taxak xyußam laj Adonías li karey,” chanqueb.

1:26b.1KI.001.026 Abanan laj Adonías incßaß xinixbok lâin. Ut incßaß xbok laj Sadoc laj tij, chi moco laj Benaía li ralal laj Joiada. Ut incßaß ajcuiß xbok laj Salomón lâ cualal.

1:27b.1KI.001.027 At rey, ¿ma xaye nak teßxbânu aßin ut incßaß xaye ke lâo li nococßanjelac châcuu? ¿Ma incßaß xaye ke ani tâcßojlâk saß lâ cßojaribâl chok âcuêkaj lâat? chan.

1:28b.1KI.001.028 Ut li rey David quixye: —Bok chak cuißchic lix Betsabé, chan. Ut lix Betsabé qui-oc cuißchic riqßuin li rey ut quixakli chiru.

1:29b.1KI.001.029 Ut li rey David quixye re: —Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios li quicoloc cue chiru li raylal,

1:30b.1KI.001.030 lâin ninye âcue nak tinbânu joß xinye âcue saß xcßabaß li kaDios lâo aj Israel. Laj Salomón lâ yum tâoc chokß rey chokß cuêkaj lâin ut aßan chic tâcßojlâk saß lin cßojaribâl chi taklânc. Anakcuan ajcuiß tinbânu aßin, chan.

1:31b.1KI.001.031 Ut lix Betsabé quixcuikßib rib saß chßochß ut quixye: —Chicuânk taxak âyußam chi junelic, at rey David, chan.

1:32b.1KI.001.032 Li rey David quixye reheb: —Bokomakeb chak laj Sadoc laj tij, ut li profeta Natán joß ajcuiß laj Benaía li ralal laj Joiada, chan. Ut eb aßan queßcuulac riqßuin li rey.

1:33b.1KI.001.033 Ut li rey David quixye reheb: —Cßamomakeb chêrix eb li nequeßcßanjelac chicuu. Ut qßuehomak laj Salomón chirix lin mûl. Texxic toj saß li naßajej cuan cuiß li yußam haß Gihón.

1:34b.1KI.001.034 Nak ac cuânkex aran, li profeta Natán ut laj Sadoc laj tij teßxqßue li aceite saß xjolom laj Salomón ut teßxxakab chokß xreyeb laj Israel. Têyâbasi li trompeta ut têye, “¡Chicuânk taxak xyußam li karey Salomón!” chaßkex.

1:35b.1KI.001.035 Nak acak xexakab chokß rey, texchâlk chirix laj Salomón nak tâchâlk cuißchic arin chi cßojlâc saß lin cßojaribâl ut aßan chic tâoc chokß rey xban nak aßan li sicßbil ru inban tâoc chokß xreyeb laj Israel ut eb laj Judá, chan.

1:36b.1KI.001.036 Laj Benaía li ralal laj Joiada quixye: —¡Joßcan taxak! Ut aß taxak li Kâcuaß, li nacalokßoni lâat at rey, chixakabânk xcuanquil lâ cuâtin.

1:37b.1KI.001.037 Joß nak quicuan âcuiqßuin, at rey, joßcan taxak nak chicuânk riqßuin laj Salomón. Ut kßaxal taxak nimak xcuanquil laj Salomón chiru lâ cuanquil lâat, chan.

1:38b.1KI.001.038 Queßcôeb laj Sadoc laj tij rochbeneb li profeta Natán ut laj Benaía li ralal laj Joiada, joßqueb ajcuiß laj cereteo ut eb laj peleteo. Queßxqßue laj Salomón chirix li mûl li nabêc cuiß li rey David. Queßxcßam saß li naßajej cuan cuiß li yußam haß Gihón.

1:39b.1KI.001.039 Nak queßcuulac aran laj Sadoc laj tij quixchap li xucub li cuan aceite chi saß li cuan saß li tabernáculo. Quixqßue li aceite saß xjolom laj Salomón, ut quixkßaxtesi saß rukß li Dios re tâoc chokß rey. Chirix aßan queßxyâbasi lix xucub li carner. Ut chixjunileb li tenamit queßxjap reheb chixyebal: —Chicuânk taxak xyußam li karey Salomón, chanqueb.

1:40b.1KI.001.040 Ut chixjunileb li tenamit queßcôeb chirix. Yôqueb chixyâbasinquil lix xôlb. Ut li chßochß qui-ecßan saß xnaßaj xban nak japjôqueb re xban xsahil xchßôleb.

1:41b.1KI.001.041 Nak yôqueb chi rakecß chi cuaßac laj Adonías ut eb li cuanqueb rochben queßrabi li chokînc. Laj Joab quirabi xyâb li trompeta ut quixye: —¿Cßaßut nak yôqueb chi chokînc eb li tenamit? chan.

1:42b.1KI.001.042 Toj yô ajcuiß chi âtinac nak laj Jonatán li ralal laj Abiatar laj tij quicuulac. Laj Adonías quixye re: —Ocan. Lâat châbilat. Ninnau nak châbil esilal xatchal chixyebal ke, chan.

1:43b.1KI.001.043 Laj Jonatán quixye re laj Adonías: —Li rey David xxakab laj Salomón chokß rey chokß rêkaj.

1:44b.1KI.001.044 Ut quixtakla laj Sadoc laj tij ut li profeta Natán chirochbeninquil joß eb ajcuiß laj Benaía li ralal laj Joiada ut eb laj cereteo ut eb laj peleteo. Ut queßxqßue laj Salomón chirix lix mûl li rey David.

1:45b.1KI.001.045 Laj Sadoc laj tij ut li profeta Natán queßxqßue li aceite saß xjolom laj Salomón ut queßxxakab chokß rey aran cuan cuiß li yußam haß Gihón. Ut queßsukßi chi sa saß xchßôleb. Aßan aßin li chokînc li yôquex chirabinquil.

1:46b.1KI.001.046 Ut laj Salomón ac x-oc saß xcuanquil.

1:47b.1KI.001.047 Ut eb li nequeßtenkßan re li rey David queßcôeb riqßuin laj David chixqßuebal xsahil xchßôl ut queßxye re, “Aß taxak li Kâcuaß lâ Dios chi-osobtesînk re laj Salomón ut naßnôk taxak ru yalak bar. Kßaxal nimak taxak lix cuanquil chiru lâ cuanquil lâat,” chanqueb. Ut li rey quixxulub rib saß lix cuarib ut quixlokßoni li Kâcuaß.

1:48b.1KI.001.048 Li rey David quixye, “Lokßoninbil taxak li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel. Anakcuan lâin xcuil nak li Kâcuaß xxakab chokß rey jun reheb li cualal incßajol chokß cuêkaj,” chan laj Jonatán.

1:49b.1KI.001.049 Nak queßrabi nak ac x-oc chokß rey laj Salomón, cßajoß nak queßxucuac li bokbileb xban laj Adonías. Nequeßsicsot xbaneb xxiu. Ut yalak bar quilajeßcôeb chixjûnkaleb.

1:50b.1KI.001.050 Quixucuac ajcuiß laj Adonías xban laj Salomón. Joßcan nak cô saß li artal ut quixchap li xucub li cuan saß xxuc.

1:51b.1KI.001.051 Queßcôeb chixyebal re li rey Salomón: —At rey, laj Adonías yô xxiu châcuu. Cô saß li artal ut quixchap li xucub li cuan saß xxuc ut quixye, “Tixbânu taxak li juramento li rey Salomón ut tixye taxak nak incßaß tinixcamsi,” chanqueb.

1:52b.1KI.001.052 Laj Salomón quixye reheb: —Cui châbil tixbânu laj Adonías, mâcßaß tixcßul. Abanan cui incßaß us tixbânu, tâcâmk, chan.Ut li rey Salomón quixtaklaheb li cuînk re teßxcßam laj Adonías riqßuin. Queßcôeb li cuînk cuan cuiß li artal ut queßxcßam laj Adonías riqßuin li rey. Laj Adonías quixcuikßib rib chiru li rey Salomón ut laj Salomón quixye re: —Ayu saß lâ cuochoch, chan.

1:53b.1KI.001.053 Ut li rey Salomón quixtaklaheb li cuînk re teßxcßam laj Adonías riqßuin. Queßcôeb li cuînk cuan cuiß li artal ut queßxcßam laj Adonías riqßuin li rey. Laj Adonías quixcuikßib rib chiru li rey Salomón ut laj Salomón quixye re: —Ayu saß lâ cuochoch, chan.

2

2:1b.1KI.002.001 Nak ac câmc re laj David, quixbok laj Salomón riqßuin ut quixchakßrabi riqßuin li âtin aßin:

2:2b.1KI.002.002 —Lâin câmc cue joß nak nequeßcam chixjunileb li cristian saß ruchichßochß. Cauhak taxak âchßôl ut tâyal taxak âkße chixbânunquil li us.

2:3b.1KI.002.003 Chabânu lâ taklanquil li xqßue li Kâcuaß lâ Dios. Tâbânu taxak li cßaßru naxye âcue. Bânu li cßaßru naraj aßan joß tzßîbanbil saß li chakßrab li quiqßueheß re laj Moisés. Tâbânu li cßaßru naraj li Kâcuaß re nak us tat-êlk riqßuin chixjunil li tâbânu yalak bar tatxic.

2:4b.1KI.002.004 Cui tatcuânk saß tîquilal chiru li Dios, li Dios tixbânu chixjunil li cßaßru quixyechißi cue. Aßan quixye cue, “Cui eb lâ cualal âcßajol teßcuânk saß tîquilal chicuu ut cui teßxbânu li cßaßru ninye chi anchaleb xchßôl ut chi anchaleb li râm, junelic eb lâ cualal âcßajol teßoc chokß xreyeb laj Israel.”

2:5b.1KI.002.005 Lâat nacanau cßaßru quixbânu cue laj Joab lix yum lix Sarvia. Nacanau nak quixcamsiheb li cuib li queßtaklan saß xbêneb li soldados aj Israel. Quixcamsi laj Abner li ralal laj Ner ut quixcamsi ajcuiß laj Amasa li ralal laj Jeter. Incßaß yô li plêt nak quixcamsiheb re xqßuebal rêkaj li camsînc queßxbânu nak yô li plêt. Ut riqßuin li camsînc li quixbânu, quixqßue saß inbên lâin li mâc, usta aßan raj li cuan xmâc.

2:6b.1KI.002.006 Lâat cuan ânaßleb ut tânau cßaßru us tâbânu. Abanan, tento nak camsinbil laj Joab nak tâosokß.

2:7b.1KI.002.007 Abanan tâbânu usilal reheb li ralal xcßajol laj Barzilai, Galaad xtenamit. Chaqßueheb chi cuaßac saß lâ mêx. Aßaneb li xeßtenkßan cue nak xinêlelic chiru laj Absalón lâ cuas.

2:8b.1KI.002.008 Cuan âcuiqßuin laj Simei li ralal laj Gera. Aßan xcomoneb li ralal xcßajol laj Benjamín, Bahurim xtenamit. Laj Simei, aßan cßajoß nak quinixmajecua saß li cutan nak côin Mahanaim. Mokon chic cô chincßulbal saß li nimaß Jordán. Lâin xinye re saß xcßabaß li Kâcuaß nak incßaß tincamsi.

2:9b.1KI.002.009 Abanan, lâat incßaß tâcuy xmâc. Lâat cuan ânaßleb, ut tânau chanru tâbânu re nak camsinbil nak tâosokß, chan laj David.

2:10b.1KI.002.010 Laj David quicam ut coxixtauheb lix xeßtônil yucuaß. Ut quimukeß Jerusalén saß lix tenamit.

2:11b.1KI.002.011 Laj David quicuan chokß rey caßcßâl chihab. Cuukub chihab quicuan chokß rey aran Hebrón ut oxlaju xcaßcßâl chihab quicuan chokß rey aran Jerusalén.

2:12b.1KI.002.012 Chirix aßan, laj Salomón quicuan chokß rey chokß rêkaj laj David lix yucuaß. Xakxo saß xnaßaj lix cuanquil ut quiniman xcuanquil.

2:13b.1KI.002.013 Laj Adonías lix yum lix Haguit cô chirilbal lix Betsabé lix naß laj Salomón. Lix Betsabé quixye re: —¿Ma saß usilal xatchal chicuilbâl? chan. Ut laj Adonías quixye re: —Saß usilal xinchal châcuilbal, chan re.

2:14b.1KI.002.014 Ut laj Adonías quixye ajcuiß re: —Cuan cßaßru nacuaj xyebal âcue, chan. Lix Betsabé quixye re: —Ye cßaßru tâcuaj xyebal, chan.

2:15b.1KI.002.015 Laj Adonías quixye re: —Lâat nacanau nak lâin raj xin-oc chokß rey. Chixjunileb li tenamit Israel xeßraj raj nak lâin xin-oc chokß rey. Abanan aß chic li cuîtzßin quixakabâc chokß rey xban nak joßcan quiraj li Kâcuaß saß xbên.

2:16b.1KI.002.016 Li cßaßru nacuaj xtzßâmanquil châcuu, aßan aßin. Usan cui tâbânu li cßaßru tintzßâma châcuu, chan. Ut lix Betsabé quixye re: —Ye cue cßaßru tâcuaj tinbânu, chan.

2:17b.1KI.002.017 Ut laj Adonías quixye re: —Nintzßâma châcuu nak tat-âtinak riqßuin li rey Salomón xban nak aßan tixbânu li cßaßru tâtzßâma lâat. Tâye re nak tixqßue chokß cuixakil lix Abisag, Sunem xtenamit, chan.

2:18b.1KI.002.018 Ut lix Betsabé quixye re: —Us. Tinbânu li cßaßru xaye. Lâin tinâtinak riqßuin li rey saß âcßabaß lâat, chan.

2:19b.1KI.002.019 Joßcan nak lix Betsabé cô chi âtinac riqßuin li rey Salomón saß xcßabaß laj Adonías. Li rey quixakli chixcßulbal lix naß ut quixxulub rib chiru. Chirix aßan quicßojla cuißchic saß lix cßojaribâl ut quixtakla xcßambal jun tem re nak lix naß tâchunlâk. Ut lix naß quichunla saß lix nim ukß.

2:20b.1KI.002.020 Lix Betsabé quixye re: —Nacuaj xtzßâmanquil junak usilal châcuu. Usan cui tâbânu li cßaßru tintzßâma châcuu, chan. Li rey quixye re: —At innaß, ye cue cßaßru tâcuaj ut lâin tinbânu, chan.

2:21b.1KI.002.021 Lix Betsabé quixye re: —Nacuaj raj nak tâqßue lix Abisag, Sunem xtenamit, chok rixakil laj Adonías lâ cuas, chan.

2:22b.1KI.002.022 Li rey Salomón quixye: —¿Cßaßut nak tâcuaj lix Abisag chokß rixakil laj Adonías? Mâre yôcat ajcuiß xcßoxlanquil xpatzßbal cue nak tinqßue lin cuanquil re yal xban nak aßan li cuas. Ut laj Abiatar laj tij ut laj Joab lix yum lix Sarvia nequeßoquen chirix, chan.

2:23b.1KI.002.023 Ut li rey Salomón quixbânu li juramento saß xcßabaß li Dios ut quixye: —Aß taxak li Dios tinixqßue chixtojbal inmâc cui incßaß tinqßue chi câmc laj Adonías xban li cßaßru xtzßâma chicuu.

2:24b.1KI.002.024 Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios li quixxakaban cue chokß rey chokß rêkaj lin yucuaß, li Dios li quiqßuehoc re li cuanquil saß inbên ut saß xbêneb li cualal incßajol, lâin ninye nak laj Adonías tâcamsîk chiru ajcuiß li cutan aßin, chan.

2:25b.1KI.002.025 Joßcan nak li rey Salomón quixtakla laj Benaía li ralal laj Joiada chixcamsinquil laj Adonías. Ut laj Benaía quixbânu li cßaßru quiyeheß re.

2:26b.1KI.002.026 Ut li rey Salomón quixye re laj Abiatar laj tij: —Ayu Anatot saß lâ tenamit. Âcßulub raj li câmc, abanan incßaß tatincamsi xban nak lâat catcßamoc re li Lokßlaj Câx nak laj David lin yucuaß quicuan chokß rey. Ut xattzßakon ajcuiß riqßuin li raylal li quixcßul lin yucuaß, chan.

2:27b.1KI.002.027 Joßcan nak li rey Salomón quirisi laj Abiatar chokß aj tij. Arin quitzßakloc ru li quixye li Kâcuaß aran Silo chirixeb li ralal xcßajol laj Elí.

2:28b.1KI.002.028 Nak laj Joab quirabi resil quiêlelic saß junpât ut cô saß li artal ut quixchap li xucub li cuan saß xxuc. Quixucuac xban nak qui-oquen chirix laj Adonías, usta incßaß qui-oquen chirix laj Absalón.

2:29b.1KI.002.029 Li rey Salomón quirabi resil nak laj Joab quiêlelic ut cô saß li artal chixcolbal rib. Joßcan nak laj Salomón quixbok laj Benaía li ralal laj Joiada ut quixye re: —Tatxic ut tâcamsi laj Joab, chan.

2:30b.1KI.002.030 Laj Benaía cô cuan cuiß li artal ut quixye re laj Joab: —Li rey Salomón quixye nak tat-êlk arin, chan. Abanan laj Joab quixye: —Incßaß tinêlk. Arin tincâmk, chan. Ut laj Benaía cô cuißchic chixyebal re li rey cßaßru quixye laj Joab.

2:31b.1KI.002.031 Ut li rey Salomón quixye re laj Benaía: —Camsi aran joß xye âcue ut tâmuk re nak tâêlk saß inbên li mâc li quixbânu laj Joab nak quixcamsiheb li cuînk chi mâcßaßeb xmâc. Ut tâêlk ajcuiß li mâc aßin saß xbêneb li ralal xcßajol laj David lin yucuaß.

2:32b.1KI.002.032 Li Dios tâqßuehok re chi câmc laj Joab xban nak laj Joab quixcamsiheb li cuib chi cuînk li kßaxal tîc xchßôleb ut châbileb xnaßleb chiru laj Joab. Quixcamsiheb chi incßaß quixnau laj David lin yucuaß. Aßaneb laj Abner, li quitaklan saß xbêneb lix soldados laj Israel, ut laj Amasa, li quitaklan saß xbêneb lix soldados laj Judá.

2:33b.1KI.002.033 Lix tojbal rix li mâc aßan tâtßanekß saß xbên laj Joab ut saß xbêneb li ralal xcßajol. Abanan li Kâcuaß târosobtesiheb li ralal xcßajol laj David lin yucuaß. Ut xakxôk saß xnaßaj junelic lix cuanquilal li ralal xcßajol laj David li teßoc chokß xreyeb laj Israel, chan laj Salomón.

2:34b.1KI.002.034 Joßcan nak laj Benaía cô saß li artal. Quixcamsi laj Joab ut quixtakla xmukbal saß lix naßaj saß li chaki chßochß.

2:35b.1KI.002.035 Ut li rey Salomón quixqßue laj Benaía li ralal laj Joiada chi taklânc saß xbêneb li soldados chokß rêkaj laj Joab. Ut quixqßue laj Sadoc laj tij chi cßanjelac chokß rêkaj laj Abiatar.

2:36b.1KI.002.036 Chirix aßan li rey quixtakla xbokbal laj Simei ut quixye re: —Tâyîb lâ cuochoch arin Jerusalén. Tatcanâk arin ut mâ bar tat-êlk.

2:37b.1KI.002.037 Cui tat-êlk saß li tenamit ut tatnumekß jun pacßal li haß Cedrón, relic chi yâl ninye âcue nak tatcamsîk. Ut lâat cuânk âmâc cui tatcamsîk, chan.

2:38b.1KI.002.038 Ut laj Simei quixye: —Us. Mâcßaß naxye, at rey. Lâin tinbânu li cßaßru xaye, chan. Ut laj Simei najt quicuan Jerusalén.

2:39b.1KI.002.039 Nak ac xnumeß chic oxib chihab, cuibeb lix lokßbil môs laj Simei queßêlelic ut queßcôeb riqßuin laj Aquis li ralal laj Maaca. Laj Aquis, aßan li rey aran Gat. Quiyeheß resil re laj Simei nak eb lix môs cuanqueb Gat.

2:40b.1KI.002.040 Joßcan nak laj Simei quixyîb rix lix bûr ut cô riqßuin laj Aquis aran Gat chixsicßbaleb lix môs. Nak quixtauheb, quixcßameb cuißchic Jerusalén.

2:41b.1KI.002.041 Li rey Salomón quirabi resil nak laj Simei qui-el Jerusalén ut cô Gat ut ac xsukßi chak cuißchic.

2:42b.1KI.002.042 Tojoßnak li rey Salomón quixtakla xbokbal laj Simei ut quixye re: —¿Ma incßaß ta biß xinye âcue saß xcßabaß li Dios nak tatcamsîk saß li cutan nak tat-êlk arin Jerusalén? Ut lâat xaye cue, “Us, mâcßaß naxye. Tinbânu li cßaßru xaye,” chancat.

2:43b.1KI.002.043 ¿Cßaßut nak xakßet li cßaßru xinye âcue? ¿Cßaßut nak xakßet li juramento li xabânu chiru li Kâcuaß?

2:44b.1KI.002.044 Lâat nacanau chanru nak xatmâcob chiru laj David lin yucuaß. Anakcuan li Kâcuaß tixqßue saß âbên chixjunil li mâusilal li xabânu.

2:45b.1KI.002.045 Abanan li Dios tâosobtesînk cue lâin ut aßan tixxakab saß xnaßaj lix cuanquileb li ralal xcßajol laj David chi junelic kße cutan, chan.Ut chirix aßan, li rey Salomón quixtakla laj Benaía li ralal laj Joiada chixcamsinquil laj Simei. Joßcan nak lix cuanquil laj Salomón quicana chi xakxo saß xnaßaj.

2:46b.1KI.002.046 Ut chirix aßan, li rey Salomón quixtakla laj Benaía li ralal laj Joiada chixcamsinquil laj Simei. Joßcan nak lix cuanquil laj Salomón quicana chi xakxo saß xnaßaj.

3

3:1b.1KI.003.001 Li rey Salomón quixbânu li contrato riqßuin laj faraón lix reyeb laj Egipto ut quisumla riqßuin lix rabin laj faraón. Quixcßam li rixakil Jerusalén saß lix Tenamit laj David nak toj yôqueb chixchoybal xyîbanquil li rochoch ut li templo, joß ajcuiß li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén.

3:2b.1KI.003.002 Eb li cristian yôqueb chixqßuebal lix mayej saß eb li tzûl li najt xteram xban nak toj mâjiß quiyîbâc lix templo li Dios saß eb li cutan aßan.

3:3b.1KI.003.003 Laj Salomón quixra li Kâcuaß Dios ut quixbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li xakabanbil xcuanquil xban laj David lix yucuaß. Abanan naxmayeja li xul ut naxcßat li incienso saß eb li artal li yîbanbil saß li tzûl.

3:4b.1KI.003.004 Cô Gabaón chixqßuebal lix cßatbil mayej xban nak li naßajej aßan najt xteram ut kßaxal lokß chiruheb. Ut aran quixmayeja jun mil li xul saß li artal.

3:5b.1KI.003.005 Saß jun li kßojyîn li Kâcuaß Dios quixcßutbesi rib chiru laj Salomón saß li naßajej Gabaón nak yô chi cuârc ut quixye re: —Tzßâma li cßaßru tâcuaj ut lâin tinqßue âcue, chan.

3:6b.1KI.003.006 Laj Salomón quixye re: —Junelic cacuuxtâna ru laj David lin yucuaß, laj cßanjel châcuu xban nak junelic quixqßue xchßôl chi cuânc saß xyâlal châcuu. Aßan tîc xchßôl ut quixbânu li us. Joßcan nak catenkßa ut caqßue li ralal chokß rey chokß rêkaj aßan.

3:7b.1KI.003.007 At Kâcuaß, at inDios, lâat catxakaban cue chokß rey chokß rêkaj laj David lin yucuaß. Abanan lâin toj sâjin. Toj mâcßaß innaßleb re tincßanjelak chokß rey.

3:8b.1KI.003.008 Abanan quinâxakab chokß xreyeb li nimla tenamit li sicßbileb ru âban. Incßaß naru rajlanquileb xban xqßuialeb.

3:9b.1KI.003.009 Nintzßâma châcuu nak tâqßue taxak innaßleb re nak tinnau taklânc saß xbêneb lâ tenamit saß tîquilal. Tinnau taxak xqßuebal retal bar cuan li us ut bar cuan li incßaß us. Cui incßaß tinâtenkßa, ¿chan ta cuiß ru nak târûk tintaklânk saß xbêneb li tenamit aßin? chan laj Salomón.

3:10b.1KI.003.010 Li Kâcuaß quicuulac chiru li cßaßru quixtzßâma laj Salomón.

3:11b.1KI.003.011 Quixye re: —Lâat incßaß xatzßâma nak tinnajtobresi rok lâ yußam, chi moco xatzßâma âbiomal, chi moco xatzßâma chicuu nak teßcâmk li xicß nequeßiloc âcue. Xatzßâma ban chicuu nak tinqßue ânaßleb re nak tattaklânk saß xyâlal saß xbêneb lin tenamit.

3:12b.1KI.003.012 Joßcan nak lâin tinqßue âcue li cßaßru xatzßâma. Kßaxal nabal lâ naßleb tinqßue. Mâ ani junak tâcuânk xnaßleb joß lâ naßleb lâat. Chi moco anakcuan chi moco mokon tâcuânk junak joß lâat.

3:13b.1KI.003.013 Tinqßue âlokßal ut tinqßue âbiomal usta incßaß xatzßâma chicuu. Mâ jun chic rey tâcuânk joß lâat joß najtil yoßyôkat saß ruchichßochß.

3:14b.1KI.003.014 Lâin tinnajtobresi rok lâ yußam cui tâbânu li cßaßru tinye âcue ut cui tâbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab joß quixbânu laj David lâ yucuaß, chan.

3:15b.1KI.003.015 Nak qui-aj ru laj Salomón quixqßue retal nak li Kâcuaß quixcßutbesi rib chiru saß xmatcß. Cô Jerusalén ut quixakli chiru lix Lokßlaj Câx li Kâcuaß ut quixmayeja lix cßatbil mayej. Quixqßue ajcuiß lix mayej re xcßambaleb rib saß usilal riqßuin li Kâcuaß. Chirix aßan quixbânu jun li ninkße reheb chixjunileb li nequeßcßanjelac chiru.

3:16b.1KI.003.016 Saß jun li cutan queßcuulac riqßuin li rey Salomón cuib li ixk xcomoneb li nequeßxcßayi rib.

3:17b.1KI.003.017 Jun li ixk quixye re: —At rey, li ixk aßin ut lâin cuanco saß jun chi cab. Quiyoßla jun incßulaßal chßina têlom ut li ixk aßin cuan cuochben.

3:18b.1KI.003.018 Ac xnumeß oxib cutan xyoßlajic lin cßulaßal lâin nak quiyoßla lix cßulaßal aßan. Kajunes cuanco saß li cab. Mâ ani chic cuan aran.

3:19b.1KI.003.019 Saß jun li kßojyîn lix cßulaßal li ixk aßin quicam xban nak aßan quiyocla saß xbên nak yô chi cuârc.

3:20b.1KI.003.020 Tuktu na kßojyîn nak quicuacli chirisinquil lin cßulaßal chincßatk. Quixqßue chixcßatk aßan ut li cßulaßal li camenak quixqßue chincßatk lâin nak yôquin chi cuârc.

3:21b.1KI.003.021 Ac sakêuc re nak quincuacli chixqßuebal xtuß lin cßulaßal. Quinqßue retal nak camenak. Nak ac cutan chic quicuil nak mâcuaß cue li cßulaßal, chan.

3:22b.1KI.003.022 Ut li ixk jun chic quixye: —Moco yâl ta li cßaßru nacaye. Li cßulaßal li yoßyo cue lâin. Aß li camenak, aßan lâ cßulaßal lâat, chan. Ut li ixk jun chic quixye: —Incßaß. Moco yâl ta li nacaye. Li cßulaßal yoßyo, aßan li cue lâin. Li camenak, aßan âcue lâat, chan. Ut yôqueb chixcuechßinquil ribeb chiru li rey.

3:23b.1KI.003.023 Li rey Salomón quixye: —Li jun naxye nak li cßulaßal yoßyo re aßan ut li camenak, aßan re li jun chic. Ut li jun chic ixk naxye nak li yoßyo re aßan, ut li camenak re li jun, chan.

3:24b.1KI.003.024 Ut li rey quixye reheb li nequeßtenkßan re: —Cßamomak chak junak li chßîchß, chan. Ut queßxcßam chak li chßîchß riqßuin li rey.

3:25b.1KI.003.025 Ut li rey quixye: —Jach saß xyi li cßulaßal. Jun jachal tâqßue re li ixk jun ut li jun jachal chic tâqßue re li ixk jun chic, chan.

3:26b.1KI.003.026 Abanan li tzßakal naßbej cßajoß nak quirahoß xchßôl xban nak quixra lix cßulaßal. Quixye: —At rey, nintzßâma châcuu nak incßaß tâcamsi li cßulaßal. Qßue re li ixk aßan, chan. Abanan li ixk jun chic quixye re: —Incßaß. Mâqßue cue, chi moco tâqßue re aßan. Jach saß xyi li cßulaßal, chan.

3:27b.1KI.003.027 Ut li rey Salomón quixye re li cuînk: —Mâcamsi li cßulaßal. Qßue re li ixk li incßaß naraj nak tâcamsîk xban nak aßan li tzßakal xnaß, chan.Nak eb laj Israel queßrabi resil li cßaßru quixbânu li rey, chixjunileb queßxqßue saß xnakß ruheb. Queßxqßue retal nak li Kâcuaß quiqßuehoc xnaßleb re nak târakok âtin saß tîquilal.

3:28b.1KI.003.028 Nak eb laj Israel queßrabi resil li cßaßru quixbânu li rey, chixjunileb queßxqßue saß xnakß ruheb. Queßxqßue retal nak li Kâcuaß quiqßuehoc xnaßleb re nak târakok âtin saß tîquilal.

4

4:1b.1KI.004.001 Laj Salomón, aßan li cuan chokß xreyeb chixjunileb laj Israel.

4:2b.1KI.004.002 Ut aßaneb aßin li queßtenkßan re: Laj Azarías, aßan li ralal laj Sadoc laj tij.

4:3b.1KI.004.003 Laj Elihoref ut laj Ahías, eb li ralal laj Sisa, aßan eb li queßtzßîban re li cßaßru quicßulman; ut laj Josafat li ralal laj Ahilud, aßan laj tzßîb li quicßanjelac chiru li rey.

4:4b.1KI.004.004 Laj Benaía li ralal laj Joiada, aßan li quitaklan saß xbêneb li soldados; laj Sadoc ut laj Abiatar, aßaneb laj tij.

4:5b.1KI.004.005 Laj Azarías li ralal laj Natán, aßan li kßaxal nim xcuanquil saß xbêneb li nequeßtaklan. Ut laj Zabud, aßan jun chic ralal laj Natán, aßan li quiqßuehoc xnaßleb li rey ut tzßakal ramîg.

4:6b.1KI.004.006 Laj Ahisar, aßan li qui-iloc re li rochoch li rey; ut laj Adoniram li ralal laj Abda, aßan laj titzßol toj.

4:7b.1KI.004.007 Li rey Salomón quixxakabeb cablaju li cuînk re teßtaklânk saß li junjûnk chi tenamit aran Israel. Li junjûnk chi tenamit queßqßuehoc re lix tzacaêmk li rey ut eb li cuanqueb saß li rochoch. Jun po saß li chihab quitzßak li junjûnk.

4:8b.1KI.004.008 Aßaneb aßin lix cßabaßeb li cuînk ut li naßajej li queßcßanjelac cuiß: Laj Ben-hur quicßanjelac saß xnaßajeb li ralal xcßajol laj Efraín, li tzûl ru.

4:9b.1KI.004.009 Laj Ben-decar quicßanjelac aran Maaca, joß ajcuiß saß eb li tenamit Saalbim, Bet-semes, Elón, ut Bet-hanán.

4:10b.1KI.004.010 Laj Ben-hesed quicßanjelac aran Arubot joß ajcuiß aran Soco ut saß chixjunil li naßajej Hefer.

4:11b.1KI.004.011 Laj Ben-abinadab quicßanjelac saß chixjunil li naßajej Dor. Li rixakil, aßan lix Tafat, lix rabin laj Salomón.

4:12b.1KI.004.012 Laj Baana li ralal laj Ahilud quicßanjelac saß eb li tenamit Taanac, ut Meguido, ut saß chixjunil li naßajej Bet-seán li cuan chixcßatk li naßajej Saretán, li cuan saß li sur re li tenamit Jezreel. Naticla Bet-seán ut nacuulac toj Abel-mehola ut naxic toj jun pacßal Jocmeam.

4:13b.1KI.004.013 Laj Ben-geber quicßanjelac aran Ramot, li cuan saß xcuênt Galaad. Quicßanjelac ajcuiß saß eb li cßalebâl re laj Jair li ralal laj Manasés li cuanqueb saß xcuênt Galaad. Quicßanjelac ajcuiß saß li naßajej Argob li cuan Basán. Aran cuanqueb oxcßâl li nînki tenamit, li sutsûqueb saß tzßac ut cuan li chßîchß bronce saß eb li oquebâl.

4:14b.1KI.004.014 Laj Ahinadab li ralal laj Iddo quicßanjelac aran Mahanaim.

4:15b.1KI.004.015 Laj Ahimaas quicßanjelac saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Neftalí. Aßan li quisumla riqßuin lix Basemat, lix rabin laj Salomón.

4:16b.1KI.004.016 Laj Baana li ralal laj Husai quicßanjelac saß eb li tenamit Aser ut Alot.

4:17b.1KI.004.017 Laj Josafat li ralal laj Parúa quicßanjelac saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Isacar.

4:18b.1KI.004.018 Laj Simei li ralal laj Ela quicßanjelac saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín.

4:19b.1KI.004.019 Laj Geber li ralal laj Uri quicßanjelac saß li naßajej Galaad, saß lix tenamit li rey Sehón, lix reyeb laj amorreo, ut saß li naßajej Basán li quicuan cuiß chokß rey laj Og. Caßaj cuiß laj Geber quitaklan saß eb li naßajej aßin.

4:20b.1KI.004.020 Eb laj Israel ut eb laj Judá kßaxal nabaleb joß xqßuial li cocß ru li samaib chire li palau. Nequeßcuaßac ut nequeßucßac chi sa saß xchßôleb.

4:21b.1KI.004.021 Laj Salomón cuan xcuanquil saß chixjunil li naßajej li naticla cuan cuiß li nimaß Eufrates ut nacuulac toj cuanqueb cuiß laj filisteo ut nacuulac toj saß li nubâl re li tenamit Egipto. Eb aßan cuanqueb rubel xcuanquil li rey Salomón ut nequeßxtoj chiru li rey li joß qßuial tento xtojbal joß najtil yoßyo.

4:22b.1KI.004.022 Aßan aßin xqßuial li cßaßak re ru li nacßanjelac chiru li rey Salomón rajlal cutan: numenak oxlaju xcaßcßâl quintal li châbil cßaj, numenak belêlaju roxcßâl quintal li cßaj re trigo,

4:23b.1KI.004.023 lajêb li cuacax li nînk xtibeleb, junmay li cuacax li junes ichaj queßxcuaß, ut jun ciento li carner. Mâcßaßeb saß ajl li quej, li yuc, ut li acßach ut li caxlan li nînk xtibeleb.

4:24b.1KI.004.024 Laj Salomón quicuan xcuanquil saß xbên chixjunil li naßajej li cuan saß li oeste. Naticla cuan cuiß li nimaß Eufrates. Naticla saß li naßajej Tifsa ut nacuulac toj Gaza. Chixjunileb li rey li cuanqueb saß eb li naßajej aßin cuanqueb rubel xcuanquil laj Salomón. Quicuan saß usilal riqßuineb chixjunileb li cuanqueb chi xjun sutam.

4:25b.1KI.004.025 Nak cuan chokß rey laj Salomón chixjunileb li cuanqueb saß eb li naßajej Israel ut Judá saheb saß xchßôl chalen saß li tenamit Dan toj saß li tenamit Beerseba. Li junjûnk cabal cuan li racuîmkeb uvas ut higos.

4:26b.1KI.004.026 Laj Salomón cuan caßcßâl mil lix cacuây saß lix naßajeb. Aßaneb li nequeßquelon re lix carruajes. Ut cuanqueb ajcuiß cablaju mil li cuînk li nequeßcßamoc re li carruajes.

4:27b.1KI.004.027 Li cablaju li queßxakabâc chi taklânc queßxcßam li cßaßak re ru li tâcßanjelak re xtzacaêmk li rey Salomón ut xtzacaêmkeb li nequeßcuaßac rochben. Ac chßolchßo cßaßru chi pohil tâchâlk li junjûnk chi cuînk riqßuin li cßaßru tâcßanjelak chiru laj Salomón re nak mâcßaß tâpaltok chiru.

4:28b.1KI.004.028 Ut queßxcßam ajcuiß li cebada ut li qßuim li tâcßanjelak reheb li cacuây ut eb li xul li nequeßîkan. Ac chßolchßo cßaßru chi pohil teßchâlk li junjûnk chixchßolaninquileb.

4:29b.1KI.004.029 Kßaxal nabal lix naßleb laj Salomón quiqßueheß re xban li Dios. Chanchan xqßuial li samaib chire li palau. Naxnau xcßoxlanquil li cßaßru naxbânu ut chixjunil naxtau ru.

4:30b.1KI.004.030 Kßaxal cuißchic cuan xnaßleb laj Salomón chiruheb li cuanqueb Egipto ut chiruheb ajcuiß li cuanqueb saß li este.

4:31b.1KI.004.031 Laj Salomón, aßan li kßaxal nabal xnaßleb chiruheb li cuanqueb xnaßlebeb, joß laj Etán aj ezraíta, ut laj Hemán ut laj Calcol ut laj Darda, eb li ralal laj Mahol. Naßno ru laj Salomón saß chixjunileb li naßajej li cuanqueb chi xjun sutam.

4:32b.1KI.004.032 Laj Salomón quixye oxib mil li châbil âtin proverbios xcßabaß. Ut jun mil riqßuin ôb li bich li quixyîb.

4:33b.1KI.004.033 Quiâtinac chirixeb chixjunil li pim ut li cheß li cuan saß ruchichßochß, joß li cocß, joß li nînk. Quiâtinac chirix li hisopo li nayoßla chiru li tzßac ut quiâtinac chirixeb li nînki cheß chacalteß li cuan Líbano. Ut quiâtinac ajcuiß chirixeb chixjunileb li xul. Quiâtinac ajcuiß chirixeb li xul li nequeßrupupic, ut chirixeb li nequeßxjucuqui rib saß chßochß, ut chirixeb ajcuiß li car.Eb li rey li cuanqueb yalak bar queßrabi resil nak laj Salomón cuan xnaßleb ut queßcuulac li tenamit chirabinquil li naßleb li naxqßue. Joßcan ajcuiß eb li tenamit queßcuulac chirabinquil.

4:34b.1KI.004.034 Eb li rey li cuanqueb yalak bar queßrabi resil nak laj Salomón cuan xnaßleb ut queßcuulac li tenamit chirabinquil li naßleb li naxqßue. Joßcan ajcuiß eb li tenamit queßcuulac chirabinquil.

5

5:1b.1KI.005.001 Laj Hiram lix reyeb laj Tiro quirabi resil nak laj Salomón quixakabâc chokß rey chokß rêkaj laj David lix yucuaß. Joßcan nak quixtakla lix takl riqßuin. Laj Hiram junelic naxra laj David.

5:2b.1KI.005.002 Joßcan nak laj Salomón quixtakla xyebal re laj Hiram:

5:3b.1KI.005.003 —Lâat nacanau nak laj David lin yucuaß incßaß quiru xyîbanquil lix templo li Kâcuaß lix Dios xban nak junelic yô chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc re toj retal nak li Kâcuaß quixkßaxtesiheb saß rukß.

5:4b.1KI.005.004 Abanan anakcuan li Kâcuaß lin Dios quinixtenkßa. Cuanco saß tuktûquil usilal chikajunilo joß eb ajcuiß li tenamit li cuanqueb yalak bar. Mâ ani xicß nequeßiloc ke ut mâcßaß chßaßajquilal.

5:5b.1KI.005.005 Joßcan nak lâin tinyîb li templo li tâlokßonîk cuiß li Kâcuaß lin Dios xban nak li Dios quixye re laj David lin yucuaß, “Lâ cualal, li tinxakab chokß rey chokß âcuêkaj, aßan li tâyîbânk re li templo re tinlokßonîk cuiß,” chan.

5:6b.1KI.005.006 Joßcan nak nintzßâma châcuu nak tâtaklaheb aran Líbano li nequeßcßanjelac châcuu re nak teßxyocß li nînki cheß chacalteß. Lâin tintojeb lâ môs li joß nimal tâcuaj lâat. Eb li nequeßcßanjelac chicuu incßaß nequeßxnau xcßanjelanquil chi châbil li cheß, abanan teßxtenkßaheb li cuanqueb Sidón, li nequeßxnau xcßanjelanquil chi us li chacalteß.—

5:7b.1KI.005.007 Cßajoß nak quisahoß saß xchßôl laj Hiram nak quirabi li cßaßru quixye laj Salomón ut quixye: —¡Lokßoninbil taxak li Kâcuaß xban nak quixqßue jun ralal li rey David cuan xnaßleb ut aßan li xxakabâc chi taklânc saß li nimla tenamit aßin! chan.

5:8b.1KI.005.008 Ut laj Hiram quixtakla xyebal re laj Salomón: —Xoleßxye cue li cßaßru xatakla chak xyebal cue. Lâin tinbânu li cßaßru xatzßâma chicuu. Tintakla âcue li cheß chacalteß ut li cheß ciprés.

5:9b.1KI.005.009 Eb li nequeßcßanjelac chicuu teßxyocß li cheß aran Líbano ut teßxcßam toj saß li palau. Aran teßxyîb li poyteß ut teßxtakla toj saß junak li naßajej li tâye lâat nak us. Aran teßxhit li poyteß ut tâtakla xxocbal li cheß. Caßaj cuiß nintzßâma châcuu nak tâtakla xtzacaêmkeb li cuanqueb saß li cuochoch, chan laj Hiram.

5:10b.1KI.005.010 Joßcan nak laj Hiram quixtakla chixjunil li cheß li quiraj laj Salomón. Quixtakla li cheß chacalteß ut li cheß ciprés.

5:11b.1KI.005.011 Ut li rey Salomón quixtakla lix tzacaêmkeb li cuanqueb saß li rochoch laj Hiram. Rajlal chihab quixtakla junmay mil bis li trigo ut cuukub mil riqßuin câhib ciento litros li châbil aceite.

5:12b.1KI.005.012 Li Kâcuaß Dios quixqßue xnaßleb laj Salomón joß quixyechißi re. Li rey Salomón ut li rey Hiram queßxcßam ribeb saß usilal ut queßxbânu li contrato chi ribileb rib.

5:13b.1KI.005.013 Saß chixjunil li naßajej Israel laj Salomón quixchßutub ruheb lajêb xcaßcßâl mil chi cuînk ut quixtaklaheb chi cßanjelac.

5:14b.1KI.005.014 Lajêb mil nequeßxic chi cßanjelac jun po aran Líbano. Chirix aßan nequeßsukßi saß rochocheb chi cßanjelac cuib po. Rajlal po nequeßxjal ribeb. Laj Adoniram, aßan li quixakabâc chi taklânc saß xbêneb.

5:15b.1KI.005.015 Laj Salomón quixxakabeb lajêb xcâcßâl mil chi cuînk re teßîkânk ut câcßâl mil chi cuînk re teßisînk pec saß eb li tzûl.

5:16b.1KI.005.016 Ut cuanqueb ajcuiß oxib mil riqßuin oxib ciento chi cuînk li nequeßtaklan saß xbêneb li yôqueb chi cßanjelac.

5:17b.1KI.005.017 Li rey Salomón quixtakla xcßambaleb chak li nînki pec li kßaxal châbil re teßcßanjelak chokß xcimiento li templo. Ut quixtakla ajcuiß xcßambal li pec li tîcobresinbil ruheb.Eb li nequeßcßanjelac chiru laj Salomón ut eb li nequeßcßanjelac chiru laj Hiram ut eb li cuînk li queßchal aran Gebal queßxyocß ut queßxpechß li cheß. Ut queßxyîb li pec li tâcßanjelak re xyîbanquil li templo.

5:18b.1KI.005.018 Eb li nequeßcßanjelac chiru laj Salomón ut eb li nequeßcßanjelac chiru laj Hiram ut eb li cuînk li queßchal aran Gebal queßxyocß ut queßxpechß li cheß. Ut queßxyîb li pec li tâcßanjelak re xyîbanquil li templo.

6

6:1b.1KI.006.001 Li templo quiticla xyîbanquil nak ac xnumeß câhib ciento chihab riqßuin câcßâl chihab reliqueb laj Israel aran Egipto. Li rey Salomón quixtiquib xyîbanquil lix templo li Kâcuaß nak yô xcâ chihab roquic chokß rey saß li po Zif, li xcab po re li chihab aßan.

6:2b.1KI.006.002 Lix templo li Kâcuaß li quixyîb li rey Salomón, aßan cuan cuukub xcaßcßâl metro xnajtil rok, ut belêb metro xnajtil ru, ut numenak oxlaju metro xnajtil xteram.

6:3b.1KI.006.003 Li naßajej li cuan saß li oquebâl, aßan belêb metro xnajtil rok, joß xnimal ru li templo. Ut li xnajtil ru, aßan numenak câhib metro.

6:4b.1KI.006.004 Laj Salomón quixqßue chi yîbâc xventanil li templo. Nînk li re chi saß quixqßue ut cocß li re chirix.

6:5b.1KI.006.005 Ut quilajeßxyîb cocß cab chi xjun sutam li templo chiru li tzßac. Queßxyîb ajcuiß li cocß cab chiru li tzßac cuan cuiß li Lokßlaj Santil Naßajej.

6:6b.1KI.006.006 Li cocß cab li queßxyîb oxib tasal xteram. Li xbên tasaleb li cab cuan cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnînkal xsaß. Li xcab tasaleb li cab cuan cuib metro riqßuin lajêb xcâcßâl centímetro xnînkal xsaß. Ut li rox tasaleb li cab cuan oxib metro riqßuin oßlaju centímetro xnînkal xsaß. Incßaß mas nim ru li cab queßxqßue takßa re nak incßaß coxinak li tzßamba chiru li tzßac re li templo.

6:7b.1KI.006.007 Nak queßxyîb lix templo li Dios, incßaß queßocsin martillo, chi moco queßocsin mâl, chi moco queßocsin chßîchß xban nak mâcßaß cßaßru queßxtoj chiru. Li pec li queßxyîb cuiß li templo ac tîcobresinbileb ru chi us nak queßxcßam chak.

6:8b.1KI.006.008 Lix puertil li cocß cab re li xbên tasal nacana saß li nim re li templo. Ut li taklebâl li naxic saß li xcab ut li rox tasal li cab, aßan naxkßoti rib.

6:9b.1KI.006.009 Joßcan nak queßxchoy xyîbanquil li templo. Ut queßxtzßap li xbên riqßuin li tzßalam cheß chacalteß.

6:10b.1KI.006.010 Ut li cocß cab li queßxyîb chirix li templo cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xteram. Ut lix tzßambahil li cocß cab yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß ut nequeßhilan saß xbên li tzßac re li templo.

6:11b.1KI.006.011 Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Salomón ut quixye re:

6:12b.1KI.006.012 —Nacuaj âtinac âcuiqßuin chirix li templo li xayîb. Cui lâat tatcuânk saß xyâlal chicuu ut tâbânu joß naxye lin chakßrab ut cui incßaß tâkßet li cuâtin, lâin tinqßue âcue chixjunil li quinyechißi re laj David lâ yucuaß.

6:13b.1KI.006.013 Lâin tincuânk saß li templo aßin saß xyânkeb laj Israel lin tenamit. Ut incßaß tincanabeb xjuneseb, chan li Kâcuaß.

6:14b.1KI.006.014 Joßcan nak laj Salomón quixchoy xyîbanquil li templo.

6:15b.1KI.006.015 Queßxtzßap li tzßac chi saß riqßuin li tzßalam cheß chacalteß. Quiticla saß chßochß ut quicuulac toj saß li tzßamba. Ut chiru li chßochß queßxqßue li tzßalam cheß ciprés.

6:16b.1KI.006.016 Queßxyîb li Lokßlaj Santil Naßajej toj chi saß li templo. Belêb metro li ru. Queßxyîb li tas riqßuin li tzßalam cheß chacalteß. Quiticla toj takßa ut quicuulac toj takecß.

6:17b.1KI.006.017 Lix nimal li naßajej li nacana chiru li Lokßlaj Santil Naßajej, aßan cuan cuakxaklaju metro xnajtil rok.

6:18b.1KI.006.018 Chixjunil lix saß li templo tzßaptzßo riqßuin li tzßalam cheß chacalteß. Chiru li cheß yîbanbil lix sahob ru joß li ru cheß ut li utzßußuj. Tzßaptzßo chi us ut mâ jun li pec queßcana chi cutanquil.

6:19b.1KI.006.019 Li rey Salomón quixqßue chi yîbâc li Lokßlaj Santil Naßajej saß li templo re tixqßue cuiß lix Lokßlaj Câx li Kâcuaß.

6:20b.1KI.006.020 Li Lokßlaj Santil Naßajej queßxyîb chak toj chi saß li templo. Belêb metro xnajtil xteram, belêb metro xnajtil rok ut belêb metro xnajtil ru. Ut chi saß queßxletz li tzßakal oro ut queßxletz ajcuiß li tzßakal oro chiru li artal li yîbanbil riqßuin li cheß chacalteß.

6:21b.1KI.006.021 Ut queßxletz ajcuiß li tzßakal oro chi saß chixjunil li templo. Ut queßxtzßap li Lokßlaj Santil Naßajej riqßuin cadena yîbanbil riqßuin tzßakal oro.

6:22b.1KI.006.022 Laj Salomón quixtakla xletzbal li tzßakal oro saß chixjunil li templo. Naticla takßa ut nacuulac toj takecß. Joßcan ajcuiß li artal li cuan chi saß li Lokßlaj Santil Naßajej. Queßxletz li tzßakal oro chiru.

6:23b.1KI.006.023 Ut queßxyîb ajcuiß riqßuin li cheß olivo cuib li querubines chanchaneb li ángel. Câhib metro riqßuin media xnajtil xteram li junjûnk chi querubín.

6:24b.1KI.006.024 Juntakßêt xnînkal lix xiqßueb. Cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnînkal li junjûnk. Câhib metro riqßuin media xnimal ru chi xcaßbichal li xicß.

6:25b.1KI.006.025 Joßcan ajcuiß li querubín jun chic. Câhib metro riqßuin media xnimal. Juntakßêt xnînkaleb ut juntakßêt xyîbanquileb li junjûnk chi querubín.

6:26b.1KI.006.026 Câhib metro riqßuin media xnajtil xterameb li junjûnk chi querubines.

6:27b.1KI.006.027 Laj Salomón quixqßueheb li cuib chi querubines saß li Lokßlaj Santil Naßajej. Lix xicß li jun nocoxtau li tzßac jun pacßal. Joßcan cuißchic li jun nocoxixtau li tzßac jun pacßal chic. Ut lix xiqßueb jun pacßal chic nequeßxcßul rib saß xyi li Lokßlaj Santil Naßajej.

6:28b.1KI.006.028 Ut queßxletz oro chirixeb li cuib chi querubines.

6:29b.1KI.006.029 Queßxyîb ajcuiß xsahob ru li templo chiruheb li tzßac joß chi saß joß chirix. Chanchaneb li querubín ut li cheß palmera joß ajcuiß li utzßußuj.

6:30b.1KI.006.030 Ut queßxqßue ajcuiß li oro chiru li cheß li queßxqßue chiru chßochß, joß chi saß joß chirix.

6:31b.1KI.006.031 Li puerta li queßxqßue saß li oquebâl re li Santil Naßajej, aßan yîbanbil riqßuin li cheß olivo. Ut li cheß li nachapoc re li puerta, aßan ôb xucût queßxqßue.

6:32b.1KI.006.032 Li cuib chi puerta yîbanbil riqßuin li cheß olivo ut qßuebil xsahob ru chiruheb yîbanbil riqßuin querubines, palmeras ut utzßußuj. Ut queßxletz oro chiruheb lix sahob ru.

6:33b.1KI.006.033 Queßxqßue ajcuiß li cheß li nachapoc re lix puertil li templo. Queßxyîb chi câ xucût riqßuin li cheß olivo.

6:34b.1KI.006.034 Queßxyîb riqßuin li cheß ciprés cuib li puertas cuib perêl ru. Li câhib perêl nequeßecßan saß xnaßajeb. Naru xtebal li cuib perêl malaj ut li câhib perêl.

6:35b.1KI.006.035 Ut queßxqßue ajcuiß xsahob ruheb li puertas yîbanbil riqßuin querubines, palmeras, ut utzßußuj. Ut queßxletz oro chiruheb lix sahob ru.

6:36b.1KI.006.036 Ut queßxyîb li nebâl li cuan chiru li templo. Queßxyîb li tzßac riqßuin li pec tîcobresinbil ru chi us. Oxib tzol li pec ut jun tzol li cheß chacalteß queßxqßue saß xbên li pec.

6:37b.1KI.006.037 Saß li po Zif queßxqßue lix cimiento lix templo li Kâcuaß nak ac yô xcâ chihab roquic chokß rey laj Salomón.Nak ac yô junlaju chihab roquic chokß rey laj Salomón, queßxchoy xyîbanquil lix templo li Kâcuaß saß li po Bul saß li xcuakxak po re li chihab aßan. Chiru cuukub chihab queßxyîb li templo. Queßxyîb chixjunil chi tzßakal re ru joß quiyeheß reheb.

6:38b.1KI.006.038 Nak ac yô junlaju chihab roquic chokß rey laj Salomón, queßxchoy xyîbanquil lix templo li Kâcuaß saß li po Bul saß li xcuakxak po re li chihab aßan. Chiru cuukub chihab queßxyîb li templo. Queßxyîb chixjunil chi tzßakal re ru joß quiyeheß reheb.

7

7:1b.1KI.007.001 Chirix chic aßan li rey Salomón quixqßue chi yîbâc lix palacio. Ut chiru oxlaju chihab quiyâloß.

7:2b.1KI.007.002 Quixyîb jun li cab ut quixqßue chokß xcßabaß “Qßuicheß re Líbano”. Aßan aßin lix nimal: ôb roxcßâl metro xnimal rok, cuib xcaßcßâl metro riqßuin media xnimal xsaß ut oxlaju metro riqßuin media xnimal xteram. Câhib tzol li rokechal. Li câhib tzol chi okech, aßan chacalteß joß ajcuiß li tzßamba. Ut saß xbêneb li okech aßan queßhilan li tzßamba.

7:3b.1KI.007.003 Li ôb roxcßâl chi tzßamba queßhilan saß xbên li ôb roxcßâl chi okech. Saß li junjûnk tzol cuan oßlaju chi okech. Ut queßxtzßap li xbên riqßuin li tzßalam cheß chacalteß.

7:4b.1KI.007.004 Oxib tzol li ventana cuan saß li jun pacßal ut oxib tzol chic cuan saß li jun pacßal chic. Eb li ventana aßin cuanqueb chi ox ox ut cuanqueb saß xcaßyabâl li cuanqueb jun pacßal.

7:5b.1KI.007.005 Eb li puertas ut eb li cheß li nequeßxchap cuiß ribeb, aßan câ xucûteb. Ut eb li ventana cuanqueb oxib tzol ut nequeßxcaßya ribeb.

7:6b.1KI.007.006 Ut quixyîb ajcuiß jun lix mu li cab cuanqueb cuiß li okech. Lix nimal, aßan cuib xcaßcßâl metro riqßuin media xnimal rok, ut oxlaju metro riqßuin media lix nimal ru. Li xmu cab aßin nacana chiru li jun chßol chic. Cuan li okech ut li cheß li queßxqßue saß xbên.

7:7b.1KI.007.007 Quixyîb ajcuiß jun chic li naßajej re tâcuânk cuiß lix cßojaribâl. Ut quixtzßap ru riqßuin tzßalam cheß chacalteß. Naticla takßa nacuulac toj takecß. Li naßajej aßan tâcßanjelak ajcuiß re rakoc âtin.

7:8b.1KI.007.008 Li rochoch laj Salomón, aßan cuan jun lix nebâl chirix. Joßcan ajcuiß li cab li quixyîb re li rixakil cuan xmu juntakßêt riqßuin li rochoch aßan. Li rixakil laj Salomón, aßan xrabin laj faraón.

7:9b.1KI.007.009 Eb li cab aßin yîbanbileb riqßuin li châbil pec tîcobresinbil ruheb. Setbil riqßuin chßîchß aß yal chanru xnînkal li naraj, joß chi saß joß chirix. Naticla chak saß li cimiento. Nacuulac toj takecß. Joßcan ajcuiß chirix. Nacuulac toj saß li nebâl.

7:10b.1KI.007.010 Lix cimiento eb li cab aßan yîbanbileb riqßuin li nînki pec terto xtzßak. Cuan li pec câhib metro riqßuin media xnînkaleb. Ut cuanqueb ajcuiß oxib metro riqßuin oxcßâl centímetro xnînkaleb.

7:11b.1KI.007.011 Joßcan ajcuiß li tzßac yîbanbileb riqßuin li pec terto xtzßak. Tîcobresinbil ruheb aß yal chanru xnînkal naraj. Ut quirocsi ajcuiß li cheß chacalteß.

7:12b.1KI.007.012 Chi xjun sutam li nimla nebâl cuan oxib tzol li pec ut jun tzol li cheß. Chacalteß queßxqßue saß xbên. Li nebâl aßin juntakßêt riqßuin li nebâl li cuan chiru lix templo li Dios.

7:13b.1KI.007.013 Li rey Salomón quixtakla xcßambal laj Hiram saß li tenamit Tiro.

7:14b.1KI.007.014 Laj Hiram aßan xyum jun li ixk xmâlcaßan xcomoneb li ralal xcßajol laj Neftalí. Lix yucuaß, aßan aj Tiro xtenamit ut naxnau chi us xcßanjelanquil li chßîchß bronce. Joßcan ajcuiß laj Hiram. Cuan xnaßleb chi us ut sêb xchßôl chixcßanjelanquil li chßîchß bronce. Joßcan nak laj Hiram quichal riqßuin li rey Salomón ut quixbânu chixjunil li cßanjel li quiqßueheß chixbânu.

7:15b.1KI.007.015 Laj Hiram quixyîb cuib li okech riqßuin bronce. Cuakxakib metro xnînkal rok ut ôb metro riqßuin media xnînkal xsaß.

7:16b.1KI.007.016 Ut quixyîb ajcuiß cuib li chßîchß bronce re tixchßic saß xjolomeb li cuib chi okech. Li junjûnk chi chßîchß cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnajtil rok.

7:17b.1KI.007.017 Ut cuanqueb ajcuiß cßam quixyîb riqßuin chßîchß tzulbil ru chanchan li cadena re xqßuebal saß xbên li okech. Cuukutk re li junjûnk.

7:18b.1KI.007.018 Quixyîb ajcuiß cuib tzol li granadas chokß xsahob ru re xtzßapbal ruheb li chßîchß li quixqßue saß xjolomeb li okech. Chanru quixbânu re li jun, joßcan cuißchic quixbânu re li okech jun chic.

7:19b.1KI.007.019 Li xyîbanquileb li chßîchß li quixqßue saß xjolomeb li okech li cuan saß xmu li cab, aßan chanchaneb li utzßußuj azucena. Caßchßin chic mâ cuib metro xnînkaleb li junjûnk.

7:20b.1KI.007.020 Chi xjun sutam li chßîchß li cuan saß xjolomeb li cuib chi okech cuanqueb cuib ciento chi granado. Cuib tzol ru nak cuanqueb chi xjun sutam li junjûnk chi okech.

7:21b.1KI.007.021 Laj Hiram quixxakabeb li cuib chi okech saß li oquebâl re li templo. Li okech li quicana saß lix nim quixqßue Jaquín chokß xcßabaß. Ut li okech jun chic li quicana saß li tzße quixqßue Boaz chokß xcßabaß.

7:22b.1KI.007.022 Li xyîbanquil li chßîchß li quixqßue saß xjolomeb li okech, aßan chanchaneb li utzßußuj azucena. Joßcaßin nak quixchoy xyîbanquileb li okech.

7:23b.1KI.007.023 Ut laj Hiram quixyîb ajcuiß jun li nimla pila sursu riqßuin bronce. Aßan tâcßanjelak re xnaßaj li haß. Câhib metro riqßuin media xnimal li re. Cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xteram. Oxlaju metro riqßuin media xnimal xsaß.

7:24b.1KI.007.024 Ut chire li pila queßxyîb cuib tzol li granado. Ôb roxcßâl centímetro xyânk li lajêtk chi granado. Jun cuacaj queßxyîb lix sahob ru nak queßxyîb li pila.

7:25b.1KI.007.025 Li pila aßin queßxtochob saß xbêneb cablaju chi bôyx yîbanbileb riqßuin bronce. Oxib li bôyx nequeßiloc saß li norte. Li oxib chic nequeßiloc saß li occidente. Ut li oxib chic nequeßiloc saß li sur. Ut li oxib chic nequeßiloc saß li oriente. Li pila queßxchunub saß xbêneb li bôyx ut li rokeb li bôyx li cuan chirixeb queßcana rubel li pila.

7:26b.1KI.007.026 Cuakxakib centímetros xpimal li tzßac re li pila. Lix sahob ru re li pila chanchan li utzßußuj azucena. Câhib roxcßâl mil litro li haß na-oc chi saß li pila aßan.

7:27b.1KI.007.027 Ut quixyîb ajcuiß lajêb li cßochlebâl riqßuin li chßîchß bronce. Jun metro riqßuin caßcßâl centímetro xnînkal rok li junjûnk. Ut joßcan ajcuiß xnimal ru ut jun metro riqßuin oßlaju xcaßcßâl centímetro xteram.

7:28b.1KI.007.028 Joßcaßin nak yîbanbileb li cßochlebâl: tzßaptzßo ru chi perpôquil chßîchß. Ac xnaßaj xnaßaj li junjûnk.

7:29b.1KI.007.029 Ut eb li perpôquil chßîchß bronce qßuebileb xsahob ru joß li cakcoj, li bôyx, ut li querubín. Ut yîbanbil ajcuiß xsahob ru riqßuin utzßußuj, joß takecß joß takßa.

7:30b.1KI.007.030 Li junjûnk chi cßochlebâl cuan câ câ xruedil yîbanbileb riqßuin bronce. Joßcan ajcuiß li chßîchß li nequeßchapoc reheb. Saß li xuc xcâ pacßalil cuanqueb li chßîchß li nahilan saß xbên li chßîchß li nequeßchapoc re li ruedas. Ut saß xbên li câhib chi chßîchß aßin nacßochla li pila. Li chßîchß aßin yîbanbileb ajcuiß xsahob ru.

7:31b.1KI.007.031 Li cßochlebâl re li pila, aßan sursu. Ôb xcaßcßâl centímetros xnajtil xteram ut lix nimal xsaß, aßan oxcßâl centímetros. Câ xucût li re li cßochlebâl. Moco sursu ta ut yîbanbil lix sahob ru.

7:32b.1KI.007.032 Rubel li perpôquil chßîchß cuanqueb li câhib chi ruedas joß eb ajcuiß li chßîchß li nequeßchapoc reheb. Cuakxakib xcâcßâl centímetros xnînkaleb lix ruedil.

7:33b.1KI.007.033 Li ruedas juntakßêteb riqßuin lix ruedil li carruajes. Li chßîchß li nachapoc re li ruedas, ut li cocß chßîchß li cuan saß li ruedas, joß eb ajcuiß li sursûquil chßîchß yîbanbil riqßuin bronce.

7:34b.1KI.007.034 Li câhib chi chßîchß li nacûtun re li ruedas junaj xyîbanquil riqßuin li cßochlebâl.

7:35b.1KI.007.035 Chire li cßochlebâl cuan jun li sursûquil chßîchß, cuib xcaßcßâl centímetro riqßuin media xnajtil xteram. Junaj xyîbanquil riqßuin li cßochlebâl.

7:36b.1KI.007.036 Chiruheb li perpôquil chßîchß laj Hiram quixyîb li retalil li querubines, joß ajcuiß li cakcoj ut li cheß palmera, aß yâl chanru lix naßaj naraj. Ut quilajxyîb ajcuiß retalil li utzßußuj.

7:37b.1KI.007.037 Joßcaßin nak quixyîb li lajêb chi cßochlebâl, juntakßêt xbisbaleb, juntakßêt xnînkaleb ut juntakßêt xyîbanquileb.

7:38b.1KI.007.038 Ut quixyîb ajcuiß riqßuin bronce lajêb li pila. Li junjûnk chi pila jûnk metro riqßuin câcßâl centímetros xnînkal. Ut li haß li na-oc chi saß eb li pila aßan, cuan cuakxakib ciento riqßuin câcßâl litro chi haß. Eb li lajêb chi pila aßan quixqßueheb saß xbên li lajêb chi cßochlebâl.

7:39b.1KI.007.039 Eb li pila aßin rochbeneb lix cßochlebâleb queßqßueheß chixcßatk li templo. Ôb queßcana saß lix nim ut li ôb chic queßqßueheß saß li tzße. Ut li nimla pila queßxqßue saß xxuc li templo saß li sureste.

7:40b.1KI.007.040 Laj Hiram quixyîbeb ajcuiß li ucßal, ut li chßîchß li nequeßxchap cuiß li ru xam, ut li nînki secß. Joßcaßin nak quixchoy li cßanjel quiqßueheß chixyîb xban laj Salomón. Aßaneb aßin li quixyîb laj Hiram re lix templo li Dios:

7:41b.1KI.007.041 Cuib li okech, ut li cuib li sursûquil chßîchß li queßxqßue saß xjolomeb ut li chßîchß li tzulbil ru chanchan cadena re xqßuebal saß xbên li okech.

7:42b.1KI.007.042 Ut quixyîb ajcuiß riqßuin bronce câhib ciento li granadas re teßxqßue chokß xsahob ru li chßîchß li queßxqßue saß jolomeb li okech. Cuib tzol nak queßxqßue.

7:43b.1KI.007.043 Ut quixyîb ajcuiß lajêb li cßochlebâl ut lajêb li pilas re teßxqßue saß xbêneb li lajêb chi cßochlebâl.

7:44b.1KI.007.044 Quixyîb jun li nimla pila ut li cablaju chi bôyx bronce li yôqueb chi îkânc re li pila.

7:45b.1KI.007.045 Ut quixyîb ajcuiß li ucßal ut li nînki secß joß eb ajcuiß li chßîchß re xchapbal li ru xam. Aßan aßin chixjunil li cßanjelebâl li quiqßueheß chixyîb laj Hiram xban li rey Salomón re teßcßanjelak saß lix templo li Dios. Chixjunil yîbanbil riqßuin li châbil bronce.

7:46b.1KI.007.046 Chixjunil aßin quixtakla xyîbanquil li rey saß li ru takßa re Jordán saß xyi li cuib chi tenamit Sucot ut Saretán.

7:47b.1KI.007.047 Li rey Salomón incßaß quixbis joß qßuial li bronce li qui-oc saß eb li secß xban nak kßaxal cuißchic nabal.

7:48b.1KI.007.048 Li rey Salomón quixtakla xyîbanquileb riqßuin oro chixjunil li quicßanjelac saß lix templo li Kâcuaß. Quixyîb jun li artal riqßuin oro, ut jun li mêx yîbanbil riqßuin oro li nequeßxqßue cuiß li mayejanbil caxlan cua.

7:49b.1KI.007.049 Quixyîb ajcuiß riqßuin tzßakal oro lajêb xnaßajeb li candil. Ôb quixqßue saß lix nim ut ôb quixqßue saß lix tzße chiru li Lokßlaj Santil Naßajej. Ut quixqßue ajcuiß xsahob ru riqßuin utzßußuj. Ut quixyîb ajcuiß riqßuin oro li candil, joß ajcuiß li chßîchß re xchapbal li ru xam.

7:50b.1KI.007.050 Quixyîb li secß ut li ucßal, ut li chßîchß re xchupbal lix xamlel li candil joß eb ajcuiß li chßîchß re xchapbal li ru xam. Ut quixyîb ajcuiß li sansar re xcßatbal li pom. Joßcaneb ajcuiß li bisagras re lix puertil li Lokßlaj Santil Naßajej ut eb li bisagras re lix puertil li templo yîbanbileb riqßuin oro.Joßcaßin nak quixchoy xyîbanquil li cßaßru quicßanjelac saß lix templo li Dios li quixtakla xyîbanquil li rey Salomón. Ut quixcßameb ajcuiß li secß ut li plata ut li oro li ac kßaxtesinbil re li Dios xban laj David lix yucuaß. Quixkßaxtesiheb saß li naßajej li nequeßxxoc cuiß li nacßanjelac saß li templo.

7:51b.1KI.007.051 Joßcaßin nak quixchoy xyîbanquil li cßaßru quicßanjelac saß lix templo li Dios li quixtakla xyîbanquil li rey Salomón. Ut quixcßameb ajcuiß li secß ut li plata ut li oro li ac kßaxtesinbil re li Dios xban laj David lix yucuaß. Quixkßaxtesiheb saß li naßajej li nequeßxxoc cuiß li nacßanjelac saß li templo.

8

8:1b.1KI.008.001 Mokon chic laj Salomón quixchßutubeb aran Jerusalén eb laj cßamol be saß xyânkeb laj Israel, joß eb ajcuiß li nequeßtaklan saß xbên xtêpaleb li ralal xcßajol laj Israel. Quixchßutubeb re nak teßxcßam chak saß li templo lix Lokßlaj Câx li Kâcuaß, li xocxo cuiß lix contrato li Dios saß lix tenamit laj David aran Sión.

8:2b.1KI.008.002 Eb li cuînk aj Israel queßxchßutub ribeb riqßuin laj Salomón saß xcutanquil li ninkße saß xcuuk li po re li chihab aßan, saß li po Etanim.

8:3b.1KI.008.003 Nak ac chßutchßûqueb chixjunileb laj cßamol be saß xyânkeb laj Israel, eb laj tij queßrisi saß li tabernáculo li Lokßlaj Câx ut queßxcßam saß lix templo li Kâcuaß.

8:4b.1KI.008.004 Eb li ralal xcßajol laj Leví ut eb laj tij queßxcßam li tabernáculo li nequeßxchßutub cuiß ribeb joß ajcuiß chixjunil li cßaßru nacßanjelac saß li tabernáculo ut queßxcßam saß li templo.

8:5b.1KI.008.005 Li rey Salomón ut eb laj Israel queßxchßutub ribeb chiru li Lokßlaj Câx ut queßxmayeja li carner ut li bôyx. Incßaß quiru rajlanquil li xul li queßxmayeja xban xqßuialeb.

8:6b.1KI.008.006 Eb laj tij queßrocsi li Lokßlaj Câx saß li templo ut queßxcanab saß li Lokßlaj Santil Naßajej rubel lix xiqßueb li querubines.

8:7b.1KI.008.007 Eb li cuib chi querubines aßin helhôqueb lix xiqßueb saß xbên li Lokßlaj Câx joß ajcuiß li cheß li nequeßxpako cuiß.

8:8b.1KI.008.008 Caßaj cuiß li rußuj li cheß li nequeßxpako cuiß li Lokßlaj Câx nacßutun chak toj saß li Santil Naßajej. Abanan incßaß nacßutun chak toj chirix cab. Ut joßcan nak queßcana toj chalen anakcuan.

8:9b.1KI.008.009 Mâcßaß cuan chi saß li Lokßlaj Câx aßan. Caßaj cuiß li cuib perêl chi pec li tzßîbanbil cuiß li chakßrab. Laj Moisés quixqßueheb saß li Lokßlaj Câx aran Horeb nak li Dios quixbânu li contrato riqßuineb li ralal xcßajol laj Israel nak queßel chak saß li tenamit Egipto.

8:10b.1KI.008.010 Nak ac xeßel laj tij saß li Lokßlaj Santil Naßajej, saß junpât quinujac li templo riqßuin xlokßal li Dios. Chanchan li chok nak quicßutun.

8:11b.1KI.008.011 Ut eb laj tij incßaß queßru xbânunquil lix cßanjel xban nak lix lokßal li Dios quixnujobresi li Templo.

8:12b.1KI.008.012 Ut laj Salomón quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, lâat caye nak nacatcuan saß li chok kßojyîn ru.

8:13b.1KI.008.013 Abanan lâin xinyîb jun lâ cuochoch re tatcuânk cuiß chi junelic, chan.

8:14b.1KI.008.014 Ut li rey Salomón quixsukßisi rib ut quixtzßâma chiru li Dios nak târosobtesiheb laj Israel li xakxôqueb aran.

8:15b.1KI.008.015 Ut quixye: —Lokßoninbil taxak li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel, xban nak xbânu li cßaßru quixyechißi re laj David lin yucuaß,

8:16b.1KI.008.016 nak quixye re, “Chalen nak quicuisiheb chak lin tenamit Israel aran Egipto lâin incßaß quinsicß ru saß xyânkeb lix têpaleb li ralal xcßajol laj Israel junak li tenamit li teßxyîb cuiß li cuochoch bar tineßxlokßoni cuiß, usta ac xinsicß ru laj David chokß xreyeb lin tenamit Israel,” chan li Dios.—

8:17b.1KI.008.017 Ut laj Salomón quixye ajcuiß: —Laj David lin yucuaß qui-ala saß xchßôl xyîbanquil jun li templo re teßxlokßoni cuiß li Kâcuaß lix Dios eb laj Israel.

8:18b.1KI.008.018 Ut li Kâcuaß quixye re laj David lin yucuaß, “Us nak x-ala saß âchßôl xyîbanquil junak li cab re tineßxlokßoni cuiß.

8:19b.1KI.008.019 Abanan mâcuaß lâat tatyîbânk re li cab aßan. Lâ cualal ban tâyîbânk re li cab re tineßxlokßoni cuiß,” chan li Dios.

8:20b.1KI.008.020 Ut anakcuan xtzßakloc ru li quixye chak li Kâcuaß xban nak lâin xin-oc chokß rêkaj lin yucuaß. Ut xkßaxtesîc saß cuukß li cuanquilal re tintaklânk saß xbêneb li tenamit. Anakcuan lâin xinyîb li templo re takalokßoni cuiß li Kâcuaß li kaDios lâo aj Israel.

8:21b.1KI.008.021 Ut xinyîb ajcuiß saß li templo lix naßaj li Lokßlaj Câx li xocxo cuiß lix contrato li Kâcuaß li quixbânu chak riqßuineb li kaxeßtônil yucuaß nak quirisiheb chak aran Egipto, chan laj Salomón.

8:22b.1KI.008.022 Chirix aßan laj Salomón quixxakab rib chiru lix artal li Kâcuaß chiruheb chixjunileb laj Israel li cuanqueb aran. Quixtaksi li rukß saß choxa ut quitijoc.

8:23b.1KI.008.023 Quixye: —At Kâcuaß, at kaDios lâo aj Israel, mâcßaß junak chic Dios joß lâat, chi moco saß choxa, chi moco saß ruchichßochß. Lâat nacabânu li cßaßru nacayechißi. Ut nacacuuxtâna ruheb li nequeßcßanjelac châcuu chi anchaleb xchßôl ut nequeßcuan saß tîquilal châcuu.

8:24b.1KI.008.024 Anakcuan xabânu li cßaßru cayechißi chak re laj David lin yucuaß. Lâat caye nak tâqßue ut anakcuan xabânu chiru li cutan aßin.

8:25b.1KI.008.025 Joßcan ut at Kâcuaß, at kaDios lâo aj Israel, chabânu taxak li cßaßru cayechißi chak re laj David lin yucuaß nak caye chi joßcaßin, “Junelic tâcuânk junak reheb lâ cualal âcßajol li teßoc saß li cuanquilal. Abanan tento nak teßcuânk saß xyâlal chicuu ut teßcuânk saß tîquilal.”

8:26b.1KI.008.026 Joßcan ut at Kâcuaß, at kaDios lâo aj Israel, chabânu taxak li cßaßru cayechißi chak re laj David laj cßanjel châcuu.

8:27b.1KI.008.027 ¿Ma naru ta biß nacatcuan saß ruchichßochß? Li choxa kßaxal nim, abanan aßan incßaß tzßakal chokß ânaßaj, at Kâcuaß. ¿Ma tojaß ta chic li cab li xinyîb tâtzßaklok chokß ânaßaj?

8:28b.1KI.008.028 Joßcan ut, at Kâcuaß at inDios, chacuabi taxak lin tij. Chacuabi taxak li cßaßru nintzßâma châcuu anakcuan. Lâin laj cßanjel châcuu.

8:29b.1KI.008.029 Junelic taxak chacuilak li naßajej aßin. Chi kßek chi cutan tâcuil li templo aßin li tatcuânk cuiß. Chacuabi taxak lin tij, lâin laj cßanjel châcuu.

8:30b.1KI.008.030 Chacuabihak taxak lin tij. Ut chacuabihak taxak lix tijeb laj Israel nak teßtijok saß li naßajej aßin. Chacuabihak taxak li katij saß li naßajej aßin li tatcuânk cuiß. Toj saß choxa taxak tâcuabi li katij ut tâcuy tâsach li kamâc.

8:31b.1KI.008.031 Cui cuan junak tâmâcobk chiru li ras rîtzßin ut tixpuersi ru chixbânunquil li juramento chiru li artal saß li templo aßin,

8:32b.1KI.008.032 lâat tâcuabi toj saß choxa li cßaßru teßxtzßâma châcuu. Tatrakok âtin saß xbêneb ut tâqßueheb chixtojbal xmâc li cuanqueb xmâqueb. Tâcoleb rix li mâcßaßeb xmâc saß xcßabaß lâ tîquilal.

8:33b.1KI.008.033 Nak eb laj Israel teßnumtâk li xicß nequeßiloc reheb saß xbêneb xban li mâc li teßxbânu châcuu, ut cui eb aßan teßsukßîk cuißchic âcuiqßuin ut teßxyâba lâ cßabaß ut teßtijok châcuu saß li naßajej aßin,

8:34b.1KI.008.034 lâat toj saß choxa tâcuabi li cßaßru teßxtzßâma châcuu ut tâcuyeb xmâc lâ tenamit Israel. Ut tâqßueheb cuißchic chi sukßîc saß li naßajej li caqßue reheb lix xeßtônil xyucuaßeb laj Israel.

8:35b.1KI.008.035 Ut cui incßaß chic tixqßue li hab xban li mâc li teßxbânu châcuu, ut cui teßxjal xcßaßuxeb ut teßxyâba lâ cßabaß ut teßtijok châcuu, xban li raylal xaqßue saß xbêneb, tâcuabi taxak li cßaßru teßxtzßâma châcuu.

8:36b.1KI.008.036 Lâat, at Kâcuaß, toj saß choxa tâcuabi lix tijeb ut tâcuyeb xmâqueb laj Israel li nequeßcßanjelac châcuu. Tâcßut chiruheb chanru nak teßcuânk saß xyâlal ut tâtakla cuißchic li hab saß xbên li chßochß li caqßue reheb lâ tenamit.

8:37b.1KI.008.037 Ut cui tâcuânk cueßej saß xyânkeb laj Israel, malaj ut li caki yajel, malaj ut li acuîmk tâchakik xban li tik malaj ut tâchâlk jalan xyajel li acuîmk joß li moß, joß laj sâcß, ut li motzoß, malaj ut teßchâlk li xicß nequeßiloc ke chixsutbal li katenamit, malaj ut yajel malaj ut cßaßak chic re ru chi raylalil tâchâlk saß kabên,

8:38b.1KI.008.038 chacuabi taxak lix tijeb laj Israel nak teßchâlk chixyâbanquil lâ cßabaß ut chi tijoc châcuu saß li naßajej aßin. Chacuabi lix tijeb yalak ani li tâchâlk chi tijoc saß li naßajej aßin. Mâre lâ tenamit Israel teßchâlk chi tijoc châcuu nak teßrecßa xrahil li raylal li yôkeb chixcßulbal. Ut mâre teßxtaksi li rukßeb chi tijoc saß li templo aßin.

8:39b.1KI.008.039 Ut lâat tâcuabi lix tijeb toj saß li choxa li cuancat cuiß chak. Ut tâcuy xmâqueb. Lâat tatrakok âtin saß xbêneb aß yal chanru lix naßlebeb châcuu. Lâat nacanau cßaßru cuan saß li râmeb xban nak lâat nacanau cßaßru cuan saß lix cßaßuxeb li cuanqueb saß li ruchichßochß.

8:40b.1KI.008.040 Cui tâbânu chi joßcan riqßuineb, teßxxucua âcuu joß najtil teßcuânk saß li chßochß li caqßue reheb li kaxeßtônil yucuaß.

8:41b.1KI.008.041 Mâre cuanqueb jalan xtenamit mâcuaß xcomoneb lâ tenamit Israel teßchâlk saß najtil tenamit chixyâbanquil lâ cßabaß saß li naßajej aßin.

8:42b.1KI.008.042 Eb li jalaneb xtenamit teßrabi âcuesil. Teßrabi nak kßaxal nim lâ cuanquil ut nim lâ cuuxtân ut teßchâlk chi tijoc châcuu saß li templo aßin.

8:43b.1KI.008.043 Ut lâat, at Kâcuaß, toj saß li choxa li cuancat cuiß, tâcuabi lix tijeb. Ut tâsume li cßaßru teßxtzßâma châcuu li jalaneb xtenamit re nak chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß teßxnau nak nim âcuanquil ut teßxxucua âcuu joß nakabânu lâo aj Israel. Ut re ajcuiß nak teßxqßue retal nak lâat li tatlokßonîk saß li templo aßin li xinyîb lâin.

8:44b.1KI.008.044 Cui eb lâ tenamit teßxic chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc reheb, yalak bar tâtaklaheb nak teßtijok teßilok cuan cuiß li tenamit li sicßbil ru âban, ut cuan cuiß li templo aßin li xinyîb chokß re âlokßoninquil.

8:45b.1KI.008.045 Ut lâat toj saß choxa tâcuabi lix tijeb nak tateßxyâba. Ut lâat tâtenkßaheb saß tîquilal.

8:46b.1KI.008.046 Mâ ani incßaß ta namâcob. Nak eb lâ tenamit tâmâcobk châcuu, lâat tatjoskßok riqßuineb. Ut tâkßaxtesiheb saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb re nak teßchapekß ut teßcßamekß saß xtenamiteb li xicß nequeßiloc reheb, usta najt, usta nachß.

8:47b.1KI.008.047 Abanan nak chapchôkeb xbaneb li jalaneb xtenamit, mâre tâjulticokß reheb nak incßaß us xeßxbânu ut teßxjal xcßaßuxeb. Ut mâre teßtijok chak saß li tenamit bar cuânkeb cuiß chak ut teßxye: “Xomâcob. Incßaß us xkabânu. Xkabânu li mâusilal,” chaßkeb.

8:48b.1KI.008.048 Ut cui eb aßan teßxjal xcßaßuxeb chi anchaleb xchßôl ut chi anchaleb li râm, nak cuânkeb chak saß lix tenamit li xicß nequeßiloc reheb, teßtijok. Nak yôkeb chi tijoc, teßilok saß xjayal li chßochß li caqßue reheb lix xeßtônil xyucuaß. Teßilok saß xjayal li tenamit li casicß ru, li xinyîb cuiß li templo re âlokßoninquil.

8:49b.1KI.008.049 Ut lâat toj saß choxa li cuancat cuiß tâcuabi lix tijeb nak tateßxyâba. Ut lâat tâtenkßaheb saß tîquilal.

8:50b.1KI.008.050 Lâat tâcuy tâsach xmâqueb lâ tenamit nak xeßmâcob châcuu ut xeßxkßet lâ cuâtin. Chakßunobresi lix chßôleb li tenamit li queßchapoc reheb re nak teßxtokßoba ruheb lâ tenamit.

8:51b.1KI.008.051 Chatenkßaheb xban nak aßan eb lâ tenamit. Ut aßaneb ajcuiß lâ cualal âcßajol. Lâat cat-isin chak reheb li kaxeßtônil yucuaß saß li tenamit Egipto li queßxcßul cuiß chak li nimla raylal.

8:52b.1KI.008.052 Joßcan ut, at Kâcuaß, chacuabi taxak lin tij lâin laj cßanjel châcuu. Ut chacuabi ta ajcuiß lix tijeb lâ tenamit Israel. Chasume taxak chixjunil li cßaßru teßxtzßâma châcuu.

8:53b.1KI.008.053 At Kâcuaß, at nimajcual Dios, lâat catsicßoc ruheb saß xyânkeb chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß. Ut caqßueheb chokß âcualal âcßajol joß caye re laj Moisés laj cßanjel châcuu nak cacuisiheb chak li kaxeßtônil yucuaß aran Egipto, chan laj Salomón.

8:54b.1KI.008.054 Nak quitijoc laj Salomón, quicuikßla chiru li artal ut quixtaksi li rukß.

8:55b.1KI.008.055 Nak quirakeß chi tijoc, quixakli ut quixtzßâma chiru li Dios nak târosobtesiheb li tenamit Israel li chßutchßûqueb aran. Ut quixye chi cau xyâb xcux:

8:56b.1KI.008.056 —Lokßoninbil taxak li Kâcuaß Dios xban nak xqßue tuktûquil usilal saß lix tenamit Israel joß quixyechißi. Mâ jun li cßaßak re ru incßaß ta xbânu. Quixbânu ban chixjunil li quixye chak re laj Moisés laj cßanjel chiru.

8:57b.1KI.008.057 Chicuânk taxak li Kâcuaß kiqßuin joß nak quicuan chak riqßuineb li kaxeßtônil yucuaß. Ut incßaß taxak toxtzßektâna chi moco toxcanab kajunes.

8:58b.1KI.008.058 Chikaqßuehak taxak kachßôl chi cuânc saß xyâlal riqßuin li Kâcuaß Dios. Chikabânuhak joß naraj aßan. Ut chocuânk taxak joß naxye lix chakßrab joß quixtaklaheb cuiß li kaxeßtônil yucuaß.

8:59b.1KI.008.059 Chixjunil li cßaßak re ru aßin li xintzßâma saß lin tij chiru li Kâcuaß, junelic taxak chijulticokß re chi kßek chi cutan. Tinixtenkßa taxak lâin laj cßanjel chiru ut tixtenkßa taxak lix tenamit Israel, aß yal cßaßru teßraj cuiß tenkßâc.

8:60b.1KI.008.060 Choxtenkßa taxak re nak eb li tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß teßxqßue retal nak li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios. Mâcßaß chic junak joß aßan.

8:61b.1KI.008.061 Joßcan nak cheqßuehak êchßôl chicuânk saß tîquilal chiru li Kâcuaß li kaDios. Chexcuânk saß xyâlal ut chebânuhak li cßaßru naxye saß li chakßrab joß yôquex anakcuan.—

8:62b.1KI.008.062 Ut chirix chic aßan, li rey joß eb ajcuiß li tenamit Israel queßxcamsi li xul re teßxmayeja chiru li Kâcuaß.

8:63b.1KI.008.063 Laj Salomón quixqßue li mayej chiru li Dios re xcßambaleb rib saß usilal riqßuin. Cuib xcaßcßâl mil li cuacax quixmayeja. Ut quixmayeja ajcuiß jun ciento mil riqßuin junmay mil li carner. Joßcaßin nak queßxkßaxtesi li templo chiru li Dios li rey ut eb li ralal xcßajol laj Israel.

8:64b.1KI.008.064 Saß ajcuiß li cutan aßan li rey quixkßaxtesi saß rukß li Dios li nebâl li cuan chiru lix templo li Dios. Aran quixqßue chak li cßatbil mayej ut lix xêbul li xul li queßcßateß chokß xmayejeb re xcßambaleb rib saß usilal riqßuin li Dios. Ut aran ajcuiß queßxqßue li cßaßak chic re ru chi mayejil. Aran quixqßue li mayej xban nak incßaß qui-oc chixjunil saß xbên li artal yîbanbil riqßuin bronce, li cuan chiru li naßajej li nahilan cuiß li Kâcuaß xban nak caßchßin li artal aßan.

8:65b.1KI.008.065 Saß eb li cutan aßan laj Salomón quixbânu jun li ninkße rochbeneb chixjunileb laj Israel. Kßaxal nabaleb li chßutchßûqueb aran. Eb aßan queßchal chak saß eb li naßajej Hamat ut toj cuan cuiß li nimaß re Egipto. Li ninkße aßin queßxbânu cuukub cutan ut chirix aßan queßxbânu cuukub cutan chic. Câlaju cutan queßninkßeîc re xlokßoninquil li Dios.Nak ac xnumeß li câlaju cutan, li rey Salomón quixchakßrabiheb li tenamit. Ut eb li tenamit queßxtzßâma chiru li Dios nak târosobtesi li rey. Chirix chic aßan queßcôeb saß li rochocheb chi saheb saß xchßôl ut chi cßojcßôqueb xchßôl xban chixjunil li usilal li quixbânu li Dios riqßuineb saß xcßabaß laj David laj cßanjel chiru.

8:66b.1KI.008.066 Nak ac xnumeß li câlaju cutan, li rey Salomón quixchakßrabiheb li tenamit. Ut eb li tenamit queßxtzßâma chiru li Dios nak târosobtesi li rey. Chirix chic aßan queßcôeb saß li rochocheb chi saheb saß xchßôl ut chi cßojcßôqueb xchßôl xban chixjunil li usilal li quixbânu li Dios riqßuineb saß xcßabaß laj David laj cßanjel chiru.

9

9:1b.1KI.009.001 Laj Salomón quixchoy xyîbanquil lix templo li Kâcuaß joß ajcuiß lix palacio ut chixjunil li quiraj xyîbanquil.

9:2b.1KI.009.002 Li Kâcuaß quixcßutbesi rib chiru laj Salomón xcaß sut joß nak quixcßutbesi rib chiru aran Gabaón.

9:3b.1KI.009.003 Ut li Kâcuaß quixye re: —Xcuabi lâ tij nak xatzßâma chicuu. Lâin xinsantobresi li templo aßin li xayîb re tinlokßonîk cuiß chi junelic. Lâin junelic tincuânk saß li templo ut lâin tin-ilok re chi junelic.

9:4b.1KI.009.004 Chatcuânk saß xyâlal chicuu joß nak quicuan laj David lâ yucuaß. Chabânu saß tîquilal chixjunil li naxye saß li chakßrab.

9:5b.1KI.009.005 Cui tâbânu li cßaßru xinye âcue, lâin tinxakab saß xnaßaj lâ cuanquilal, ut lâat junelic tattaklânk saß xbêneb laj Israel joß quinye re laj David lâ yucuaß nak junelic tâcuânk junak reheb li ralal xcßajol chokß xreyeb laj Israel.

9:6b.1KI.009.006 Abanan cui lâat ut eb lâ cualal âcßajol têcanab xbânunquil li naxye lin chakßrab, ut incßaß têbânu li cßaßru xinye êre, ut cui lâex tex-oc chixlokßoninquil li jalanil dios ut texcßanjelak chiruheb,

9:7b.1KI.009.007 cui têbânu chi joßcan lâin texcuisi chêjunilex lâex aj Israel saß li chßochß li xinqßue êre. Ut li templo aßin li xinsantobresi chokß re inlokßoninquil tinsach ru. Ut lê tenamit Israel tâhobekß ut tâseßêk xbaneb li jalan tenamiteb.

9:8b.1KI.009.008 Li ani teßnumekß aran teßsachk xchßôleb ut teßxseße li templo li qßuebil xlokßal ut teßxye, “¿Cßaßut nak li Kâcuaß xbânu chi joßcaßin re li tenamit aßin ut re li templo aßin?” chaßkeb.

9:9b.1KI.009.009 Ut eb li jun chßol chic teßxye, “Joßcaßin xeßxcßul xban nak xeßxtzßektâna li Kâcuaß Dios li qui-isin chak reheb lix xeßtônil xyucuaßeb aran Egipto. Ut xeßoc chixlokßoninquil li jalanil dios ut chi cßanjelac chiruheb. Joßcan nak li Kâcuaß xqßue li raylal aßin saß xbêneb,” chaßkeb.—

9:10b.1KI.009.010 Quinumeß junmay chihab xyîbanquil lix templo li Dios ut lix palacio li rey Salomón.

9:11b.1KI.009.011 Laj Hiram lix reyeb laj Tiro quixqßue li cßaßru quicßanjelac chiru laj Salomón re li cablac. Quixqßue nabal li cheß chacalteß ut ciprés ut quixqßue ajcuiß nabal li oro. Joßcan nak laj Salomón quixqßue re laj Hiram junmay chi tenamit li cuanqueb Galilea.

9:12b.1KI.009.012 Laj Hiram cô chirilbaleb li tenamit li quiqßueheß re xban laj Salomón. Abanan incßaß quicuulac chiru.

9:13b.1KI.009.013 Ut quixye: —¿Ma aßin eb li tenamit xaqßue cue, at châbil cuamîg? chan re laj Salomón. Ut quixqßue “Cabul” chokß xcßabaßeb li tenamit aßan toj chalen anakcuan.

9:14b.1KI.009.014 Laj Hiram quixsi re laj Salomón caßchßin chic mâ jun ciento quintal li oro re li cablac.

9:15b.1KI.009.015 Laj Salomón quixpuersiheb li tenamit chi cßanjelac re xyîbanquil li templo ut lix palacio, ut li cab Milo xcßabaß. Ut quixtakla ajcuiß xyîbanquil li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén. Joßcan ajcuiß eb li tenamit Hazor, Meguido ut Gezer.

9:16b.1KI.009.016 Laj faraón, lix reyeb laj Egipto, cô chi pletic saß li tenamit Gezer. Quixcßat li tenamit ut quixcamsiheb laj cananeo li cuanqueb aran. Ut quixsi re lix rabin nak quisumla li naßajej li quirêchani. Lix rabin, aßan li rixakil laj Salomón.

9:17b.1KI.009.017 Laj Salomón quixtakla cuißchic xyîbanquil li tenamit Gezer, joß ajcuiß li tenamit Bet-horón li cuan takßa.

9:18b.1KI.009.018 Joßcan ajcuiß eb li tenamit Baalat ut Tadmor li cuanqueb saß li chaki chßochß.

9:19b.1KI.009.019 Ut laj Salomón quixtakla ajcuiß xyîbanquil eb li tenamit li xocxo cuiß li tzacaêmkeb, ut li tenamit li xocxo cuiß lix carruajeb, li tenamit li cuanqueb cuiß lix soldados li nequeßxic chirix cacuây. Quixtakla xyîbanquil li joß qßuial quiraj xyîbanquil aran Jerusalén ut Líbano ut saß eb li naßajej li cuanqueb rubel xcuanquil.

9:20b.1KI.009.020 Cuanqueb li mâcuaßeb aj Israel li toj queßcana saß eb li tenamit aßan. Aßaneb aßin li queßcana: eb laj amorreo, eb laj heteo, eb laj ferezeo, eb laj heveo, ut eb laj jebuseo.

9:21b.1KI.009.021 Eb li ralal xcßajoleb li queßcana chi cuânc saß li tenamit Israel queßqßueheß chi cßanjelac chi cau xban laj Salomón re xtojbal rix lix naßajeb. Eb aßan queßcana chi cuânc aran xban nak eb laj Israel incßaß queßru chirisinquileb saß lix naßajeb.

9:22b.1KI.009.022 Mâ jun reheb laj Israel queßqßueheß chi cßanjelac joß queßcßanjelac li jalaneb xtenamit xban nak laj Salomón quixqßueheb laj Israel chi cßanjelac chokß xsoldado. Cuanqueb li queßqßueheß xcßanjel saß li palacio ut cuanqueb queßqßueheß chi taklânc saß xbêneb li nequeßxic saß li carruaje re pletic. Ut cuanqueb ajcuiß li queßqßueheß chi taklânc saß xbêneb li soldado li nequeßxic chirix cacuây.

9:23b.1KI.009.023 b ciento riqßuin mero ciento eb li cuînk li quixxakabeb laj Salomón chi taklânc saß xbêneb li jalaneb xtenamiteb li puersinbileb chi cßanjelac.

9:24b.1KI.009.024 Lix rabin laj faraón qui-el saß li tenamit li quicuan cuiß laj David ut quikßaxon saß li rochoch li quiyîbâc xban laj Salomón. Ut laj Salomón quixqßue chi yîbâc li cab Milo.

9:25b.1KI.009.025 Laj Salomón quixqßue lix cßatbil mayej oxib sut chiru li chihab. Ut quixqßue ajcuiß saß li artal li quixyîb re li Kâcuaß. Quixqßue lix mayej re xcßambaleb rib saß usilal riqßuin li Kâcuaß. Ut quixcßat ajcuiß li incienso saß li artal li cuan chiru li naßajej li nahilan cuiß li Kâcuaß nak queßrakeß chixyîbanquil li templo.

9:26b.1KI.009.026 Ut li rey Salomón quixyîb nabaleb li nînki jucub saß li tenamit Ezión-geber li cuan nachß riqßuin li tenamit Elot chire li Caki Palau li cuan saß xcuênt Edom.

9:27b.1KI.009.027 Ut li rey Hiram quixtaklaheb li nequeßcßanjelac chiru li nequeßxnau chi us xchßeßbal li jucub. Ut queßcôeb rochbeneb li nequeßcßanjelac chiru laj Salomón.Eb aßan queßcôeb saß li jucub saß li tenamit Ofir ut queßxcßam chak caßchßin chic mâ cuaklaju quintal li oro ut queßxqßue re li rey Salomón.

9:28b.1KI.009.028 Eb aßan queßcôeb saß li jucub saß li tenamit Ofir ut queßxcßam chak caßchßin chic mâ cuaklaju quintal li oro ut queßxqßue re li rey Salomón.

10

10:1b.1KI.010.001 Li reina li cuan aran Sabá quirabi resil nak kßaxal cuan xnaßleb laj Salomón xban nak naxqßue xlokßal li Dios. Joßcan nak cô aran Jerusalén chi patzßoc riqßuin re rilbal ma tixsume tana li patzßoc li kßaxal chßaßaj xsumenquil.

10:2b.1KI.010.002 Joßcan nak cô Jerusalén riqßuin laj Salomón rochbeneb nabal aj cßanjel chiru. Ut nabaleb li camellos li yôqueb chi îkânc re li cßaßru quixcßam. Nabal li sununquil ban quixcßam ut nabal li oro. Ut quixcßam ajcuiß li tertôquil pec. Nak quicuulac riqßuin laj Salomón quixye re li joß qßuial li cuan saß xchßôl nak tixye.

10:3b.1KI.010.003 Li rey Salomón quixsume chixjunil li cßaßru quixpatzß li reina. Ut mâ jun li patzßoc incßaß ta quixsume.

10:4b.1KI.010.004 Li reina re Sabá quixqßue retal nak laj Salomón cuan xnaßleb ut quixqßue ajcuiß retal li palacio li quixyîb.

10:5b.1KI.010.005 Ut quixqßue ajcuiß retal li tzacaêmk li nequeßxtzaca joß ajcuiß lix naßajeb li nequeßcßanjelac chiru laj Salomón. Quixqßue ajcuiß retal li rakßeb li nequeßtaklan, joß ajcuiß li rakßeb li nequeßcßanjelac. Ut quixqßue ajcuiß retal li cßatbil mayej li naxqßue saß lix templo li Kâcuaß. Riqßuin chixjunil li quiril, quisach xchßôl.

10:6b.1KI.010.006 Ut li reina quixye re li rey Salomón: —Tzßakal yâl li quicuabi resil saß lin tenamit nak nabal li cßaßru âcue ut kßaxal cuißchic cuan ânaßleb.

10:7b.1KI.010.007 Lâin incßaß ninpâb toj xinchal arin ut riqßuin xnakß cuu xcuil chixjunil. Yâl nak kßaxal cuan ânaßleb ut nabal li cßaßru âcue. Yâl li cßaßru quicuabi resil châcuix. Riqßuin aßin ninqßue retal nak moco tzßakal ta yi jach li queßxserakßi cue.

10:8b.1KI.010.008 Us xak reheb chixjunileb li cuanqueb âcuiqßuin. Us xak reheb li nequeßcßanjelac châcuu xban nak junelic yôqueb chirabinquil li châbil naßleb âcuiqßuin.

10:9b.1KI.010.009 Lokßoninbil taxak ru li Kâcuaß lâ Dios xban nak xcßojob xchßôl saß âbên ut xatxxakab saß li cuanquilal saß xbêneb laj Israel. Li Kâcuaß junelic naxraheb laj Israel. Joßcan nak xatxxakab chokß xreyeb re nak tattaklânk saß xbêneb saß xyâlal ut saß tîquilal, chan.

10:10b.1KI.010.010 Li reina re li tenamit Sabá quixsi re li rey Salomón caßchßin chic mâ jun ciento quintal li oro. Ut quixsi ajcuiß re nabal li sununquil ban joß ajcuiß li tertôquil pec. Mâ jun sut quisiheß nabal li sununquil ban re li rey Salomón joß li quixsi li reina.

10:11b.1KI.010.011 Eb li jucub li quixtakla li rey Hiram, li quicßamoc chak re li oro aran Ofir, queßxcßam ajcuiß chak nabal li châbil cheß sándalo xcßabaß joß ajcuiß li tertôquil pec.

10:12b.1KI.010.012 Li châbil cheß sándalo quicßanjelac chiru laj Salomón re xyîbanquileb li gradas re li templo ut re ajcuiß li palacio. Ut quixyîbeb ajcuiß li arpa chiru joß ajcuiß li salterio re tâcßanjelak chiruheb li nequeßcuajbac. Mâ jun sut chic quicuulac li châbil cheß aran Israel ut mâ jun sut chic queßril ru toj chalen anakcuan.

10:13b.1KI.010.013 Li rey Salomón quixqßue xmâtan li reina re Sabá ut quixsi ajcuiß re li joß qßuial quiraj. Ut quixqßue ajcuiß re chixjunil li joß qßuial quixpatzß re. Chirix aßan li reina quisukßi saß lix tenamit rochbeneb lix môs.

10:14b.1KI.010.014 Numenak ôb ciento quintal li oro li naxcßul laj Salomón rajlal chihab.

10:15b.1KI.010.015 Ut mâcßaß saß ajl li naxcßul riqßuineb laj yaconel ut eb laj cßay, joß eb ajcuiß li naxcßul riqßuineb chixjunileb li rey re Arabia joß eb ajcuiß li nequeßtaklan saß li junjûnk chi tenamit.

10:16b.1KI.010.016 Riqßuin li oro aßan quixtakla xyîbanquil cuib ciento li chßîchß li nequeßxcol cuiß re xchßôleb li soldados. Numenak oxlaju libra li châbil oro li queßxyîb cuiß li junjûnk chi nînki chßîchß.

10:17b.1KI.010.017 Ut quixqßue ajcuiß chi yîbâc oxib ciento li cocß chßîchß li nequeßxcol cuiß reheb xchßôl. Numenak oxib libra li châbil oro li queßxyîb cuiß li junjûnk chi chßîchß. Chixjunileb li chßîchß aßin quixoqueß saß li palacio “Qßuicheß re Líbano” xcßabaß.

10:18b.1KI.010.018 Li rey quixtakla ajcuiß xyîbanquil jun li nimla cßojaribâl riqßuin marfil ut queßxletz li châbil oro chiru.

10:19b.1KI.010.019 Li cßojaribâl aßan cuan cuakib tasal lix taklebâl. Ut lix cßân li rix aßan sursu. Xcaß pacßalil cuan xnaßaj li rukß. Ut yîbanbil retalil li cakcoj chiru li cßojaribâl saß xcaß pacßalil.

10:20b.1KI.010.020 Ut saß xbêneb li taklebâl yîbanbileb retalil cablaju li cakcoj. Junjûnk saß xcaß pacßalil. Mâ jun reheb li tenamit queßxyîb jun li cßojaribâl joß li cßojaribâl aßan.

10:21b.1KI.010.021 Chixjunil lix secß li rey Salomón, aßan junes châbil oro, joß eb ajcuiß chixjunil li secß li cuan saß li palacio “Qßuicheß re Líbano” xcßabaß. Mâcßaß li secß plata riqßuin xban nak li plata saß eb li cutan aßan mâcßaß xtzßak.

10:22b.1KI.010.022 Rajlal oxib chihab lix jucub laj Salomón nequeßchal chak Tarsis joß eb ajcuiß lix jucub li rey Hiram ut nequeßxcßam chak li oro, li plata, ut li marfil. Ut nequeßxcßam ajcuiß chak li batzß ut li pavo real.

10:23b.1KI.010.023 Li rey Salomón aßan li kßaxal cuan xnaßleb ut kßaxal biom chiruheb chixjunileb li rey li cuanqueb saß ruchichßochß.

10:24b.1KI.010.024 Chixjunileb li cristian li cuanqueb saß ruchichßochß queßraj xnaubal ru laj Salomón. Ut queßraj rabinquil li naßleb li qßuebil re xban li Dios.

10:25b.1KI.010.025 Rajlal chihab nabaleb li nequeßxic chirilbal laj Salomón nequeßxcßam xmâtan. Nequeßxsi re li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin oro ut plata, li tßicr, li sununquil ban, li chßîchß re pletic, joß eb ajcuiß li cacuây ut eb li mûl.

10:26b.1KI.010.026 Laj Salomón quixchßutubeb lix carruajes ut eb lix soldados li nequeßxic chirix cacuây. Cuanqueb jun mil riqßuin câhib ciento lix carruajes ut cablaju mil li cuînk li nequeßxic chirix cacuây. Cuan li quixcßameb saß li tenamit li quixyîb re xxocbaleb lix carruaje ut cuan queßcana Jerusalén cuan cuiß li rey.

10:27b.1KI.010.027 Nak cuan chokß rey laj Salomón aran Jerusalén, quixchßutub nabal li plata. Chanchan xqßuial li pec. Joßcan ajcuiß li cheß chacalteß. Nabal cuan. Chanchan xqßuial li cheß higo li cuan aran Sefela.

10:28b.1KI.010.028 Li cacuây li naxlokß li rey Salomón nequeßchal chak aran Egipto. Li jun chßûtaleb lix môs laj Salomón nequeßxic saß li tenamit aßan chixlokßbal li cacuây.Nequeßchal nequeßxic aran Egipto chi lokßoc. Nequeßxlokß li carruaje aran Egipto chi cuakib ciento chi tumin plata. Ut li cacuây nequeßxlokß chi jun ciento riqßuin mero ciento. Joßcan nequeßxlokß cuiß eb aßan. Ut eb lix reyeb laj heteo, ut eb li rey re Siria nequeßxlokß li cacuây ut li carruaje riqßuineb aßan.

10:29b.1KI.010.029 Nequeßchal nequeßxic aran Egipto chi lokßoc. Nequeßxlokß li carruaje aran Egipto chi cuakib ciento chi tumin plata. Ut li cacuây nequeßxlokß chi jun ciento riqßuin mero ciento. Joßcan nequeßxlokß cuiß eb aßan. Ut eb lix reyeb laj heteo, ut eb li rey re Siria nequeßxlokß li cacuây ut li carruaje riqßuineb aßan.

11

11:1b.1KI.011.001 Usta ac cuan lix rabin laj faraón chokß rixakil laj Salomón, abanan toj cuanqueb cuißchic nabaleb li ixk jalaneb xtenamit quixraheb. Ut quixcßameb chokß rixakil. Eb li ixk aßan, jalan jalânk xtenamiteb. Aßaneb laj Moab, laj Amón, laj Edom, laj Sidón ut eb laj hetea.

11:2b.1KI.011.002 Aßan eb li tenamit li quixye li Dios reheb laj Israel nak incßaß târûk teßxcßam chokß rixakileb xban nak eb li tenamit aßan nequeßxlokßoni li jalanil dios. Quixye li Dios chi joßcan xban nak ac naxnau nak cui teßxcßam chokß rixakileb eb li ixk aßan, teßoc chixlokßoninquil lix dioseb aßan. Abanan laj Salomón quixcßameb chokß rixakil eb li ixk aßan.

11:3b.1KI.011.003 Laj Salomón quisumla riqßuin cuukub ciento li ixk xrabineb rey. Ut quicuan ajcuiß riqßuin oxib ciento chic li ixk mâcuaß tzßakal rixakil. Ut saß xcßabaßeb li ixk aßan, laj Salomón quixcanab xlokßoninquil li Dios.

11:4b.1KI.011.004 Nak ac tîx chic laj Salomón quijala xcßaßux xbaneb li rixakil ut qui-oc chixlokßoninquil li jalanil dios. Ut incßaß yô chixbânunquil li tîquilal chi anchal xchßôl chiru li Kâcuaß joß quixbânu laj David lix yucuaß.

11:5b.1KI.011.005 Laj Salomón quixlokßoni lix dioseb laj Sidón, lix Astoret xcßabaß. Ut quixlokßoni ajcuiß laj Milcom lix dioseb laj Amón, ut kßaxal yibru queßxbânu nak queßxlokßoni aßan.

11:6b.1KI.011.006 Laj Salomón quixbânu li incßaß us chiru li Kâcuaß xban nak incßaß quixpâb li Kâcuaß chi anchal xchßôl joß quixbânu laj David lix yucuaß.

11:7b.1KI.011.007 Ut laj Salomón quixtakla xyîbanquil lix naßajeb li jalanil dios Quemos ut Moloc saß li tzûl li cuan jun pacßal li tenamit Jerusalén bar na-el cuiß li sakße. Laj Quemos, aßan lix dioseb laj Moab. Ut laj Moloc aßan lix dioseb laj Amón, li kßaxal yibru nequeßxbânu nak nequeßxlokßoniheb.

11:8b.1KI.011.008 Joßcan quixbânu laj Salomón reheb chixjunileb li rixakil, li jalan xtenamiteb. Quixyîb li naßajej re teßxcßat li pom ut teßmayejak chiruheb lix dioseb.

11:9b.1KI.011.009 Cßajoß nak quijoskßoß li Kâcuaß Dios saß xbên laj Salomón xban nak quixcanab xlokßoninquil li Dios li nequeßxlokßoni laj Israel, li quixcßutbesi rib chiru caß sut.

11:10b.1KI.011.010 Li Dios quixye re nak incßaß tixlokßoni jalanil dios. Abanan laj Salomón quixkßet li râtin li Dios.

11:11b.1KI.011.011 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Salomón: —Xban nak incßaß xabânu li cßaßru xinye âcue saß lin contrato ut xakßet lin chakßrab, joßcan nak lâin tincuisi lâ cuanquil ut tinqßue re li yô chi cßanjelac châcuu.

11:12b.1KI.011.012 Abanan saß xcßabaß laj David lâ yucuaß incßaß tinmakß châcuu lâ cuanquil nak toj yoßyôkat. Tinbânu ban nak lâ cualal tâoc saß xcuanquil.

11:13b.1KI.011.013 Lâ cualal incßaß chic tâtaklânk saß xbêneb chixjunileb li tenamit. Jun têpeb ajcuiß li ralal xcßajol laj Israel li tincanab rubel xcuanquil. Tinbânu chi joßcaßin xban nak ninra laj David laj cßanjel chicuu ut xban nak ninra li tenamit Jerusalén li sicßbil ru inban, chan li Kâcuaß.

11:14b.1KI.011.014 Li Dios quixqßue jun li cuînk re nak xicß târil laj Salomón. Li cuînk aßan aj Hadad xcßabaß xcomoneb li ralal xcßajol lix reyeb laj Edom.

11:15b.1KI.011.015 Xicß quiril laj Salomón xban nak junxil laj David quinumta saß xbêneb laj Edom. Ut laj Joab, li nataklan saß xbêneb lix soldados, queßcôeb chixmukbaleb li camenak. Nak cuanqueb aran quilajeßxcamsi chixjunileb li cuînk li cuanqueb Edom.

11:16b.1KI.011.016 Quicana aran cuakib po laj Joab rochbeneb chixjunileb laj Israel toj retal queßxsach ruheb chixjunileb li cuînk li cuanqueb Edom.

11:17b.1KI.011.017 Abanan laj Hadad, li sâj al, quiêlelic ut cô Egipto rochbeneb cuib oxib laj Edom li queßcßanjelac chiru lix yucuaß.

11:18b.1KI.011.018 Queßel saß li naßajej Madián ut queßcôeb Parán. Aran queßxjunaji ribeb riqßuineb li cuanqueb Parán ut queßcôeb Egipto. Laj faraón quixqßue lix chßochß laj Hadad. Ut quixqßue ajcuiß li rochoch ut lix tzacaêmkeb.

11:19b.1KI.011.019 Laj faraón quisahoß xchßôl riqßuin laj Hadad. Joßcan nak quixsumub riqßuin li rîtzßin lix Tahpenes, li rixakil.

11:20b.1KI.011.020 Li rîtzßin li reina Tahpenes quicuan jun lix cßulaßal riqßuin laj Hadad. Aj Genubat xcßabaß li cßulaßal. Ut lix Tahpenes quixqßuiresi saß li palacio rochbeneb li ralal laj faraón.

11:21b.1KI.011.021 Nak cuan Egipto, laj Hadad quirabi resil nak ac camenak chic li rey David, joß ajcuiß laj Joab li nataklan saß xbêneb lix soldado. Joßcan nak laj Hadad quixye re laj faraón: —Qßue inlesêns re nak naru tinsukßîk saß lin tenamit, chan.

11:22b.1KI.011.022 Quixye laj faraón: —¿Cßaßut nak tâcuaj xic? ¿Ma pâlt cßaßru âcue cuiqßuin? chan. Laj Hadad quixye re: —Mâcßaß napaltoß chicuu. Caßaj cuiß nacuaj nak tinâcanab chi xic saß lin tenamit, chan.

11:23b.1KI.011.023 Li Dios quixbânu nak laj Rezón, li ralal laj Eliada, quijoskßoß riqßuin laj Salomón ut xicß chic tâilekß xban. Laj Rezón, aßan li quiêlelic chiru laj Hadad-ezer lix reyeb laj Soba.

11:24b.1KI.011.024 Laj Rezón, aßan li nacßamoc be chiruheb jun chßûtal li cuînk incßaß useb xnaßleb. (Aßin quicßulman junxil nak laj David ac xsach ruheb li tenamit Soba.) Laj Rezón ut eb li rochben queßcôeb chi cuânc aran Damasco. Ut laj Rezón qui-oc chokß xreyeb laj Damasco, li cuan saß xcuênt Siria.

11:25b.1KI.011.025 Laj Rezón quicuan ajcuiß chokß xreyeb laj Siria. Ut xicß quirileb laj Israel joß najtil quicuan chokß rey laj Salomón. Laj Hadad, aßan jun chic li cuînk xicß na-iloc reheb laj Israel.

11:26b.1KI.011.026 Joßcan ajcuiß laj Jeroboam, li ralal laj Nebat, quixkßetkßeti rib chiru li rey Salomón nak yô chi cßanjelac chiru. Laj Jeroboam, aßan xcomoneb li ralal xcßajol laj Efraín. Sereda lix tenamit. Lix naß, aßan xmâlcaßan, Zerúa xcßabaß.

11:27b.1KI.011.027 Aßan aßin lix yâlal nak quijoskßoß saß xbên li rey l aj Jeroboam: Li rey Salomón yô chixyîbanquil li cab Milo joß ajcuiß li tzßac li sutsu cuiß lix tenamit laj David lix yucuaß.

11:28b.1KI.011.028 Li rey Salomón quixqßue retal nak laj Jeroboam, aßan jun sâj cuînk cuan xnaßleb ut cau natrabajic. Joßcan nak quixxakab laj Jeroboam chi taklânc saß xbêneb li môs li yôqueb chi cßanjelac saß xyânkeb li ralal xcßajol laj José.

11:29b.1KI.011.029 Saß jun cutan laj Jeroboam qui-el chak Jerusalén ut quicßuleß saß be xban li profeta Ahías, Silo xtenamit. Laj Ahías lanlo chak saß jun li tßicr toj acß. Xjuneseb nak queßxcßul ribeb saß cßalebâl.

11:30b.1KI.011.030 Li profeta Ahías quirisi li aqßuil tßicr li lanlo cuiß ut quixpej. Cablaju pedâs quirisi nak quixpej.

11:31b.1KI.011.031 Ut quixye re laj Jeroboam: —Xoc chokß âcue li lajêb pedâs xban nak li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel, naxye âcue, “Lâin tinmakß chiru laj Salomón lix cuanquilal ut lâat chic tatinqßue chi taklânc saß xbêneb li lajêb xtêpal li ralal xcßajol laj Israel.

11:32b.1KI.011.032 Jun têpeb ajcuiß li ralal xcßajol laj Israel tincanab rubel xcuanquil. Tinbânu chi joßcaßin xban nak ninra laj David laj cßanjel chicuu ut xban nak ninra li tenamit Jerusalén li sicßbil ru inban saß xyânkeb chixjunil li tenamit, chan li Kâcuaß.

11:33b.1KI.011.033 Tinjach ruheb lin tenamit xban nak eb laj Israel quineßxtzßektâna ut queßxlokßoniheb li jalanil dios, lix Astoret lix dioseb laj Sidón, laj Quemos lix dioseb laj Moab, ut laj Moloc lix dioseb laj Amón. Incßaß queßxbânu li cßaßru quinye reheb chi moco queßcuan saß tîquilal chicuu. Incßaß queßxbânu li cßaßru quinye saß lin contrato ut saß lin chakßrab, joß quixbânu laj David lix yucuaß laj Salomón.

11:34b.1KI.011.034 Abanan, lâin incßaß tinmakß chiru laj Salomón lix cuanquil. Tâcuânk ban xcuanquil joß najtil yoßyôk. Tinbânu chi joßcan saß xcßabaß laj David laj cßanjel chicuu, li quinsicß ru lâin. Aßan junelic quixbânu li cßaßru quinye saß lin contrato joß ajcuiß saß lin chakßrab.

11:35b.1KI.011.035 Tinmakß chiru li ralal laj Salomón lix cuanquilal, ut lâat chic tatinqßue chi taklânc saß xbêneb li lajêb xtêpal li ralal xcßajol laj Israel.

11:36b.1KI.011.036 Li ralal laj Salomón tinxakab chi taklânc saß xbên jun têp li ralal xcßajol laj Israel re nak junelic cuânk junak reheb li ralal xcßajol laj David li tâoc chokß rey aran Jerusalén, li tenamit li sicßbil ru inban li tineßxlokßoni cuiß.

11:37b.1KI.011.037 At Jeroboam, anakcuan lâat tatinxakab chi taklânc saß xbêneb laj Israel. Ut lâat naru nacattaklan saß xbên chixjunil joß tâcuaj lâat.

11:38b.1KI.011.038 Cui lâat tâbânu li cßaßru tatintakla cuiß, ut cui tatcuânk saß tîquilal chicuu, ut cui tâbânu li cßaßru naxye lin chakßrab joß quixbânu laj David laj cßanjel chicuu, lâin cuânkin âcuiqßuin. Ut tinxakab saß xnaßaj lâ cuanquilal, lâat joß eb ajcuiß lâ cualal âcßajol, joß nak quinxakab xcuanquil laj David.

11:39b.1KI.011.039 Lâin tebinqßue chi cßuluc raylal li ralal xcßajol laj David xban li mâc quixbânu laj Salomón. Abanan moco chi junaj cua ta,” chan li Kâcuaß.—

11:40b.1KI.011.040 Joßcan nak laj Salomón quiraj xcamsinquil laj Jeroboam. Abanan laj Jeroboam quiêlelic ut cô Egipto riqßuin li rey Sisac. Ut aran quicana toj quicam laj Salomón.

11:41b.1KI.011.041 Chixjunil li cßaßru quixbânu li rey Salomón, joß ajcuiß lix naßleb, tzßîbanbil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß retalil li quilajxbânu laj Salomón nak cuan chokß rey.

11:42b.1KI.011.042 Laj Salomón quicuan chokß rey caßcßâl chihab aran Jerusalén ut quitaklan saß xbêneb chixjunileb laj Israel.Laj Salomón quicam ut quimukeß saß lix tenamit laj David lix yucuaß, li queßmukeß cuiß lix xeßtônil yucuaß. Ut laj Roboam, li ralal, aßan chic li qui-oc chokß rey chokß rêkaj.

11:43b.1KI.011.043 Laj Salomón quicam ut quimukeß saß lix tenamit laj David lix yucuaß, li queßmukeß cuiß lix xeßtônil yucuaß. Ut laj Roboam, li ralal, aßan chic li qui-oc chokß rey chokß rêkaj.

12

12:1b.1KI.012.001 Cô laj Roboam Siquem xban nak aran côeb chixjunileb laj Israel re teßxxakab chokß rey.

12:2b.1KI.012.002 Laj Jeroboam, li ralal laj Nabat, cuan chak Egipto nak quirabi resil xban nak aran cô nak quiêlelic chiru li rey Salomón.

12:3b.1KI.012.003 Queßxtakla xbokbal laj Jeroboam. Ut aßan quichal ut chixjunileb laj Israel queßâtinac riqßuin laj Roboam ut queßxye re:

12:4b.1KI.012.004 —Lâ yucuaß kßaxal cau xtaklan saß kabên. Abanan lâat naru tattaklânk chi kßun caßchßinak saß kabên re nak târûk tohilânk caßchßinak riqßuin li cacuil cßanjel quixqßue saß kabên lâ yucuaß. Cui tâbânu chi joßcan, lâo tocßanjelak châcuu, chanqueb.

12:5b.1KI.012.005 Ut laj Roboam quixye reheb li tenamit: —Sukßinkex anakcuan ut chiru oxib cutan texchâlk cuißchic cuiqßuin, chan. Ut eb li tenamit queßcôeb.

12:6b.1KI.012.006 Ut li rey Roboam quixpatzß xnaßleb riqßuineb li chêquel cuînk li queßcßanjelac riqßuin lix yucuaß nak toj yoßyo. Quixpatzß reheb: —¿Cßaßru us tinsumeheb cuiß li tenamit? chan.

12:7b.1KI.012.007 Ut eb li chêquel cuînk queßxye: —Cui lâat tattaklânk saß xbêneb li tenamit saß xyâlal, ut cui tâcuâtinaheb riqßuin kßunil âtin, eb aßan junelic teßcßanjelak châcuu, chanqueb.

12:8b.1KI.012.008 Abanan laj Roboam incßaß quixbânu li cßaßru quiyeheß re xbaneb li chêquel cuînk. Cô ban riqßuineb li sâj cuînk li xeßqßui rochben, li nequeßcßanjelac chiru.

12:9b.1KI.012.009 Ut quixye reheb: —¿Cßaßru nequeye lâex? ¿Chanru nak tebinsume li tenamit aßin, li yôqueb chixyebal cue nak tincuisi li cacuil trabaj li quiqßueheß saß xbêneb xban lin yucuaß? chan.

12:10b.1KI.012.010 Eb li sâj cuînk li queßqßui rochben queßxye re laj Roboam: —Joßcaßin tâsumeheb cuiß li tenamit li yôqueb chixtzßâmanquil châcuu nak incßaß cau tattaklânk saß xbêneb. Lâat tâye reheb, “Cui lin yucuaß cau xtaklan saß êbên, lâin kßaxal cuißchic cau tintaklânk saß êbên.

12:11b.1KI.012.011 Cui lin yucuaß xqßue li cacuil trabaj saß êbên, lâin kßaxal cuißchic cau li trabaj tinqßue. Lin yucuaß xexsacß chi tzßûm, abanan lâin texinsacß riqßuin li tzßûm li cuan chßîchß saß rußuj,” chaßkat reheb.—

12:12b.1KI.012.012 Saß rox li cutan eb li tenamit rochben laj Jeroboam queßchal riqßuin li rey Roboam xban nak joßcan quiyeheß reheb xban li rey.

12:13b.1KI.012.013 Li rey Roboam cau quirâtinaheb li tenamit ut incßaß quixbânu li cßaßru quiyeheß re xbaneb li chêquel cuînk.

12:14b.1KI.012.014 Li rey quixye reheb li tenamit li cßaßru queßxye li sâj cuînk. Quixye reheb: —Lin yucuaß cau quitaklan saß êbên. Ut lâin kßaxal cuißchic cau tintaklânk saß êbên. Aßan riqßuin tzßûm quexrahobtesi. Abanan lâin riqßuin li tzßûm cuan chßîchß saß rußuj texinrahobtesi, chan.

12:15b.1KI.012.015 Li rey incßaß quixbânu li queßxtzßâma li tenamit xban nak ac joßcan chak saß xchßôl li Dios. Ut re ajcuiß nak tâtzßaklok ru li cßaßru quiyeheß re laj Jeroboam, li ralal laj Nabat xban li profeta Ahías Silo xtenamit nak quixye re li cßaßru quixye li Dios.

12:16b.1KI.012.016 Eb li tenamit queßril nak incßaß quirabi li rey li queßxtzßâma chiru. Eb aßan queßxye re: —¿Cßaßru takara lâo riqßuineb li ralal xcßajol laj David? Lâo mâcßaß junak cßaßak re ru teßxqßue ke. Joßcan nak lâo takil kib kajunes. Ut lâat taklan saß xbêneb li ralal xcßajol laj David, chanqueb. Ut eb aßan queßsukßi saß lix naßajeb.

12:17b.1KI.012.017 Joßcan nak laj Roboam quitaklan saß xbêneb laj Israel li cuanqueb aran Judá.

12:18b.1KI.012.018 Li rey Roboam quixtakla laj Adoram, li xakabanbil chi taklânc saß xbêneb li qßuebileb chi cßanjelac chi cau. Abanan laj Adoram quicamsîc chi pec xbaneb laj Israel. Tojoßnak laj Roboam quiêlelic. Qui-oc saß xcarruaje ut cô Jerusalén.

12:19b.1KI.012.019 Joßcaßin nak queßrisi ribeb laj Israel rubel xcuanquil li ralal xcßajol laj David toj chalen anakcuan.

12:20b.1KI.012.020 Nak eb laj Israel queßrabi nak quisukßi chak laj Jeroboam, queßxchßutub ribeb. Queßxbok riqßuineb laj Jeroboam ut queßxxakab chokß xreyeb. Caßaj cuiß eb laj Judá queßcana rubel xcuanquil laj Roboam, li ri laj David.

12:21b.1KI.012.021 Nak laj Roboam quicuulac Jerusalén quixchßutubeb chixjunileb laj Judá joß eb ajcuiß li ralal xcßajol laj Benjamín. Cuanqueb jun ciento mil riqßuin câcßâl mil chi cuînk li quixchßutubeb re teßxic chi pletic riqßuineb laj Israel, li rech tenamitil. Ut re ajcuiß nak teßsukßîk cuißchic rubel xcuanquil laj Roboam li ralal laj Salomón.

12:22b.1KI.012.022 Abanan li Dios quiâtinac riqßuin laj Semaías laj cßanjel chiru, ut quixye re:

12:23b.1KI.012.023 —Tat-âtinak riqßuin laj Roboam li ralal laj Salomón, li cuan chokß rey aran Judá, ut riqßuineb li ralal xcßajol laj Judá ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín ut chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran.

12:24b.1KI.012.024 Tâye reheb, “Joßcaßin xye li Kâcuaß. Mexxic chi pletic riqßuineb laj Israel lê rech tenamitil. Sukßinkex ban saß lê rochoch chêjunilex xban nak lâin xinbânun re li cßaßru quicßulman,” chan li Dios. Ut eb aßan queßxbânu li quixye li Kâcuaß. Queßsukßi saß rochocheb joß quiyeheß reheb xban li Dios.

12:25b.1KI.012.025 Ut laj Jeroboam quixtakla xyîbanquil chi châbil li tenamit Siquem li cuan saß li tzûl aran Efraín ut quicana chi cuânc aran. Ut quixyîb ajcuiß chi châbil li tenamit Penuel.

12:26b.1KI.012.026 Quixye saß xchßôl laj Jeroboam: —Anakcuan mâre li tenamit teßraj sukßîc rubel xcuanquil li ralal xcßajol laj David.

12:27b.1KI.012.027 Cui yôkeb chi xic chi mayejac chiru li Kâcuaß saß li templo aran Jerusalén, mâre teßxcßam cuißchic ribeb saß usilal riqßuin laj Roboam li cuan chokß rey aran Judá. Ut tineßxcamsi lâin ut teßxxakab cuißchic laj Roboam chokß xreyeb, chan saß xchßôl laj Jeroboam.

12:28b.1KI.012.028 Joßcan nak laj Jeroboam quixpatzß xnaßleb riqßuin laj qßuehol naßleb ut quixbânu joß queßxye. Quixqßue chi yîbâc cuib li cuacax oro ut quixye reheb li tenamit: —Lâex aj Israel, nabal sut ac xexcuulac chak Jerusalén chi lokßonînc. Joßcan nak anakcuan arin chic texlokßonînk. Arin cuan lê dios. Aßaneb aßin li xeßisin chak êre saß li naßajej Egipto, chan laj Jeroboam reheb.

12:29b.1KI.012.029 Quixyîb xnaßaj jun li cuacax oro aran Bet-el ut li jun chic quixyîb xnaßaj aran Dan.

12:30b.1KI.012.030 Ut riqßuin aßan eb laj Israel queßmâcob xban nak queßcôeb aran Bet-el ut aran Dan chi lokßonînc.

12:31b.1KI.012.031 Laj Jeroboam quixyîb rochocheb li yîbanbil dios saß eb li naßajej najt xteram. Ut saß xyânkeb li tenamit quixsiqßueb ru li quixxakab chokß aj tij li mâcuaßeb ralal xcßajol laj Leví.

12:32b.1KI.012.032 Ut quixye nak saß li oßlaju xbe li cuakxak li po teßxbânu jun li nimla ninkße. Chanchan li ninkße li nequeßxbânu aran Judá. Ut quimayejac chiru li artal aran Bet-el chiru li cuacax oro li quixqßue chi yîbâc. Ut quixxakab eb ajcuiß aj tij re teßcßanjelak saß eb li naßajej li najt xteram li quixyîb.Joßcan ut nak laj Jeroboam quixbânu li ninkße reheb laj Israel saß li oßlaju xbe lix cuakxak li po joß quixcßoxla xjunes. Cô aran Bet-el ut quimayejac saß li artal li quixyîb ut quixcßat li pom.

12:33b.1KI.012.033 Joßcan ut nak laj Jeroboam quixbânu li ninkße reheb laj Israel saß li oßlaju xbe lix cuakxak li po joß quixcßoxla xjunes. Cô aran Bet-el ut quimayejac saß li artal li quixyîb ut quixcßat li pom.

13

13:1b.1KI.013.001 Nak laj Jeroboam yô chixcßatbal lix incienso saß li artal li quixyîb aran Bet-el, jun li profeta quichal chak Judá taklanbil xban li Dios.

13:2b.1KI.013.002 Li profeta quiâtinac chi cau xyâb xcux ut quixye cßaßru tixcßul li artal joß quiyeheß re xban li Kâcuaß. Quixye: —At artal, joßcaßin xye li Kâcuaß Dios: Saß xyânkeb li ralal xcßajol li rey David tâyoßlâk jun li cßulaßal aj Josías xcßabaß. Ut aßan tâcamsînk reheb laj tij li nequeßcßatoc incienso saß âbên re xlokßoninquil li jalanil dios. Ut saß âbên tixcßateb aßan, chan li profeta.

13:3b.1KI.013.003 Ut saß ajcuiß li cutan aßan li profeta quixqßue jun li retalil ut quixye: —Aßan aßin li retalil nak li Kâcuaß, aßan li xyehoc re aßin. Li artal aßin tâjorekß ut lix chahil li cuan chi saß tâpajekß, chan.

13:4b.1KI.013.004 Nak li rey quirabi li cßaßru quixye lix profeta li Dios chirix li artal li cuan Bet-el, quichal xjoskßil. Quixcßut li profeta riqßuin li rukß ut quixye: —¡Chapomak li cuînk aßan! chan. Ut li rukß quicana chi telto. Incßaß chic quiru quirecßasi saß xnaßaj.

13:5b.1KI.013.005 Saß ajcuiß li hônal aßan li artal quijacheß ut li cha cuan saß xbên quipajeß joß quiyeheß re li profeta xban li Dios.

13:6b.1KI.013.006 Li rey Jeroboam quixye re lix profeta li Dios: —Nintzßâma châcuu nak tattijok chiru li Kâcuaß lâ Dios ut tâtzßâma chiru nak tixqßuirtesi li cuukß, chan. Ut lix profeta li Dios quitijoc chiru li Kâcuaß ut li rukß li rey quiqßuira ut quicana joß nak quicuan junxil.

13:7b.1KI.013.007 Li rey quixye re lix profeta li Dios: —Yoßo chicuix saß cuochoch. Tatcuaßak cuiqßuin ut tinqßue junak âmâtan, chan.

13:8b.1KI.013.008 Ut lix profeta li Dios quixye re li rey: —Usta tâqßue cue yi jachak li cßaßru âcue, lâin incßaß tinxic âcuiqßuin, chi moco tincuaßak chi moco tin-ucßak haß saß li naßajej aßin,

13:9b.1KI.013.009 xban nak joßcan taklanbilin cuiß xban li Kâcuaß. Aßan quixye cue nak incßaß tincuaßak, chi moco tin-ucßak, chi moco tinsukßîk saß li be li xinchal cuiß, chan li profeta.

13:10b.1KI.013.010 Joßcan nak li profeta quisukßi saß jalan chic be. Incßaß cô saß li be li quinumeß cuiß nak cô Bet-el.

13:11b.1KI.013.011 Saß li tenamit Bet-el cuan jun profeta ac chêc. Queßcßulun li ralal riqßuin ut queßxserakßi re li cßaßru quixbânu lix profeta li Dios aran Bet-el saß li cutan aßan. Ut queßxye ajcuiß re li cßaßru quixye li rey.

13:12b.1KI.013.012 Ut lix yucuaßeb quixye reheb: —¿Cßaßru behil xcô cuiß? chan. Ut eb li ralal queßxcßut chiru li be li quisukßi cuiß lix profeta li Dios li quichal chak Judá.

13:13b.1KI.013.013 Li yucuaßbej quixye reheb li ralal: —Yîbomak rix li bûr, chan reheb. Ut eb aßan queßxyîb rix li bûr ut lix yucuaßeb quitakeß chirix li bûr.

13:14b.1KI.013.014 Ut cô chirix lix profeta li Dios. Coxixtau saß be chunchu rubel jun tôn li ji ut quixye re: —¿Ma lâat lix profeta li Dios li xatchal chak Judá? chan. Ut li profeta quixye: —Lâin, chan.

13:15b.1KI.013.015 Aßan quixye re: —Yoßo saß cuochoch ut tatcuaßak cuiqßuin, chan.

13:16b.1KI.013.016 Lix profeta li Dios quixye re: —Incßaß naru ninxic châcuix, chi moco naru tincuaßak tin-ucßak âcuiqßuin,

13:17b.1KI.013.017 xban nak li Kâcuaß quixye cue nak incßaß tincuaßak, chi moco tin-ucßak saß li naßajej aßin, chi moco tinsukßîk saß li be li xinchal cuiß, chan.

13:18b.1KI.013.018 Abanan li profeta jun chic quixticßtißi ut quixye re: —Lâin profetin ajcuiß joß lâat. Ut jun lix ángel li Kâcuaß x-âtinac cuiqßuin ut xye cue, “Li Kâcuaß xye, Cßam saß lâ cuochoch li profeta re tâcuaßak ut tâucßak”, chan.

13:19b.1KI.013.019 Joßcan nak lix profeta li Dios cô chirix saß li rochoch ut quicuaßac qui-ucßac riqßuin.

13:20b.1KI.013.020 Ut nak chunchûqueb saß li mêx li Kâcuaß quiâtinac riqßuin li profeta li quisukßisin re lix profeta li Dios li quichal Judá.

13:21b.1KI.013.021 Quirâtina chi cau ut quixye re: —Li Kâcuaß Dios xye nak xakßet li cßaßru quixye âcue ut incßaß xabânu chixjunil li cßaßru xatxtakla cuiß li Kâcuaß Dios.

13:22b.1KI.013.022 Lâat xatsukßi ut xatcuaßac xat-ucßac saß li naßajej li quixye âcue nak incßaß tatcuaßak tat-ucßak. Xban nak xabânu aßan, tatcamsîk ut incßaß tatmukekß saß li muklebâl li queßmukeß cuiß lâ xeßtônil yucuaß, chan.

13:23b.1KI.013.023 Ut nak queßrakeß chi cuaßac chi ucßac, li profeta li quisukßisin re quixyîb rix lix bûr re tâxic ut lix profeta li Dios cô.

13:24b.1KI.013.024 Nak yô chi xic quixcßul jun li cakcoj saß li be ut quicamsîc xban. Ut lix tibel quicana chi tßantßo saß li be. Ut li bûr ut li cakcoj cuanqueb chixcßatk li camenak.

13:25b.1KI.013.025 Cuanqueb cuib oxib li cuînk queßnumeß aran ut queßril li camenak tßantßo aran. Ut li cakcoj cuan chixcßatk li camenak. Eb li cuînk queßcuulac saß li tenamit Bet-el cuan cuiß li profeta ut queßxye resil li cßaßru queßril.

13:26b.1KI.013.026 Nak quirabi li profeta li cuan Bet-el li cßaßru quixcßul li profeta li quicuaßac rochben saß rochoch, quixye: —Aßan li profeta li xkßet râtin li Dios. Li Kâcuaß xkßaxtesin re li cakcoj. Li cakcoj quixchap ut quixcamsi joß quiyeheß re xban li Kâcuaß, chan.

13:27b.1KI.013.027 Li profeta quixye reheb li ralal: —Yîbomak rix li bûr, chan. Ut eb li ralal queßxyîb rix li bûr.

13:28b.1KI.013.028 Cô ut li profeta ut coxtau li camenak tßantßo saß be rochben lix bûr. Ut li cakcoj cuan chixcßatk. Li cakcoj incßaß quixtiu lix tibel li camenak chi moco quixchßeß li bûr.

13:29b.1KI.013.029 Li profeta quixxoc li camenak ut quixqßue chirix li bûr ut quixcßam saß lix tenamit re nak teßxyoßle ut teßxmuk.

13:30b.1KI.013.030 Quixmuk li camenak saß lix muklebâl aßan ut queßyâbac chirix ut queßxye: —Tokßob xak âcuu, at cuech aj cßanjelil. Xat-osoß, chanqueb.

13:31b.1KI.013.031 Ut nak ac xeßxmuk li camenak, li profeta quixye reheb li ralal: —Nak tincâmk lâin, chinêmuk saß li muklebâl li x-oc cuiß lix profeta li Dios. Saß li muklebâl li x-oc cuiß aßan tincuaj nak tâmukekß lin tibel, chan.

13:32b.1KI.013.032 Li profeta quixye li cßaßru quiyeheß re xban li Dios. Chßolchßo nak tâcßulmânk li cßaßru quixye chirix li artal li cuan arin Bet-el ut chirixeb li naßajej re lokßonînc li najt xteram li yîbanbil aran Samaria, chan.

13:33b.1KI.013.033 Usta ac xqßue retal chixjunil li cßaßru quicßulman li rey Jeroboam, incßaß quixcanab xbânunquil li incßaß us. Quixxakabeb ban chic saß xyânkeb li tenamit aj tij re teßcßanjelak saß eb li naßajej li najt xteram li nequeßxlokßoni cuiß li jalanil dios. Li ani naraj aßan naxxakab chokß aj tij.Aßan aßin li mâc li quixbânu laj Jeroboam. Joßcan nak qui-isîc chokß rey chi junaj cua ut queßcam chixjunileb li ralal xcßajol.

13:34b.1KI.013.034 Aßan aßin li mâc li quixbânu laj Jeroboam. Joßcan nak qui-isîc chokß rey chi junaj cua ut queßcam chixjunileb li ralal xcßajol.

14

14:1b.1KI.014.001 Saß eb li cutan aßan quiticla xyajel laj Abías li ralal laj Jeroboam.

14:2b.1KI.014.002 Laj Jeroboam quixye re li rixakil: —Tikib âcuib chi jalan re nak incßaß teßxnau nak lâat li cuixakil. Ut tatxic aran Silo riqßuin li profeta Ahías xban nak aßan li quiyehoc cue nak lâin tin-oc chokß rey saß li tenamit aßin.

14:3b.1KI.014.003 Ut tâcßam lajêb li caxlan cua joß ajcuiß li caxlan cua corech rix ut jun chßina cuc li yaßal cab. Tâqßue re, re nak aßan tixye âcue cßaßru tâcanâk cuiß li chßina al aßin, chan laj Jeroboam.

14:4b.1KI.014.004 Ut li rixakil laj Jeroboam quixbânu li cßaßru quiyeheß re. Cô aran Silo saß rochoch laj Ahías. Laj Ahías, aßan incßaß chic saken na-iloc xban nak tîx chi us.

14:5b.1KI.014.005 Abanan li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Ahías ut quixye re nak li rixakil laj Jeroboam tâcuulak riqßuin chixpatzßbal re cßaßru tixbânu riqßuin li chßina al yaj. Li Dios quixye ajcuiß re nak li ixk aßan tâcuulak chi jalan xtikibanquil re nak incßaß teßxnau nak aßan li rixakil laj Jeroboam. Ut quixye re cßaßru tixsume cuiß li ixk.

14:6b.1KI.014.006 Laj Ahías quirabi li rok li ixk nak yô chak chi oc saß li oquebâl ut quixye re: —Ocan chak, at rixakil laj Jeroboam. ¿Cßaßut nak nacaqßue âcuib chi jalan? Li Dios xtakla jun esilal âcue ra rabinquil.

14:7b.1KI.014.007 Ayu ut ye re laj Jeroboam: —Joßcaßin xye li Kâcuaß lix Dioseb laj Israel, “Lâin xinsicßoc âcuu saß xyânkeb li tenamit ut xatinxakab chi taklânc saß xbên lin tenamit Israel.

14:8b.1KI.014.008 Lâin xcuisiheb li tenamit aßin rubel xcuanquil li ralal xcßajol laj David ut xinkßaxtesi rubel âcuanquil lâat. Abanan lâat incßaß yôcat chi taklânc saß tîquilal saß xbêneb joß quixbânu laj David laj cßanjel chicuu. Aßan quixbânu joß naxye saß lin chakßrab ut quicuan saß xyâlal chicuu. Junelic quicuan saß tîquilal chicuu chi anchal xchßôl.

14:9b.1KI.014.009 Lâat kßaxal cuißchic yibru xabânu chiruheb li queßcuan junxil. Xachikß injoskßil nak xayîb âjalanil dios. Xayîb âjalam ûch chßîchß ut xinâtzßektâna lâin.

14:10b.1KI.014.010 Joßcan nak anakcuan lâin tinqßue li raylal saß xbêneb li ralal xcßajol laj Jeroboam. Tinsach ruheb chixjunileb li ralal, joß cocß joß nînk. Tinsach ruheb chi junaj cua joß nak namesuman li mul saß junak cab. Mâ jun chic tebincanab.

14:11b.1KI.014.011 Eb li ralal xcßajol laj Jeroboam li teßcâmk saß tenamit teßtißekß xbaneb li tzßiß. Ut eb li teßcâmk saß cßalebâl teßtißekß xbaneb li soßsol xban nak joßcan xye li Kâcuaß.”

14:12b.1KI.014.012 Ut lâat, at ixk, ayu saß lâ cuochoch. Ut nak yôkat chi cuulac saß li tenamit, tâcâmk li chßina al.

14:13b.1KI.014.013 Chixjunileb laj Israel teßyâbak chirix nak teßxmuk. Caßaj cuiß aßan li tâmukekß saß xyâlal xban nak li Dios xqßue retal nak caßaj cuiß aßan li us xchßôl saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Jeroboam.

14:14b.1KI.014.014 Li Kâcuaß tixxakab jun chic li cuînk chokß xreyeb laj Israel. Li rey aßan tixsach ruheb chi junaj cua li ralal xcßajol laj Jeroboam saß ajcuiß li cutan nak tâxakabâk chokß rey.

14:15b.1KI.014.015 Li Kâcuaß tixqßueheb chi rahobtesîc laj Israel. Chanchan nak na-ecßasîc li caxlan ajl xban li haß nak teßisîk saß li châbil naßajej li quixqßue li Dios reheb lix xeßtônil xyucuaßeb. Tixchaßchaßi ruheb ut tixtaklaheb jun pacßal li nimaß Eufrates xban nak queßxchikß xjoskßil li Dios nak queßxyîb lix dios Asera ut queßxlokßoni.

14:16b.1KI.014.016 Li Kâcuaß tixkßaxtesiheb laj Israel saß rukßeb li jalaneb xtenamiteb xban nak quimâcob laj Jeroboam ut xban ajcuiß nak laj Jeroboam, aßan li quicßamoc be chiruheb laj Israel re nak teßmâcobk ajcuiß eb aßan, chan li profeta Ahías.

14:17b.1KI.014.017 Nak quirabi li cßaßru quixye laj Ahías, li rixakil laj Jeroboam quicuacli ut cô saß li tenamit Tirsa. Nak yô chi oc saß li rochoch, li chßina al quicam.

14:18b.1KI.014.018 Queßxmuk li camenak ut chixjunileb laj Israel queßyâbac joß quixye li Dios re li profeta Ahías li nacßanjelac chiru.

14:19b.1KI.014.019 Chixjunil li quilajxbânu li rey Jeroboam, joß ajcuiß li plêt quixbânu, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß chixjunil li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.

14:20b.1KI.014.020 Laj Jeroboam quicuan chokß rey cuib xcaßcßâl chihab. Quicam ut quimukeß saß li naßajej li queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß. Aß chic laj Nadab li ralal qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

14:21b.1KI.014.021 Jun roxcßâl chihab cuan re laj Roboam, li ralal laj Salomón, nak qui-oc chokß rey aran Judá. Cuuklaju chihab quicuan saß xcuanquil aran Jerusalén, li tenamit li sicßbil ru xban li Dios saß xyânkeb lix têpaleb li ralal xcßajol laj Israel. Li Dios quixsicß ru li tenamit Jerusalén re nak aran tâlokßonîk. Lix naß laj Roboam, aßan lix Naama. Amón xtenamit.

14:22b.1KI.014.022 Eb li cuanqueb Judá queßmâcob chiru li Kâcuaß. Kßaxal cuißchic yibru li queßxbânu chiru li queßxbânu lix xeßtônil xyucuaßeb. Riqßuin aßin, queßxchikß xjoskßil li Dios.

14:23b.1KI.014.023 Queßxyîb li naßajej najt xteram re teßxlokßoniheb li jalanil dios. Ut queßxyîb riqßuin pec ut cheß li yîbanbil dios Asera ut queßxlokßoni saß chixjunil li tzûl ut rubel chixjunileb li cheß li nînk xmuheb.

14:24b.1KI.014.024 Eb li ixk ut eb li cuînk kßaxal cuißchic yibru queßxbânu chiribileb rib re xqßuebal xlokßal lix dioseb li queßxyîb. Queßxbânu joß queßxbânu li jalan xtenamiteb li incßaß nequeßxpâb li Dios, li queßisîc xban li Kâcuaß saß li naßajej li queßoc cuiß eb laj Israel.

14:25b.1KI.014.025 Nak yô roß chihab roquic chokß rey laj Roboam, laj Sisac lix reyeb laj Egipto quichal Jerusalén chi pletic riqßuineb.

14:26b.1KI.014.026 Ut quixcßam chokß re chixjunil li terto xtzßak li xocxo saß li palacio, joß ajcuiß li xocxo saß li templo. Ut quixcßam eb ajcuiß li chßîchß li nequeßxram cuiß re xchßôl, li quixyîb riqßuin oro laj Salomón.

14:27b.1KI.014.027 Ut li rey Roboam quixyîb riqßuin bronce rêkajeb li chßîchß li nequeßxram cuiß re xchßôleb ut quixkßaxtesi reheb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado li nequeßcßacßalen re li oquebâl re li rochoch li rey.

14:28b.1KI.014.028 Rajlal nak naxic saß lix templo li Dios li rey, eb li soldados li nequeßcßacßalen re nequeßxcßam li chßîchß aßan ut mokon queßxxoc cuißchic saß li naßajej li nequeßxoqueß cuiß.

14:29b.1KI.014.029 Chixjunil li quilajxbânu li rey Roboam tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Judá.

14:30b.1KI.014.030 Rajlal queßxpleti ribeb laj Roboam riqßuin laj Jeroboam.Laj Roboam quicam ut quimukeß saß li naßajej li queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß saß lix tenamit laj David. Lix naß laj Roboam, aßan lix Naama. Amón xtenamit. Ut aß chic laj Abiam li ralal qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

14:31b.1KI.014.031 Laj Roboam quicam ut quimukeß saß li naßajej li queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß saß lix tenamit laj David. Lix naß laj Roboam, aßan lix Naama. Amón xtenamit. Ut aß chic laj Abiam li ralal qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

15

15:1b.1KI.015.001 Yô cuakxaklaju chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Jeroboam li ralal laj Nabat, nak laj Abiam qui-oc chokß rey aran Jerusalén.

15:2b.1KI.015.002 Oxib chihab quicuan saß xcuanquil aran Jerusalén. Lix naß laj Abiam, aßan lix Maaca, lix rabin laj Abisalom.

15:3b.1KI.015.003 Laj Abiam quixbânu li mâusilal joß quixbânu laj Roboam lix yucuaß. Incßaß quixlokßoni li Kâcuaß chi anchal xchßôl joß quixbânu laj David lix xeßtônil xyucuaß.

15:4b.1KI.015.004 Li Kâcuaß Dios incßaß quirisi lix cuanquileb li ralal xcßajol laj David. Quixqßue ban jun li ralal laj Abiam chi oc chokß rey chokß rêkaj re nak tixcol li tenamit Jerusalén. Quixbânu aßan xban nak naxra laj David laj cßanjel chiru.

15:5b.1KI.015.005 Li Kâcuaß quixbânu chi joßcan xban nak laj David quicuan saß tîquilal chiru. Junelic quixbânu li cßaßru quixye li Kâcuaß toj chalen nak quicam. Caßaj cuiß quimâcob chiru laj Urías laj heteo.

15:6b.1KI.015.006 Junelic queßpletic chi ribileb rib laj Roboam ut laj Jeroboam toj chalen nak quicam laj Roboam.

15:7b.1KI.015.007 Ut queßxpleti ajcuiß ribeb laj Abiam ut laj Jeroboam. Chixjunil li quilajxbânu laj Abiam tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas li tzßîbanbil cuiß retalil li quilajeßxbânu lix reyeb laj Judá.

15:8b.1KI.015.008 Laj Abiam quicam ut quimukeß saß lix tenamit laj David saß li muklebâl li queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß. Ut aß chic laj Asa, li ralal, qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj laj Abiam.

15:9b.1KI.015.009 Nak yô junmay chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Jeroboam, laj Asa qui-oc chokß xreyeb laj Judá.

15:10b.1KI.015.010 Laj Asa quicuan saß xcuanquil aran Jerusalén jun roxcßâl chihab. Lix naß, aßan lix Maaca, lix rabin laj Abisalom.

15:11b.1KI.015.011 Laj Asa quicuan saß tîquilal chiru li Dios joß quixbânu laj David lix xeßtônil xyucuaß.

15:12b.1KI.015.012 Quirisi saß li tenamit eb li ixk ut eb li cuînk li kßaxal yibru queßxbânu chi ribileb rib re xqßuebal xlokßal lix dioseb li queßxyîb. Ut quirisiheb ajcuiß chixjunil li yîbanbil dios li quilajeßxyîb lix xeßtônil xyucuaßeb.

15:13b.1KI.015.013 Ut quirisi xcuanquil chokß reina lix Maaca lix naß xban nak quixyîb jun lix dios Asera. Laj Asa quixjor lix dios ut quixcßat chire li haß Cedrón.

15:14b.1KI.015.014 Usta incßaß quixpoß chixjunileb li naßajej li queßxlokßoni cuiß li jalanil dios, abanan laj Asa junelic cuan saß tîquilal chiru li Dios toj chalen nak quicam.

15:15b.1KI.015.015 Ut quixqßue cuißchic saß lix templo li Dios li cßaßru terto xtzßak, li oro ut li plata li quixkßaxtesi lix yucuaß re li Kâcuaß, joß ajcuiß li quixkßaxtesi aßan.

15:16b.1KI.015.016 Laj Asa, lix reyeb laj Judá, ut laj Baasa, lix reyeb laj Israel, junelic queßxpleti ribeb chi ribileb rib toj chalen nak queßcam.

15:17b.1KI.015.017 Laj Baasa, lix reyeb laj Israel, cô Judá chi pletic. Quixyîb chi châbil li tenamit Ramá re nak mâ ani târûk tâoc ut mâ ani târûk tâêlk riqßuin laj Asa, lix reyeb laj Judá.

15:18b.1KI.015.018 Joßcan nak li rey Asa quixchap li oro, li plata ut chixjunil li terto xtzßak li xocxo saß lix templo li Kâcuaß, ut quixcßam ajcuiß li cuan saß li palacio. Ut quixtakla chirixeb li nequeßcßanjelac chiru re teßxcßam aran Damasco ut teßxsi re laj Ben-adad lix reyeb laj Siria. Laj Ben-adad, aßan li ralal laj Tabrimón. Ut laj Tabrimón, aßan li ralal laj Hezión.

15:19b.1KI.015.019 Laj Asa quixtakla xyebal re laj Ben-adad: —Kabânuhak junak li contrato chi kibil kib joß queßxbânu lin yucuaß riqßuin lâ yucuaß. Xintakla li oro ut li plata chokß âcue. Nintzßâma châcuu nak incßaß chic tâqßue xcuanquil li contrato li xabânu riqßuin laj Baasa, lix reyeb laj Israel, re nak incßaß chic toxchßißchßißi, chan laj Asa.

15:20b.1KI.015.020 Li rey Ben-adad quixcßul xchßôl li quixye laj Asa. Joßcan nak quixtaklaheb lix soldado joßqueb ajcuiß li nequeßtaklan saß xbêneb re nak teßpletik aran Israel. Ut queßnumta saß xbêneb li tenamit Ijón, Dan, Abel-bet-maaca, ut quinumta ajcuiß saß xbêneb chixjunileb li naßajej Cineret joß ajcuiß chixjunil lix naßajeb li ralal xcßajol laj Neftalí.

15:21b.1KI.015.021 Nak li rey Baasa quirabi resil li cßaßru quicßulman, quixcanab xyîbanquil li tenamit Ramá ut quisukßi cuißchic Tirsa.

15:22b.1KI.015.022 Li rey Asa quixtakla xbokbaleb chixjunileb li cuanqueb Judá ut quixye reheb nak mâ jun tâpaltok. Ut quixtaklaheb aran Ramá chixxocbal li pec ut li cheß li yô chi cßanjelac chiru laj Baasa re xyîbanquil chi châbil li tenamit Ramá. Ut riqßuin aßan li rey Asa quixyîb chi châbil li cuib chi tenamit Mizpa ut Geba, lix naßajeb li ralal xcßajol laj Benjamín.

15:23b.1KI.015.023 Chixjunil li quilajxbânu li rey Asa, ut chanru nak quicuan saß xcuanquil, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Judá. Ut tzßîbanbil ajcuiß retalileb li tenamit li quixyîb. Nak ac tîx chic, quiyajer nak quirahoß li rok.

15:24b.1KI.015.024 Ut laj Asa quicam ut quimukeß saß lix tenamit laj David saß li muklebâl li queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß. Ut aß chic laj Josafat, li ralal, qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

15:25b.1KI.015.025 Nak yô xcab chihab roquic laj Asa chokß xreyeb laj Judá, laj Nadab li ralal laj Jeroboam qui-oc chokß xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan saß xcuanquil.

15:26b.1KI.015.026 Laj Nadab quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß joß quixbânu lix yucuaß nak quicßamoc be chiruheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß.

15:27b.1KI.015.027 Laj Baasa, li ralal laj Ahías, aßan xcomoneb li ralal xcßajol laj Isacar. Quixcßûb ru chanru nak tixcamsi li rey Nadab. Quixcamsi nak laj Nadab ut lix soldados queßoc chi pletic saß li tenamit Gibetón. Li tenamit Gibetón, aßan xnaßajeb laj filisteo.

15:28b.1KI.015.028 Laj Nadab quicamsîc nak ac yô rox chihab roquic laj Asa chokß xreyeb laj Judá. Laj Baasa qui-oc chokß xrey eb laj Israel chokß rêkaj laj Nadab.

15:29b.1KI.015.029 Laj Baasa ticto qui-oc chixcamsinquileb chixjunileb li ralal xcßajol laj Jeroboam. Quicßulman joß quixye li Dios re li profeta Ahías, Silo xtenamit. Chixjunileb li ralal xcßajol laj Jeroboam quilajeßcamsîc. Mâ jun chic quicana chi yoßyo.

15:30b.1KI.015.030 Queßcamsîc xban nak laj Jeroboam quixchikß xjoskßil li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel nak quixbânu li mâusilal ut xban nak quixcßameb xbe laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß.

15:31b.1KI.015.031 Chixjunil li quixbânu li rey Nadab tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.

15:32b.1KI.015.032 Laj Asa, lix reyeb laj Judá, ut laj Baasa, lix reyeb laj Israel, junelic queßpletic chi ribil ribeb toj chalen nak queßcam.

15:33b.1KI.015.033 Nak yô rox chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa, laj Baasa li ralal laj Ahías, qui-oc chokß xreyeb chixjunileb laj Israel. Câhib xcaßcßâl chihab quicuan saß xcuanquil laj Baasa aran Tirsa.Laj Baasa quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß joß quixbânu laj Jeroboam ut quixcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß.

15:34b.1KI.015.034 Laj Baasa quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß joß quixbânu laj Jeroboam ut quixcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß.

16

16:1b.1KI.016.001 Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin li profeta Jehú, li ralal laj Hanani ut quixye re nak tixye re li rey Baasa nak incßaß us yô.

16:2b.1KI.016.002 Laj Jehú quixye re laj Baasa: —Joßcaßin quixye âcue li Kâcuaß. “Lâat mâcßaß âcuanquil nak xatcuan. Lâin xinqßue âcuanquil nak xatinxakab chi taklânc saß xbêneb laj Israel, lin tenamit. Abanan lâat xabânu li mâusilal joß quixbânu laj Jeroboam. Xacßameb xbe laj Israel chi mâcobc. Xban li mâc xabânu, xachikß injoskßil.

16:3b.1KI.016.003 Joßcan nak lâin tinsach âcuu ut tinsach ruheb lâ cualal âcßajol joß nak xinsach ru laj Jeroboam, li ralal laj Nabat, joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.

16:4b.1KI.016.004 Eb lâ cualal âcßajol li teßcâmk saß tenamit teßtißekß xbaneb li tzßiß. Ut eb li teßcâmk saß cßalebâl teßtißekß xbaneb li soßsol,” chan li Kâcuaß.—

16:5b.1KI.016.005 Chixjunil li quixbânu li rey Baasa ut chanru nak quicuan saß xcuanquil, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.

16:6b.1KI.016.006 Laj Baasa quicam ut quimukeß Tirsa. Ut aß chic laj Ela, li ralal, qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

16:7b.1KI.016.007 Li profeta Jehú, li ralal laj Hanani, quixye li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß chirix laj Baasa ut chirixeb ajcuiß li ralal xcßajol xban li mâusilal li quixbânu chiru li Kâcuaß. Laj Baasa quixbânu joß quixbânu laj Jeroboam ut quixchikß xjoskßil li Dios xban li mâc quixbânu ut xban ajcuiß nak quixsach ruheb li ralal xcßajol laj Jeroboam.

16:8b.1KI.016.008 Nak yô cuakib xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa, laj Ela, li ralal laj Baasa, qui-oc chokß xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan saß xcuanquil aran Tirsa.

16:9b.1KI.016.009 Laj Zimri, li nacßanjelac chiru laj Ela, quixcßûb ru chanru nak tixcamsi. Laj Zimri, aßan li nataklan saß xbêneb yi jach lix carruaje laj Ela. Saß jun li cutan laj Ela cuan saß rochoch laj Arsa, li na-iloc re lix jun cablal. Qui-ucßac ut quicala.

16:10b.1KI.016.010 Laj Zimri qui-oc cuan cuiß laj Ela ut quixcamsi. Chirix aßan laj Zimri qui-oc chokß xreyeb laj Judá chokß rêkaj laj Ela. Aßin quicßulman nak yô cuukub xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa.

16:11b.1KI.016.011 Nak laj Zimri qui-oc saß xcuanquil quixcamsiheb chixjunileb li ralal xcßajol laj Baasa. Chixjunileb li cuînk, joß rechßalal, joß ramîg, queßcamsîc.

16:12b.1KI.016.012 Quicßulman joß quixye li Dios re li profeta Jehú chirix laj Baasa. Laj Zimri quixcamsi chixjunileb li ralal xcßajol laj Baasa.

16:13b.1KI.016.013 Queßcamsîc laj Baasa ut laj Ela li ralal xban li mâc queßxbânu ut xban ajcuiß nak queßxcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc nak queßxlokßoni li jalanil dios li mâcßaß nequeßoc cuiß ut queßxchikß xjoskßil li Dios.

16:14b.1KI.016.014 Chixjunil li quixbânu li rey Ela tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.

16:15b.1KI.016.015 Nak yô cuukub xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa, laj Zimri qui-oc saß xcuanquil. Cuukub cutan quicuan chokß rey aran Tirsa. Eb lix soldados laj Israel cuanqueb Gibetón, saß lix tenamiteb laj filisteo.

16:16b.1KI.016.016 Eb li soldados aj Israel queßrabi resil nak laj Zimri quixcamsi li rey Ela. Saß junpât queßxxakab laj Omri chokß xreyeb laj Israel saß li naßajej li cuanqueb cuiß. Laj Omri, aßan li quitaklan saß xbêneb li soldados nak toj mâjiß na-oc chokß rey.

16:17b.1KI.016.017 Chirix aßan laj Omri rochbeneb chixjunileb laj Israel queßel saß li tenamit Gibetón ut queßcôeb chi pletic saß li tenamit Tirsa.

16:18b.1KI.016.018 Laj Zimri quixqßue retal nak queßoc chi pletic saß li tenamit. Joßcan nak cô saß li palacio ut quixloch xxamlel. Ut aran quicßat laj Zimri saß li palacio.

16:19b.1KI.016.019 Quicam xban li mâc quixbânu. Quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß, joß quixbânu laj Jeroboam. Quixchikß xjoskßil li Dios xban nak quixcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß.

16:20b.1KI.016.020 Chixjunil li quixbânu li rey Zimri tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel. Tzßîbanbil ajcuiß retalil chanru nak quixcamsi li rey Ela.

16:21b.1KI.016.021 Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßxjach ribeb. Yi jach queßajoc re nak laj Tibni li ralal laj Ginat tâoc chokß rey ut queßoquen chirix. Ut li yi jach chic queßoquen chirix laj Omri.

16:22b.1KI.016.022 Eb li yôqueb chi oquênc chirix laj Omri queßnumta saß xbêneb li jun jachal chic. Laj Tibni quicam ut laj Omri qui-oc chokß rey.

16:23b.1KI.016.023 Nak yô junlaju xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa, laj Omri qui-oc chokß xreyeb laj Israel. Cablaju chihab quicuan chokß rey. Li xbên cuakib chihab quicuan saß li tenamit Tirsa.

16:24b.1KI.016.024 Laj Omri quixlokß riqßuin laj Semer li tzûl li cuan Samaria. Quixlokß chi jun ciento riqßuin ôb roxcßâl libras li plata. Ut saß li naßajej aßan quixyîb jun li tenamit chi châbil. Samaria quixqßue chokß xcßabaß li tenamit aßan. Quixqßue li xcßabaß aßan xban nak aj Semer xcßabaß laj êchal re li naßajej junxil.

16:25b.1KI.016.025 Laj Omri quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß. Kßaxal cuißchic yibru quixbânu chiru li queßxbânu eb li rey li quilajeßcuan.

16:26b.1KI.016.026 Quixbânu li mâusilal joß quixbânu laj Jeroboam. Quixchikß xjoskßil li Kâcuaß xban li mâc quixbânu ut xban ajcuiß nak quixcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß nak queßxlokßoni li jalanil dios.

16:27b.1KI.016.027 Chixjunil li quixbânu li rey Omri, joß ajcuiß li quixbânu riqßuin xcacuilal xchßôl, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.

16:28b.1KI.016.028 Li rey Omri quicam ut quimukeß saß li tenamit Samaria. Ut aß chic laj Acab li ralal qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

16:29b.1KI.016.029 Ac yô cuakxaklaju xcaßcßâl chihab roquic chokß rey laj Asa saß li naßajej Judá nak laj Acab li ralal laj Omri qui-oc chokß rey aran Israel.

16:30b.1KI.016.030 Cuib xcaßcßâl chihab quicuan saß xcuanquil saß li tenamit Samaria. Quimâcob chiru li Kâcuaß ut kßaxal cuißchic numtajenak li mâusilal li quixbânu chiru li queßxbânu li queßcuan chokß rey nak toj mâjiß na-oc saß xcuanquil aßan.

16:31b.1KI.016.031 Incßaß quicßoxlac chixbânunquil li mâc li quixbânu laj Jeroboam li ralal laj Nabat. Ut kßaxal cuißchic yibru quixbânu nak quixcßam chok rixakil lix Jezabel lix rabin laj Et-baal lix reyeb laj Sidón. Ut laj Acab quixlokßoni li jalanil dios Baal.

16:32b.1KI.016.032 Quixqßue chi yîbâc jun li artal ut jun li templo aran Samaria re teßxlokßoni cuiß laj Baal.

16:33b.1KI.016.033 Ut quixqßue ajcuiß chi yîbâc jun li jalam ûch Asera xcßabaß. Ut kßaxal cuißchic quixtaksi xjoskßil li Dios xban nak kßaxal cuißchic yibru quixbânu chiru li queßxbânu li rey li queßcuan junxil aran Israel nak toj mâjiß na-oc laj Acab saß xcuanquil.Chiruheb li cutan aßan jun li cuînk Bet-el xtenamit, aj Hiel xcßabaß, quixyîb cuißchic li tenamit Jericó. Ut nak quixqßue lix cimiento, quicam laj Abiram li xbên ralal. Ut nak queßxqßue saß xnaßajeb lix puertil li tzßac, quicam laj Segub li îtzßinbej. Joßcaßin nak quitzßakloc ru li quixye laj Josué li ralal laj Nun nak quixye li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß.

16:34b.1KI.016.034 Chiruheb li cutan aßan jun li cuînk Bet-el xtenamit, aj Hiel xcßabaß, quixyîb cuißchic li tenamit Jericó. Ut nak quixqßue lix cimiento, quicam laj Abiram li xbên ralal. Ut nak queßxqßue saß xnaßajeb lix puertil li tzßac, quicam laj Segub li îtzßinbej. Joßcaßin nak quitzßakloc ru li quixye laj Josué li ralal laj Nun nak quixye li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß.

17

17:1b.1KI.017.001 Quicuan jun li profeta aj Elías xcßabaß. Lix tenamit, aßan Tisbe li cuan saß xcuênt Galaad. Laj Elías quixye re li rey Acab: —Saß xcßabaß li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel li nincßanjelac chiru, lâin ninye âcue nak chiru cuib oxib chihab incßaß chic tixqßue li hab toj tinye lâin, chan.

17:2b.1KI.017.002 Joßcan nak li Kâcuaß quixye re laj Elías:

17:3b.1KI.017.003 —Tat-êlk saß li naßajej aßin. Tatxic saß li este, li na-el cuiß li sakße ut tâmuk âcuib nachß riqßuin li haß Querit li cuan jun pacßal li nimaß Jordán.

17:4b.1KI.017.004 Lâin tintakla li tzßok chixqßuebal lâ cua nak cuânkat aran. Ut saß li rok haß tat-ucßak, chan li Dios.

17:5b.1KI.017.005 Ut laj Elías quixbânu li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß. Cô chi cuânc aran cuan cuiß li rok haß Querit, li cuan jun pacßal li nimaß Jordán.

17:6b.1KI.017.006 Ut eb li tzßok nequeßxcßam lix cua ut lix tib rajlal ekßela ut rajlal ecuu. Ut laj Elías quirucß li haß li cuan saß li rok haß Querit.

17:7b.1KI.017.007 Abanan mokon chic li rok haß quichakic xban nak incßaß chic quixqßue li hab.

17:8b.1KI.017.008 Ut li Kâcuaß quixye re laj Elías:

17:9b.1KI.017.009 —Tat-êlk saß li naßajej aßin ut tatxic saß li tenamit Sarepta li cuan saß xcuênt Sidón ut aran tatcuânk. Saß li naßajej aßan cuan jun li xmâlcaßan. Ac xinye re nak aßan tâchßolanînk âcue, chan li Dios.

17:10b.1KI.017.010 Joßcan nak laj Elías qui-el saß li naßajej aßan ut cô saß li tenamit Sarepta. Nak quicuulac saß li oquebâl re li tenamit, quiril jun li xmâlcaßan yô chixxocbal xsiß. Quixbok li ixk ut quixye re: —Bânu usilal, cßam chak bayak inhaß re tincuucß, chan re.

17:11b.1KI.017.011 Ac yô chi xic li ixk nak laj Elías quixbok cuißchic ut quixye re: —Tâbânu usilal, tâcßam ajcuiß chak caßchßinak incaxlan cua, chan re.

17:12b.1KI.017.012 Li ixk quichakßoc ut quixye re laj Elías: —Mâcßaß caxlan cua cuiqßuin ac yîbanbil. Li Kâcuaß lâ Dios naxnau nak yâl li yôquin chixyebal. Caßchßin ajcuiß li cßaj cuan saß jun li ucßal ut caßchßin ajcuiß li aceite cuan saß lin chßina cuc. Ut anakcuan xinchal xxocbal coßxibak insiß re nak tinyîb li caxlan cua chokß re lin yum ut chokß cue ajcuiß lâin. Nak takachoy aßan, mâre tocâmk xban katzßocajic xban nak mâcßaß chic cuan ke, chan.

17:13b.1KI.017.013 Laj Elías quixye re: —Matcßoxlac. Ayu saß lâ cuochoch. Bânu joß xaye. Abanan xbên cua tâyîb jun chßina caxlan cua ut tâcßam chak chokß cue. Chirix aßan tâyîb re lâ yum ut lâ cue lâat.

17:14b.1KI.017.014 Bânu chi joßcan xban nak joßcaßin quixye li Kâcuaß Dios li nakalokßoni lâo aj Israel: Incßaß tâlajk li cßaj li cuan saß li ucßal chi moco tâosokß li aceite li cuan saß cuc toj tixqßue chak li hab saß ruchichßochß li Kâcuaß, chan laj Elías.

17:15b.1KI.017.015 Li ixk quixbânu joß quiyeheß re xban laj Elías. Ut quicuan xtzacaêmkeb laj Elías, li ixk ut lix yum re nabal cutan.

17:16b.1KI.017.016 Ut quicßulman joß quixye li Kâcuaß re laj Elías. Li cßaj li cuan saß li ucßal incßaß qui-osoß chi moco li aceite li cuan saß li chßina cuc.

17:17b.1KI.017.017 Mokon chic quiyajer lix yum li xmâlcaßan. Quiniman xyajel toj retal quicam.

17:18b.1KI.017.018 Li naßbej quixye re laj Elías: —¿Cßaßru inmâc châcuu, at xprofeta li Dios? ¿Ma xatchal cuiqßuin chixjulticanquil lin mâc ut chixcamsinquil lin chßina yum? chan.

17:19b.1KI.017.019 Laj Elías quixye re: —Qßue cue lâ chßina yum, chan. Quixcßul li chßina al chiru ut quixcßam takekß saß xcaß tasalil li cab cuan cuiß lix cuaribâl ut quixyocob chiru lix cuarib.

17:20b.1KI.017.020 Quitijoc chiru li Kâcuaß ut quixye re: —At Kâcuaß, at inDios, ¿cßaßut nak xaqßue li raylal saß xbên li xmâlcaßan aßin li yô chi qßuehoc innaßaj saß rochoch? ¿Cßaßut nak xaqßue chi câmc lix chßina yum? chan.

17:21b.1KI.017.021 Quixhupub rib saß xbên li chßina al oxib sut ut quixyâba xcßabaß li Kâcuaß. Quixye re: —At Kâcuaß, at inDios, chaqßue ta cuißchic lix yußam li chßina al aßin, chan.

17:22b.1KI.017.022 Li Kâcuaß quirabi lix tij li profeta Elías ut quixqßue cuißchic lix yußam ut quiyoßla cuißchic.

17:23b.1KI.017.023 Laj Elías quixkßalu cuißchic li chßina al ut quixcßam cuißchic takßa saß li naßajej li cuan cuiß lix naß. Quixkßaxtesi re li naßbej ut quixye re: —Cueß lâ chßina yum yoßyo chic, chan.Ut li xmâlcaßan quixye re: —Riqßuin aßin ninqßue retal nak lâat xprofeta li Dios ut chixjunil li nacaye, aßan yâl xban nak li Kâcuaß naxcßut châcuu, chan.

17:24b.1KI.017.024 Ut li xmâlcaßan quixye re: —Riqßuin aßin ninqßue retal nak lâat xprofeta li Dios ut chixjunil li nacaye, aßan yâl xban nak li Kâcuaß naxcßut châcuu, chan.

18

18:1b.1KI.018.001 Mokon chic nak yô rox chihab li cueßej li Kâcuaß quixye re laj Elías: —Tatxic cuißchic riqßuin li rey Acab ut tâye re nak lâin tintakla cuißchic li hab, chan.

18:2b.1KI.018.002 Joßcan nak laj Elías cô riqßuin laj Acab. Yô chi us li cueßej aran Samaria.

18:3b.1KI.018.003 Li rey Acab quixbok riqßuin laj Abdías, li na-iloc re li cßaßru cuan re saß li palacio. Laj Abdías, aßan cßajoß nak naxxucua ru li Kâcuaß ut naxqßue xlokßal.

18:4b.1KI.018.004 Junxil nak lix Jezabel yô chixcamsinquileb lix profeta li Kâcuaß, laj Abdías quixcßam jun ciento li profeta ut quixmukeb saß li ochoch pec. Lajêb roxcßâl quixmuk saß li junjûnk chi ochoch pec. Ut quixqßueheb xcua rucßa.

18:5b.1KI.018.005 Laj Acab quixye re laj Abdías: —Yoßo takasuti li tenamit chirilbaleb li yußam haß ut li nimaß. Mâre anchal takatau caßchßinak richajeb li cacuây ut li mûl. Cui incßaß nakatau xcuaheb, teßcâmk ut tocanâk chi mâcßaß chic kacacuây ut chi mâcßaß chic kamûl, chan.

18:6b.1KI.018.006 Joßcan nak queßxjach ribeb ut queßcôeb chixsicßbal richajeb li xul. Li rey Acab cô saß li jun pacßal ut laj Abdías cô saß li jun chic.

18:7b.1KI.018.007 Laj Abdías quixcßul saß be laj Elías nak yô chi xic riqßuin li rey. Laj Abdías quixnau ru. Quixcuikßib rib chiru ut quixye: —Joß li lâat biß li kâcuaß Elías, chan.

18:8b.1KI.018.008 Laj Elías quixye re: —Yâl. Lâin laj Elías. Anakcuan lâat tatxic riqßuin li rey ut tâye re nak cuanquin arin, chan.

18:9b.1KI.018.009 Laj Abdías quixye: —¿Ma cuan junak mâc xinbânu lâin nak tinâqßue chixcamsi li rey?

18:10b.1KI.018.010 Saß xcßabaß li Kâcuaß lâ Dios lâin ninye âcue nak mâcßaß junak tenamit chi moco junak naßajej incßaß ta quixtakla cuiß âsicßbal li rey. Nak xeßxye nak mâ anihat, li rey quixpuersiheb chixbânunquil li juramento re nak teßxye li yâl.

18:11b.1KI.018.011 Abanan lâat yôcat chixyebal nak lâin tinxic chixyebal re li rey nak cuancat arin.

18:12b.1KI.018.012 Mâre lix musikß li Kâcuaß tatxcßam saß jalan chic naßajej nak ac xin-el arin. Cui lâin ninye re li rey Acab nak cuancat arin ut cui mâ anihakat nak tâchâlk châsicßbal, relic chi yâl tinixtakla chi camsîc. Lâat nacanau nak chalen saß insâjilal lâin ninxucua ru li Kâcuaß.

18:13b.1KI.018.013 At kâcuaß Elías, ¿ma incßaß cacuabi resil nak lâin xinmuk jun ciento lix profeta li Dios nak lix Jezabel yô chixcamsinquileb? Xinmukeb saß li ochoch pec. Lajêb roxcßâl xinmuk saß jun li ochoch pec ut lajêb roxcßâl saß li jun chic ut xinqßueheb ajcuiß lix cua rucßaheb.

18:14b.1KI.018.014 ¿Cßaßut nak tinâtakla chixyebal re li rey Acab nak cuancat arin? Li rey tinixcamsi cui tinye re nak xcuil âcuu, chan.

18:15b.1KI.018.015 Laj Elías quixye re: —Saß xcßabaß li nimajcual Dios li nincßanjela ru, lâin ninye âcue nak saß ajcuiß li cutan aßin, lâin tinâtinak riqßuin li rey Acab, chan.

18:16b.1KI.018.016 Joßcan nak laj Abdías cô riqßuin li rey Acab ut quixye re nak laj Elías cuan aran. Ut li rey Acab cô chi âtinac riqßuin.

18:17b.1KI.018.017 Nak laj Acab quiril ru laj Elías quixye re: —Arin peß cuancat lâat li yôcat chi qßuehoc raylal saß xbên li tenamit Israel, chan laj Acab.

18:18b.1KI.018.018 Laj Elías quixye re: —Mâcuaß lâin li yôquin chi qßuehoc raylal saß xbên li tenamit Israel. Lâat ban li yôcat chi qßuehoc raylal âcuochben lâ yucuaß xban nak xetzßektâna lix chakßrab li Kâcuaß ut yôquex chixlokßoninquileb li yîbanbil dios Baal, chan.

18:19b.1KI.018.019 Ut quixye ajcuiß re li rey Acab nak tixchßutubeb li câhib ciento riqßuin mero ciento li profeta li nequeßcßanjelac chiru laj Baal ut tixchßutubeb ajcuiß li câhib ciento chi profeta li nequeßcßanjelac chiru lix Asera, li nequeßtzacan riqßuin lix Jezabel, li rixakil li rey.

18:20b.1KI.018.020 Joßcan nak li rey Acab quixtakla xchßutubanquileb laj Israel ut quixchßutubeb ajcuiß lix profeta laj Baal saß li tzûl Carmelo.

18:21b.1KI.018.021 Ut laj Elías quijiloc cuanqueb cuiß chixjunil li tenamit ut quixye reheb: —¿Joß najtil chic texcuânk chi cuib ru lê cßaßux? Cui li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios, ¿cßaßut nak incßaß têpâb? Ut cui laj Baal, aßan li tzßakal Dios, tâkehomak aßan, chan. Ut eb li tenamit mâ jun âtin queßxye.

18:22b.1KI.018.022 Ut quixye ajcuiß reheb li tenamit: —Caßaj cuiß lâin lix profeta li Kâcuaß quincana. Abanan lix profeta laj Baal, aßan cuanqueb câhib ciento riqßuin mero ciento.

18:23b.1KI.018.023 Têcßam chak cuibak li cuacax. Ut eb aßan teßxsicß ru li bar cuan teßraj. Teßxcamsi, teßxseti, ut teßxqßue saß xbên li siß. Abanan incßaß teßxqßue xxamlel. Joßcan ajcuiß tinbânu lâin riqßuin li cuacax jun. Tinqßue saß xbên li siß ut incßaß tinqßue xxamlel.

18:24b.1KI.018.024 Nak ac xeyîb, têyâba xcßabaßeb lê dios. Ut joßcan ajcuiß tinbânu lâin. Tinyâba xcßabaß li nimajcual Dios. Ut li Dios li tixtakla chak li xam saß choxa, aßan li tzßakal Dios, chan laj Elías. Ut chixjunileb li tenamit queßxye: —Us chi joßcan, chanqueb.

18:25b.1KI.018.025 Ut laj Elías quixye reheb lix profeta laj Baal: —Sicßomak ru li cuacax ut yîbomak lê re lâex xbên cua xban nak lâex nabalex. Abanan, incßaß têqßue xxamlel. Chirix aßan têyâba xcßabaß lê dios, chan reheb.

18:26b.1KI.018.026 Ut eb aßan queßxchap li cuacax li quikßaxtesîc reheb ut queßxyîb. Ut queßxyâba xcßabaß laj Baal lix dioseb chalen ekßela toj cuaßleb. Yôqueb chi xajoc chiru li artal li queßxyîb ut yôqueb chixyebal: —At Baal, choâsume, chanqueb. Abanan mâ ani quisumen reheb.

18:27b.1KI.018.027 Nak ac xcuulac cuaßleb laj Elías qui-oc chixseßenquileb ut quixye reheb: —Japomak êre chi cau. ¿Ma mâcuaß ta biß aßan lê dios? Mâre yô chi cßoxlac malaj ut yô chi cßanjelac. Mâre xcô chi bêc malaj ut yô chi cuârc. Mâre tento nak têrajsi, chan reheb.

18:28b.1KI.018.028 Ut eb aßan kßaxal cuißchic cau yôqueb chixjapbal reheb chi tijoc ut yôqueb chixyocßbal ribeb riqßuin chßîchß joß cßaynakeb chixbânunquil toj retal queßxchßulaqui ribeb saß lix quiqßueleb.

18:29b.1KI.018.029 Quinumeß li cuaßleb ut toj yôqueb ajcuiß chixjapbal reheb chixyâbanquil lix dioseb toj quicuulac x-ôril li mayejac ut mâ ani queßabin reheb ut mâ ani queßsumen reheb.

18:30b.1KI.018.030 Ut laj Elías quixye reheb li tenamit: —Jilonkex arin cuanquin cuiß, chan reheb. Ut chixjunileb li tenamit queßjiloc riqßuin laj Elías. Ut aßan qui-oc chixyîbanquil lix artal li Kâcuaß li poßbil.

18:31b.1KI.018.031 Laj Elías quixchap cablaju li pec. Aßan retalil li cablaju xtêpaleb li ralal xcßajol laj Jacob, li quiqßueheß aj Israel chokß xcßabaß xban li Kâcuaß.

18:32b.1KI.018.032 Ut riqßuin li pec aßan quixyîb li artal re xlokßoninquil li Kâcuaß. Ut chi xjun sutam quixbec jun li rok haß tzßakal tâoc cuibak nînki cuc li ru li trigo chi saß.

18:33b.1KI.018.033 Quixtus li siß saß xbên li artal. Quixcamsi li cuacax, quixseti ut quixqßue saß xbên li siß.

18:34b.1KI.018.034 Ut quixye reheb: —Nujtesihomak câhib cuc chi haß ut hoyomak saß xbên li mayej ut saß xbên li siß, chan. Ut queßxhoy li haß saß xbên li artal. Ut quixye cuißchic reheb: —Qßuehomak cuißchic li haß saß xbên li artal xcaß sut, chan. Ut queßxqßue cuißchic li haß. Ut oxib sut queßxhoy li haß saß xbên li artal joß quiyeheß reheb xban laj Elías.

18:35b.1KI.018.035 Queßxqßue li haß saß xbên li artal toj retal quibêc rok ut quinujac ajcuiß li rok haß li quixyîb chi xjun sutam.

18:36b.1KI.018.036 Nak quicuulac x-ôril xcßatbal li mayej, li profeta Elías quixye: —At nimajcual Dios, lâat lix Dios laj Abraham, laj Isaac ut laj Israel. Chicßutûnk taxak chiruheb anakcuan nak lâat li tzßakal Dios arin Israel ut nak lâin laj cßanjel châcuu. Ut li cßaßru yôquin chixbânunquil anakcuan, lâat xattaklan cue chixbânunquil.

18:37b.1KI.018.037 At nimajcual Dios, chacuabi taxak li cßaßru nintzßâma châcuu. Chinâsume taxak re nak eb li tenamit aßin teßxqßue retal nak lâat li tzßakal Dios. Chacßut taxak chiruheb nak lâat tâcuaj nak teßsukßîk cuißchic âcuiqßuin, chan laj Elías.

18:38b.1KI.018.038 Saß li hônal aßan li Kâcuaß quixtakla chak li xam. Quixcßat li mayej, ut quixcßat li siß ut li pec joß ajcuiß li poks ut li haß li cuan saß li rok haß, li quixyîb chi xjun sutam li artal.

18:39b.1KI.018.039 Chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran queßril li quicßulman. Queßxhupub ribeb saß chßochß ut queßxye: —Li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios. Li Kâcuaß, aßan li nimajcual Dios, chanqueb.

18:40b.1KI.018.040 Laj Elías quixye reheb: —Chapomakeb lix profeta laj Baal. Mâ jun reheb têcanab chi êlelic, chan. Ut queßxchap eb li profeta aj balakß. Ut laj Elías quixye reheb nak teßxcßameb saß li nimaß Cisón ut aran quixcamsiheb chi chßîchß.

18:41b.1KI.018.041 Chirix chic aßan laj Elías quixye re li rey Acab: —Ayu chi cuaßac chi ucßac anakcuan xban nak lâin ac yôquin chirabinquil li xyâb li hab yô chak chi châlc, chan.

18:42b.1KI.018.042 Nak li rey Acab cô chi cuaßac chi ucßac, li profeta Elías quitakeß saß xbên li tzûl Carmelo. Quicßojla aran ut quixxulub lix jolom saß xyânk rok.

18:43b.1KI.018.043 Ut quixye re lix môs li cuan rochben: —Tatxic ut tat-ilok toj cuan cuiß li palau, chan. Ut lix môs cô ut quisukßi cuißchic riqßuin laj Elías ut quixye re: —Mâcßaß nacßutun, chan. Cuukub sut quixtakla lix môs chi iloc.

18:44b.1KI.018.044 Saß xcuuk sut nak quisukßi, li môs quixye re laj Elías: —Xcuil jun li chßina chok joß na xnimal junak ukßej. Li chok aßan yô chi êlc chak saß li palau, chan. Ut laj Elías quixye re lix môs: —Tatxic riqßuin li rey Acab ut ye re nak tixyîb lix carruaje ut xicak saß rochoch chi junpât nak toj mâjiß nachal li cacuil hab. Cui tâbâyk, moco târûk ta chic chi xic xban li hab, chan laj Elías.

18:45b.1KI.018.045 Ut quikßojyînoß ru li choxa. Quixqßue li cacuil ikß. Ut quichal li cacuil hab. Li rey Acab qui-oc saß lix carruaje ut cô saß li tenamit Jezreel.Li Kâcuaß quixqßue xmetzßêu li profeta Elías. Quixbacß chi us li rakß riqßuin lix cßâmal xsaß ut quiâlinac chi cau ut aßan xbên cua quicuulac chiru laj Acab saß li tenamit Jezreel.

18:46b.1KI.018.046 Li Kâcuaß quixqßue xmetzßêu li profeta Elías. Quixbacß chi us li rakß riqßuin lix cßâmal xsaß ut quiâlinac chi cau ut aßan xbên cua quicuulac chiru laj Acab saß li tenamit Jezreel.

19

19:1b.1KI.019.001 Li rey Acab quixye re lix Jezabel, li rixakil, chixjunil li quixbânu li profeta Elías. Quixye re chanru nak quixcamsi chi chßîchß chixjunileb lix profeta laj Baal.

19:2b.1KI.019.002 Ut lix Jezabel quixtakla jun lix takl riqßuin li profeta Elías chixyebal re nak tixcamsi chi chßîchß joß quixbânu reheb lix profeta lix Jezabel. Quixye: —Chineßxcamsihak lin dios cui toj mâjiß nacatcam saß li hônal aßin cuulaj, chan re laj Elías.

19:3b.1KI.019.003 Laj Elías quixqßue retal li chßaßajquilal cuan cuiß. Qui-oc xcßaßux ut qui-el saß li naßajej aßan re xcolbal rib. Cô toj Beerseba li cuan xcuênt Judá ut aran quixcanab lix môs.

19:4b.1KI.019.004 Ut laj Elías cô xjunes saß li chaki chßochß. Jun cutan quibêc. Nak yô chi ecuûc, qui-oc chi hilânc rubel jun tôn li cheß enebro xcßabaß. Quiraj raj câmc ut xban xrahil xchßôl quixye re li Dios: —At Kâcuaß, tzßakal li raylal ac xincßul. Us raj cui tinâqßue chi câmc. Lâin moco kßaxal châbilin ta chiruheb lin xeßtônil yucuaß, chan.

19:5b.1KI.019.005 Laj Elías quixyocob rib rubel li cheß ut quicube xcuara. Nak yô chi cuârc, quicuulac jun x-ángel li Dios riqßuin ut quixtochßtochßi ut quixye re: —Ajsi âcuu. Cuaclin ut cuaßin, chan.

19:6b.1KI.019.006 Ut laj Elías quiril nak cuan cuiß lix jolom cuan jun li caxlan cua pombil saß ru xam, ut jun xar li haß. Quicuacli, quicuaßac qui-ucßac ut quicuar cuißchic.

19:7b.1KI.019.007 Ut quicuulac cuißchic xcaß sut lix ángel li Dios riqßuin laj Elías ut quixye re: —Ajsi âcuu. Cuaclin ut cuaßin xban nak najt tatxic, chan.

19:8b.1KI.019.008 Quicuacli laj Elías, quicuaßac ut qui-ucßac. Riqßuin lix tzacaêmk li quixtzaca, cau chic rib re tâbêk chiru caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn toj tâcuulak saß li tzûl Horeb li nequeßxlokßoni cuiß li Kâcuaß.

19:9b.1KI.019.009 Nak quicuulac laj Elías cuan cuiß li tzûl Horeb, qui-oc saß li ochoch pec saß li tzûl aßan ut aran quixnumsi li kßojyîn. Ut nak ac cuan aran quiâtinac li Dios riqßuin ut quixye re: —At Elías, ¿cßaßru yôcat arin? chan.

19:10b.1KI.019.010 Laj Elías quichakßoc ut quixye: —Lâin narahoß saß inchßôl xban nak xinqßue inchßôl chi cßanjelac châcuu, at nimajcual Dios. Eb li ralal xcßajol laj Israel xeßxcanab xbânunquil li naxye saß li contrato li xabânu riqßuineb. Ut xelajeßxpoß lâ artal ut xelajeßxcamsi chi chßîchß eb lâ profetas. Caßaj chic lâin xincana injunes ut yôqueb ajcuiß chinsicßbal lâin re tineßxcamsi, chan laj Elías.

19:11b.1KI.019.011 Ut li Kâcuaß quixye re: —Elen saß li ochoch pec ut xaklin saß xbên li tzûl arin chicuu, chan. Saß ajcuiß li hônal aßan quinumeß li Kâcuaß ut quinumeß ajcuiß jun cacuil ikß re xcßutbesinquil lix cuanquil. Kßaxal cau quinumeß li ikß toj retal quilajjacheß li tzûl ut eb li pec quilajeßjoreß. Abanan li Dios toj mâjiß naâtinac riqßuin laj Elías. Nak ac xnumeß li ikß, quixqßue hîc, abanan toj mâjiß naâtinac li Kâcuaß riqßuin laj Elas.

19:12b.1KI.019.012 Nak ac xnumeß li hîc, quinumeß li xam, abanan li Dios toj mâjiß naâtinac riqßuin. Ut nak ac xnumeß li xam, quirabi jun li ecßânc chi timil.

19:13b.1KI.019.013 Laj Elías quixtzßap li xnakß ru riqßuin li rakß. Qui-el saß li ochoch pec ut quixakli saß li oquebâl. Quirabi xyâb xcux li Dios nak quiyeheß re: —At Elías, ¿cßaßru yôcat arin? chan.

19:14b.1KI.019.014 Laj Elías quichakßoc ut quixye: —Lâin narahoß saß inchßôl xban nak xinqßue inchßôl chi cßanjelac châcuu, at nimajcual Dios. Eb li ralal xcßajol laj Israel xeßxcanab xbânunquil li naxye saß li contrato li xabânu riqßuineb. Ut xelajeßxpoß lâ artal ut xelajeßxcamsi chi chßîchß eb lâ profetas. Caßaj chic lâin xincana injunes ut yôqueb ajcuiß chinsicßbal lâin re tineßxcamsi, chan laj Elías.

19:15b.1KI.019.015 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Elías: —Sukßin saß li be li xatchal cuiß ut tatxic saß li chaki chßochß li cuan xcuênt Damasco. Nak tatcuulak aran tâqßue li aceite saß xjolom laj Hazael ut tâxakab chokß rey aran Siria.

19:16b.1KI.019.016 Tâqßue li aceite saß xjolom laj Jehú ralal laj Nimsi re tâxakab chokß rey aran Israel. Ut joßcan ajcuiß laj Eliseo li ralal laj Safat li cuan aran Abel-mehola. Tâqßue li aceite saß xjolom re tâxakab chokß profeta chokß âcuêkaj lâat.

19:17b.1KI.019.017 Chi joßcaßin li joß qßuial incßaß teßcamsîk xban laj Hazael, aßan teßcamsîk xban laj Jehú. Ut eb li incßaß teßcamsîk xban laj Jehú, aßan teßcamsîk xban laj Eliseo.

19:18b.1KI.019.018 Tincanabeb chi yoßyo li cuukub mil laj Israel li incßaß queßxcuikßib rib chixlokßoninquil laj Baal, chi moco queßrutzß ru, chan li Kâcuaß.

19:19b.1KI.019.019 Joßcan nak laj Elías qui-el saß li naßajej aßan. Coxixtau laj Eliseo li ralal laj Safat. Yô chi becoc chßochß riqßuin cablaju sumal li bôyx. Laj Eliseo yô chi beresînc re li cuan chak chi ixbej. Laj Elías quirisi li tßicr cuan saß xbên li rakß ut quixqßue chirix laj Eliseo.

19:20b.1KI.019.020 Saß junpât quixcanab lix bôyx laj Eliseo ut quiâlinac chirix laj Elías ut quixye re: —Inchakßrabihakeb cuan chak lin naß inyucuaß xbên cua ut chirix aßan tinxic châcuix, chan. Ut laj Elías quixye re: —Us biß. Abanan, chicuânk taxak saß âchßôl li cßaßru xinbânu âcue, chan.Laj Eliseo quisukßi cuan cuiß lix bôyx. Quixcamsiheb li bôyx cuib ut quixchik lix tibeleb. Li cheß li naqßueman saß xcux li bôyx quicßanjelac chokß xsißil. Nak ac xchakßac li tib, laj Eliseo quixqßue chixtiu eb li tenamit. Chirix chic aßan laj Eliseo cô chirix laj Elías ut quicßanjelac chiru.

19:21b.1KI.019.021 Laj Eliseo quisukßi cuan cuiß lix bôyx. Quixcamsiheb li bôyx cuib ut quixchik lix tibeleb. Li cheß li naqßueman saß xcux li bôyx quicßanjelac chokß xsißil. Nak ac xchakßac li tib, laj Eliseo quixqßue chixtiu eb li tenamit. Chirix chic aßan laj Eliseo cô chirix laj Elías ut quicßanjelac chiru.

20

20:1b.1KI.020.001 Laj Ben-adad, lix reyeb laj Siria, quixchßutub chixjunileb lix soldados. Ut quixchßutubeb ajcuiß cablaju xcaßcßâl chic li rey rochbeneb lix cacuây ut eb lix carruaje. Ut rochbeneb aßan cô chi pletic saß li tenamit Samaria.

20:2b.1KI.020.002 Quixtaklaheb lix takl saß li tenamit chi âtinac riqßuin laj Acab, lix reyeb laj Israel. Queßxye re: —Joßcaßin xtakla chak xyebal âcue li rey Ben-adad.

20:3b.1KI.020.003 Tâqßue chokß cue lâ oro ut lâ plata. Ut tâqßueheb ajcuiß chokß cue lâ cuixakil ut lâ cocßal li cßajoß xchakßaleb ru, chan.

20:4b.1KI.020.004 Laj Acab, lix reyeb laj Israel, quixye: —Yehomak re li rey nak tâuxmânk joß quixye. Lâin ut chixjunil li cuan cue re chic aßan, chan.

20:5b.1KI.020.005 Laj Ben-adad quixtaklaheb cuißchic lix takl riqßuin laj Acab ut queßxye re: —Joßcaßin xye chak âcue li rey: Xinye âcue nak tâqßue cue lâ oro ut lâ plata ut tâqßueheb ajcuiß cue lâ cuixakil ut eb lâ cocßal.

20:6b.1KI.020.006 Abanan anakcuan yôquin chixtaklanquil xyebal âcue nak joßcaßin hônal cuulaj teßcuulak li nequeßcßanjelac chicuu chixsiqßuinquil saß lâ cuochoch ut saß rochocheb li nequeßcßanjelac châcuu. Teßxxoc ut teßxcßam chixjunil li cßaßru terto xtzßak li teßxtau aran, chan.

20:7b.1KI.020.007 Li rey Acab quixbok riqßuin chixjunileb li cuînk li nequeßcßamoc be ut quixye reheb: —Qßuehomak retal nak li cuînk aßin târaj tixmakß chiku chixjunil li cßaßru cuan ke. Nak quixtakla xpatzßbaleb li cuixakil ut lin cocßal, joß ajcuiß lin oro ut lin plata, lâin incßaß xinkßetkßeti cuib chixqßuebal re li cßaßru quixtakla chak xpatzßbal cue, chan.

20:8b.1KI.020.008 Eb li tenamit ut eb li nequeßcßamoc be chiruheb queßxye re: —Mâbânu li cßaßru naxye. Ut mâsume xqßuebal li cßaßru yô chixpatzßbal, chanqueb.

20:9b.1KI.020.009 Joßcan nak li rey Acab quixye reheb lix takl laj Ben-adad: —Têye re li rey Ben-adad nak tinqßue li cßaßru xtakla xpatzßbal xbên cua. Abanan li cßaßru xtakla xpatzßbal anakcuan incßaß naru ninbânu, chan. Ut eb li takl queßcôeb cuißchic riqßuin laj Ben-adad ut queßxye re li cßaßru quixye laj Acab.

20:10b.1KI.020.010 Laj Ben-adad quixtakla cuißchic xyebal re laj Acab: —Tinsach ru lâ tenamit Samaria. Chinixcamsihak ta lin Dios cui incßaß tinsach ru. Mâcßaß tâcanâk chi moco lix poksil tâtzßaklok re nak lin soldados teßxcßam saß rukßeb, chan.

20:11b.1KI.020.011 Ut lix reyeb laj Israel quixtakla cuißchic xyebal re laj Ben-adad: —At rey, mânimobresi âcuib chixyebal nak tâsach ru lin tenamit. Nak acak xacuêchani naru nacanimobresi âcuib, chan.

20:12b.1KI.020.012 Laj Ben-adad yô chi ucßac saß lix muhebâl rochbeneb li rey li queßoquen chirix nak quirabi resil li quixtakla xyebal laj Acab. Laj Ben-adad quixtaklaheb lix soldados chixcauresinquil ribeb chi xic chi pletic. Ut eb aßan queßxcauresi ribeb.

20:13b.1KI.020.013 Ut li Kâcuaß quixtakla jun lix profeta riqßuin laj Acab chixyebal re: —Matxucuac chi rilbaleb lix soldado laj Ben-adad usta nabaleb, xban nak li Dios textenkßa chi numtâc saß xbêneb re nak tânau nak li Kâcuaß, aßan li tzßakal Dios, chan.

20:14b.1KI.020.014 Laj Acab quixye re: —¿Ani saß aj ukß tixkßaxtesiheb laj Siria? chan. Ut li profeta quixye re: —Li Kâcuaß xye nak tixkßaxtesiheb saß rukßeb li toj sâjeb li nequeßtenkßan reheb li nequeßtaklan saß li junjûnk chi naßajej, chan. Ut li rey Acab quixye re: —¿Ani tâtiquibânk re li plêt? chan. Ut lix profeta li Kâcuaß quixye re: —Lâat tattiquibânk re li plêt, chan.

20:15b.1KI.020.015 Joßcan nak li rey Acab quixtakla xbokbaleb li soldado li toj sâjeb li nequeßtenkßan saß li junjûnk chi naßajej. Cuanqueb cuib ciento riqßuin cablaju xcaßcßâl chi cuînk. Ut chirix aßan quixtakla xchßutubanquileb chixjunileb li soldado. Cuanqueb cuukub mil chi cuînk.

20:16b.1KI.020.016 Cuaßleb re cutan queßcôeb laj Acab chi pletic nak yôqueb chi calâc saß lix muhebâleb laj Ben-adad rochbeneb li cablaju xcaßcßâl chi rey li queßoquen chirix.

20:17b.1KI.020.017 Eb li sâj cuînk yôqueb chi xic chi ubej. Eb laj qßuehol etal li taklanbileb xban laj Ben-adad queßril nak yôqueb chi châlc. Queßcôeb riqßuin laj Ben-adad chixyebal resil.

20:18b.1KI.020.018 Laj Ben-adad quixye: —Usta saß xyâlal xeßchal, usta chi pletic xeßchal, chapomakeb chi yoßyo, chan.

20:19b.1KI.020.019 Queßel saß li tenamit li sâj cuînk li nequeßtenkßan reheb li nequeßtaklan saß li junjûnk chi naßajej. Ut chirixeb aßan yôqueb chi xic li soldados li jun chßol chic.

20:20b.1KI.020.020 Li junjûnk chi soldado aj Israel queßxcamsiheb li nequeßchal chi pletic riqßuineb. Eb laj Siria yôqueb chi êlelic ut eb laj Israel yôqueb chirâlinanquileb. Aban li rey Ben-adad quiêlelic chirix cacuây rochbeneb cuib oxib lix soldado li nequeßxic chirix cacuây.

20:21b.1KI.020.021 Li rey Acab quirâlinaheb toj retal quixchapeb li cacuây ut li carruaje ut quinumta saß xbêneb li soldados aj Siria. Kßaxal nabaleb li queßcamsîc.

20:22b.1KI.020.022 Chirix aßan lix profeta li Dios quicuulac cuißchic riqßuin li rey Acab ut quixye re: —Sukßin saß lâ tenamit ut tâcauresiheb chi us lâ soldado xban nak saß jun chihab tâchâlk cuißchic lix reyeb laj Siria chi pletic âcuiqßuin, chan.

20:23b.1KI.020.023 Eb li nequeßtenkßan re li rey Ben-adad queßxye re: —Eb lix dioseb laj Israel cuanqueb xcuanquileb saß eb li tzûl. Joßcan nak eb laj Israel xeßnumta saß kabên. Abanan cui topletik saß li ru takßa, lâo chic tonumtâk saß xbêneb.

20:24b.1KI.020.024 Tâcuisiheb li cablaju xcaßcßâl chi rey li xaqßueheb chi taklânc saß xbêneb li soldado ut tâqßue jalan saß xnaßajeb xcomoneb li nequeßxnau pletic chi us.

20:25b.1KI.020.025 Naru tâchßutubeb cuißchic ruheb nabalak lâ soldados joß xqßuialeb li xeßsach châcuu. Juntakßêtak xqßuialeb li cacuây ut li carruajes. Topletik cuißchic riqßuineb laj Israel saß li ru takßa. Toj aran teßril ma incßaß tana tonumtâk saß xbêneb saß li plêt aßin, chanqueb. Quixcßul xchßôl laj Ben-adad li cßaßru queßxye ut quixbânu joß queßxye re.

20:26b.1KI.020.026 Nak ac xnumeß jun chihab laj Ben-adad quixchßutubeb lix soldado ut cô rochbeneb toj saß li tenamit Afec re teßpletik riqßuineb laj Israel.

20:27b.1KI.020.027 Eb li soldados aj Israel queßchßutubâc ajcuiß ruheb. Queßxcßam li cßaßru tâcßanjelak chiruheb ut queßcôeb chi pletic. Queßxyîb lix muhebâleb saß xcaßyabâl lix muhebâleb laj Siria. Eb laj Israel chanchaneb cuib chßûtal chi chibât xban nak moco qßuiheb ta. Abanan eb laj Siria kßaxal nabaleb ut queßxhel ribeb saß chixjunil li ru takßa.

20:28b.1KI.020.028 Jun xprofeta li Kâcuaß Dios quicuulac riqßuin li rey Acab ut quixye re: —Joßcaßin xye li Kâcuaß. “Xban nak eb laj Siria xeßxye nak caßaj cuiß saß eb li tzûl cuan incuanquil ut xeßxye nak mâcßaß incuanquil saß li ru takßa, joßcan nak lâin tinkßaxtesiheb laj Siria saß âcuukß, usta kßaxal nabaleb. Lâat tânau nak lâin li Kâcuaß,” chan.

20:29b.1KI.020.029 Chiru cuukub cutan eb laj Siria ut eb laj Israel cuanqueb saß lix muhebâleb ut yôqueb chirilbal ribeb. Saß xcuuk li cutan queßxtiquib pletic ut eb laj Israel queßxcamsiheb jun ciento mil lix soldâdeb laj Siria li nequeßxic chi rokeb.

20:30b.1KI.020.030 Eb li incßaß queßcamsîc queßêlelic ut queßcôeb saß li tenamit Afec re teßxcol raj ribeb. Abanan li tzßac li sutsu cuiß li tenamit quitßaneß saß xbêneb ut queßcamsîc cuukub xcaßcßâl mil chic li soldado aj Siria. Abanan li rey Ben-adad quixcol rib saß eb li cab cuan aran.

20:31b.1KI.020.031 Eb li nequeßtenkßan re li rey queßxye: —Kabiom resil nak eb lix reyeb laj Israel nequeßuxtânan u. Kabacßak li cßam saß li kacux ut kaqßuehak kßes ru tßicr chikix ut toxic riqßuin laj Acab. Mâre tixcuy kamâc ut incßaß toxcamsi, chanqueb.

20:32b.1KI.020.032 Queßxqßue li kßes ru tßicr chirixeb ut queßxbacß li cßam chixcuxeb. Queßcôeb riqßuin lix reyeb laj Israel ut queßxye re: —Laj Ben-adad, laj cßanjel châcuu, naxtzßâma châcuu nak tâcuy xmâc ut incßaß tâcamsi, chanqueb. Ut laj Acab quixye reheb: —¿Ma toj yoßyo laj Ben-adad? Chanchan li cuas chicuu nak nacuil, chan.

20:33b.1KI.020.033 Eb li nequeßtenkßan re laj Ben-adad queßsahoß saß xchßôleb nak queßrabi nak quixye chi joßcan. Saß junpât queßxye: —Toj yoßyo laj Ben-adad, li chanchan lâ cuas châcuu, chanqueb. Ut laj Acab quixye reheb: —¡Cßamomak chak cuiqßuin! chan. Nak laj Ben-adad quicuulac, laj Acab quixye re nak tâoc saß lix carruaje rochben.

20:34b.1KI.020.034 Laj Ben-adad quixye re: —Tinkßaxtesi cuißchic âcue li tenamit li quixmakß lin yucuaß chiru lâ yucuaß, chan. Ut quixye ajcuiß re: —Ut naru ajcuiß tâyîb lâ cßayibâl saß li tenamit Damasco joß quixbânu lin yucuaß saß li tenamit Samaria, chan. Ut laj Acab quixye re: —Lâin tinqßue âlesêns chi xic xban li contrato li xabânu cuiqßuin, chan. Joßcaßin nak queßxbânu li contrato chi ribileb rib ut laj Acab quixcanab chi xic laj Ben-adad ut incßaß quixcamsi.

20:35b.1KI.020.035 Jun lix profeta li Dios quixye re jun li rech profetil joß quixye li Dios re: —Chinâyocß riqßuin lâ chßîchß, chan. Abanan li profeta jun chic incßaß quiraj xbânunquil.

20:36b.1KI.020.036 Ut lix profeta li Dios quixye re: —Xban nak xakßet râtin li Dios ut incßaß xinâyocß, joßcan nak tatcamsîk xban jun li cakcoj nak tat-êlk cuiqßuin, chan. Ut joßcan quicßulman. Nak qui-el riqßuin, quixcßul jun li cakcoj ut quicamsîc xban.

20:37b.1KI.020.037 Ut lix profeta li Dios cô riqßuin jun chic li cuînk ut quixye re: —Chinâyocß, chan. Ut li cuînk quixsacß ut quixyocß.

20:38b.1KI.020.038 Ut li profeta li Dios quixlan li ru riqßuin jun tßicr re nak incßaß tânaßekß ru. Cô ut quixakli chire li be roybeninquil nak tânumekß aran lix reyeb laj Israel.

20:39b.1KI.020.039 Nak yô chi numecß li rey, li profeta quixye re: —At rey, lâin yôquin chi pletic nak xcuulac jun li soldado cuiqßuin ut quixye cue, “Il chi us li cuînk aßin re nak incßaß tâêlelik. Cui tâêlelik châcuu, tâtoj rix riqßuin lâ yußam malaj ut tâtoj rix riqßuin oßlaju libra chi tumin plata” chan li profeta.

20:40b.1KI.020.040 Abanan nak lâin yôquin chi pletic, li cuînk quiêlelic, chan li profeta. Ut li rey quixye re: —Lâat ajcuiß xatyehoc re nak tenebanbil saß âbên xtojbal rix. Ut joßcan ajcuiß tâcßul joß xaye, chan li rey.

20:41b.1KI.020.041 Abanan li profeta saß junpât quirisi li tßicr saß xnakß ru ut li rey quixqßue retal nak aßan jun lix profeta li Dios.

20:42b.1KI.020.042 Ut li profeta quixye re li rey: —Joßcaßin xye li Kâcuaß: “Lâat xacuachßab li cuînk li xinye nak tâcâmk. Joßcan nak lâat tatcâmk chokß rêkaj, ut lâ tenamit teßsachekß ruheb chokß rêkaj lix tenamit aßan”, chan li Dios.—Ut li rey cô saß li palacio aran Samaria chi ra saß xchßôl ut chi yô xjoskßil.

20:43b.1KI.020.043 Ut li rey cô saß li palacio aran Samaria chi ra saß xchßôl ut chi yô xjoskßil.

21

21:1b.1KI.021.001 Aran Samaria cuan jun li cuînk aj Nabot xcßabaß. Jezreel xtenamit. Li cuînk aßan cuan jun xsir li racuîmk uvas nachß riqßuin lix palacio laj Acab, lix reyeb laj Samaria.

21:2b.1KI.021.002 Saß jun li cutan li rey Acab quixye re laj Nabot: —Qßue cue lix naßaj lâ cuacuîmk uvas. Nachß cuan riqßuin lin palacio. Lâin nacuaj raubal li cuacuîmk aran. Tinqßue jun chic li naßajej chokß rêkaj malaj ut tintoj châcuu riqßuin tumin, chan.

21:3b.1KI.021.003 Abanan laj Nabot quixye re: —Incßaß taxak chixqßue inlesêns li Dios chixcßayinquil âcue li naßajej aßin xban nak lâin xcuêchani riqßuin lin xeßtônil yucuaß, chan.

21:4b.1KI.021.004 Laj Acab cô saß xpalacio chi ra saß xchßôl ut chi yô xjoskßil xban nak laj Nabot quixye re nak incßaß tixqßue re li naßajej li quirêchani riqßuin lix xeßtônil xyucuaß. Nak quicuulac saß rochoch, quixyocob rib saß xcuarib ut yô chi iloc chiru li tzßac ut incßaß quiraj cuaßac.

21:5b.1KI.021.005 Ut lix Jezabel, li rixakil, quicuulac riqßuin ut quixye re: —¿Cßaßut nak ra saß âchßôl? ¿Cßaßut nak incßaß nacacuaj cuaßac? chan.

21:6b.1KI.021.006 Laj Acab quixye re: —Xinâtinac riqßuin laj Nabot, Jezreel xtenamit. Xinye re nak tixcßayi chokß cue lix naßaj lix uvas, malaj ut tinjal chiru. Abanan aßan xye cue nak incßaß tixqßue cue, chan.

21:7b.1KI.021.007 Ut lix Jezabel li rixakil quixye re: —Lâat li rey. Lâat nacattaklan arin Israel. Cuaclin ut cuaßin. Cßojob âchßôl. Lâin tinsicß xyâlal chanru tinbânu re nak aßan tixqßue âcue lix naßaj li racuîmk, chan.

21:8b.1KI.021.008 Ut lix Jezabel quixtzßîba li hu saß xcßabaß li rey Acab ut quixqßue li retalil lix matkßab chiru. Quixtakla li hu aßan riqßuineb laj cßamol be ut riqßuineb li nequeßtaklan saß lix tenamit laj Nabot.

21:9b.1KI.021.009 Saß eb li hu aßan quixye: —Yehomak resil nak tâcuânk li ayûn. Têchunub laj Nabot chiruheb li tenamit.

21:10b.1KI.021.010 Têsicß cuibakeb li cuînk li incßaß useb xnaßleb. Têcßam chak chiru laj Nabot re teßxye nak xmajecua li Dios ut xmajecua ajcuiß li rey Acab. Chirix aßan têcßam laj Nabot chire tenamit ut têcuti chi pec toj retal tâcâmk, chan saß li hu.

21:11b.1KI.021.011 Eb li nequeßcßamoc be ut eb li nequeßtaklan saß lix tenamit laj Nabot queßxbânu joß queßtaklâc cuiß xban lix Jezabel joß quixtzßîba saß li hu li quixtakla riqßuineb.

21:12b.1KI.021.012 Queßxye resil nak teßxbânu x-ayûn li tenamit ut queßxchunub laj Nabot chiruheb.

21:13b.1KI.021.013 Ut queßcuulac li cuînk li incßaß useb xnaßleb. Queßchunla chiru laj Nabot ut queßxye li ticßtiß chiruheb li tenamit. Queßxye nak laj Nabot quixmajecua li Dios ut quixmajecua ajcuiß li rey. Ut queßxcßam laj Nabot chire tenamit ut queßxcuti chi pec toj retal quicam.

21:14b.1KI.021.014 Chirix chic aßan queßxtakla resil riqßuin lix Jezabel ut queßxye re nak queßxcuti chi pec laj Nabot ut quicam.

21:15b.1KI.021.015 Nak quirabi resil lix camic, lix Jezabel quixye re laj Acab: —Ayu ut chap chokß âcue lix naßaj lix uvas laj Nabot li incßaß quixcßayi âcue xban nak laj Nabot mâ ani chic. Xcam, chan.

21:16b.1KI.021.016 Nak laj Acab quirabi resil nak xcam laj Nabot, cô chixchapbal lix naßaj lix uvas re tixcßam chokß re.

21:17b.1KI.021.017 Ut li Kâcuaß quiâtinac riqßuin li profeta Elías, Tisbe xtenamit, ut quixye re:

21:18b.1KI.021.018 —Tatxic chixtaubal laj Acab lix reyeb laj Israel, li cuan Samaria. Anakcuan cuan saß lix naßaj lix uvas laj Nabot xban nak cô chixchapbal chokß re.

21:19b.1KI.021.019 Tâye re, “Joßcaßin xye li Kâcuaß: ¿Ma mâcuaß ta biß lâat li xatcamsin re laj Nabot? Ut anakcuan yôcat chixchapbal lix naßaj li racuîmk chokß âcue”. Ut tâye ajcuiß re, “Joßcaßin xye li Kâcuaß. Saß li naßajej li xeßxrekß cuiß lix quiqßuel laj Nabot eb li tzßiß, aran ajcuiß teßxrekß lâ quiqßuel lâat, at rey,” chaßkat re laj Acab.—

21:20b.1KI.021.020 Nak laj Elías quicuulac aran, laj Acab quixye re: —At Elías, lâat li xicß nacat-iloc cue. Xinâtau chixbânunquil li incßaß us, chan. Ut laj Elías quixye re: —Yâl. Xatintau chixbânunquil li incßaß us xban nak lâat cßaynakat chixbânunquil li mâusilal chiru li Kâcuaß.

21:21b.1KI.021.021 Joßcan nak li Kâcuaß xye âcue chi joßcaßin: “Lâin tinqßue raylal saß âbên. Tinsach ruheb chixjunileb lâ cualal âcßajol li cuanqueb Israel ut tinsach ruheb chixjunileb li cuînk li cuanqueb saß lâ cuochoch, joß môs joß ajcuiß li mâcuaßeb môs.

21:22b.1KI.021.022 Tinsach ruheb lâ cualal âcßajol joß quinbânu reheb li ralal xcßajol li rey Jeroboam li ralal laj Nabat. Teßxcßul joß quixcßul laj Baasa li ralal laj Ahías xban nak xachikß injoskßil nak xacßameb xbe laj Israel chi mâcobc chicuu”, chan li Dios.

21:23b.1KI.021.023 Li Dios x-âtinac ajcuiß chirix li tixcßul lix Jezabel. Quixye: —Lix tibel lix Jezabel tâcßuxekß xbaneb li tzßiß cuan cuiß li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jezreel.

21:24b.1KI.021.024 Ut eb lâ cualal âcßajol li teßcâmk saß tenamit teßcßuxekß xbaneb li tzßiß. Ut eb li teßcâmk saß cßalebâl teßcßuxekß xbaneb li soßsol, chan li Dios.

21:25b.1KI.021.025 Kßaxal quinumta li mâusilal quixbânu laj Acab chiru li Dios. Mâ ani junak reheb li rey quixbânu mâusilal joß quixbânu aßan. Ut lix Jezabel li rixakil, aßan li quicßamoc be chiru chixbânunquil li mâusilal.

21:26b.1KI.021.026 Kßaxal yibru li quixbânu laj Acab nak quixlokßoniheb li yîbanbil dios joß queßxbânu eb laj amorreo li queßisîc xban li Kâcuaß saß lix tenamiteb laj Israel.

21:27b.1KI.021.027 Nak laj Acab quirabi li quixye li Dios, quixpej li rakß. Ut quixqßue chirix li kßes ru tßicr ut quixbânu lix ayûn. Quicuar chirix li kßes ru tßicr ut kßaxal ra saß xchßôl.

21:28b.1KI.021.028 Ut li Kâcuaß quixye re laj Elías, Tisbe xtenamit:—¿Ma xaqßue retal nak laj Acab xcubsi rib chicuu? Xban nak xcubsi rib, lâin incßaß tintakla li raylal saß xbêneb li ralal xcßajol nak toj yoßyôk. Abanan tinqßue li raylal saß xbêneb li ralal xcßajol nak ac cuan chic li ralal chokß rey, chan.

21:29b.1KI.021.029 —¿Ma xaqßue retal nak laj Acab xcubsi rib chicuu? Xban nak xcubsi rib, lâin incßaß tintakla li raylal saß xbêneb li ralal xcßajol nak toj yoßyôk. Abanan tinqßue li raylal saß xbêneb li ralal xcßajol nak ac cuan chic li ralal chokß rey, chan.

22

22:1b.1KI.022.001 Eb laj Israel ut eb laj Siria incßaß queßpletic chi ribileb rib chiru oxib chihab.

22:2b.1KI.022.002 Saß li rox chihab laj Josafat lix reyeb laj Judá cô chi âtinac riqßuin lix reyeb laj Israel.

22:3b.1KI.022.003 Lix reyeb laj Israel quixye reheb li nequeßtenkßan re: —¿Ma incßaß nequenau nak li tenamit Ramot, li cuan saß xcuênt Galaad, ke lâo? Cui ke lâo, ¿cßaßut nak mâcßaß yôco? ¿Cßaßut nak incßaß nakisi rubel xcuanquil lix reyeb laj Siria? chan.

22:4b.1KI.022.004 Quixpatzß re laj Josafat: —¿Ma tinâtenkßa chi pletic riqßuineb li cuanqueb Ramot, xcuênt Galaad? chan. Ut laj Josafat quixye re: —Lâin ut eb lin soldado texkatenkßa. Lin soldado ut eb lin cacuây teßxic chêtenkßanquil chi pletic.

22:5b.1KI.022.005 Abanan, nintzßâma châcuu nak tâpatzß re li Dios ma târaj aßan nak toxic chi pletic, chan.

22:6b.1KI.022.006 Ut lix reyeb laj Israel quixchßutubeb li profeta. Cuanqueb na câhib ciento chi profeta. Ut li rey quixpatzß reheb: —¿Ma us nak toxic chi pletic aran Ramot xcuênt Galaad? chan. Ut eb li profeta queßxye re: —Us texxic chi pletic xban nak li Kâcuaß tixkßaxtesi li tenamit Ramot saß âcuukß lâat, chanqueb.

22:7b.1KI.022.007 Abanan laj Josafat quixpatzß: —¿Ma mâcßaß junak chic xprofeta li Dios arin naru topatzßok cuiß? chan.

22:8b.1KI.022.008 Ut lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat: —Cuan jun chic naru naxye ke cßaßru naraj li Dios. Li jun aßan, aßan laj Micaías, li ralal laj Imla. Abanan xicß nacuil xban nak mâ jun sut naxye cue châbil esilal. Junes incßaß us naxye cue, chan. Abanan laj Josafat quixye re: —At rey, mâye chi joßcan, chan.

22:9b.1KI.022.009 Chirix aßan lix reyeb laj Israel quixbok jun li natenkßan re ut quixye re: —¡Cßam chak saß junpât laj Micaías, li ralal laj Imla! chan.

22:10b.1KI.022.010 Li cuib chi rey chunchûqueb saß lix cßojaribâl chire li oquebâl re li tenamit Samaria. Tikibanbileb riqßuin li châbil akß li nequeßrocsi li rey. Chixjunileb li profeta yôqueb chixyebal li cßaßru tâcßulmânk.

22:11b.1KI.022.011 Li profeta Sedequías, li ralal laj Quenaana, quixyîb li xucub riqßuin chßîchß ut yô chixjapbal re chixyebal: —Joßcaßin xye li Kâcuaß, “Riqßuineb li xucub aßin tâxekßeb laj Siria toj retal tâsach ruheb chixjunileb”, chan.

22:12b.1KI.022.012 Juntakßêt li yôqueb chixyebal chixjunileb li profeta. Queßxye: —Ayukex chi pletic riqßuineb laj Ramot li cuan saß xcuênt Galaad. Texnumtâk saß xbêneb xban nak li Kâcuaß tixkßaxtesiheb saß êrukß, chanqueb li profeta.

22:13b.1KI.022.013 Nak yô chi cßulmânc aßin, li cuînk li quitaklâc xban li rey chixcßambal chak laj Micaías quixye re: —Chixjunileb li profeta yôqueb chixyebal nak teßrêchani li plêt. Joßcan ajcuiß tâye lâat, chan re.

22:14b.1KI.022.014 Abanan laj Micaías quixye: —Saß xcßabaß li yoßyôquil Dios, lâin tinye reheb li cßaßru tixye cue li Kâcuaß, chan.

22:15b.1KI.022.015 Chirix aßan laj Micaías cô ut quixakli chiru li rey, ut li rey quixye re: —At Micaías, ¿ma us cui topletik riqßuineb laj Ramot li cuan xcuênt Galaad malaj ut incßaß toxic? chan. Ut laj Micaías quixye re: —Texxic chi pletic. Têrêchani li plêt xban nak li Kâcuaß tixkßaxtesi saß êrukß, chan.

22:16b.1KI.022.016 Li rey quixye re: —¿Jarub sut tinye âcue nak tat-âtinak saß xcßabaß li Kâcuaß Dios junelic tâye li yâl? chan.

22:17b.1KI.022.017 Ut li profeta Micaías quixye re: —Lâin xcuil nak chixjunileb li soldado aj Israel yôqueb chixchaßchaßinquil ribeb chiru li tzûl. Chanchaneb li carner li mâcßaß aj ilol reheb. Ut li Kâcuaß quixye cue, “Eb li cristian aßin mâcßaß aj ilol reheb. Cheßsukßîk saß li rochocheb chixjûnkaleb chi cßojcßo xchßôleb,” chan.—

22:18b.1KI.022.018 Ut li rey Acab quixye re laj Josafat: —¿Ma incßaß ta biß xinye âcue nak li cuînk aßin junes mâusilal naxye cue? Mâ jun sut naxye li us chicuix, chan.

22:19b.1KI.022.019 Li profeta Micaías quixye ajcuiß: —Qßuehomak retal li cßaßru quixcßutbesi chicuu li Kâcuaß. Xcuil li Kâcuaß cßojcßo saß lix cßojaribâl saß choxa. Ut chixjunileb lix ángel xakxôqueb chixcßatk. Cuanqueb saß lix nim ukß ut cuanqueb saß lix tzße.

22:20b.1KI.022.020 Li Kâcuaß quixye, “Cuan ta junak tâxic chixbalakßinquil laj Acab re nak tâxic Ramot xcuênt Galaad re tâcamsîk”, chan. Cuanqueb li ángel queßxye jun naßleb ut cuanqueb li queßxye jalan.

22:21b.1KI.022.021 Ut jun li musikßej quichal chi ubej ut quixye, “Lâin tinxic chixbalakßinquil laj Acab” chan. Ut li Kâcuaß quixye: “¿Chanru tâbânu nak tatxic chixbalakßinquil?” chan.

22:22b.1KI.022.022 Li musikßej quixye, “Lâin tin-oc riqßuineb chixjunileb li profeta re nak teßxye ticßtiß re laj Acab,” chan. Ut li Kâcuaß quixye re, “Us. Ayu ut balakßi laj Acab. Tâuxmânk joß xaye” chan.—

22:23b.1KI.022.023 Ut laj Micaías quixye ajcuiß re: —Aßan aßin li quicßulman. Li Kâcuaß quixtakla jun li musikßej riqßuineb lâ profeta re nak teßxye ticßtiß âcue, xban nak ac tenebanbil chak raylal saß âbên xban li Kâcuaß, chan laj Micaías.

22:24b.1KI.022.024 Ut li profeta Sedequías, li ralal laj Quenaana, quinachßoc riqßuin laj Micaías ut quixtzßaj chi rukß saß xnakß ru ut quixye re: —¿Ma x-el ta biß cuiqßuin lix musikß li Dios re tââtinak âcuiqßuin? chan.

22:25b.1KI.022.025 Ut laj Micaías quixye re: —Nak yôkat chixmukbal âcuib saß eb li cab, tojoßnak tâqßue retal ma yâl na li yôquin chixyebal, chan.

22:26b.1KI.022.026 Chirix aßan li rey Acab quixye: —Chapomak laj Micaías ut têcßam riqßuin laj Amón li nataklan saß li tenamit. Ut têcßam riqßuin laj Joás li cualal.

22:27b.1KI.022.027 Yehomak reheb nak teßxqßue saß tzßalam ut junes caxlan cua ut haß teßxqßue re toj retal tinsukßîk chak lâin chi sa saß inchßôl, chan.

22:28b.1KI.022.028 Ut laj Micaías quixye re: —Cui lâat tatsukßîk chak chi sa saß âchßôl, mâcuaß li Kâcuaß xyehoc cue li xinye, chan. Ut quixye reheb li tenamit —Chêjunilex lâex qßuehomak retal li xinye, chan.

22:29b.1KI.022.029 Queßcôeb ut lix reyeb laj Israel, ut laj Josafat, lix reyeb laj Judá, chi pletic saß li tenamit Ramot li cuan saß xcuênt Galaad.

22:30b.1KI.022.030 Ut lix reyeb laj Israel quixye re laj Josafat: —Lâin tinjal li cuakß re nak incßaß teßxnau cuu. Ut lâat tâqßue lâ cuakß li nacacuocsi junelic, chan. Ut li rey Acab quixjal li rakß ut cô chi pletic.

22:31b.1KI.022.031 Lix reyeb laj Siria ac quixye reheb li cablaju xcaßcßâl li nequeßtaklan saß xbêneb li nequeßxic saß li carruaje nak incßaß teßpletik riqßuineb lix soldado laj Israel. Caßaj cuiß riqßuin lix reyeb laj Israel teßpletik.

22:32b.1KI.022.032 Nak queßril li rey Josafat, queßxcßoxla nak aßan laj Acab. Ut queßcôeb chixcamsinquil. Abanan laj Josafat quixjap re.

22:33b.1KI.022.033 Nak queßxqßue retal nak mâcuaß laj Acab, lix reyeb laj Israel, queßxcanab râlinanquileb.

22:34b.1KI.022.034 Abanan jun li soldado laj Siria quixcut lix tzimaj chi incßaß quixcßoxla nak toxixtau li rey. Ut li tzimaj aßan quixtau li rey Acab ut qui-oc saß xcßulbal rib lix chßîchß li naxcol cuiß rib. Laj Acab quixjap re ut quixye: —Câmc cue. Sukßisi li carruaje aßin. Tinâcuisi saß li plêt, chan.

22:35b.1KI.022.035 Cau yôqueb chi pletic saß li cutan aßan. Nak yôqueb chi pletic, queßxxakab li rey Acab saß lix carruaje ut yô chi iloc cuanqueb cuiß li soldado aj Siria. Yô chi hoyecß lix quiqßuel saß li carruaje. Nak qui-ecuu li rey Acab quicam.

22:36b.1KI.022.036 Nak qui-ecuu quiyeheß resil reheb laj Israel nak tento teßsukßîk saß xtenamiteb ut saß rochocheb chi xjûnkaleb.

22:37b.1KI.022.037 Nak quicam laj Acab, queßxcßam Samaria ut aran queßxmuk.

22:38b.1KI.022.038 Aran Samaria cuan jun li haß li nequeßatin cuiß li ixk li nequeßxcßayi ribeb. Saß li haß aßan queßxcßam chi chßajecß lix carruaje li rey Acab. Ut eb li tzßiß queßxrekß lix quiqßuel joß quixye li Dios.

22:39b.1KI.022.039 Chixjunil li quixbânu li rey Acab tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß retalil li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel. Ut tzßîbanbil ajcuiß retalil li palacio li quixyîb riqßuin marfil. Tzßîbanbil ajcuiß retalileb li tenamit li quixyîb.

22:40b.1KI.022.040 Laj Acab quicam, ut aß chic laj Ocozías li ralal qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

22:41b.1KI.022.041 Nak yô xcâ chihab roquic chokß rey laj Acab aran Israel, laj Josafat li ralal laj Asa qui-oc chokß rey aran Judá.

22:42b.1KI.022.042 Oßlaju xcaßcßâl chihab cuan re laj Josafat nak qui-oc chokß rey. Ôb xcaßcßâl chihab quicuan saß xcuanquil aran Jerusalén. Lix naß laj Josafat, aßan lix Azuba, lix rabin laj Silhi.

22:43b.1KI.022.043 Laj Josafat quixbânu li us chiru li Kâcuaß joß quixbânu laj Asa lix yucuaß. Incßaß quixcanab xbânunquil. Junelic ban cuan saß tîquilal. Abanan incßaß quirisiheb li artal li najt xteram li queßxlokßoniheb cuiß li yîbanbil dios. Ut eb li tenamit queßmayejac chiruheb li artal aßan ut queßxcßat li pom re xlokßoninquil lix dioseb.

22:44b.1KI.022.044 Li rey Josafat quixcßam rib saß usilal riqßuin lix reyeb laj Israel.

22:45b.1KI.022.045 Chixjunil li quixbânu li rey Josafat, joß ajcuiß li quixbânu riqßuin xcacuilal xchßôl, ut li pletic li quixbânu, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß retalil li quilajeßxbânu lix reyeb laj Judá.

22:46b.1KI.022.046 Laj Josafat qui-isin reheb li cuînk ut li ixk li queßxcßayi ribeb chiruheb li artal re xlokßonin quil li jalanil dios li cuanqueb saß eb li cutan nak quicuan chokß rey laj Asa, lix yucuaß.

22:47b.1KI.022.047 Saß eb li cutan aßan mâcßaß xreyeb li cuanqueb Edom. Lix reyeb laj Judá quixxakab jun li cuînk chi taklânc saß li naßajej aßan.

22:48b.1KI.022.048 Li rey Josafat quixqßue chi yîbâc li nînki jucub joß li cuan Tarsis re teßxic chiru li palau toj Ofir chixcßambal chak li oro. Abanan incßaß queßcuulac xban nak queßjacheß li jucub aran Ezión-geber.

22:49b.1KI.022.049 Li rey Ocozías li ralal laj Acab, quixye re laj Josafat nak tixtaklaheb lix soldado saß lix jucub, abanan laj Josafat incßaß quiraj xcßambaleb lix soldado laj Ocozías.

22:50b.1KI.022.050 Laj Josafat quicam ut quimukeß saß li muklebâl li queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß saß lix tenamit li rey David. Ut aß chic laj Joram li ralal qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.

22:51b.1KI.022.051 Nak yô cuuklaju chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Josafat, laj Ocozías li ralal laj Acab, qui-oc chokß xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan saß xcuanquil aran Samaria.

22:52b.1KI.022.052 Li rey Ocozías quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß joß queßxbânu laj Acab lix yucuaß ut lix Jezabel lix naß. Ut quixbânu ajcuiß joß quixbânu laj Jeroboam, li quicßamoc xbeheb laj Israel chixbânunquil li mâusilal chiru li Kâcuaß. Laj Jeroboam, aßan li ralal laj Nabat.Laj Ocozías quixlokßoniheb li yîbanbil dios Baal ut quicßanjelac chiru joß quixbânu lix yucuaß. Riqßuin li mâusilal quixbânu quixchikß xjoskßil li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel.

22:53b.1KI.022.053 Laj Ocozías quixlokßoniheb li yîbanbil dios Baal ut quicßanjelac chiru joß quixbânu lix yucuaß. Riqßuin li mâusilal quixbânu quixchikß xjoskßil li Kâcuaß, lix Dioseb laj Israel.


Holder of rights
Multilingual Bible Corpus

Citation Suggestion for this Object
TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. 1 Kings (Q'eqchi'). 1 Kings (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B24A-C