Exodus (Q'eqchi')

Exodus (Q'eqchi')

1

1:1b.EXO.001.001 Aßaneb aßin lix cßabaßeb li ralal xcßajol laj Israel, li nayeman ajcuiß Jacob re. Li junjûnk chi ralal coxeßocak Egipto rochbeneb li ralal xcßajol. Aßaneb aßin lix cßabaßeb:

1:2b.EXO.001.002 laj Rubén, laj Simeón, laj Leví, laj Judá,

1:3b.EXO.001.003 laj Isacar, laj Zabulón, laj Benjamín,

1:4b.EXO.001.004 laj Dan, laj Neftalí, laj Gad, laj Aser.

1:5b.EXO.001.005 Ut laj José ac cuan aran Egipto. Chixjunil li ralal xcßajol laj Jacob rochbeneb li ri cuanqueb lajêb xcâcßâl.

1:6b.EXO.001.006 Quicam laj José ut queßcam ajcuiß chixjunileb li ras ut eb li rîtzßin.

1:7b.EXO.001.007 Aßut eb li imambej queßnabaloß ut queßqßuian li ralal xcßajol laj Israel. Queßnumtajenakoß lix cacuilaleb ut quilâtzßoß lix naßajeb.

1:8b.EXO.001.008 Saß li tenamit Egipto quijala li acuabej. Li acuabej aßan incßaß quixnau chanru nak quicuan laj José.

1:9b.EXO.001.009 Li acuabej quixye reheb lix tenamit: —Cßoxlahomak. Li ralal xcßajol laj Israel kßaxal nabaleb ut mâre kßaxal cauheb rib chiku lâo.

1:10b.EXO.001.010 Anakcuan chicuânk taxak kanaßleb. Tocßoxlak chirix li cßaßru takabânu re nak incßaß chic teßqßuiânk. Cui tâcuânk li plêt mâre teßxjunaji rib riqßuin li xicß nequeßiloc ke ut teßêlelik chiku, chan.

1:11b.EXO.001.011 Tojoßnak laj faraón li acuabej quixxakabeb laj taklanel saß xyânkeb re nak eb aßan teßtaklânk reheb laj Israel chi trabajic chi cau. Eb laj Israel yôqueb chixyîbanquil li nînki ochoch re laj faraón saß li cuib chi tenamit Pitón ut Ramesés. Ut aran tâcßulamânk lix biomal laj faraón.

1:12b.EXO.001.012 Nak ra queßux reheb, kßaxal cuißchic queßqßui. Cßajoß nak queßxucuac eb laj Egipto chirilbaleb laj Israel.

1:13b.EXO.001.013 Ut eb laj Israel queßqßueheß joß rahobtesinbil môs.

1:14b.EXO.001.014 Cßajoß li raylal nequeßxcßul xban li cacuil trabaj nequeßxbânu nak nequeßxpacß li chßochß chokß xan. Ut joßcan ajcuiß nak yôqueb chi trabajic saß cßalebâl. Kßaxal cuißchic ra li yôqueb chixcßulbal xban nak saß joskßil nequeßtaklâc ut yalak cßaßru cßanjelil nequeßqßueheß reheb re teßxbânu.

1:15b.EXO.001.015 Li acuabej aran Egipto quiâtinac riqßuin cuib li ixk aj hebreo. (Aj hebreo nayeman ajcuiß reheb laj Israel.) Lix cßabaßeb li ixk aßan xSifra ut xFúa. Aßaneb li nequeßxococ reheb li cßulaßal nak nequeßyoßla.

1:16b.EXO.001.016 Quixye reheb: —Nak têrileb li ixk aj hebreo, cui têlom lix cßulaßaleb teßyoßlâk têcamsiheb. Ut cui ixk lix cßulaßaleb têcanabeb chi qßuîc, chan.

1:17b.EXO.001.017 Li cuib chi ixk aßin nequeßxpâb li Dios. Joßcan nak incßaß queßxbânu joß quiyeheß reheb xban li acuabej re Egipto. Incßaß queßxcamsiheb li cocß têlom aj hebreo.

1:18b.EXO.001.018 Ut li acuabej re Egipto quixtakla xbokbal li cuib chi ixk ut quixye reheb: —¿Cßaßut nak incßaß xebânu li xinye êre? ¿Cßaßut nak incßaß xecamsi li cocß têlom aj hebreo nak xeßyoßla? chan reheb.

1:19b.EXO.001.019 Ut li cuib chi ixk queßchakßoc ut queßxye re laj faraón: —Xban nak eb li ixk aj hebreo mâcuaß joß eb li ixk aj Egipto. Aßan cauheb rib. Mâjiß nococuulac riqßuineb nak ac xeßyoßla lix cßulaßaleb, chanqueb.

1:20b.EXO.001.020 Li Kâcuaß Dios quixbânu usilal reheb laj xoconeleb. Ut eb laj hebreo queßnabaloß ut queßqßuian ut cauheb rib.

1:21b.EXO.001.021 Li cuib chi ixk, li nequeßxococ cßulaßal, queßxxucua ru li Dios. Joßcan nak li Dios quirosobtesiheb ut quixqßueheb nabal li ralal xcßajoleb.Tojoßnak laj faraón quixtakla resil saß chixjunil lix tenamit nak tâcutekß saß nimaß li jarubeb li cocß têlom li teßyoßlâk saß xyânkeb li ixk aj hebreo. Chixjunileb li cocß xkaßal teßcanabâk chi qßuîc.

1:22b.EXO.001.022 Tojoßnak laj faraón quixtakla resil saß chixjunil lix tenamit nak tâcutekß saß nimaß li jarubeb li cocß têlom li teßyoßlâk saß xyânkeb li ixk aj hebreo. Chixjunileb li cocß xkaßal teßcanabâk chi qßuîc.

2

2:1b.EXO.002.001 Jun li cuînk xcomoneb li ri xmam laj Leví quixsicß rixakil. Xcomoneb ajcuiß li ralal xcßajol laj Leví li ixk li quixsicß.

2:2b.EXO.002.002 Li rixakil quicana chi yaj aj ixk. Quicuan jun xcßulaßal têlom. Quiril nak cßajoß xchakßal ru li cßulaßal ut quixmuk oxib po.

2:3b.EXO.002.003 Nak incßaß chic quiru xmukbal li cßulaßal, li naßbej quixyîb jun li chacach riqßuin li bayal. Quixtzßap ru li chacach riqßuin jun li ban asfalto xcßabaß joß ajcuiß lix kßol li cheß brea re nak incßaß tâoc li haß chi saß. Quixqßue li cßulaßal saß li chacach. Tojoßnak coxcanab chak saß nimaß bar cuiß cuan li caxlan aj.

2:4b.EXO.002.004 Li ranab li cßulaßal najt caßchßin quixqßue rib riqßuin li cßulaßal ut yô chixcßacßalenquil re nak mâcßaß tixcßul.

2:5b.EXO.002.005 Lix rabin laj faraón quicuulac chi atînc saß nimaß rochbeneb lix môs ixk. Nak yôqueb chi bêc chire li nimaß, lix rabin laj faraón quiril li chacach saß xyânk li caxlan aj ut quixtakla jun lix môs ixk chixxocbal.

2:6b.EXO.002.006 Lix rabin laj faraón quixte li chacach ut quiril li cßulaßal. Quiril xtokßobâl ru nak yô chi yâbac ut quixye: —Li chßina têlom aßin xcomoneb tana laj hebreo, chan.

2:7b.EXO.002.007 Li ranab li cßulaßal quijiloc chi xcßatk lix rabin laj faraón ut quixye re: —¿Ma tâcuaj tinsicß chak junak ixk aj hebreo re tixqßuiresi li cßulaßal aßin chokß âcue? chan.

2:8b.EXO.002.008 Lix rabin laj faraón quixye re: —Ayu. Sicß chak.— Ut li xkaßal cô xbokbal lix naß.

2:9b.EXO.002.009 Nak quicuulac li ixk, lix rabin laj faraón quixye re: —Cßam ut tâqßuiresi li cßulaßal aßin chokß cue. Lâin tatintoj, chan. Ut li naßbej quixcßam li cßulaßal ut quixqßuiresi.

2:10b.EXO.002.010 Nak ac nim chic, quixcßam li chßina al riqßuin lix rabin laj faraón ut aran quicana joß tzßakal re. Lix rabin laj faraón quixye: —Li chßina al aßin aj Moisés xcßabaß xban nak lâin xcuisi saß li haß, chan. (Saß râtinobâleb laj hebreo li cßabaßej Moisés naraj naxye “isinbil saß li haß”.)

2:11b.EXO.002.011 Laj Moisés quicuînkiloß. Saß jun li cutan cô chirilbaleb li ras rîtzßin ut quiril nak ra yôqueb chixcßulbal. Quiril jun li cuînk aj Egipto yô chixsacßbal jun aj hebreo rech tenamitil laj Moisés.

2:12b.EXO.002.012 Laj Moisés qui-iloc chirix ut chi caß pacßalil. Quiril nak mâ jun chic cuan aran ut quixcamsi laj Egipto. Aran quixmuk saß li samaib.

2:13b.EXO.002.013 Joß cuulajak chic laj Moisés qui-el cuißchic chi bêc ut quiril cuib aj hebreo yôqueb chi pletic. Quixye re li jun li quipaltoß: —¿Cßaßut nak yôcat chixsacßbal lâ cuech cristianil?—

2:14b.EXO.002.014 Ut aßan quichakßoc ut quixye re: —Ut lâat, ¿ani xqßuehoc âcue chi taklânc saß kabên? ¿Ma tinâcamsi lâin joß nak xacamsi laj Egipto? chan. Tojoßnak laj Moisés quixucuac ut quixye saß xchßôl: —Xnauman peß li cßaßru xinbânu.—

2:15b.EXO.002.015 Quicuulac resil aßin riqßuin laj faraón ut quixcamsi raj laj Moisés. Ut laj Moisés quiêlelic saß junpât chiru laj faraón. Cô saß li tenamit Madián xcßabaß.

2:16b.EXO.002.016 Ut aran coxtau jun li becbil haß ut coxchunlâk aran. Laj tij saß li tenamit Madián cuukub lix rabin cuan. Eb aßan queßcuulac chirisinquil li haß re nak teßxbutß xnaßajeb rucßa lix quetômk lix yucuaß.

2:17b.EXO.002.017 Nak queßcuulac jalan chic laj ilol xul, queßrâlinaheb li xkaßal chire li haß. Laj Moisés quicuacli chixtenkßanquileb li xkaßal chixqßuebal rucßaheb li quetômk.

2:18b.EXO.002.018 Eb li xkaßal queßsukßi saß rochocheb. Lix yucuaß aj Reuel xcßabaß. Aßan quixpatzß reheb: —¿Cßaßut nak saß junpât xexsukßi chak anakcuan?— chan.

2:19b.EXO.002.019 Eb aßan queßchakßoc ut queßxye re: —Jun li cuînk aj Egipto xoxcol chiruheb laj ilol xul. Aßan ajcuiß x-isin re li haß ut xqßue rucßaheb li kaquetômk, chanqueb.

2:20b.EXO.002.020 Laj Reuel quixye reheb lix rabin: —¿Bar cuan li cuînk aßan? ¿Cßaßut nak xecanab chak aran? Ayukex, bokomak chak re nak tâcuaßak kiqßuin, chan.

2:21b.EXO.002.021 Laj Moisés quicuulac ut aran quicana saß rochoch laj Reuel. Laj Reuel quixsumub lix Séfora lix rabin riqßuin laj Moisés.

2:22b.EXO.002.022 Laj Moisés quicuan jun li ralal riqßuin lix Séfora. Quixye: —Lâin jalan intenamit. Mâcuaßin aj arin. Joßcan nak tinqßue aj Gersón chokß xcßabaß.—

2:23b.EXO.002.023 Ac xnumeß chic nabal cutan nak quicam lix reyeb laj Egipto. Eb laj Israel japjôqueb re xban li raylal yôqueb chixcßulbal joß rahobtesinbil môs. Li Dios quirabi nak yôqueb chi kßokônc.

2:24b.EXO.002.024 Nak li Dios quirabi nak yôqueb chi kßokônc, quijulticoß re li usilal li quixyechißi chak reheb laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob junxil.Li Dios quixqßue retal li raylal li yôqueb chixcßulbal eb laj Israel ut quiril xtokßobâl ruheb.

2:25b.EXO.002.025 Li Dios quixqßue retal li raylal li yôqueb chixcßulbal eb laj Israel ut quiril xtokßobâl ruheb.

3

3:1b.EXO.003.001 Laj Moisés yô chixcßacßalenquil lix quetômk laj Jetro lix yucuaß li rixakil. (Aj Jetro nayeman ajcuiß re laj Reuel.) Aßan xbên aj tij reheb laj Madián. Laj Moisés najt quixcßameb li quetômk saß li chaki chßochß, toj retal queßcuulac cuan cuiß li tzûl Horeb bar quiâtinac cuiß li Dios riqßuin laj Moisés.

3:2b.EXO.003.002 Aran quixcßutbesi rib lix ángel li Kâcuaß Dios chiru laj Moisés saß rakß li xam saß li jun tôn chi qßuix. Laj Moisés quiril nak yô xxamlel ut incßaß na-osoß li qßuix.

3:3b.EXO.003.003 Quixye: —Tinxic. Tinjilok ut tincuil cßaßru chi xxamil aßan. ¿Cßaßut nak yô xxamlel ut incßaß nacßat li qßuix?—

3:4b.EXO.003.004 Quiril li Kâcuaß Dios nak laj Moisés quijiloc chixcßatk. Ut saß li qßuix li yô chi cßatc, quiâtinac li Dios ut quixye: —At Moisés, chan. Laj Moisés quixye: —Cueßquin, chan.

3:5b.EXO.003.005 Li Kâcuaß Dios quixye: —Matjiloc chak arin. Tâcuisi lâ xâb châcuok xban nak li naßajej cuancat cuiß aßan santil naßajej.—

3:6b.EXO.003.006 Ut li Dios quixye ajcuiß: —Lâin lix Dios lâ xeßtônil yucuaß. Lâin lix Dios laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob, chan. Laj Moisés quixucuac chirilbal li Dios ut quixmuk li ru.

3:7b.EXO.003.007 Li Kâcuaß Dios quixye re: —Lâin yôquin chirilbal li raylal li yôqueb chixcßulbal lin tenamit li cuanqueb Egipto. Yôquin chirabinquil nak yôqueb chixkßokonquil ribeb saß rukßeb li nequeßtaklan reheb saß joskßil. Ninnau nak kßaxal nayotßeß xchßôleb xban nak rahobtesinbileb.

3:8b.EXO.003.008 Joßcan nak lâin tincoleb saß rukßeb laj Egipto ut tincuisiheb ajcuiß saß li tenamit aßan. Tincßameb saß jun nimla naßajej numtajenak xchâbilal bar cuan cuiß li sahil echej. Aßan li chßochß li bar cuanqueb cuiß laj cananeo, eb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj ferezeo, eb laj heveo, ut eb laj jebuseo.

3:9b.EXO.003.009 Nacuabi nak yôqueb chi yâbac ut yôqueb chixkßokonquil ribeb. Ut ninnau ajcuiß chanru nak nequeßrahobtesîc xbaneb laj Egipto.

3:10b.EXO.003.010 Abi li cßaßru tinye âcue anakcuan. Lâin tatintakla riqßuin laj faraón re nak tâcuisiheb chak lin tenamit Egipto, chan li Dios.

3:11b.EXO.003.011 Ut laj Moisés quichakßoc ut quixye re li Dios: —¿Ma cuan ta biß incuanquil lâin nak tinxic riqßuin laj faraón ut tincuisiheb chak laj Israel? chan.

3:12b.EXO.003.012 Li Dios quichakßoc ut quixye re laj Moisés: —Ayu ut lâin cuânkin âcuiqßuin. Ut aßin âcuetalil nak lâin xintaklan âcue. Nak ac xacuisiheb chak laj Israel saß li tenamit Egipto, saß li tzûl aßin tinâlokßoni cuißchic, chan li Dios.

3:13b.EXO.003.013 Laj Moisés quixye re li Dios: —Nak tincuulak riqßuineb laj Israel, tinye reheb nak lix Dios lix xeßtônil yucuaßeb xtaklan cue. Ut eb aßan teßxpatzß cue, “¿Ani xcßabaß li Dios aßan?” Ut, ¿cßaßru tinye reheb? chan laj Moisés.

3:14b.EXO.003.014 Li Dios quixye cuißchic re laj Moisés: —Lâin cuanquin chalen chak kße cutan ut chalen anakcuan. Lâin li Dios. Tâye reheb laj Israel nak Lâin xintaklan âcue.

3:15b.EXO.003.015 Li Dios quixye cuißchic re laj Moisés: —Joßcaßin tâye reheb laj Israel, “Li nimajcual Dios xtaklan chak cue. Aßan li Dios li queßxlokßoni eb lê xeßtônil yucuaß laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob.” Nimajcual Dios incßabaß ut aßan tincßabaßin chi junelic kße cutan.—

3:16b.EXO.003.016 Li Dios quixye cuißchic re laj Moisés: —Ayu ut tâchßutubeb li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel. Ut tâye reheb, “Li nimajcual Dios li queßxlokßoni laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob, aßan xcßutbesi rib chicuu. Joßcaßin quixye cue: Xexcuil ut ninnau chixjunil li cßaßru yôquex chixcßulbal arin Egipto.

3:17b.EXO.003.017 Lâin tinyechißi êre nak texcuisi saß li raylal li yôquex chixcßulbal arin Egipto. Texincßam saß li chßochß li cuanqueb cuiß laj cananeo, eb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj ferezeo, eb laj heveo ut eb laj jebuseo. Aßan jun nimla naßajej numtajenak xchâbilal bar cuan cuiß li sahil echej”, chaßkat reheb.

3:18b.EXO.003.018 Eb aßan teßrabi lâ cuâtin. Lâat ut eb li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel texxic riqßuin lix reyeb laj Egipto ut têye re, “Li nimajcual Dios li nequeßxlokßoni laj hebreo, aßan quixcßutbesi rib chiku. Choâcanab chi xic saß li chaki chßochß oxib cutan chi be. Aran tomayejak chiru li Kâcuaß Dios”, chaßkex re.

3:19b.EXO.003.019 Lâin ac ninnau nak lix reyeb laj Egipto incßaß texcanab chi êlc cui incßaß tincßut lin cuanquil chiruheb.

3:20b.EXO.003.020 Lâin tincßut lin cuanquil chiruheb laj Egipto. Tinrahobtesiheb ut riqßuin aßan texcanab chi êlc.

3:21b.EXO.003.021 Ut lâin tinbânu nak eb laj Egipto teßxcßam rib saß usilal riqßuineb laj Israel re nak incßaß tex-êlk chak aran Egipto chi mâcßaß têcßam.Chixjunileb li ixk aj Israel teßxtzßâma li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin oro ut plata riqßuineb li rechcabal joß ajcuiß riqßuineb li ani teßhilânk riqßuineb. Teßxtzßâma ajcuiß li châbil akßej ut têqßueheb chirixeb lê ralal êcßajol. Chi joßcaßin tâmakßmânk lix biomaleb laj Egipto, chan li Dios.

3:22b.EXO.003.022 Chixjunileb li ixk aj Israel teßxtzßâma li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin oro ut plata riqßuineb li rechcabal joß ajcuiß riqßuineb li ani teßhilânk riqßuineb. Teßxtzßâma ajcuiß li châbil akßej ut têqßueheb chirixeb lê ralal êcßajol. Chi joßcaßin tâmakßmânk lix biomaleb laj Egipto, chan li Dios.

4

4:1b.EXO.004.001 Tojoßnak laj Moisés quichakßoc ut quixye: —Eb laj Israel incßaß tineßxpâb ut incßaß teßraj rabinquil li cßaßru tinye. Eb aßan teßxye cue, “Li Kâcuaß Dios incßaß xcßutbesi rib châcuu,” chaßkeb.—

4:2b.EXO.004.002 Li Dios quixye re: —¿Cßaßru li cuan saß âcuukß? chan. —Jun li xukß, chan laj Moisés.

4:3b.EXO.004.003 Li Kâcuaß Dios quixye: —Cut chiru chßochß.— Nak quixcut lix xukß chiru chßochß quisukßi chokß cßantiß. Nak quiril li cßantiß laj Moisés quiêlelic chiru.

4:4b.EXO.004.004 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye cuißchic re laj Moisés: —Chap chi xye li cßantiß, chan. Ut laj Moisés quixchap li cßantiß. Ut saß li rukß quisukßi cuißchic chokß xukß.

4:5b.EXO.004.005 Ut li Dios quixye re: —Bânu chi joßcan chiruheb laj Israel re nak eb aßan teßxpâb nak lâin lix Dios lix xeßtônil yucuaßeb laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Lâin xincßutbesi cuib châcuu.—

4:6b.EXO.004.006 Li Kâcuaß Dios quixye cuißchic re: —Chßic lâ cuukß rubel lâ tel.— Laj Moisés quixchßic li rukß rubel lix tel ut nak quiril chic saklep chic li rukß. Sak sak chi us li rukß.

4:7b.EXO.004.007 Li Kâcuaß Dios quixye: —Chßic cuißchic lâ cuukß rubel lâ tel.— Laj Moisés quixchßic cuißchic li rukß rubel lix tel. Nak quirisi li rukß ac xqßuira.

4:8b.EXO.004.008 Ut li Dios quixye re: —Cui li tenamit incßaß tateßxpâb ut cui incßaß teßraj teßril li tâbânu xbên cua riqßuin lâ xukß, mâre teßxpâb nak tâbânu xcaß sut riqßuin lâ cuukß.

4:9b.EXO.004.009 Cui incßaß teßxpâb li cuib chi naßleb aßin ut incßaß teßraj teßrabi lâ cuâtin, tâchap caßchßinak li haß li cuan saß li nimaß ut tâhoy saß chßochß. Li haß aßan tâsukßîk chokß quicß chiru chßochß, chan li Kâcuaß Dios.

4:10b.EXO.004.010 Tojoßnak quichakßoc laj Moisés ut quixye: —At Kâcuaß, lâin chßaßaj li âtinac chicuu. Ac cue nak incßaß ninnau âtinac chalen chak saß incaßchßinal. Ut chalen ajcuiß anakcuan nak yôcat chicuâtinanquil incßaß ninnau âtinac, chan laj Moisés.

4:11b.EXO.004.011 Ut li Kâcuaß Dios quixye re: —¿Ma mâcuaß ta biß lâin xinqßuehoc xtzßûmal re li cuînk? ¿Ani xbânun re li mem ut li tzßap xic ut li mutzß? ¿Ma mâcuaß lâin li nimajcual Dios?

4:12b.EXO.004.012 Anakcuan tatxic ut lâin tintenkßânk âcue riqßuin lâ cuâtin. Lâin tincßut châcuu li cßaßru tâye, chan li Kâcuaß Dios.

4:13b.EXO.004.013 Ut laj Moisés quixye: —At Kâcuaß, bânu usilal, takla jalan chic.—

4:14b.EXO.004.014 Quichal xjoskßil li Kâcuaß Dios saß xbên laj Moisés. Tojoßnak quixye re laj Moisés: —¿Ma incßaß ta biß ninnau ru lâ cuas laj Aarón laj levita? Aßan sa naâtinac. Nak tatxic aran Egipto aßan tâêlk chak châcßulbal. Tâsahokß saß xchßôl nak târil âcuu.

4:15b.EXO.004.015 Lâat tâcuâtina aßan ut tâchßolob chiru li cßaßru tixye. Lâin tintenkßânk âcue riqßuin lâ cuâtin joß ajcuiß aßan. Lâin tincßut chêru li cßaßru têbânu.

4:16b.EXO.004.016 Aßan tâcßanjelak chokß âcuûchil. Lâat tâyehok li cuâtin re aßan ut aßan chic tâyehok reheb li tenamit.

4:17b.EXO.004.017 Ut li xukß aßin tâcßam saß âcuukß ut riqßuin aßan tâbânu li naßleb li xincßut châcuu, chan li Dios re.

4:18b.EXO.004.018 Joßcan nak cô laj Moisés ut cox-êlk riqßuin laj Jetro lix yucuaß li rixakil ut quixye re: —Bânu usilal tinâcanab chi xic chi rilbaleb lin comon li cuanqueb aran Egipto. Tincuileb chak ma saheb saß xchßôl, ma yoßyôqueb na chixjunileb, chan. Laj Jetro quixye re laj Moisés: —Ayu biß. Chatsukßîk taxak joß nak xic âcue, chan.

4:19b.EXO.004.019 Laj Moisés cuan chak Madián nak quiâtinâc xban li Kâcuaß Dios. Quiyeheß re: —Ayu, tatxic cuißchic Egipto xban nak xeßcam li queßajoc raj re âcamsinquil.—

4:20b.EXO.004.020 Tojoßnak laj Moisés quixqßue li rixakil joß eb ajcuiß li ralal chirixeb lix bûreb. Ut queßcôeb Egipto. Quixcßam ajcuiß saß rukß lix xukß li quiqßueheß re xban li Dios.

4:21b.EXO.004.021 Li Kâcuaß Dios quixye ajcuiß re laj Moisés: —Nak cuânkat aran Egipto, tâbânu chiru laj faraón chixjunil li cßaßru xinye âcue ut xinqßue âcuanquilal chixbânunquil. Lâin tinqßue xcacuil xchßôl laj faraón re nak incßaß tixcanabeb chi êlc eb laj Israel.

4:22b.EXO.004.022 Tâye re laj faraón, “Li Kâcuaß Dios xye chi joßcaßin: Eb laj Israel aßaneb li xbêneb cualal incßajol.

4:23b.EXO.004.023 Xinye âcue nak tâcanabeb chi xic eb laj Israel re nak teßcßanjelak chicuu. Cui incßaß nacacanabeb chi xic, lâin tincamsi li xbên âcualal, chaßkat re laj faraón,” chan li Dios re laj Moisés.

4:24b.EXO.004.024 Saß li be naxic Egipto yôqueb chixnumsinquil li kßojyîn saß jun cab nak coxtauhekß laj Moisés xban li Kâcuaß Dios. Quicamsîc raj aran xban li Kâcuaß Dios.

4:25b.EXO.004.025 Tojoßnak lix Séfora quixchap jun li kßesnal pec ut quixbânu circuncidar li ralal laj Moisés chiru li pec aßan. Quixcut lix tzßûmal li quixset saß rok lix bêlom ut quixye re: —Xban nak xhoyeß xquiqßuel lâ cualal nak xcßul li circuncisión, lâat incßaß tatcâmk, chan.

4:26b.EXO.004.026 Xban li circuncisión lix Séfora quixye re: —Xban nak xhoyeß xquiqßuel lâ cualal nak xcßul li circuncisión, lâat incßaß tatcâmk, chan. Joßcan nak li Dios incßaß quixcamsi laj Moisés.

4:27b.EXO.004.027 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Aarón: —Tatxic saß li chaki chßochß. Tâcßul chak laj Moisés.— Ut laj Aarón cô chixcßulbal laj Moisés saß li tzûl bar quiâtinâc cuiß xban li Dios. Laj Aarón quirutzß ru xban nak sa saß xchßôl chi rilbal.

4:28b.EXO.004.028 Ut laj Moisés quixserakßi re laj Aarón chixjunil li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß Dios. Quixserakßi ajcuiß re chirix chixjunil li cßaßru quitaklâc xbânunquil.

4:29b.EXO.004.029 Queßcôeb Egipto laj Moisés rochben laj Aarón. Ut aran queßxchßutubeb chixjunileb li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel.

4:30b.EXO.004.030 Ut laj Aarón quiâtinac riqßuineb laj Israel ut quixye reheb li cßaßru quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß Dios. Ut laj Moisés quixcßut ajcuiß chiruheb li milagros joß quiyeheß re xban li Kâcuaß Dios.Ut li cristian queßxpâb li cßaßru queßyeheß re. Queßrabi nak li Kâcuaß Dios quixnau li raylal li yôqueb chixcßulbal ut quixtokßoba ruheb, queßxxulub lix jolomeb ut queßxlokßoni li Kâcuaß Dios.

4:31b.EXO.004.031 Ut li cristian queßxpâb li cßaßru queßyeheß re. Queßrabi nak li Kâcuaß Dios quixnau li raylal li yôqueb chixcßulbal ut quixtokßoba ruheb, queßxxulub lix jolomeb ut queßxlokßoni li Kâcuaß Dios.

5

5:1b.EXO.005.001 Chirix nak queßâtinac riqßuineb laj Israel, laj Moisés ut laj Aarón queßcôeb riqßuin laj faraón ut queßxye re: —Li nimajcual Dios, li nequeßxlokßoni laj Israel, xye chi joßcaßin, “Canabeb chi xic lin tenamit saß li chaki chßochß re nak aran teßninkßeîk re xqßuebal inlokßal,” chan li Kâcuaß Dios.—

5:2b.EXO.005.002 Ut laj faraón quichakßoc ut quixye: —¿Ani li nimajcual Dios re nak tinpâb lix chakßrab nak tincanabeb laj Israel chi xic? Lâin incßaß ninnau ru li nimajcual Dios aßan. Incßaß tincanabeb chi xic laj Israel.—

5:3b.EXO.005.003 Eb aßan queßxye re: —Li nimajcual Dios, li nakalokßoni lâo aj hebreo, xcßutbesi rib chiku. Bânu usilal, toâcanab chi xic saß li chaki chßochß oxib cutan chi be. Ut aran tomayejak chiru li nimajcual Dios li nakalokßoni lâo re nak incßaß tâchâlk li rax câmc saß kabên ut re ajcuiß nak incßaß tocamsîk riqßuin chßîchß, chanqueb.

5:4b.EXO.005.004 Tojoßnak lix reyeb laj Egipto quichakßoc ut quixye reheb: —At Moisés, ut at Aarón, ¿Cßaßut nak yôquex xbaybaleb li cristian saß lix trabaj? Lâex bânuhomak lê trabaj.—

5:5b.EXO.005.005 Ut quixye ajcuiß laj faraón: —Anakcuan li cristian saß li tenamit nabaleb chic ut lâex yôquex chi xbaybaleb saß lix trabaj, chan.

5:6b.EXO.005.006 Saß ajcuiß li cutan aßan laj faraón quixtakla resil riqßuineb li nequeßtaklan ut riqßuineb ajcuiß li nequeßiloc re li trabaj li nequeßxbânu laj Israel ut quixye reheb:

5:7b.EXO.005.007 —Anakcuan incßaß chic tâqßuemânk li qßuim reheb laj pacßol xan. Chalen anakcuan aßaneb chic teßxic xxocbaleb xqßuim.

5:8b.EXO.005.008 Tâqßuemânk ajcuiß lix trabajeb joß junxil. Incßaß naru têcßos lix qßuial li xan li nequeßxbânu. Xban nak moco sacßaheb ta chic chi trabajic ut mas âleb, joßcan nak nequeßayaynac ut teßraj xic chi mayejac chiru lix Dioseb.

5:9b.EXO.005.009 Re nak incßaß teßxpâb li ticßtiß li naxye laj Moisés, qßuehomak ban xtrabajeb chi nabal, chan laj faraón.

5:10b.EXO.005.010 Queßel laj ilol trabaj rochbeneb li nequeßtaklan ut queßxye reheb laj Israel: —Laj faraón quixye nak incßaß chic tâqßuemânk li qßuim.

5:11b.EXO.005.011 Anakcuan lâex chic texxic chixxocbal lê qßuim yalak bar têtau chak. Li trabaj saß xnaßajquilak ajcuiß. Incßaß tâcßosk xqßuial li xan nequeyîb, chanqueb.

5:12b.EXO.005.012 Tojoßnak chixjunileb laj Israel queßxjeqßui rib saß li tenamit Egipto chixsicßbaleb lix qßuim.

5:13b.EXO.005.013 Kßaxal cuißchic xjoskßileb li nequeßtaklan saß xbêneb ut queßxye reheb: —Têchoy lê trabaj li nakßaxtesiman êre rajlal cutan joß nequebânu nak kßaxtesinbil lê qßuim junxil, chanqueb re.

5:14b.EXO.005.014 Eb laj Israel li cuanqueb chokß aj ilol trabaj queßsaqßueß xbaneb laj Egipto li nequeßtaklan saß xbêneb saß xcßabaß laj faraón. Eb li nequeßtaklan queßxpatzß reheb laj ilol re li trabaj: —¿Cßaßut nak mâjiß nequekßaxtesi xqßuial li xan re ecuêr ut re anakcuan joß xebânu junxil? chanqueb.

5:15b.EXO.005.015 Eb laj Israel li xakabanbileb chi iloc trabaj queßcuulac riqßuin laj faraón chi jitoc ut queßxpatzß re: —¿Cßaßut nak yôcat chixbânunquil aßin reheb lâ môs?

5:16b.EXO.005.016 Incßaß chic naqßueman li qßuim reheb li môs ut chixjunil li nequeßtaklan nequeßxye ke, “Yîbomak li xan.” Ut sacßbilo chikajunilo xbaneb. Abanan mâcuaß lâo aj Israel cuan ke. Aß ban lâ tenamit cuanqueb re, chanqueb re laj faraón.

5:17b.EXO.005.017 Laj faraón quixye reheb: —Lâex moco sacßahex ta. Joßcan nak incßaß nequeraj trabajic. Xban aßan nak yôquex xyebal nak têraj xic chi mayejac chiru lê Dios.

5:18b.EXO.005.018 Ayukex. Bânuhomak lê trabaj. Moco tâqßuehekß ta chic lê qßuim. Ut li xan têkßaxtesi joß xqßuial nequekßaxtesi rajlal, chan laj faraón.

5:19b.EXO.005.019 Tojoßnak laj ilol trabaj xcomoneb laj Israel queßxnau nak cßajoß cuißchic li raylal saß xbêneb ut queßrahoß xchßôl nak queßrabi nak mâ jokße tâcßosmânk li cßanjel chokß reheb.

5:20b.EXO.005.020 Nak eb laj ilol trabaj queßel saß rochoch laj faraón, coxeßxtau laj Moisés rochben laj Aarón nak yôqueb chi oybenînc.

5:21b.EXO.005.021 Ut queßxye reheb, —Li Kâcuaß Dios taxak chiqßuehok rêkaj li cßaßru yôquex lâex. Êmâc lâex nak laj faraón joß ajcuiß li nequeßtaklan kßaxal cuißchic yôqueb xjoskßil saß kabên. Teßraj ajcuiß kacamsinquil, chanqueb re laj Moisés.

5:22b.EXO.005.022 Tojoßnak laj Moisés quiâtinac cuißchic riqßuin li Kâcuaß Dios ut quixye re: —Kâcuaß, ¿cßaßut nak yôcat chixqßuebal saß raylal li tenamit aßin? ¿Cßaßru aj e nak xinâtakla chak arin?Chalen nak xinâtinac riqßuin laj faraón joß xaye cue, mas cuißchic li raylal yô chixqßuebal saß xbêneb laj Israel. Lâat mâcßaß nacabânu re xcolbaleb lâ tenamit, chan laj Moisés.

5:23b.EXO.005.023 Chalen nak xinâtinac riqßuin laj faraón joß xaye cue, mas cuißchic li raylal yô chixqßuebal saß xbêneb laj Israel. Lâat mâcßaß nacabânu re xcolbaleb lâ tenamit, chan laj Moisés.

6

6:1b.EXO.006.001 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Anakcuan tâcuil cßaßru tinbânu re laj faraón. Moco caßaj cuiß ta tixcanabeb chi xic laj Israel. Saß joskßil ban tixyolesiheb nak târisiheb saß lix tenamit, chan li Dios.

6:2b.EXO.006.002 Li Dios quixye ajcuiß re laj Moisés, —Lâin li nimajcual Dios.

6:3b.EXO.006.003 Lâin quincßutbesi chiruheb laj Abraham, laj Isaac joß ajcuiß laj Jacob nak lâin li nimajcual Dios. Aban incßaß quincßutbesi chiruheb nak lâin li Dios li nacoloc.

6:4b.EXO.006.004 Lâin quinbânu lin contrato riqßuineb ut quinyechißi reheb li naßajej Canaán. Yal aj numeleb nak queßhilan aran.

6:5b.EXO.006.005 Ut lâin xcuabi nak yôqueb chi yâbac laj Israel, li yôqueb xrahobtesinquil xbaneb laj Egipto. Xjulticoß cue li usilal quinyechißi chak reheb.

6:6b.EXO.006.006 Tâye reheb laj Israel li tinye âcue anakcuan. Lâin li nimajcual Dios ut lâin ajcuiß tin-isînk reheb saß li cacuil trabaj saß rukßeb laj Egipto. Lâin tincolok reheb saß xyâlal nak tinrahobtesiheb laj Egipto nak tincßut lin cuanquil chiruheb.

6:7b.EXO.006.007 Lâin texinqßue chokß intenamit. Lâinak lê Dios. Lâex tênau nak lâin li nimajcual Dios li tâisînk êre saß li cacuil trabaj saß rukßeb laj Egipto.

6:8b.EXO.006.008 Lâin texincßam saß li naßajej li quinyechißi reheb laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Relic chi yâl têrêchani li naßajej saß incßabaß lâin. Lâin li nimajcual Dios li nacoloc êre, chan li Dios.

6:9b.EXO.006.009 Laj Moisés quiâtinac riqßuineb laj Israel joß quiyeheß re xban li Dios. Ut eb aßan incßaß queßrabi li râtin xban nak ac xeßchßinan xchßôleb ut tacuajenakeb xban lix cacuil trabaj.

6:10b.EXO.006.010 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés:

6:11b.EXO.006.011 —Tatxic cuißchic chi âtinac riqßuin laj faraón lix reyeb laj Egipto. Tâye re nak tixcanabeb chi êlc laj Israel saß lix tenamit, chan li Dios.

6:12b.EXO.006.012 Laj Moisés quixye re li Kâcuaß Dios: —Lâat nacanau nak eb laj Israel incßaß nequeßxpâb li cuâtin. Cui eb aßan incßaß nequeßabin chicuu, ¿ma tojaß ta chic laj faraón tâabînk chicuu? Lâin incßaß ninnau âtinac chi us, chan laj Moisés.

6:13b.EXO.006.013 Ut li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Moisés ut laj Aarón. Quixqßue li chakßrab reheb laj Israel joß ajcuiß laj faraón re nak teßisîk laj Israel saß li tenamit Egipto.

6:14b.EXO.006.014 Aßaneb aßin li yucuaßbej saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Israel. Li xbên ralal laj Israel, aßan laj Rubén. Ut eb li ralal laj Rubén, aßaneb aßin: laj Hanoc, laj Falú, laj Hezrón, ut laj Carmi. Aßaneb li ralal laj Rubén.

6:15b.EXO.006.015 Aßaneb aßin li ralal laj Simeón: laj Jemuel, laj Jamín, laj Ohad, laj Jaquín, laj Zohar, ut laj Saúl li quicuan riqßuin jun ixk aj cananea. Aßaneb li ralal laj Simeón.

6:16b.EXO.006.016 Aßaneb aßin lix cßabaßeb li ralal laj Leví: laj Gersón, laj Coat, ut laj Merari. Aßaneb li ralal xcßajol laj Leví. Jun ciento riqßuin cuuklaju xcaßcßâl chihab cuan re laj Leví nak quicam.

6:17b.EXO.006.017 Aßaneb aßin li ralal laj Gersón: laj Libni ut laj Simei. Aßaneb li ralal laj Gersón.

6:18b.EXO.006.018 Aßaneb aßin li ralal laj Coat: laj Amram, laj Izhar, laj Hebrón ut laj Uziel. Jun ciento riqßuin oxlaju xcaßcßâl chihab cuan re laj Coat nak quicam.

6:19b.EXO.006.019 Aßaneb aßin li ralal laj Merari: laj Mahli ut laj Musi. Aßaneb li ralal laj Leví.

6:20b.EXO.006.020 Laj Amram quixcßam chokß rixakil li rîtzßin lix yucuaß lix Jocabed xcßabaß. Quicuan cuib li ralal riqßuin. Laj Aarón ut aj Moisés xcßabaßeb. Jun ciento riqßuin cuuklaju xcaßcßâl chihab cuan re nak quicam.

6:21b.EXO.006.021 Aßaneb aßin li ralal laj Izhar: laj Coré, laj Nefeg ut laj Zicri.

6:22b.EXO.006.022 Aßaneb aßin li ralal laj Uziel, laj Misael, laj Elzafán ut laj Sitri.

6:23b.EXO.006.023 Laj Aarón quixcßam chokß rixakil lix Elisabet lix coß lix Aminadab li rîtzßin laj Naasón. Laj Aarón quicuan câhib li ralal riqßuin. Aßaneb aßin lix cßabaß: laj Nadab, laj Abiú, laj Eleazar ut laj Itamar.

6:24b.EXO.006.024 Aßaneb aßin li ralal laj Coré: laj Asir, laj Elcana ut laj Abiasaf. Aßaneb aßin li ralal xcßajoleb laj coreítas.

6:25b.EXO.006.025 Laj Eleazar li ralal laj Aarón, quixcßam chokß rixakil jun lix rabin laj Futiel. Ut quicuan li ralal riqßuin aj Finees xcßabaß. Aßaneb li queßtaklan reheb li yucuaßbej saß xyânkeb laj levitas. Aßaneb aßin li ralal xcßajol laj Eleazar.

6:26b.EXO.006.026 Aß laj Aarón ut laj Moisés aßaneb li queßâtinâc xban li Kâcuaß Dios ut quixye reheb nak teßrisiheb laj Israel saß li tenamit Egipto chi tzoltzo.

6:27b.EXO.006.027 Laj Moisés ut laj Aarón aßaneb li queßâtinac riqßuin li rey faraón re nak târisiheb laj Israel saß li tenamit Egipto.

6:28b.EXO.006.028 Saß li cutan nak li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Moisés aran saß li tenamit Egipto, quixye re: —Lâin li Kâcuaß Dios.

6:29b.EXO.006.029 Chixjunil li tinye âcue, lâat tâye re laj faraón lix reyeb laj Egipto, chan.Ut laj Moisés quixye: —Lâin incßaß ninnau âtinac chi us. ¿Chanru nak laj faraón tixpâb li cßaßru tinye lâin? chan.

6:30b.EXO.006.030 Ut laj Moisés quixye: —Lâin incßaß ninnau âtinac chi us. ¿Chanru nak laj faraón tixpâb li cßaßru tinye lâin? chan.

7

7:1b.EXO.007.001 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Lâat tatinqßue chi cßanjelac chokß cuûchil chiru laj faraón. Ut laj Aarón tââtinak chokß âcuûchil lâat.

7:2b.EXO.007.002 Lâat tatyehok re laj Aarón chixjunil li cßaßru tinye âcue lâin. Ut aßan tâjalok re lâ cuâtin chiru laj faraón re nak aßan tixcanabeb chi xic laj Israel.

7:3b.EXO.007.003 Lâin tincacuubresi xchßôl laj faraón. Nabal incuanquilal tincßutbesi saß li tenamit Egipto.

7:4b.EXO.007.004 Ut laj faraón tîc incßaß tâabînk chêru. Lâin tinrakok âtin saß xbêneb laj Egipto. Tintakla nabal raylal saß xbêneb re nak târûk tincuisiheb lin tenamit Israel saß xyânkeb laj Egipto.

7:5b.EXO.007.005 Nak tinrakok âtin saß xbêneb teßxnau nak lâin li Kâcuaß Dios ut tincuisiheb lin tenamit saß xyânkeb, chan li Dios.

7:6b.EXO.007.006 Laj Moisés ut laj Aarón queßxbânu chi tzßakal re ru li quiyeheß reheb xban li Kâcuaß Dios.

7:7b.EXO.007.007 Câcßâl chihab cuan re laj Moisés ut oxib rocßâl chihab cuan re laj Aarón nak queßâtinac riqßuin laj faraón.

7:8b.EXO.007.008 Ut li Kâcuaß Dios quixye reheb laj Moisés ut laj Aarón:

7:9b.EXO.007.009 —Cui laj faraón tixye êre “Cßutumak chicuu lê cuanquil”, tojoßnak lâat, at Moisés, tâye re laj Aarón “Cut lâ xukß chi rok laj faraón” ut lâ xukß tâsukßîk chokß cßantiß, chan li Dios.

7:10b.EXO.007.010 Laj Moisés rochben laj Aarón nak queßcuulac riqßuin laj faraón. Ut queßxbânu joß queßyeheß re xban li Kâcuaß Dios. Laj Aarón quixcut lix xukß chiru laj faraón rochbeneb laj cßanjel chiru. Ut lix xukß quisukßi chokß cßantiß.

7:11b.EXO.007.011 Ut laj faraón quixbokeb li cuînk li cuanqueb xnaßleb joß eb ajcuiß laj kße li cuanqueb saß li tenamit Egipto. Joß quixbânu laj Aarón, joßcan ajcuiß queßxbânu eb aßan.

7:12b.EXO.007.012 Quilajeßxcut lix xukß chi chßochß ut eb lix xukß queßsukßi chokß cßantiß. Ut lix xukß laj Aarón quixnukßeb lix xukß eb laj kße.

7:13b.EXO.007.013 Aban laj faraón toj naxcacuubresi lix chßôl ut tîc incßaß na-abin chiruheb, joß quixye li Kâcuaß Dios.

7:14b.EXO.007.014 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Cau xchßôl laj faraón ut incßaß naxcanabeb chi xic li tenamit.

7:15b.EXO.007.015 Cuulaj tatxic chire li nimaß ut aran tâcuoybeni laj faraón nak tâcuulak. Ut tâcßam saß âcuukß lâ xukß li quisukßi chokß cßantiß.

7:16b.EXO.007.016 Ut tâye re, “Li Kâcuaß Dios lix Dioseb laj hebreo, xtaklan chak cue âcuiqßuin. Joß aßin xye âcue: Xcanabakeb chi xic lin tenamit re nak eb aßan tineßxlokßoni saß li chaki chßochß. Chalen anakcuan incßaß nacacuaj xbânunquil li cßaßru nacuaj chan li Dios âcue.

7:17b.EXO.007.017 Anakcuan, at faraón, lâat tâqßue retal nak aßan li Kâcuaß Dios, ut kßaxal nim xcuanquil. Lâin tinsacß li nimaß Nilo riqßuin lin xukß. Ut riqßuin aßan tâquicßokß li haß.

7:18b.EXO.007.018 Ut li car li cuanqueb saß li nimaß teßcâmk. Tâchuhokß li nimaß. Ut eb laj Egipto incßaß chic teßrucß li haß xban nak chuhak chic.”

7:19b.EXO.007.019 Li Dios quixye ajcuiß re laj Moisés: —Tâye re laj Aarón, “Yeß lâ xukß saß xbêneb li haß li cuan Egipto, saß xbêneb li nimaß, li cocß rok haß, joß eb ajcuiß li palau re nak tâquicßokß. Yalak bar naxocman cuiß li haß saß li tenamit Egipto, junes quicß chic tâtaumânk.” chan.

7:20b.EXO.007.020 Laj Moisés ut laj Aarón queßxbânu joß quiyeheß reheb xban li Kâcuaß Dios. Chiru laj faraón rochbeneb laj cßanjel chiru, laj Aarón quixsacß li nimaß riqßuin lix xukß. Chixjunil li haß quiquicßoß.

7:21b.EXO.007.021 Quilajeßcam chixjunil li car saß li nimaß ut quichuhoß li haß. Incßaß chic naru teßrucß li haß. Yalak bar saß li tenamit Egipto, junes quicß chic li haß.

7:22b.EXO.007.022 Joß nak queßxcßutbesi lix naßlebeb laj Moisés ut laj Aarón, joßcan ajcuiß queßxbânu laj kße. Ut kßaxal cuißchic quicacuuc xchßôl laj faraón. Joß quixye li Kâcuaß Dios, laj faraón chi tîc incßaß qui-abin chiru.

7:23b.EXO.007.023 Ut laj faraón mâcßaß naraj re li cßaßru yô chixcßulbal. Quixsukßisi rib ut cô saß rochoch.

7:24b.EXO.007.024 Xban nak incßaß chic naru teßrucß li haß saß li nimaß, chixjunileb laj Egipto quilajeßxbec xhaßeb chire li nimaß.Cuukub cutan tzßakal quicuan chokß quicß li haß xban li Kâcuaß Dios.

7:25b.EXO.007.025 Cuukub cutan tzßakal quicuan chokß quicß li haß xban li Kâcuaß Dios.

8

8:1b.EXO.008.001 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Tatxic cuißchic riqßuin laj faraón ut tâye re, “Joßcaßin xye li Kâcuaß Dios: Xcanabakeb chi xic lin tenamit re nak tineßxlokßoni.

8:2b.EXO.008.002 Ut cui incßaß nacacanabeb chi xic lin tenamit, lâin tintakla chak nabal li amoch saß lâ tenamit.

8:3b.EXO.008.003 Numtajenakak xqßuial li amoch saß li nimaß. Telajeßoc saß lâ cuochoch ut teßoc ajcuiß saß li naßajej li nacatcuar cuiß. Telajeßpiscßok saß xbên lâ chßât. Telajeßoc ajcuiß saß rochocheb lê môs ut saß rochocheb chixjunileb li tenamit. Telajeßoc saß lê horno ut telajeßpiscßok saß xbên lê caß.

8:4b.EXO.008.004 Telajeßpiscßok châcuix lâat joß ajcuiß chirixeb chixjunileb li tenamit. Telajeßpiscßok ajcuiß chirixeb lâ môs”, chan li Dios.

8:5b.EXO.008.005 Ut li Kâcuaß Dios quixye ajcuiß re laj Moisés: —Tâye re laj Aarón nak tixyeß lix xukß saß xbên li nimaß, saß xbêneb li cocß rok haß joß ajcuiß saß xbêneb li palau re nak teßêlk chak li amoch saß li haß. Ut telajeßxic saß li tenamit Egipto, chan.

8:6b.EXO.008.006 Tojoßnak laj Aarón quixyeß lix xukß saß xbêneb chixjunileb li haß. Ut queßel chak li amoch ut quilajeßtam saß li tenamit Egipto.

8:7b.EXO.008.007 Ut eb laj kße queßxbânu ajcuiß joß quixbânu laj Moisés. Ut nabaleb li amoch queßel chak xbaneb.

8:8b.EXO.008.008 Tojoßnak laj faraón quixbok laj Moisés ut laj Aarón. Quixye reheb: —Têtzßâma chiru li Kâcuaß Dios nak târisi chixjunil li amoch cuiqßuin joß ajcuiß riqßuineb lin tenamit. Ut lâin tincanabeb chi xic laj Israel re nak teßxic chi mayejac chiru li Dios, chan.

8:9b.EXO.008.009 Laj Moisés quixye re laj faraón: —Lâat yal âcue jokße tâcuaj tintijok chiru li Dios châcuix lâat ut chirixeb lâ môs, joß eb ajcuiß lâ tenamit. Tintzßâma chiru nak târisiheb li amoch êriqßuin ut saß lê rochoch. Caßaj chic li joß qßuial teßcanâk saß li nimaß, chan laj Moisés.

8:10b.EXO.008.010 Laj faraón quixye: —Cuulaj ajcuiß tâbânu.— Ut laj Moisés quixye re: —Cuulaj ajcuiß tâuxmânk li cßaßru yôcat chixtzßâmanquil re nak tâcuil nak mâcßaß chic junak Dios joß li Kâcuaß Dios, li nakalokßoni lâo.

8:11b.EXO.008.011 Chixjunil li amoch teßêlk âcuiqßuin. Teßêlk ajcuiß riqßuineb lâ môs, joß ajcuiß riqßuineb chixjunileb li tenamit. Teßêlk ajcuiß saß lê rochoch. Caßaj chic li cuanqueb saß li nimaß teßcanâk, chan laj Moisés.

8:12b.EXO.008.012 Tojoßnak laj Moisés rochben laj Aarón queßel riqßuin laj faraón. Ut laj Moisés quiâtinac riqßuin li Kâcuaß Dios chirix li amoch joß quixtzßâma laj faraón.

8:13b.EXO.008.013 Li Kâcuaß Dios quixbânu joß quixtzßâma laj Moisés. Quilajeßcam chixjunil li amoch saß li rochocheb ut quilajeßcam chi rußuj nebâl ut saß li cßalebâl.

8:14b.EXO.008.014 Ut eb li cristian quilajeßxchßutub li camenak amoch ut cßajoß nak quichuhoß li tenamit xban xbôc li amoch.

8:15b.EXO.008.015 Ut laj faraón nak quiril nak qui-usa li tenamit, quixcacuubresi cuißchic xchßôl. Ut incßaß qui-abin, joß quixye li Kâcuaß Dios.

8:16b.EXO.008.016 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Joßcaßin tâye re laj Aarón: “Tâyeß lâ xukß ut tâsacß li poks riqßuin lâ xukß. Riqßuin aßan teßpucßânk li suk saß li tenamit Egipto”, chan.

8:17b.EXO.008.017 Joßcan queßxbânu. Laj Aarón quixyeß lix xukß ut quixsacß li poks. Ut li qßuila suk nequeßcuoyoynac chirixeb li cristian joß ajcuiß chirixeb li xul. Chixjunil li poks saß li tenamit Egipto quisukßi chokß suk.

8:18b.EXO.008.018 Joßcan ajcuiß eb laj kße queßxyal xbânunquil riqßuin lix naßleb aßan. Abanan incßaß queßru. Li suk nequeßhananac chirixeb li cristian joß eb ajcuiß li xul.

8:19b.EXO.008.019 Eb laj kße queßxye re laj faraón: —Aßin xbânuhom li Kâcuaß Dios, chanqueb. Ut joß quixye li Dios, laj faraón kßaxal cuißchic quicacuubresi xchßôl ut incßaß qui-abin chiruheb.

8:20b.EXO.008.020 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Ekßela tatcuaclîk cuulaj ut tatxic chire li nimaß. Aran tâcuoybeni laj faraón nak tâcuulak. Tâye re, “Joßcaßin xye li Kâcuaß Dios âcue: Canabeb chi xic lin tenamit re nak tineßxlokßoni.

8:21b.EXO.008.021 Cui incßaß nacacanabeb chi xic lin tenamit, lâin tintakla li qßuila okßob chi raxyât saß êyânk ut saß xyânkeb lâ môs, ut saß xyânkeb chixjunileb li tenamit joß eb ajcuiß saß lê rochoch. Telajeßqßuiânk saß lê rochoch ut telajeßqßuiânk ajcuiß saß li chßochß bar cuiß telajexcuânk.

8:22b.EXO.008.022 Aban incßaß tintakla li raxyât saß li naßajej Gosén bar cuanqueb cuiß lin tenamit. Aran incßaß teßchßißchßißînk li raxyât. Riqßuin aßan tênau nak lâin li Kâcuaß Dios ut cuan incuanquil saß xbên li ruchichßochß.

8:23b.EXO.008.023 Sicßbil ru inban lin tenamit. Jalan tinbânu re lin tenamit lâin chiru lâ tenamit lâat. Cuulaj tâbânumânk li xinye âcue”, chan li Kâcuaß Dios.

8:24b.EXO.008.024 Ut joßcan quixbânu li Kâcuaß Dios. Quilajeßtam li raxyât saß rochoch laj faraón joß ajcuiß li rochocheb lix môs. Xban xqßuialeb li raxyât quiyiboß ru chixjunil li cßaßru cuan saß li tenamit Egipto.

8:25b.EXO.008.025 Ut laj faraón quixbok laj Moisés ut laj Aarón ut quixye reheb: —Mayejankex chak chiru lê Dios. Aban têbânu saß li naßajej li cuanquex cuiß, chan.

8:26b.EXO.008.026 Ut laj Moisés quixye re: —Incßaß naru nakabânu chi joßcan. Joß nocomayejac lâo chiru li Kâcuaß Dios, xicß nequeßril eb laj Egipto. Toloeßxqßue chi pec cui nocomayejac chiru li kaDios saß li tenamit aßin.

8:27b.EXO.008.027 Tento nak toxic aran saß li chaki chßochß oxib cutan chi be. Ut aran tomayejak chiru li kaDios joß xye ke li Kâcuaß, chan.

8:28b.EXO.008.028 Laj faraón quixye re: —Lâin texincanab chi xic. Mayejankex chak chiru lê Dios saß li chaki chßochß. Aban incßaß mas najt texxic. Textijok ajcuiß chicuix, chan laj faraón.

8:29b.EXO.008.029 Laj Moisés quichakßoc ut quixye re: —Xic cue anakcuan. Tintzßâma chiru li Kâcuaß Dios nak cuulaj târisiheb li raxyât âcuiqßuin joß ajcuiß riqßuineb lâ môs ut riqßuineb chixjunileb lê tenamit. Ut, bânu usilal, moâbalakßi cuißchic. Mâye cuißchic ke nak incßaß toxic chi mayejac chiru li Kâcuaß Dios, chan laj Moisés.

8:30b.EXO.008.030 Ut laj Moisés qui-el riqßuin laj faraón. Quitijoc chiru li Kâcuaß Dios.

8:31b.EXO.008.031 Li Kâcuaß Dios quixbânu joß quixtzßâma laj Moisés. Quirisiheb chixjunileb li raxyât riqßuin laj faraón joß ajcuiß riqßuineb lix môs ut riqßuineb ajcuiß chixjunileb li tenamit. Tîc mâ jun chic quicana.Aban quixcacuubresi cuißchic xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi xic li tenamit.

8:32b.EXO.008.032 Aban quixcacuubresi cuißchic xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi xic li tenamit.

9

9:1b.EXO.009.001 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Tatxic cuißchic riqßuin laj faraón ut tâye re, “Joßcaßin quixye li Kâcuaß Dios, lix Dioseb aj hebreo: Xcanabakeb chi xic lin tenamit re nak tineßxlokßoni.

9:2b.EXO.009.002 Ut cui incßaß nacacanabeb chi xic ut yôcat chixbaybaleb chi xic,

9:3b.EXO.009.003 lâin tintakla jun nimla raylal saß xbêneb lê quetômk li cuanqueb saß cßalebâl. Jun nimla yajel tâtßanekß saß xbêneb li cuacax, li cacuây, li bûr, li camello joß ajcuiß eb li carner.

9:4b.EXO.009.004 Abanan lix quetômkeb laj Israel mâcßaß teßxcßul. Caßaj cuiß lix quetômkeb laj Egipto teßcâmk”, chan li Dios.

9:5b.EXO.009.005 Chßolchßo chiru li Dios jokße tâcßulmânk aßin. Li Dios quixye reheb: —Cuulaj tinbânu aßin saß li tenamit, chan.

9:6b.EXO.009.006 Joß cuulajak chic li Kâcuaß Dios quixbânu joß quixye reheb. Quilajeßcam lix quetômkeb laj Egipto ut reheb laj Israel mâ jun queßcam.

9:7b.EXO.009.007 Laj faraón quixtakla rilbal lix quetômkeb laj Israel ma xeßcam na. Ut quirabi resil nak mâ jun queßcam. Ut toj cau ajcuiß xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi xic li tenamit.

9:8b.EXO.009.008 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés ut laj Aarón: —Têchap jun môchßak li cha li cuan saß xnaßaj li xam ut laj Moisés tixcut takecß nak yô chi iloc laj faraón.

9:9b.EXO.009.009 Yalak bar saß li tenamit Egipto pukuknac li cha saß xbêneb li cristian ut pukuknac saß xbêneb li xul. Riqßuin aßan tâticlâk li nînki xox chirixeb, chan.

9:10b.EXO.009.010 Tojoßnak queßxchap jun môchß li cha cuan saß xnaßaj li xam. Chiru laj faraón laj Moisés quixcut takecß. Riqßuin aßan quichal li nînki xox saß xbêneb li cristian ut saß xbêneb ajcuiß li xul.

9:11b.EXO.009.011 Eb laj kße incßaß chic queßru xcßutbal xcuanquileb chiru laj Moisés xban nak yajeb xban li xox joß nak queßyajer chixjunileb laj Egipto.

9:12b.EXO.009.012 Ut li Kâcuaß Dios quixcacuubresi xchßôl laj faraón. Joß quixye li Kâcuaß Dios re laj Moisés junxil, laj faraón tîc incßaß quixbânu li cßaßru queßxye.

9:13b.EXO.009.013 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Cuulaj tatcuaclîk ekßela ut tatxic riqßuin laj faraón. Tâye re, “Joßcaßin xye âcue li Kâcuaß Dios, lix Dioseb laj hebreo: Canabeb chi xic lin tenamit re nak tineßxlokßoni.

9:14b.EXO.009.014 Ut anakcuan tintakla cuißchic jun raylal saß âbên joß ajcuiß saß xbêneb lâ môs ut saß xbêneb ajcuiß chixjunil li tenamit re nak chi joßcan tânau nak mâ ani chic junak Dios saß ruchichßochß joß lâin.

9:15b.EXO.009.015 Cui ta lâin xcuaj, xinqßue raj jun nimla yajel saß êbên ut xex-osoß raj. Ut xexcuisi raj chi junaj cua saß ruchichßochß.

9:16b.EXO.009.016 Abanan lâin incßaß xinqßue li yajel aßan saß êbên xban nak xcuaj xcßutbal lin cuanquil chêru. Ut re ajcuiß nak têye cuesilal saß ruchichßochß.

9:17b.EXO.009.017 Abanan lâat riqßuin chixjunil aßin, toj yôcat chixnimobresinquil âcuib saß xbêneb lin tenamit ut incßaß nacacanabeb chi xic.

9:18b.EXO.009.018 Cuulaj tâqßue retal nak saß li ôr aßin tintakla chak li nînki sakbach hamamnak saß xbên li tenamit Egipto. Mâ jun sut êrilom chak chalen kße cutan.

9:19b.EXO.009.019 Joßcan nak takla xtzßapbal saß rochocheb lâ quetômk joß ajcuiß li cßaßru cuan âcue saß cßalebâl re nak incßaß teßcâmk xban li sakbach li tâtßanekß saß xbêneb. Teßcâmk xban li sakbach chixjunileb li cristian joß eb ajcuiß li xul cui incßaß tzßaptzßôqueb,” chan li Kâcuaß Dios.

9:20b.EXO.009.020 Cuanqueb saß xyânkeb lix tenamit laj faraón li queßxpâb li cßaßru quixye li Dios. Quilajeßrocsiheb lix môs joß ajcuiß eb lix quetômk li cuanqueb saß cßalebâl.

9:21b.EXO.009.021 Aban li incßaß queßxpâb li râtin li Kâcuaß Dios queßxcanabeb lix môs saß cßalebâl rochbeneb lix quetômk.

9:22b.EXO.009.022 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Taksi lâ cuukß ut riqßuin aßan tâtßanekß chak li sakbach saß chixjunil li tenamit Egipto. Telajeßtßanekß chak saß xbêneb li cristian ut saß xbêneb li xul joß ajcuiß li acuîmk yalak bar saß li tenamit Egipto, chan li Dios.

9:23b.EXO.009.023 Tojoßnak laj Moisés quixtaksi lix xukß saß choxa ut li Kâcuaß Dios quixtakla li câk ut li sakbach. Nînki sakbach quixtakla chak li Kâcuaß Dios saß xbên li tenamit.

9:24b.EXO.009.024 Nareploc li rakß câk ut yô li sakbach. Mâ jun sut queßxcßul chi joßcan saß li tenamit Egipto chalen kße cutan.

9:25b.EXO.009.025 Xban li sakbach quilajeßosoß chixjunil li cßaßak re ru li cuan chirix cab. Li sakbach quilajxtßani li cristian joß ajcuiß eb li xul. Quilajxtßani li acuîmk ut quilajxpuqßui chixjunil li cheß.

9:26b.EXO.009.026 Caßaj chic saß li tenamit Gosén incßaß quicuan li sakbach xban nak aran cuanqueb laj Israel.

9:27b.EXO.009.027 Tojoßnak laj faraón quixtakla xbokbaleb laj Moisés ut laj Aarón. Quixye reheb: —Anakcuan xinnau nak xinmâcob. Moco li Kâcuaß Dios ta cuan re. Lâin cuan cue ut joß ajcuiß lin tenamit cuanqueb re.

9:28b.EXO.009.028 Tâyâba xcßabaß li Kâcuaß Dios. Tzßakal li xkacßul riqßuin li sakbach ut li câk. Texincanab chi xic. Incßaß chic nacuaj nak texbâyk arin, chan.

9:29b.EXO.009.029 Laj Moisés quixye re: —Nak tincuulak chire li tenamit, aran tintaksi li cuukß ut tintijok chiru li Kâcuaß Dios. Incßaß chic tâcuânk sakbach chi moco li câk. Chi joßcan tânau nak li Kâcuaß Dios aßan laj êchal re li ruchichßochß.

9:30b.EXO.009.030 Lâin ninnau nak lâat chanchanateb ajcuiß laj cßanjel châcuu. Incßaß nequexucua ru li Kâcuaß Dios, chan laj Moisés.

9:31b.EXO.009.031 Xban nak ac cuan ru li acuîmk cebada xcßabaß ut yô chi atzßumac li lino, nak quichal li sakbach saß xbên quilajxtoki chixjunil ut qui-osoß.

9:32b.EXO.009.032 Aban li trigo ut li centeno mâcßaß queßxcßul xban nak toj yôqueb chi mokc.

9:33b.EXO.009.033 Tojoßnak laj Moisés qui-el riqßuin laj faraón. Nak cuan chire li tenamit, quixtaksi li rukß ut quitijoc chiru li Kâcuaß Dios. Ut li Dios quixchßanab li sakbach joß ajcuiß li câk. Incßaß chic xqßue li hab.

9:34b.EXO.009.034 Ut laj faraón quiril nak chßanamil. Mâcßaß chic li hab ut li câk ut mâcßaß chic li sakbach. Quimâcob cuißchic laj faraón. Quixcacuubresi xchßôl joß eb ajcuiß laj cßanjel chiru.Quixcacuubresi cuißchic xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi xic laj Israel. Joß quixye li Kâcuaß Dios junxilaj re laj Moisés, joßcan quixbânu laj faraón.

9:35b.EXO.009.035 Quixcacuubresi cuißchic xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi xic laj Israel. Joß quixye li Kâcuaß Dios junxilaj re laj Moisés, joßcan quixbânu laj faraón.

10

10:1b.EXO.010.001 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Tatxic cuißchic riqßuin laj faraón. Lâin xincacuubresi xchßôl laj faraón joß eb ajcuiß laj cßanjel chiru re nak tincßut lin cuanquilal chiruheb.

10:2b.EXO.010.002 Chi joßcan lâex têye reheb lê ralal êcßajol chanru xinbânu riqßuineb laj Egipto nak xincßutbesi lin cuanquilal chiruheb. Lâex tênau nak relic chi yâl nak lâin li Kâcuaß Dios, chan.

10:3b.EXO.010.003 Tojoßnak laj Moisés ut laj Aarón queßcôeb riqßuin laj faraón ut queßxye re: —Joßcaßin xye âcue li Kâcuaß Dios, lix Dioseb laj hebreo. “¿Jokße tâcubsi âcuib chicuu? Canabeb chi xic lin tenamit re nak tineßxlokßoni.”

10:4b.EXO.010.004 Ut xye ajcuiß, “Cui incßaß nacacanabeb chi xic lin tenamit, cuulaj tintaklaheb laj sâcß saß lâ tenamit.

10:5b.EXO.010.005 Tintakla li qßuila okßob chi aj sâcß toj retal tâtzßapônk li chßochß xbaneb. Joß qßuial chic li acuîmk incßaß xcamsi li sakbach, talajeßxlou chixjunil. Talajeßxcuaß xxak li cheß.

10:6b.EXO.010.006 Talajeßoc saß lâ cuochoch ut talajeßoc saß rochocheb laj cßanjel châcuu. Talajeßoc saß rochocheb chixjunileb laj Egipto. Mâ jun sut rilomeb lâ yucuaß chi moco lâ xeßtônil yucuaß joß tinbânu anakcuan,” chan âcue li Kâcuaß Dios.— Ut laj Moisés qui-el riqßuin laj faraón.

10:7b.EXO.010.007 Ut eb laj cßanjel chiru laj faraón queßxye re laj faraón: —¿Joß najtil chic toxchßißchßißi li cuînk aßin? Canabeb chi xic laj Israel re nak eb aßan teßxlokßoni chak li Kâcuaß lix Dioseb. ¿Ma incßaß nacacuil nak x-osoß li katenamit Egipto? chanqueb.

10:8b.EXO.010.008 Tojoßnak laj Moisés rochben laj Aarón queßcßameß cuißchic riqßuin laj faraón. Laj faraón quixye reheb: —Ayukex. Lokßonihomak chak ru li Kâcuaß lê Dios. Ut ¿aniheb li teßxic? chan.

10:9b.EXO.010.009 Laj Moisés quichakßoc ut quixye: —Chikajunilo toxic xban nak toninkßeîk chiru li kaDios. Teßxic li sâj cuînk ut teßxic li chêquel cuînk ut teßxic ajcuiß li ixk. Talajeßxic li kalal kacßajol. Ut takacßameb ajcuiß li kaquetômk, chan laj Moisés.

10:10b.EXO.010.010 Laj faraón saß joskßil quichakßoc. Re xhobbaleb nak quixye reheb: —Tento nak lê Dios textenkßa cui lâex cuan saß êchßôl nak texincanab chi xic êrochbeneb lê cocßal. Lâin moco texincanab ta chi xic chi joßcan. Lâin ninnau nak inbalakßinquil têraj. Mâ jaruj texincanab chi xic chêjunilex.

10:11b.EXO.010.011 Incßaß texincanab chi xic cui têcßameb li cocßal. Caßaj cuiß lâex cuînk texxic ut têlokßoni lê Dios cui joßcan têraj, chan. Ut laj Moisés ut laj Aarón queßâlinasîc saß junpât xban laj faraón.

10:12b.EXO.010.012 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Taksi lâ cuukß saß xbên li tenamit re nak teßchâlk laj sâcß. Chixjunil li cheßcßam saß li tenamit Egipto li incßaß qui-osoß xban li sakbach, eb laj sâcß talajeßxcuaß chixjunil, chan li Kâcuaß Dios.

10:13b.EXO.010.013 Ut laj Moisés quixtaksi lix xukß saß xbên li tenamit Egipto. Ut li Kâcuaß Dios quixtakla chak jun cacuil ikß. Li ikß qui-el chak saß li na-el cuiß chak li sakße. Chi cutan ut chi kßojyîn yô li ikß. Ut nak quisakêu, ac cuanqueb chic laj sâcß li quixcßam chak li ikß.

10:14b.EXO.010.014 Quilajeßchal laj sâcß saß chixjunil li tenamit Egipto. Nequeßhirirnac saß xbên li tenamit. Mâ jun cua rilomeb aßan chalen kße cutan, ut mâ jun cua chic teßril mokon.

10:15b.EXO.010.015 Quikßojyînoß li tenamit Egipto xban xqßuialeb laj sâcß ut quitzßapon li chßochß xbaneb. Quilajeßxcuaß chixjunil li cheßcßam ut li ru li cheß li incßaß qui-osoß xban li sakbach, quilajeßxcßux. Mâcßaß chic cßaßru rax ru quicana saß li tenamit Egipto. Mâcßaß chic li cheßcßam, ut mâcßaßeb chic lix xak li cheß.

10:16b.EXO.010.016 Tojoßnak laj faraón saß junpât quixbokeb chak laj Moisés ut laj Aarón. Quixye reheb: —Xinmâcob chiru li Kâcuaß lâ Dios ut chêru ajcuiß lâex.

10:17b.EXO.010.017 Tintzßâma chêru, caßaj chic anakcuan têcuy inmâc ut chetzßâma chiru lê Dios nak târisi li raylal aßin saß kabên nak toj mâjiß nococam, chan.

10:18b.EXO.010.018 Laj Moisés qui-el riqßuin laj faraón ut quitijoc chiru li Kâcuaß Dios.

10:19b.EXO.010.019 Li Kâcuaß Dios quixtakla cuißchic jun li cacuil ikß. Qui-el chak saß li na-oc cuiß li sakße. Eb laj sâcß quilajeßcßameß xban li ikß. Quilajeßcuteß saß jun li nimla palau Mar Rojo xcßabaß. Tîc mâ jun chic laj sâcß queßcana saß li tenamit Egipto.

10:20b.EXO.010.020 Li Kâcuaß Dios quixcacuubresi cuißchic xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi xic laj Israel.

10:21b.EXO.010.021 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Taksi lâ cuukß re nak tâkßojyînokß ru li cutan saß li tenamit Egipto. Nak teßbêk li cristian yal teßxchßeß aj chic lix beheb, chan li Dios.

10:22b.EXO.010.022 Laj Moisés quixtaksi li rukß. Ut chirix aßan quicana li tenamit saß kßojyîn. Oxib cutan tzßakal quicuan li kßojyîn saß li tenamit Egipto.

10:23b.EXO.010.023 Eb laj Egipto incßaß quiru queßril rib xban nak kßaxal cuißchic kßojyîn. Yal chunchûqueb aj chic saß lix naßajeb saß kßojyîn chiru li oxib cutan aßan. Mâ bar naru nequeßxic. Abanan eb laj Israel cutan saß li naßajej li cuanqueb cuiß.

10:24b.EXO.010.024 Ut laj faraón quixbok laj Moisés ut quixye re: —Ayukex. Lokßonihomak chak lê Dios. Cßamomak lê cocßal. Aban lê quetômk têcanab arin, chan.

10:25b.EXO.010.025 Laj Moisés quixye re: —Tento nak takacßam li kaquetômk re nak tomayejak chiru li kaDios. Takacßat li kamayej.

10:26b.EXO.010.026 Tento nak tâxic chixjunil li kaquetômk. Mâ jun takacanab. Saß xyânkeb aßan takasicß ru li takamayeja chiru li kaDios. Nak tocuulak, aran takil bar cuan li tâcßanjelak chokß kamayej, chan laj Moisés.

10:27b.EXO.010.027 Ut li Dios quixcacuubresi cuißchic xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi xic.

10:28b.EXO.010.028 Laj faraón quixye re laj Moisés: —Elen saß xnakß cuu chi junaj cua. Incßaß chic nacuaj rilbal âcuu. Relic chi yâl tinye âcue nak saß li cutan nak tincuil cuißchic âcuu, aran tatcâmk, chan.Laj Moisés quixye re: —Chi-uxmânk joß xaye. Nak tinêlk âcuiqßuin, incßaß chic tâcuil cuu, chan re.

10:29b.EXO.010.029 Laj Moisés quixye re: —Chi-uxmânk joß xaye. Nak tinêlk âcuiqßuin, incßaß chic tâcuil cuu, chan re.

11

11:1b.EXO.011.001 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Jun chic li raylal tintakla saß xbên laj faraón joß cuiß anchal saß xbên li tenamit Egipto. Ut riqßuin aßan texcanab chi xic laj faraón. Aban moco caßaj cuiß ta texcanab chi xic, texrâlina chi junaj cua.

11:2b.EXO.011.002 Anakcuan tâyeheb re laj Israel nak xicakeb chixtzßâmanquil li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin oro ut plata. Eb li cuînk teßxtzßâma riqßuineb li rech cuînkilal ut joßcan ajcuiß li ixk teßxtzßâma riqßuin li rech ixkilal, chan li Dios.

11:3b.EXO.011.003 Li Kâcuaß Dios quixkßunobresi xchßôleb li tenamit Egipto ut queßxcßam rib saß usilal riqßuineb laj Israel. Ut eb laj cßanjel chiru laj faraón joß eb ajcuiß chixjunileb laj Egipto queßx-oxlokßi chic laj Moisés.

11:4b.EXO.011.004 Ut laj Moisés quixye re laj faraón: —Joßcaßin xye li Kâcuaß Dios âcue. “Saß tuktu kßojyîn tincßut lin cuanquil saß li tenamit Egipto.

11:5b.EXO.011.005 Ut telajeßcâmk li xbêneb êralal. Mâ jun teßcolekß. Usta lâat aj faraón, kßaxal nim âcuanquil, tâcâmk li xbên âcualal. Ut teßcâmk ajcuiß xbên ralal lâ môs ixk li tîc mâcßaßeb xcuanquil. (Chixjunileb li xbên ralaleb laj Egipto talajeßcâmk, li cuanqueb xcuanquil ut li mâcßaßeb xcuanquil.) Ut talajeßcâmk ajcuiß chixjunil li xbên ral li quetômk.

11:6b.EXO.011.006 Saß li tenamit Egipto chixjunileb li cristian japjôkeb re chi yâbac xban xrahileb saß xchßôl. Mâ jun sut rabiom li yâbac chi joßcan chi moco tâabimânk mokon.

11:7b.EXO.011.007 Riqßuin aßan tâqßue retal nak eb laj Israel sicßbileb ru inban. Eb aßan mâcßaß teßxcßul, chi moco eb li xul. Chi tîc mâcßaß teßxcßul laj Israel. Chi moco li tzßiß teßcuobak,” chan li Dios.

11:8b.EXO.011.008 Laj Moisés quixye ajcuiß re laj faraón: —Chixjunileb laj cßanjel châcuu teßcuulak cuiqßuin ut teßxcuikßib rib chicuu chixtzßâmanquil. Teßxye cue, “Bânu usilal, ayu lâat âcuochbeneb chixjunileb laj Israel.” Ut chirix aßan tinêlk saß êyânk, chan laj Moisés. Ut mâ caßchßin xjoskßil laj Moisés nak qui-el riqßuin laj faraón.

11:9b.EXO.011.009 Junxil yebil chak re laj Moisés nak li Kâcuaß Dios quixye re: —Laj faraón incßaß tâabînk châcuu xban nak toj tincuaj tincßutbesi lin cuanquil chiruheb chixjunileb li tenamit Egipto.—Laj Moisés rochben laj Aarón sachba chßôlej li quilajeßxbânu chiru laj faraón. Aban li Kâcuaß Dios quixcacuubresi xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi êlc laj Israel saß li tenamit Egipto.

11:10b.EXO.011.010 Laj Moisés rochben laj Aarón sachba chßôlej li quilajeßxbânu chiru laj faraón. Aban li Kâcuaß Dios quixcacuubresi xchßôl laj faraón ut incßaß quixcanabeb chi êlc laj Israel saß li tenamit Egipto.

12

12:1b.EXO.012.001 Nak toj cuanqueb saß li tenamit Egipto laj Moisés ut laj Aarón, li Kâcuaß Dios quixye reheb:

12:2b.EXO.012.002 —Chalen anakcuan li po aßin, aßan chic xticlajic li chihab chokß êre lâex.

12:3b.EXO.012.003 Tâye reheb chixjunileb laj Israel nak saß li lajêb xbe li po aßin li cuînk teßxsicß junjûnk li carner re li jûnk cabal.

12:4b.EXO.012.004 Li incßaß qßuiheb saß rochocheb naru nequeßxxic chi cuaßac rochbeneb li rech cabal re nak teßxchoy xtiubal chixjunil lix tibel li carner. Teßxbir rix joß qßuial li teßxtzaca li junjûnk.

12:5b.EXO.012.005 Usta chibât, usta carner li têsicß, jun chihab cuânk re. Ut tento nak têlom li xul ut châbilak. Mâcßaßak xyajel.

12:6b.EXO.012.006 Nak ac xesicß aßan, têxoc. Saß li câlaju xbe li po nak ac namoynac, chêjunilex lâex aj Israel têcamsi li chßina carner li sicßbil ru êban.

12:7b.EXO.012.007 Têrach xquiqßuel li carner saß xbên li puerta joß ajcuiß saß xcaß pacßalil xcheßel li puerta saß lê rochoch li bar yôkex cuiß chi cuaßac.

12:8b.EXO.012.008 Saß li kßojyîn aßan têtiu li tib chi pombil. Têcuaß li caxlan cua xcomon li mâcßaß xchßamal ut têtiu ajcuiß li ichaj li cßa.

12:9b.EXO.012.009 Mêtiu li tib chi rax chi moco chi caltinbil. Chi pombil ban têtiu. Têpom chi tzßakal jun, rochben lix jolom joß ajcuiß li rok, li rukß ut li cuan chi saß. Caßaj cuiß lix tzßaj têrisi.

12:10b.EXO.012.010 Li joß qßuial li tâelaßânk mêxoc chokß re cuulaj. Cßatbil têbânu.

12:11b.EXO.012.011 Joßcaßin nak texcuaßak. Nak ac oc êre chi cuaßac, têqßue lix cßâmal êsaß, têqßue lê xâb ut cuânk lê xukß saß lê rukß. Têsêba êrib chi cuaßac. Aßan li kßojyîn nak lâin li Kâcuaß Dios tinnumekß saß li tenamit chi rakoc âtin.

12:12b.EXO.012.012 Saß li kßojyîn aßan lâin tincuulak saß li tenamit Egipto ut tincamsiheb chixjunileb li xbên alalbej saß xyânkeb laj Egipto, joßcan ajcuiß li xbên ral li quetômk. Ut lâin tinrakok âtin saß xbêneb lix dioseb li nequeßxlokßoni laj Egipto. Lâin li Kâcuaß Dios.

12:13b.EXO.012.013 Abanan li quicß li têqßue chire xpuertil lê rochoch, aßan êretalil chicuu. Nak tincuil li quicß, tîc tinnumekß saß lê rochoch. Mâ jun tâcâmk saß lê rochoch lâex nak yôkin chixcamsinquil li xbên ralaleb aj Egipto.

12:14b.EXO.012.014 Chalen anakcuan rajlal chihab texninkßeîk saß incßabaß saß li câlaju xbe li xbên po. Li ninkße aßin, aßan re xjulticanquil chanru nak xexincol.

12:15b.EXO.012.015 Chiru cuukub cutan yôkex chi ninkßeîk. Saß li xbên cutan têrisi saß lê rochoch chixjunil li naxqßue chi sîpocß li caxlan cua. Re li cuukub cutan li caxlan cua li têcuaß, aßan xcomon li mâcßaß xchßamal. Ut cui junak cristian tixcuaß li caxlan cua xcomon li cuan xchßamal, li cristian aßan tâisîk saß êyânk.

12:16b.EXO.012.016 Saß li xbên cutan têchßutub êrib re xlokßoninquil li Dios ut saß xcuuk li cutan têchßutub cuißchic êrib. Saß li cuib chi cutan aßan incßaß textrabajik. Caßaj cuiß lê tzacaêmk têyîb.

12:17b.EXO.012.017 Saß li ninkße aßin têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal xban nak saß li cutan aßin xexcuisi saß li tenamit Egipto. Re xjulticanquil li xinbânu êre, chalen anakcuan, texninkßeîk chi joßcaßin joß eb ajcuiß lê ralal êcßajol. Li cutan aßan têoxlokßi xban nak saß li cutan aßan quexcuisi saß li tenamit Egipto.

12:18b.EXO.012.018 Saß li câlaju xbe li xbên po nak ac namoynac, têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Joßcaßin têbânu toj saß li jun xcaßcßâl xbe li po.

12:19b.EXO.012.019 Cuukub cutan tzßakal mâcßaßak li caxlan cua li cuan xchßamal saß lê rochoch. Li ani tâcuaßok li caxlan cua li cuan xchßamal usta yal numecß yô saß êyânk, aßan tâisîk saß êyânk lâex aj Israel.

12:20b.EXO.012.020 Mêcuaß li caxlan cua xcomon li cuan xchßamal. Saß li junjûnk chi cab, têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal, chan li Dios.

12:21b.EXO.012.021 Tojoßnak laj Moisés quixbok chixjunileb li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel. Quixye reheb: —Têsicß lê carner ut têcamsi chokß reheb li cuanqueb saß lê rochoch.

12:22b.EXO.012.022 Lix quiqßuel têcßul saß junak ucßal. Têtzßa saß li quicß jun chßina jôb li pim hisopo xcßabaß. Têqßue li quicß saß xbên li puerta joß ajcuiß chiru li cheß li cuan xcaß pacßalil li puerta. Ut chetzßapak êrib saß lê rochoch ut mâ jun êre tâêlk toj saß li cutan jun chic.

12:23b.EXO.012.023 Li Dios tânumekß saß li junjûnk chi cab chi rakoc âtin saß xbêneb laj Egipto. Nak târil li quicß saß xbên li puerta ut chiru li cuib chi cheß li cuan saß xcaß pacßalil li puerta, li Kâcuaß Dios tânumekß saß li puerta aßan ut tixram lix be laj camsinel re nak incßaß tâoc saß lê rochoch chi camsînc.

12:24b.EXO.012.024 Ut chalen anakcuan lâex, joß eb ajcuiß lê ralal êcßajol, texninkßeîk rajlal chihab re xjulticanquil chanru nak quex-el chak saß li tenamit Egipto.

12:25b.EXO.012.025 Ut chi joßcaßin chexninkßeîk ut chexlokßonînk ajcuiß nak texcuulak saß li naßajej yechißinbil êre xban li Kâcuaß Dios.

12:26b.EXO.012.026 Nak eb lê ralal êcßajol teßxpatzß êre cßaßru xyâlal li ninkße li nequebânu,

12:27b.EXO.012.027 lâex têchßolob xyâlal chiruheb ut têye reheb: —Aßin li kamayej re li ninkße pascua re xjulticanquil chanru nak coxcol li Kâcuaß Dios nak quinumeß saß li tenamit Egipto chixcamsinquil li xbên ralaleb, chan laj Moisés. Ut eb laj Israel quilajeßxxulub xjolomeb ut queßxlokßoni li Kâcuaß Dios.

12:28b.EXO.012.028 Chixjunil li queßyeheß re laj Moisés ut laj Aarón xban li Kâcuaß Dios, queßxbânu chixjunileb laj Israel.

12:29b.EXO.012.029 Tuktu kßojyîn nak quinumeß li Dios ut quilajxcamsi li xbên ralaleb chixjunileb laj Egipto. Quixcamsi li xbên ralal laj faraón li kßaxal nim xcuanquil. Joßcan ajcuiß li cuanqueb saß tzßalam queßcamsîc ajcuiß li xbên ralaleb. Quilajeßcamsîc ajcuiß li xbên raleb lix quetômk chixjunileb, li cuanqueb xcuanquil ut li mâcßaßeb xcuanquil, chixjunileb li xbên alalbej aran Egipto quilajeßcamsîc.

12:30b.EXO.012.030 Chiru li kßojyîn aßan laj faraón quicuacli. Queßcuacli ajcuiß laj cßanjel chiru joß eb ajcuiß chixjunileb laj Egipto. Japjôqueb re chi yâbac chixjunileb laj Egipto xban nak camenakeb chic li xbên alalbej saß li junjûnk chi cab.

12:31b.EXO.012.031 Ut laj faraón chiru li kßojyîn aßan quixtakla resil riqßuin laj Moisés ut laj Aarón. Quixye reheb: —Cuaclinkex. Elenkex saß junpât. Cßamomak chêrix chixjunileb laj Israel. Ayukex ut lokßonihomak ru lê Dios joß xeye cue.

12:32b.EXO.012.032 Cßamomak ajcuiß chêrix lê quetômk joß xeye. Sêbahomak êrib ut elenkex. Ut textijok chicuix, chan laj faraón.

12:33b.EXO.012.033 Ut eb laj Egipto queßxtzßâma ajcuiß chiruheb laj Israel nak teßxsêba rib chi xic. Queßxye reheb: —Ayukex. Sêbahomak êrib chi xic. Mâre tocâmk ajcuiß lâo cui lâex incßaß texxic, chanqueb.

12:34b.EXO.012.034 Tojoßnak eb laj Israel queßxcßam xkßemal lix caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Queßxlan lix yokßlebeb saß lix tßicr ut queßrîka.

12:35b.EXO.012.035 Ac quilajeßxbânu laj Israel joß queßyeheß reheb xban laj Moisés. Quilajeßxtzßâma riqßuineb laj Egipto li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin oro ut plata joß ajcuiß li rakßeb.

12:36b.EXO.012.036 Ut xban nak li Dios quixbânu nak eb laj Egipto queßxcßam rib saß usilal riqßuineb laj Israel, aß yal cßaßru li queßxtzßâma, queßqßueheß reheb. Chi joßcaßin eb laj Israel quiru queßrisi chiruheb laj Egipto nabal lix biomaleb.

12:37b.EXO.012.037 Ut chixjunileb laj Israel queßel saß li tenamit Ramesés ut queßcôeb saß li tenamit Sucot. Cuakib ciento mil chi cuînk queßcôeb chi rok. Eb li ixk joß ajcuiß eb li cocßal mâcßaßeb saß ajl.

12:38b.EXO.012.038 Ut cuanqueb ajcuiß laj Egipto li queßcôeb saß xyânkeb laj Israel. Ut mâ caßchßin xqßuial li quetômk queßxcßam nak queßcôeb.

12:39b.EXO.012.039 Xban nak queßisîc saß junpât saß li tenamit Egipto, mâcßaß xcuaheb yîbanbil nak queßcôeb. Riqßuin lix kßemal li caxlan cua queßxyîb lix cuaheb xcomon li mâcßaß xchßamal.

12:40b.EXO.012.040 Eb laj Israel câhib ciento riqßuin lajêb xcaßcßâl chihab queßcuan saß li tenamit Egipto.

12:41b.EXO.012.041 Tzßakal câhib ciento riqßuin lajêb xcaßcßâl chihab nak queßel chixjunileb li ralal xcßajol li Dios saß li tenamit Egipto.

12:42b.EXO.012.042 Saß li kßojyîn aßan li Kâcuaß Dios quixcßacßaleheb chi us re nak târisiheb saß li tenamit Egipto. Ut riqßuin aßan chalen anakcuan eb laj Israel nequeßxyoßle li kßojyîn aßan re xjulticanquil chanru nak li Dios quirisiheb chak saß li tenamit Egipto.

12:43b.EXO.012.043 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés ut laj Aarón: —Joßcaßin nak texninkßeîk re xjulticanquil chanru nak quexcoleß nak quilajeßcamsîc li xbên ralaleb laj Egipto. Mâ jun jalan xtenamit tâtzacânk re li tzacaêmk aßin.

12:44b.EXO.012.044 Eb li lokßbil môs cui xeßxcßul li circuncisión târûk teßxtzaca li tzacaêmk aßan.

12:45b.EXO.012.045 Abanan eb li tojbil môs ut eb li jalan xtenamiteb incßaß naru teßxtzaca.

12:46b.EXO.012.046 Têbânu saß junak cab. Incßaß têjor li bak ut incßaß têrisi li tib chirix cab.

12:47b.EXO.012.047 Chixjunileb laj Israel teßxbânu aßin.

12:48b.EXO.012.048 Cui cuanqueb jalan xtenamit saß êyânk teßraj teßoquênk saß li ninkße aßin, tento nak chixjunileb li cuînk teßxcßul li circuncisión. Nak ac xeßxcßul li circuncisión, êcomonakeb chic ut naru chic teßxtzaca li tzacaêmk aßin. Aban mâ jun naru tâtzacânk re cui mâjiß xcßul li circuncisión.

12:49b.EXO.012.049 Juntakßêtakeb chic li chakßrab chokß êre joß ajcuiß reheb li jalan xtenamiteb.

12:50b.EXO.012.050 Ut joß quixye li Kâcuaß Dios reheb laj Moisés ut laj Aarón, joßcan quilajeßxbânu chixjunileb laj Israel.Ut saß li cutan aßan li Kâcuaß Dios quilajrisiheb chak laj Israel saß li tenamit Egipto. Nequeßtzololnac nak queßel laj Israel chi junjûnk chßûtal aran Egipto.

12:51b.EXO.012.051 Ut saß li cutan aßan li Kâcuaß Dios quilajrisiheb chak laj Israel saß li tenamit Egipto. Nequeßtzololnac nak queßel laj Israel chi junjûnk chßûtal aran Egipto.

13

13:1b.EXO.013.001 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés:

13:2b.EXO.013.002 Têkßaxtesi saß cuukß chixjunileb li xbên ralaleb laj Israel ut têkßaxtesi ajcuiß chixjunileb li xbên raleb li xul. Eb aßan cue lâin, chan.

13:3b.EXO.013.003 Laj Moisés quixye reheb: —Saß li cutan aßin re li po Abib xcßabaß, li Kâcuaß Dios xexrisi chak saß li tenamit Egipto bar quexcßanjelac cuiß chak chokß rahobtesinbil môs. Rajlal chihab texninkßeîk re xjulticanquil li cutan aßin, ut mêcuaß li caxlan cua li cuan xchßamal.

13:4b.EXO.013.004 Chijulticokß êre nak riqßuin xnimal xcuanquil li Dios quexrisi chak saß li tenamit aßan.

13:5b.EXO.013.005 Texninkßeîk rajlal chihab saß li po aßin nak cuânkex saß li naßajej li yô cuiß chêcßambal li Kâcuaß Dios. Aßan li châbil naßajej li quiyechißîc reheb lê xeßtônil yucuaß junxil ut têrêchani ajcuiß lâex. Aßan li naßajej cuanqueb cuiß laj cananeo, laj heteo, laj amorreo, laj heveo ut laj jebuseo.

13:6b.EXO.013.006 Cuukub cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Saß xcuuk li cutan tâcuânk li ninkße saß xcßabaß li Kâcuaß Dios re xnimanquil ru.

13:7b.EXO.013.007 Cuukub cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Incßaß tâcuânk saß êyânk li caxlan cua li nasipoß. Ut incßaß ajcuiß tâcuânk saß lê rochoch li na-oc chokß xchßamal li caxlan cua.

13:8b.EXO.013.008 Ut saß li cutan aßan têye reheb lê ralal êcßajol nak li ninkße li nequebânu, aßan re xjulticanquil nak li Kâcuaß Dios qui-isin chak êre saß li tenamit Egipto.

13:9b.EXO.013.009 Li ninkße aßin tâcßanjelak chokß êre re xjulticanquil nak junelic cuânk saß êchßôl li râtin li Dios. Têserakßi ajcuiß li râtin li Dios xban nak riqßuin lix nimal xcuanquilal, li Dios quexrisi chak saß li tenamit Egipto.

13:10b.EXO.013.010 Rajlal chihab texninkßeîk. Ac chßolchßo cßaßru li cutan texninkßeîk cuiß.

13:11b.EXO.013.011 Li Kâcuaß Dios texcßam saß li tenamit bar cuanqueb cuiß laj cananeo. Ut lâex têrêchani li naßajej li quixyechißi li Dios reheb lê xeßtônil yucuaß junxilaj ut quixyechißi ajcuiß êre lâex.

13:12b.EXO.013.012 Nak cuânkex aran lâex têkßaxtesi saß rukß li Dios li xbên êralal. Ut têkßaxtesi ajcuiß re chixjunil li xbên raleb lê quetômk li têlom.

13:13b.EXO.013.013 Li xbên raleb li bûr, carner têqßue chokß rûchil. Cui incßaß têqßue rûchil, tento nak têtok xcux li chßina bûr. Ut tento ajcuiß nak têmayeja junak xul chokß rûchil li xbên êralal.

13:14b.EXO.013.014 Mokon chic lê ralal êcßajol teßxpatzß êre cßaßru xyâlal li nequebânu. Lâex têye reheb, “Nakabânu aßin re xjulticanquil nak riqßuin xnimal xcuanquilal li Dios corisi chak saß li tenamit Egipto bar cocuan cuiß chak chokß rahobtesinbil môs.

13:15b.EXO.013.015 Laj faraón quixcacuubresi xchßôl ut incßaß coxcanab chi êlc saß li tenamit Egipto. Ut li Kâcuaß Dios quixqßueheb chi câmc chixjunileb li xbên ralaleb laj Egipto. Quixqßueheb ajcuiß chi câmc li xbên ral li quetômk. Re xjulticanquil li xbânu li Dios, lâin ninmayeja chiru li Dios li xbên raleb lin xul. Ut tinqßue chokß rûchil li xbên cualal”, chaßkex reheb lê ralal êcßajol.

13:16b.EXO.013.016 Li ninkße aßan tâcßanjelak êre re xjulticanquil nak junelic cuânk saß êchßôl li râtin li Dios xban nak riqßuin lix nimal xcuanquil li Dios quexrisi chak Egipto, chan laj Moisés.

13:17b.EXO.013.017 Nak laj faraón quixcanabeb chi xic laj Israel, nachß raj li be li nanumeß saß xtenamiteb laj filisteo, aban li Dios incßaß quixcßameb aran. Quixye li Dios: —Mâre teßpletik eb laj filisteo riqßuineb laj Israel ut mâre tâchßinâk xchßôleb ut teßxic cuißchic xcaß sut Egipto, chan.

13:18b.EXO.013.018 Li Dios quixcßameb aßan saß li chaki chßochß saß xjayal li palau Mar Rojo xcßabaß. Nequeßtzololnac nak queßel chi junjûnk chßûtal saß li tenamit Egipto.

13:19b.EXO.013.019 Laj Moisés quixcßam xbakel li camenak José chirixeb nak queßcôeb. Quicßameß xbakel xban nak junxilaj laj José quixye reheb li ralal xcßajol: —Chi yâl li Kâcuaß Dios texrisi saß li tenamit aßin. Têcßam lin bakel chêrix nak tex-êlk arin, chan.

13:20b.EXO.013.020 Ut nak queßel saß li naßajej Sucot xcßabaß, queßcôeb toj saß li naßajej Etam li cuan chire li chaki chßochß.

13:21b.EXO.013.021 Cuan nak queßbêc chi kßek chi cutan. Chiru li cutan li Kâcuaß Dios quicßamoc be chiruheb riqßuin jun chok ut chiru li kßojyîn quicßamoc be riqßuin jun xam saß choxa re xcutanobresinquil ruheb lix beheb.Li chok ut li xam cuan chi junelic. Incßaß napaltoß chi cßamoc be chiruheb.

13:22b.EXO.013.022 Li chok ut li xam cuan chi junelic. Incßaß napaltoß chi cßamoc be chiruheb.

14

14:1b.EXO.014.001 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés:

14:2b.EXO.014.002 —Ye reheb laj Israel nak jalan li be teßxcßam toj jun pacßal li naßajej Pi-hahirot. Saß xyi li naßajej Migdol ut li palau saß xjayal li naßajej Baal-zefón têyîb lê muhebâl chire li palau.

14:3b.EXO.014.003 Laj faraón tixye nak xsach li be chiruheb saß li chaki chßochß. Aran incßaß naru teßnumekß, chaßak.

14:4b.EXO.014.004 Ut lâin tincacuubresi xchßôl laj faraón ut laj faraón textâke lâex aj Israel re nak texsukßisi chak. Ut kßaxal cuißchic tânimobresîk lin cßabaß xban laj faraón ut eb lix soldado. Ut eb laj Egipto teßxnau nak lâin li Kâcuaß Dios, chan li Dios re laj Moisés. Ut eb laj Israel queßxbânu joß quixye li Kâcuaß Dios.

14:5b.EXO.014.005 Nak quirabi nak ac xeßel laj Israel, laj faraón joß eb ajcuiß laj cßanjel chiru queßyotßeß xchßôl nak queßxcanabeb chi xic. Eb aßan queßxye: —¿Ma us ta biß nak xkacanabeb chi xic ut xocana chi mâcßaß chic kamôs? chanqueb.

14:6b.EXO.014.006 Tojoßnak laj faraón quixtakla xbokbaleb lix soldado. Ut quixtakla ajcuiß xcßambaleb lix carruaje.

14:7b.EXO.014.007 Xbên cua quixtakla li cuakib ciento lix carruaje li mas châbil. Chirix aßan quixtakla chixjunileb li incßaß mas châbil. Queßcôeb ajcuiß li nequeßtaklan reheb.

14:8b.EXO.014.008 Li Kâcuaß Dios quixcacuubresi xchßôl laj faraón lix reyeb laj Egipto re nak tixtâkeheb laj Israel. Ut eb laj Israel nequeßtzololnac chi xic. Ut li Kâcuaß Dios yô chi cßamoc be chiruheb riqßuin lix nimal xcuanquilal.

14:9b.EXO.014.009 Eb laj Egipto queßxtâkeheb laj Israel. Queßcôeb lix cacuây laj faraón joß ajcuiß eb lix carruaje. Queßcôeb chixjunileb lix soldado. Ut coxeßxtauheb xmuhebâl laj Israel jun pacßal li naßajej Pi-hahirot chire li palau saß xjayal li naßajej Baal-zefón.

14:10b.EXO.014.010 Nak queßril laj Israel nak yôqueb chi nachßoc laj faraón rochbeneb chak lix soldado quilajeßsach xchßôl ut cßajoß nak queßxucuac. Japjôqueb re chiru li Kâcuaß Dios.

14:11b.EXO.014.011 Ut queßxye re laj Moisés: —¿Ma mâcßaß muklebâl aran Egipto? ¿Cßaßut nak xoâcßam chak arin chi câmc saß li chaki chßochß? ¿Cßaßut nak xabânu ke chi joßcaßin? ¿Cßaßru rajbal nak xoâcuisi saß li tenamit Egipto?

14:12b.EXO.014.012 Nak toj cuanco aran xkaye âcue nak toâcanab chi trabajic riqßuineb laj Egipto. Us raj chokß ke li trabajic riqßuineb chiru nak toeßxcamsi arin saß li chaki chßochß, chanqueb.

14:13b.EXO.014.013 Laj Moisés quixye reheb: —Mexxucuac. Cacuubresihomak ban êchßôl. Hôn nequeril chanru nak tocolekß xban li Kâcuaß Dios. Eb laj Egipto li yôquex chi rilbal anakcuan mâ jun cua chic têril ruheb.

14:14b.EXO.014.014 Lâex mexcßoxlac. Mâcuaß lâex texpletik. Li Kâcuaß Dios ban tâpletik riqßuineb chokß êrûchil, chan laj Moisés.

14:15b.EXO.014.015 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —¿Cßaßru nequeroybeni? Ye reheb li cristian nak xicakeb.

14:16b.EXO.014.016 Lâat tâtaksi lâ xukß ut tâteleb lâ cuukß saß xbên li palau re nak tixjach rib li haß. Tincanab chi chaki lê be re nak texnumekß saß li palau.

14:17b.EXO.014.017 Lâin tincacuubresi xchßôleb laj Egipto re nak teßxic chêrix. Ut riqßuin li tinbânu riqßuineb laj faraón joß eb ajcuiß chixjunileb lix soldado, joß ajcuiß eb lix carruaje, kßaxal cuißchic teßxqßue inlokßal eb laj Israel.

14:18b.EXO.014.018 Ut chixjunileb laj Egipto teßxqßue retal nak lâin li tzßakal Dios. Teßxqßue incuanquil nak teßril nak kßaxal nim incuanquilal saß xbên laj faraón ut chixjunileb lix soldado joß ajcuiß eb lix carruaje, chan li Dios.

14:19b.EXO.014.019 Ut lix ángel li Dios li yô chi cßamoc be chiruheb laj Israel quixjal xnaßaj. Quicana chi ixbej. Joßcan ajcuiß li chok cô chi ixbej.

14:20b.EXO.014.020 Li chok quicana saß xyiheb laj Israel ut laj Egipto. Chi joßcan quikßojyînoß lix beheb laj Egipto ut eb laj Israel cutan yôqueb cuiß chi xic. Quinumeß li kßojyîn ut incßaß queßcuulac cuanqueb cuiß laj Israel.

14:21b.EXO.014.021 Tojoßnak laj Moisés quixqßue li rukß saß xbên li palau. Li Kâcuaß Dios quixtakla jun cacuil ikß li nachal chak saß releb li sakße. Yô li ikß chixjunil li kßojyîn ut xban li ikß li palau quixjach rib ut quixchakihobresi lix beheb laj Israel li teßnumekß cuiß saß li palau.

14:22b.EXO.014.022 Ut eb laj Israel saß chaki chßochß queßnumeß nak quixjach rib li haß. Chanchan li tzßac quicana li haß saß xcaß pacßalil li be.

14:23b.EXO.014.023 Ut chixjunileb lix soldado laj faraón joß eb ajcuiß lix carruaje yôqueb chixtâkenquileb laj Israel. Queßoc ajcuiß saß xyi li palau saß li chaki be.

14:24b.EXO.014.024 Nak yô chi sakêuc cuan li Kâcuaß Dios saß li chok ut saß li xam. Quirileb laj Egipto ut quixtakla li raylal saß xbêneb.

14:25b.EXO.014.025 Ut eb li carruaje queßxtiquib tßilc. Chßaßaj chic nak yôqueb chi xic. Eb laj Egipto queßxucuac ut queßxye chi rilbileb rib: —Us tosukßîk. Us toêlelik chiruheb laj Israel. Li Kâcuaß Dios yô xtenkßanquileb aßan ut lâo aj Egipto xicß yô chikilbal, chanqueb.

14:26b.EXO.014.026 Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Teleb lâ cuukß saß xbên li palau re nak tixjunaji rib li haß ut tâxic saß xbêneb laj Egipto rochbeneb lix carruaje, chan.

14:27b.EXO.014.027 Ut saß li cutan aßan toj ekßela laj Moisés quixqßue li rukß saß xbên li palau. Ut li haß quixjunaji rib. Riqßuin li quixbânu li Dios, eb laj Egipto queßxsach xnaßleb saß xyi li palau ut queßêlelic raj saß li haß.

14:28b.EXO.014.028 Aban quixcßul cuißchic rib li haß ut queßmukun rubel chixjunileb laj Egipto joß eb ajcuiß li carruaje li yôqueb cuiß chi tâkênc reheb laj Israel. Queßosoß chixjunileb. Mâ jun chic queßcoleß.

14:29b.EXO.014.029 Ut eb laj Israel ac xeßnumeß jun pacßal li palau saß li chaki chßochß. Chanchan li tzßac quicana li haß saß xcaß pacßalil li be nak queßnumeß.

14:30b.EXO.014.030 Joßcaßin nak li Kâcuaß Dios quixcoleb laj Israel saß rukßeb laj Egipto saß li cutan aßan. Ut xban xcuanquil li Kâcuaß Dios, eb laj Egipto queßcam saß li palau. Eb laj Israel queßril nak camenakeb chic laj Egipto chire li palau.Ut eb laj Israel queßxxucua ru ut queßxlokßoni li Kâcuaß Dios nak queßril li quixbânu reheb laj Egipto. Queßxpâb li Dios ut queßabin chiru laj Moisés xban nak aßan aj cßanjel chiru li Dios.

14:31b.EXO.014.031 Ut eb laj Israel queßxxucua ru ut queßxlokßoni li Kâcuaß Dios nak queßril li quixbânu reheb laj Egipto. Queßxpâb li Dios ut queßabin chiru laj Moisés xban nak aßan aj cßanjel chiru li Dios.

15

15:1b.EXO.015.001 Laj Moisés rochbeneb laj Israel queßbichan re xlokßoninquil li Kâcuaß Dios. Aßin lix bicheb: Lâin tinbichânk chiru li Kâcuaß Dios xban nak kßaxal nim lix cuanquilal. Quixcanabeb chi osocß saß li haß li cacuây joß eb ajcuiß li cuanqueb chirix.

15:2b.EXO.015.002 Li Kâcuaß Dios naxqßue incuanquilal. Xban aßan ninbichan. Li Dios aßan quinixcol. Aßan lin Dios ut aßan tinlokßoni. Aßan ajcuiß lix Dios lin yucuaß ut aßan tinnima ru.

15:3b.EXO.015.003 Li Dios numtajenak xcuanquil saß xbêneb li xicß nequeßiloc ke. Kâcuaß Dios xcßabaß.

15:4b.EXO.015.004 Quixcanabeb chi osocß saß li haß lix carruaje laj faraón joß eb ajcuiß lix soldado. Lix soldado li kßaxal tzolbileb queßosoß saß li Caki Palau.

15:5b.EXO.015.005 Quixjunaji rib li haß saß xbêneb. Queßcôeb rubel li haß joß nak nasube li pec saß li haß.

15:6b.EXO.015.006 At Kâcuaß, kßaxal nim lâ cuanquilal. Caqßue lâ cuukß saß xbêneb li queßrahobtesin chak ke ut xeßosoß.

15:7b.EXO.015.007 Riqßuin xnimal lâ cuanquilal xasacheb li queßxyal xnimobresinquil rib châcuu. Cacßutbesi lâ joskßil chiruheb ut quilajeßosoß joß nak na-osoß li qßuim nak nacuteß saß xam.

15:8b.EXO.015.008 Chanchan apunbil xabânu nak xajach ru li palau. Chanchan li tzßac quicana li haß saß xcaß pacßalil li be saß xyi li palau.

15:9b.EXO.015.009 Eb li xicß queßiloc ke queßxye: —Takatâkeheb. Takachapeb laj Israel. Takêchani li cßaßak re ru cuan reheb. Takabânu li cßaßru takaj reheb. Riqßuin li kachßîchß takacamsiheb, chanqueb laj Egipto.

15:10b.EXO.015.010 Xatakla li cacuil ikß ut quixjunaji rib li haß saß xbêneb. Joß li chßîchß li kßaxal âl, nak quilajeßsubeß rubel haß.

15:11b.EXO.015.011 Mâcßaß chic junak dios joß lâat, at Kâcuaß. Mâ ani chic junak cuan xtîquilal joß lâ tîquilal lâat. Mâ ani chic junak nim xcuanquil joß lâ nimajcual cuanquilal lâat. Mâ ani chic junak naru tâbânûnk re li sachba chßôlej xabânu lâat.

15:12b.EXO.015.012 Nak xacßutbesi lâ cuanquil chiruheb quilajeßosoß chixjunileb.

15:13b.EXO.015.013 Xban nak kßaxal nim lâ cuusilal, lâat yôcat chi cßamoc be chiku ut xoâcol. Riqßuin lix nimal âcuanquilal toâcßam saß li naßajej li xayechißi ke junxilaj.

15:14b.EXO.015.014 Eb li jalaneb xtenamit teßrabi resil li cßaßru xabânu. Ut sicsotkeb xbaneb xxiu. Ut cßajoß nak teßxucuak laj filisteo.

15:15b.EXO.015.015 Mâ caßchßin nak teßxucuak eb li nequeßtaklan saß xbêneb laj Edom. Sicsotkeb xbaneb xxiu li cuanqueb xcuanquil saß xyânkeb laj Moab. Teßsachk xchßôl chixjunileb laj cananeo.

15:16b.EXO.015.016 Chacuocsiheb taxak xxiuheb chixjunil li tenamit. Mem ta cheßcanâk nak teßrabi lix nimal lâ cuanquilal re nak lâo li tenamit li xasicß ru tonumekß saß xyânkeb.

15:17b.EXO.015.017 Toâcßam saß li tzûl li sicßbil ru âban li cuan saß li naßajej li xayechißi chak ke junxilaj. Toâqßue chi cuânc saß li naßajej li xakabanbil âban re nak tatkalokßoni.

15:18b.EXO.015.018 Acuabej Dios, lâat tâtaklânk saß kabên riqßuin xnimal lâ cuanquilal chijunelic kße cutan.

15:19b.EXO.015.019 Chixjunileb lix cacuâyeb ut lix carruaje, joß ajcuiß chixjunileb lix soldado laj faraón quilajeßcôeb rubel li haß nak quixjunaji rib li palau xban xcuanquil li Kâcuaß Dios. Abanan lâo aj Israel conumeß saß chaki chßochß saß xyi li palau.

15:20b.EXO.015.020 Lix María li ranab laj Aarón aßan jun xprofeta li Dios. Lix María quixchap jun lix chßina cuajb pandero xcßabaß. Ut quicßamoc be chiruheb li rech ixkilal chirecßasinquileb lix pandero ut chi xajoc re xlokßoninquil li Dios.

15:21b.EXO.015.021 Lix María quixbicha li bich aßin: Bichanko chiru li Kâcuaß Dios xban nak kßaxal nim lix cuanquilal. Quixcuteb chi haß li cacuây joß eb ajcuiß li cuanqueb chirix, chan nak quibichan.

15:22b.EXO.015.022 Laj Moisés quicßamoc be chiruheb laj Israel nak queßel chire li Mar Rojo. Queßcôeb saß li chaki chßochß Shur xcßabaß. Oxib cutan queßbêc saß li chaki chßochß ut mâ bar queßxtau li haß.

15:23b.EXO.015.023 Queßcuulac saß jun li naßajej bar queßxtau jun li haß. Li haß aßan incßaß naru rucßbal xban nak cßa. Xban nak cßa li haß quixcßabaßin li naßajej aßan Mara.

15:24b.EXO.015.024 Eb laj Israel queßchal xjoskßileb ut queßoc chi cuechßînc chiru laj Moisés ut queßxye re: —¿Anakcuan cßaßru takucß? chanqueb.

15:25b.EXO.015.025 Ut laj Moisés quitijoc chiru li Kâcuaß Dios. Li Dios quixcßut jun tôn li cheß chiru laj Moisés. Laj Moisés quixcut li cheß aßan saß li haß ut quichâbiloß li haß. Sa chic rucßbal. Li Kâcuaß Dios quixqßue jun li chakßrab reheb ut quixyaleb saß lix pâbâleb.

15:26b.EXO.015.026 Quixye reheb: —Junelic têrabi li cuâtin. Têbânu li tîquilal chicuu. Lâex têpâb lin chakßrab. Cui têbânu chixjunil li texintakla cuiß, incßaß tinqßue li yajel saß êbên, li quinqßue saß xbêneb laj Egipto. Lâin li Kâcuaß Dios. Lâin li ninqßuirtesin êre, chan li Dios.Queßcuulac saß jun li naßajej Elim xcßabaß. Aran cuanqueb cablaju li yußam haß ut cuanqueb ajcuiß lajêb xcâcßâl li nînki cheß palmera. Ut aran quilajeßxyîb xmuhebâl chire eb li haß.

15:27b.EXO.015.027 Queßcuulac saß jun li naßajej Elim xcßabaß. Aran cuanqueb cablaju li yußam haß ut cuanqueb ajcuiß lajêb xcâcßâl li nînki cheß palmera. Ut aran quilajeßxyîb xmuhebâl chire eb li haß.

16

16:1b.EXO.016.001 Jun po riqßuin oßlaju cutan reliqueb chak Egipto nak queßel chixjunileb laj Israel saß li naßajej Elim. Coxeßxtau li chaki chßochß Sin xcßabaß li nacana saß xyiheb li naßajej Elim ut Sinaí.

16:2b.EXO.016.002 Ut aran saß li chaki chßochß aßan chixjunileb queßoc chixchßißchßißinquil laj Moisés ut laj Aarón.

16:3b.EXO.016.003 Queßxye reheb: —Incßaß ta peß cuan co-el chak Egipto. Kßaxal us raj nak coxcamsi ta li Kâcuaß Dios nak toj cuanco chak saß li tenamit Egipto. Aran sa cuanco cuiß. Cuan katib ut cuan kacaxlan cua ut nujenako chi junelic. Ut lâex xoêcßam chak arin saß li chaki chßochß ut yôco chi xcuybal li kasaß ut câmc ke xban cueßej, chanqueb.

16:4b.EXO.016.004 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Anakcuan tâcuil cßaßru tinbânu. Lâin tintakla chak lê cua saß choxa. Rajlal cutan eb li cristian teßxxoc li joß qßuial teßxcuaß chiru li jun cutan. Tincuil ma yôqueb chixpâbanquil lin chakßrab.

16:5b.EXO.016.005 Ut saß xcuak li cutan teßxxoc tzßakal re cuib cutan, chan li Dios.

16:6b.EXO.016.006 Queßchakßoc laj Moisés ut laj Aarón, ut queßxye reheb chixjunileb laj Israel: —Anakcuan saß li ecuu aßin, lâex tênau nak li Kâcuaß Dios, aßan li qui-isin chak êre saß li tenamit Egipto.

16:7b.EXO.016.007 Cuulaj ekßela têril xnimal xlokßal li Kâcuaß Dios. Aßan xrabi nak yôquex chixchßißchßißinquil. ¿Aniho lâo nak yôquex chikacuechßinquil?—

16:8b.EXO.016.008 Laj Moisés quixye ajcuiß reheb: —Rajlal ecuu li Kâcuaß Dios tixqßue chak lê tib re têtzaca ut rajlal ekßela tixqßue chak lê cua li joß qßuial têraj. Li Kâcuaß Dios xrabi nak yôquex chi cuechßînc. ¿Aniho lâo nak yôquex chikacuechßinquil? Moco lâo ta yôquex chikacuechßinquil. Li Kâcuaß Dios ban li yôquex chixcuechßinquil.—

16:9b.EXO.016.009 Laj Moisés quixye re laj Aarón: —Joßcaßin tâye reheb chixjunileb laj Israel, “Quimkex. Chßutubomak êrib chiru li Kâcuaß Dios. Aßan xrabi nak yôquex chi cuechßînc,” chaßkat reheb.—

16:10b.EXO.016.010 Ut nak laj Aarón yô chi âtinac riqßuineb laj Israel, queßiloc saß li chaki chßochß ut aran queßril nak li Kâcuaß Dios quixcßutbesi lix lokßal chiruheb saß li chok.

16:11b.EXO.016.011 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés:

16:12b.EXO.016.012 —Lâin xcuabi nak yôqueb chi cuechßînc laj Israel. Tâye reheb nak joßcaßin xinye lâin. “Rajlal ecuu textißok tib ut ekßela texcuaßak cua. Chi joßcan tênau nak lâin li Kâcuaß lê Dios”, chan li Dios.

16:13b.EXO.016.013 Ut joßcan qui-uxman. Nak ac ecuu chic quilajeßchal nabaleb laj tônkß saß li naßajej li cuanqueb cuiß. Ut nak quisakêu, cßajoß lix chußque cuan aran.

16:14b.EXO.016.014 Nak nachakic li xchußque, natßoroxin chic saß xbên chßochß li teßxyîb chokß xcuaheb.

16:15b.EXO.016.015 Nak eb laj Israel queßril aßan, queßxye chi ribileb rib: —¿Cßaß put ru aßan? chanqueb xban nak mâ jun sut rilomeb. Ut laj Moisés quixye reheb: —Aßin lê tzacaêmk li xqßue chak êre li Kâcuaß Dios.

16:16b.EXO.016.016 Li Dios quixye nak chêjunilex têxoc li joß qßuial naru têcuaß. Têxoc junjûnk cocß chacach chêjûnkal, chan.

16:17b.EXO.016.017 Ut eb laj Israel queßxbânu chi joßcan. Cuan queßxxoc nabal ut cuan queßxxoc caßchßin ajcuiß.

16:18b.EXO.016.018 Tzßakal tzßakal li queßxxoc. Li queßxxoc nabal, mâcßaß li qui-elaßan. Ut li queßxxoc caßchßin, tzßakal ajcuiß reheb xban nak joß xqßuialeb saß rochocheb, joßcan ajcuiß xqßuial li queßxxoc.

16:19b.EXO.016.019 Laj Moisés quixye reheb: —Mâcßaß relaß têcßûla re cuulaj, chan.

16:20b.EXO.016.020 Cuan li incßaß queßabin chiru laj Moisés. Cuan li queßxcßûla re cuulaj. Ut quichuhoß ut quimotzoßin. Ut laj Moisés quipoß riqßuineb.

16:21b.EXO.016.021 Cuulaj cuulaj queßxxoc li joß qßuial naru teßxcuaß. Ut nak quitikcuoß li sakße quihaßoß li joß qßuial incßaß queßxxoc.

16:22b.EXO.016.022 Saß xcuak li cutan queßxxoc re cuib cutan. Caßcab cocß chacach queßxxoc chixjûnkaleb. Ut eb li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel queßcôeb xpatzßbal re laj Moisés cßaßut nak queßxbânu chi joßcan.

16:23b.EXO.016.023 Laj Moisés quixye reheb: —Joßcan xye li Kâcuaß Dios. Cuulaj li hilobâl cutan. Aßan jun lokßlaj cutan chiru li Kâcuaß Dios. Têjora li joß qßuial têraj ut têchik li joß qßuial têraj ut li tâelaßânk naru têxoc re cuulaj, chan.

16:24b.EXO.016.024 Joß quixye laj Moisés reheb, joßcan queßxbânu. Ut incßaß quichuhoß chi moco quimotzoßin.

16:25b.EXO.016.025 Joß cuulajak chic laj Moisés quixye reheb: —Anakcuan incßaß tixqßue li tzacaêmk li Kâcuaß Dios xban nak anakcuan hilobâl cutan. Têcuaß li qui-elaßan ecuêr.

16:26b.EXO.016.026 Saß xcuuk li cutan mâcßaß tâcuânk xban nak hilobâl cutan aßan. Cuakib cutan ajcuiß têxoc lê tzacaêmk, chan laj Moisés.

16:27b.EXO.016.027 Saß xcuuk li cutan cuan queßcôeb chi xxocbal ut mâcßaß queßxtau.

16:28b.EXO.016.028 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —¿Cßaßut nak incßaß nequeßabin chicuu?

16:29b.EXO.016.029 Lâin xinqßue êre li hilobâl cutan re nak texhilânk. Xban aßan xinye êre nak saß xcuak li cutan têxoc re cuib cutan, chan li Dios.

16:30b.EXO.016.030 Tojoßnak eb li cristian queßhilan saß xcuuk li cutan.

16:31b.EXO.016.031 Eb laj Israel maná queßxqßue chokß xcßabaß li tzacaêmk aßan. Li maná sak ut chanchan riyajil li culantro. Lix sahil chanchan yîbanbil caxlan cua riqßuin xyaßal cab.

16:32b.EXO.016.032 Laj Moisés quixye reheb. —Aßin li quixye li Kâcuaß Dios. Têxoc jun chßina chacachak li maná re xcßutbal chiruheb lê ralal êcßajol chanru li tzacaêmk li quixqßue chak êre nak cuanquex chak saß li chaki chßochß re nak lê ralal êcßajol teßril chanru li tzacaêmk quetzaca chak nak quexcuisi chak saß li tenamit Egipto, chan li Dios êre.

16:33b.EXO.016.033 Laj Moisés quixye re laj Aarón: —Tâxoc li maná aßin saß jun cßûlebâl ut tâqßue aßan saß li naßajej bar takalokßoni cuiß li Dios. Ut mokon têcßut chiruheb lê ralal êcßajol, chan.

16:34b.EXO.016.034 Laj Aarón quixbânu joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß Dios. Quixcßûla li maná re nak mokon tixqßue saß li naßajej tâcßulâk cuiß li pec li tzßîbanbil cuiß li lajêb chi chakßrab.

16:35b.EXO.016.035 Caßcßâl chihab queßxcuaß li maná toj retal queßcuulac saß li nubâl re li châbil naßajej. Canaán xcßabaß li naßajej aßan.Lajêb cocß chacach li maná na-oc saß jun li bisleb efa xcßabaß.

16:36b.EXO.016.036 Lajêb cocß chacach li maná na-oc saß jun li bisleb efa xcßabaß.

17

17:1b.EXO.017.001 Eb laj Israel queßel saß li chaki chßochß Sin xcßabaß. Moco yal jun ta nak queßcôeb nak yôqueb chi xic. Cocß aj saß nequeßhilan, joß quiyeheß reheb xban li Kâcuaß Dios. Coxeßxtau li naßajej Refidim xcßabaß ut aran queßxyîb xmuhebâleb. Aran mâcßaß haß re teßrucß.

17:2b.EXO.017.002 Ut eb laj Israel queßoc cuißchic chixcuechßinquil laj Moisés. —Qßue kucßa, chanqueb re. Laj Moisés quixye reheb: —¿Cßaßut nak yôquex chincuechßinquil? ¿Cßaßut nak nequecuechßi rix li Dios? chan.

17:3b.EXO.017.003 Cßajoß nak teßchakik reheb li cristian. Queßxcuechßi laj Moisés ut queßxye re: —¿Cßaßut nak xoâcuisi chak Egipto? ¿Cßaßut nak xoâcßam chak arin? Yô chikacamsinquil li chaki el. Eb li kacocßal ut eb li kaquetômk teßcâmk xban chaki el, chanqueb.

17:4b.EXO.017.004 Laj Moisés quitijoc chiru li Kâcuaß Dios ut quixye: —¿Cßaßru tinbânu riqßuineb li tenamit? Oqueb re chincamsinquil chi pec, chan.

17:5b.EXO.017.005 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Ayu. Numen chiruheb li tenamit. Cßameb châcuix li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb. Ut tâcßam lâ xukß saß âcuukß li xataksi saß xbên li nimaß Nilo xcßabaß.

17:6b.EXO.017.006 Aran toxinâtau saß li nimla pec li cuan saß li naßajej Horeb. Tâsacß li pec ut tâêlk chak li haß saß li pec re nak naru teßucßak, chan li Dios. Ut eb li cuînk yôqueb chi rilbal nak laj Moisés quixbânu joß quitaklâc cuiß xban li Dios.

17:7b.EXO.017.007 Laj Moisés quixqßue chokß xcßabaß li naßajej aßan Masah ut Meriba, xban nak eb laj Israel queßxcuechßi rix li Kâcuaß Dios ut queßxye: —¿Ma cuan li Dios kiqßuin malaj incßaß? chanqueb.

17:8b.EXO.017.008 Nak cuanqueb laj Israel saß li naßajej Refidim queßchal eb laj Amalec chi pletic riqßuineb.

17:9b.EXO.017.009 Laj Moisés quixye re laj Josué: —Tâsiqßueb ru li cuînk li teßxic chi pletic riqßuineb laj Amalec. Ut cuulaj tinxaklîk saß xbên li tzûl ut cuânk lin xukß saß cuukß li nacßutuc xcuanquil li Dios.

17:10b.EXO.017.010 Ut queßcôeb laj Josué chi pletic riqßuineb laj Amalec joß quiyeheß re laj Josué xban laj Moisés. Queßcôeb laj Moisés saß xbên tzûl rochbeneb laj Aarón ut laj Hur.

17:11b.EXO.017.011 Nak quixtaksi li rukß laj Moisés, kßaxal cauheb rib laj Israel. Ut nak quixcubsi li rukß laj Moisés, eb laj Amalec chic cauheb rib.

17:12b.EXO.017.012 Quilub chixtaksinquil li rukß laj Moisés. Tojoßnak laj Aarón rochben laj Hur queßxcßam chak jun li pec ut queßxqßue chokß xcßojaribâl. Laj Aarón ut laj Hur queßoc chixtenkßanquil lix tel re nak incßaß tâlûbk chixtaksinquil. Jun quixqßue rib saß xnim ukß ut li jun chic quixqßue rib saß xtzße. Chi joßcan queßxtaksi li rukß laj Moisés toj nak qui-oc li sakße.

17:13b.EXO.017.013 Ut riqßuin aßan queßnumta laj Josué saß xbêneb laj Amalec.

17:14b.EXO.017.014 Ut li Dios quixye re laj Moisés: —Tâtzßîba retalil aßin saß junak hu re nak junelic cuânk saß xchßôleb. Tâye re laj Josué nak lâin tinrakok âtin saß xbêneb laj Amalec ut teßosokß chixjunileb, chan.

17:15b.EXO.017.015 Laj Moisés quixyîb jun li artal ut quixqßue chokß xcßabaß Jehová-nisi. Li cßabaßej aßan naraj naxye: “li Kâcuaß Dios naxqßue kacuanquil”.Ut laj Moisés quixye: —Xban nak eb laj Amalec queßxtiquib li plêt riqßuineb laj Israel, li Dios tâpletik riqßuin laj Amalec ut joß ajcuiß riqßuineb li ralal xcßajol ut riqßuineb li ri xmam, chan.

17:16b.EXO.017.016 Ut laj Moisés quixye: —Xban nak eb laj Amalec queßxtiquib li plêt riqßuineb laj Israel, li Dios tâpletik riqßuin laj Amalec ut joß ajcuiß riqßuineb li ralal xcßajol ut riqßuineb li ri xmam, chan.

18

18:1b.EXO.018.001 Laj Jetro, lix yucuaß li rixakil laj Moisés, aßan laj tij aran saß li tenamit Madián. Laj Jetro quirabi chanru nak li Dios quixtenkßa laj Moisés nak quirisiheb chak laj Israel saß li tenamit Egipto.

18:2b.EXO.018.002 Laj Moisés quixtakla xbên cua lix Séfora li rixakil saß rochoch lix yucuaß.

18:3b.EXO.018.003 Quixtakla ajcuiß chi xcaßbichaleb li ralal. Laj Moisés quixqßue aj Gersón chokß xcßabaß jun li ralal xban nak jalan xtenamit laj Moisés. (Li cßabaßej Gersón naraj naxye “aj numel.”)

18:4b.EXO.018.004 Ut li ralal jun chic aj Eliezer xcßabaß xban nak laj Moisés quixye: —Li Dios li quixlokßoni lin yucuaß xinixtenkßa ut xinixcol nak xinixcamsi raj laj faraón.— (Li cßabaßej Eliezer naraj naxye “li Dios niquinixtenkßa.”)

18:5b.EXO.018.005 Nak laj Moisés yô chi hilânc saß li naßajej chiru li tzûl li quiâtinâc cuiß laj Moisés xban li Dios, lix Séfora quicßameß chak riqßuin laj Moisés xban lix yucuaß. Quixcßam ajcuiß chak chixcabichaleb li ralal laj Moisés.

18:6b.EXO.018.006 Laj Jetro quixtakla resil riqßuin laj Moisés ut quixye re: —Caßchßin chic mâ nococuulac âcuiqßuin cuochben lâ cuixakil ut eb lâ cualal cuib, chan.

18:7b.EXO.018.007 Laj Moisés cô chixcßulbaleb. Quixcuikßib rib chiru lix yucuaß li rixakil. Quixkßalu. Quirutzß ru. Queßxpatzß chi ribileb rib chanru cuanqueb ut queßoc saß lix muhebâl.

18:8b.EXO.018.008 Laj Moisés quixserakßi re li quilajxbânu li Kâcuaß Dios riqßuin laj faraón joß eb ajcuiß laj Egipto saß xcßabaßeb laj Israel. Quixserakßi reheb chirix chixjunil li raylal li quilajeßxcßul nak yôqueb chi xic saß li chaki chßochß ut quixye reheb chanru nak li Kâcuaß Dios quixcoleb laj Israel.

18:9b.EXO.018.009 Laj Jetro quisahoß xchßôl chirabinquil li usilal li quixbânu li Kâcuaß Dios reheb laj Israel nak quirisiheb chak saß rukßeb laj Egipto.

18:10b.EXO.018.010 Laj Jetro quixye: —Lokßoninbil taxak li Kâcuaß Dios li qui-isin chak êre saß li raylal li quexcuan cuiß aran Egipto. Ut quexrisi ajcuiß chak saß rukß laj faraón.

18:11b.EXO.018.011 Anakcuan ninnau nak mas nim xcuanquil li Kâcuaß Dios chiruheb chixjunileb li jalanil dios. Aßan quixcoleb laj Israel saß rukßeb laj Egipto li queßxnimobresi xcuanquil xjuneseb saß xbêneb laj Israel, chan.

18:12b.EXO.018.012 Ut laj Jetro quixqßue lix cßatbil mayej chiru li Kâcuaß Dios. Laj Aarón rochbeneb li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel, queßchal ut queßcuaßac rochben re xlokßoninquil li Kâcuaß Dios.

18:13b.EXO.018.013 Joß cuulajak chic laj Moisés quitzßiloc âtin chirixeb li cristian. Xakxôqueb li cristian chiru laj Moisés chixjunil li cutan ekßela toj ecuu chiroybeninquil jokße teßâtinak.

18:14b.EXO.018.014 Laj Jetro quiril li cßaßru yô chixbânunquil laj Moisés. Quixye re: —¿Cßaßut nak âjunes yôcat chixbânunquil li cßanjel aßin? Xakxôqueb li cristian chixjunil li cutan châcuoybeninquil, ekßela ut ecuu.—

18:15b.EXO.018.015 Laj Moisés quichakßoc ut quixye re: —Eb li cristian nequeßchal chi patzßoc cuiqßuin chirix li cßaßru naxye li Dios.

18:16b.EXO.018.016 Nak nacuan chßaßajquilal, nequeßchal cuiqßuin. Lâin nintzßiloc âtin chirixeb ut ninchßolob xyâlal lix chakßrab li Dios chiruheb, chan.

18:17b.EXO.018.017 Laj Jetro quixye re: —Incßaß us li yôcat chixbânunquil.

18:18b.EXO.018.018 Lâat yôcat chixtacuasinquil âcuib ut joßcan ajcuiß yôcat chixbânunquil reheb li cristian. Yôcat ajcuiß chixtacuasinquileb. Nabal li cßanjel chokß âcue. Incßaß naru tâbânu âjunes.

18:19b.EXO.018.019 Abi li cßaßru tinye âcue. Ut li Dios taxak chitenkßânk âcue chixbânunquil. Lâat aj jalol âtin chiru li Dios chirixeb li cristian. Tâye re li Dios cßaßru li chßaßajquilal cuanqueb cuiß li cristian.

18:20b.EXO.018.020 Tâchßolob xyâlal lix chakßrab li Dios chiruheb. Lâat tatyehok reheb cßaßru teßxbânu.

18:21b.EXO.018.021 Tâsicß ruheb li cuînk li teßtenkßânk âcue. Tâsiqßueb li cuînk li nequeßxlokßoni li Dios, li tîqueb xchßôl ut li incßaß teßxqßue rib re tâtuminâk ruheb. Tâxakabeb li cuînk aßan chi rakoc âtin saß xbêneb li cristian chi jûnk chßûtal. Cuan teßrakok âtin saß xbên jun mil chi cristian. Cuan teßrakok âtin saß xbên jun ciento chi cristian ut cuan teßrakok âtin saß xbên mero ciento chi cristian ut cuan teßrakok âtin saß xbên lajêb chi cristian.

18:22b.EXO.018.022 Eb li cuînk aßin teßrakok âtin rajlal cutan. Cui cuan junak nimla chßaßajquilal, teßxcßam âcuiqßuin. Cui incßaß nim li chßaßajquilal, eb li cuînk aßan teßrakok âtin saß xbêneb. Chi joßcan eb aßan tateßxtenkßa ut incßaß tâtacuasi âcuib.

18:23b.EXO.018.023 Cui joßcaßin tâbânu, li Dios tâcßamok be chêru chixbânunquil li cßanjel aßin. Joßcan naru tâcuy xbânunquil li cßanjel ut eb li cristian teßxcßam rib saß usilal, chan laj Jetro.

18:24b.EXO.018.024 Laj Moisés quixpâb li râtin laj Jetro ut quixbânu joß quiyeheß re.

18:25b.EXO.018.025 Laj Moisés quixsiqßueb ru li cuînk li tzßakal re ru xnaßlebeb joß quiyeheß re. Quixxakabeb chi rakoc âtin saß xbêneb li cristian. Cuan li queßrakoc âtin saß xbên jun mil chi cristian, cuan queßrakoc âtin saß xbêneb jun ciento chi cristian, cuan queßrakoc âtin saß xbên mero ciento chi cristian, ut cuan ajcuiß queßrakoc âtin saß xbên lajêb chi cristian.

18:26b.EXO.018.026 Ut queßrakoc âtin rajlal cutan. Cui incßaß nim li chßaßajquilal, eb li cuînk aßan queßrakoc âtin. Ut li nimla chßaßajquilal queßxcßam riqßuin laj Moisés.Ut laj Moisés quixcanab chi sukßîc laj Jetro saß lix tenamit.

18:27b.EXO.018.027 Ut laj Moisés quixcanab chi sukßîc laj Jetro saß lix tenamit.

19

19:1b.EXO.019.001 Saß li xbên cutan re li rox po reliqueb saß li tenamit Egipto nak queßcuulac laj Israel saß li chaki chßochß Sinaí xcßabaß.

19:2b.EXO.019.002 Queßel saß li naßajej Refidim xcßabaß ut coxeßxtau li chaki chßochß Sinaí. Aran queßxyîb xmuhebâleb chiru li tzûl.

19:3b.EXO.019.003 Ut laj Moisés quitakeß chiru li tzûl ut aran quiâtinac li Kâcuaß Dios riqßuin. Quixye re: —Tat-âtinak riqßuineb li ralal xcßajol laj Jacob.

19:4b.EXO.019.004 Lâex xeril chanru xinbânu reheb laj Egipto. Lâex xexcuisi saß xyânkeb ut xexincßam cuiqßuin joß naxbânu li cßuch riqßuin li cocß ral.

19:5b.EXO.019.005 Cui lâex têrabi li cuâtin ut têbânu li contrato li xkacßûb chi kibil kib, lâexak lin tenamit rarôquex inban. Chixjunil li ruchichßochß cue lâin. Abanan lâex li tenamit li sicßbil ru inban.

19:6b.EXO.019.006 Lâex taxak jun santil tenamit chicuu. Texcßanjelak chicuu joß xbênil aj tij. Aßin li cuâtin tâyeheb re laj Israel, chan li Dios re laj Moisés.

19:7b.EXO.019.007 Ut laj Moisés quixbokeb chixjunil li cuînk li nequeßcßamoc be chiruheb laj Israel. Quixye reheb li cßaßru quixye li Dios.

19:8b.EXO.019.008 Junajeb lix chßôl eb laj Israel nak queßxye: —Takabânu chixjunil li quixye li Dios, chanqueb. Laj Moisés quixye re li Kâcuaß Dios li cßaßru queßxye.

19:9b.EXO.019.009 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Re nak tateßxpâb chi junelic laj Israel, lâin tinâtinak âcuiqßuin saß jun chok moymo ru ut eb aßan teßrabi nak yôkin chi âtinac âcuiqßuin.— Ut laj Moisés quixye reheb laj Israel li cßaßru quixye li Dios.

19:10b.EXO.019.010 Li Dios quixye re laj Moisés: —Tatxic riqßuineb li cristian. Chiru li cutan aßin ut cuulaj tâkßaxtesiheb saß cuukß. Eb aßan teßxpuchß li rakßeb, ut teßxtîcobresi lix yußameb chi tzßakal. Teßatînk ut teßxpuchß li rakßeb joß retalil nak xeßxyîb xyußameb.

19:11b.EXO.019.011 Ut cheßxcauresi rib xban nak saß rox li cutan chiruheb chixjunileb li cristian tincuulak saß li tzûl Sinaí.

19:12b.EXO.019.012 Tâqßue retalil chire li tzûl re nak li tenamit incßaß teßnumekß ut tâye reheb nak cheßxbânu cuênt nak incßaß teßtakekß chiru li tzûl ut incßaß naru teßxqßue li rok aran chire. Li ani tixqßue li rok aran tâcâmk.

19:13b.EXO.019.013 Usta cristian usta xul li tânachßok aran, tâcâmk. Moco riqßuin ukß ta tâcamsîk. Riqßuin ban tzimaj malaj riqßuin pec tâcamsîk. Toj teßrabi xyâb li trompeta chi cau, tojoßnak naru teßtakekß chiru li tzûl, chan li Dios.

19:14b.EXO.019.014 Laj Moisés quicube chak chiru li tzûl. Cô saß xyânkeb li cristian ut quixkßaxtesiheb saß rukß li Dios. Ut eb li cristian quilajeßxpuchß li rakßeb.

19:15b.EXO.019.015 Laj Moisés quixye reheb: —Checauresi êrib re li rox cutan. Eb li cuînk incßaß teßcuânk riqßuin rixakileb, chan.

19:16b.EXO.019.016 Saß rox li cutan toj ekßela, natenloc li câk ut nareploc li rakß câk. Quicuan jun chok kßaxal moymo ru saß xbên li tzûl. Chixjunileb li tenamit queßrabi xyâb li trompeta chi cau ut nequeßsicsot xbaneb xxiu.

19:17b.EXO.019.017 Tojoßnak laj Moisés quicßamoc be chiruheb nak queßel cuan cuiß lix muhebâleb. Queßcôeb chixcßulbal li Dios. Queßxakli chi xtôn li tzûl.

19:18b.EXO.019.018 Ut quikßojyînoß saß li tzûl Sinaí xban li sib xban nak li Kâcuaß Dios quicuulac aran riqßuin xam. Li sib nakßujujnac joß xsibel junak nimla horno. Ut li tzûl yô chi ecßânc saß xnaßaj.

19:19b.EXO.019.019 Li trompeta yô chi cacuuc xyâb, ut laj Moisés quiâtinac. Li Dios quichakßoc chi cau xyâb cux.

19:20b.EXO.019.020 Li Kâcuaß Dios quicuulac saß xbên li tzûl Sinaí ut quixbok laj Moisés aran. Ut laj Moisés quitakeß chiru li tzûl.

19:21b.EXO.019.021 Li Kâcuaß quixye re laj Moisés: —Cuben. Ayu. Tâye reheb li cristian nak meßjiloc chak arin chicuilbal. Cui nequeßjiloc chak arin teßcâmk.

19:22b.EXO.019.022 Ut tâye reheb li xbên aj tij li teßnachßok chak cuiqßuin nak teßxkßaxtesi rib saß cuukß chi tzßakal, re nak incßaß tinrakok âtin saß xbêneb, chan li Dios.

19:23b.EXO.019.023 Laj Moisés quixye re li Kâcuaß Dios: —Lâat xaye ke nak takaqßue retalil chire li tzûl Sinaí xban nak sicßbil ru âban. Eb li cristian incßaß naru teßtakekß chiru li tzûl aßin.—

19:24b.EXO.019.024 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Ayu. Ut cßam chak arin laj Aarón âcuochben. Aban mâqßueheb chi jiloc eb laj tij chi moco eb li tenamit. Cui teßjilok chak arin tinrakok âtin saß xbêneb, chan.Ut laj Moisés quicube chak ut quixye reheb chixjunil li cßaßru quiyeheß re xban li Dios.

19:25b.EXO.019.025 Ut laj Moisés quicube chak ut quixye reheb chixjunil li cßaßru quiyeheß re xban li Dios.

20

20:1b.EXO.020.001 Ut li Dios quiâtinac ut quixye chixjunil li âtin aßin:

20:2b.EXO.020.002 Lâin li Kâcuaß lê Dios. Lâin xin-isin chak êre saß li tenamit Egipto, saß li naßajej li xexrahobtesîc cuiß chak.

20:3b.EXO.020.003 Incßaß naru nacuan jalanil dios êriqßuin chicuu lâin.

20:4b.EXO.020.004 Mêyîb êpechßbil dios chi moco xjalam ûch ta li cuan saß choxa, chi moco li cuan saß ruchichßochß, chi moco li cuan saß haß.

20:5b.EXO.020.005 Mêcuikßib êrib chiruheb li yîbanbil dios, chi moco chelokßoniheb. Lâin li Kâcuaß lê Dios. Cau cuib. Lâin incßaß nacuulac chicuu nak jalan têqßue xlokßal. Ut ninrahobtesiheb li alal cßajolbej riqßuin lix mâqueb lix naß xyucuaßeb toj saß rox saß xcâ xtasalil li ralal xcßajoleb li xicß nequeßiloc cue.

20:6b.EXO.020.006 Ut nacuuxtânaheb ru li nequeßrahoc cue ut nequeßxpâb lin chakßrab.

20:7b.EXO.020.007 Mêpatzß xcßabaß li Kâcuaß lê Dios saß yoßobanbil âtin. Li Kâcuaß Dios moco tixcanab ta chi incßaß tixtoj xmâc li ani tixpatzß xcßabaß chi mâcßaß rajbal.

20:8b.EXO.020.008 Julticak êre li hilobâl cutan re nak oxlokßinbilak chêru.

20:9b.EXO.020.009 Cuakib cutan texcßanjelak ut têbânu chixjunil lê trabaj.

20:10b.EXO.020.010 Saß xcuuk li cutan aßan jun hilobâl cutan chiru li Kâcuaß lê Dios. Mâ jun li cßanjel têbânu. Mâ ani tâtrabajik chi moco lâex, chi moco lê ralal êcßajol, chi moco lê môs cuînk, chi moco lê môs ixk, chi moco lê xul, chi moco junak li jalan xtenamit li cuan saß êyânk.

20:11b.EXO.020.011 Chiru cuakib cutan li Kâcuaß Dios quixyîb li choxa, li ruchichßochß ut li palau. Quilajxyîb chixjunil li cßaßak re ru cuan saß ruchichßochß joß ajcuiß saß choxa. Ut saß xcuuk li cutan quihilan. Joßcan nak li Kâcuaß Dios quirosobtesi li hilobâl cutan ut quixsantobresi.

20:12b.EXO.020.012 Che-oxlokßi lê naß êyucuaß re nak tânajtokß ru lê yußam saß li chßochß li yô chixqßuebal êre li Kâcuaß lê Dios.

20:13b.EXO.020.013 Mêcamsi êras êrîtzßin.

20:14b.EXO.020.014 Mexmuxuc caxâr.

20:15b.EXO.020.015 Mex-elkßac.

20:16b.EXO.020.016 Mexyoßoban âtin chirix lê ras êrîtzßin.

20:17b.EXO.020.017 Mêra ru rochoch lê ras êrîtzßin. Mêra ru rixakil lê ras êrîtzßin chi moco lix môs cuînk, chi moco lix môs ixk. Mêra ru lix bôyx chi moco lix xul naîkan. Mâcßaß cßaß chic re ru re lê ras êrîtzßin têra ru.

20:18b.EXO.020.018 Eb laj Israel queßrabi nak natenloc li câk ut queßril nak nareploc. Queßrabi xyâb li trompeta ut queßril nak nabukuknac li sib. Chixjunileb nequeßsicsot xbaneb xxiu ut queßjiloc chirixeb saß junpât.

20:19b.EXO.020.019 Ut queßxye re laj Moisés: —Lâat tat-âtinak kiqßuin ut to-abînk châcuu. Miâtinac li Dios kiqßuin xban nak mâre tocâmk, chanqueb.

20:20b.EXO.020.020 Laj Moisés quixye reheb: —Mexxucuac. Li Dios xchal chi xyalbal lê pâbâl. Usan cui têxucua ru li Dios ut incßaß chic texmâcobk, chan.

20:21b.EXO.020.021 Li tenamit xakxôqueb chi najt ut laj Moisés yô chi nachßoc riqßuin li chok li moymo ru bar cuan cuiß li Dios.

20:22b.EXO.020.022 Ut li Dios quixye re laj Moisés: —Tâye reheb laj Israel, “Joßcaßin naxye êre li Kâcuaß Dios: Lâex xerabi ajcuiß nak lâin xinâtinac êriqßuin saß choxa.

20:23b.EXO.020.023 Mêyîb êdios riqßuin plata chi moco riqßuin oro. Caßaj cuiß lâin li tinêlokßoni.

20:24b.EXO.020.024 Têyîb jun li artal chokß cue yîbanbil riqßuin chßochß. Ut saß xbên li artal aßan têqßue lê cßatbil mayej. Aran ajcuiß têmayeja chicuu lê carner ut lê bôyx re xtzßâmanquil xcuybal êmâc. Li bar tinye êre, aran têyîb lê artal ut lâin cuânkin êriqßuin ut aran texcuosobtesi.

20:25b.EXO.020.025 Cui riqßuin pec yîbanbil li artal li têyîb chokß cue, mêtukub ru li pec. Cui têpechß riqßuin chßîchß, têmux ru li pec ut incßaß chic us chokß re lin artal.Têyîb lin artal chi mâcßaß xtakebâl, xban nak cui têyîb riqßuin xtakebâl naru têcßut êrib nak yôkex chi takecß”, chan li Dios.

20:26b.EXO.020.026 Têyîb lin artal chi mâcßaß xtakebâl, xban nak cui têyîb riqßuin xtakebâl naru têcßut êrib nak yôkex chi takecß”, chan li Dios.

21

21:1b.EXO.021.001 Aßan aßin li chakßrab li tento teßxbânu li tenamit:

21:2b.EXO.021.002 Cui teßxlokß junak xmôseb, cuakib chihab ajcuiß tâcßanjelak chiruheb. Saß li xcuuk chihab libre chic tâcanâk ut incßaß tento tixtoj li relic.

21:3b.EXO.021.003 Cui xjunes tâoc riqßuineb, xjunes ajcuiß tâêlk. Ut cui cuan rixakil nak tâoc, tixcßam chirix li rixakil joßqueb ajcuiß li ralal xcßajol.

21:4b.EXO.021.004 Abanan cui lix patrón tâqßuehok rixakil ut cui cuan xcocßal riqßuin li ixk aßan, tento teßcanâk riqßuin lix patrón lix cocßal rochben li rixakil. Ut li cuînk tâxic xjunes.

21:5b.EXO.021.005 Cui ut li lokßbil môs naxye: “Lâin ninra lin patrón ut ninra li cuixakil joß eb ajcuiß lin cocßal. Incßaß nacuaj xic”,

21:6b.EXO.021.006 li patrón tixcßam lix môs riqßuin laj rakol âtin. Aran teßxxakab li môs chiru li puerta malaj chiru li cheß li cuan chire li puerta. Ut tixhop lix xic riqßuin jun li chßîchß kßes rußuj. Aßan retalil nak tâcanâk chokß xmôs chi junaj cua.

21:7b.EXO.021.007 Ut cui ani tixcßayi lix rabin chokß lokßbil môs, li xkaßal aßan incßaß chic tâêlk libre joß nak nequeßel li môs cuînk.

21:8b.EXO.021.008 Cui lix patrón incßaß naraj tixcßam chokß rixakil xban nak incßaß nacuulac chiru, tento tixqßue xlesêns re nak jalan tâlokßok re. Abanan incßaß naru tixcßayi reheb li jalaneb xtenamit.

21:9b.EXO.021.009 Cui ut lix patrón tixsumub li xkaßal riqßuin li ralal, tento nak tixra li xkaßal joß nak naxra lix rabin.

21:10b.EXO.021.010 Ut cui li cuînk aßan tixcßam jalan chic ixk chokß rixakil, tento nak tixqßue rakß ut tixqßue xcua li rixakil li quixcßam xbên cua, ut tento ajcuiß nak tâcuânk riqßuin.

21:11b.EXO.021.011 Cui li cuînk aßan incßaß tixbânu li oxib li naxye saß li chakßrab aßin, li ixk tâcanâk libre ut mâ jun centavo tixtoj.

21:12b.EXO.021.012 Li ani tixsacß ras rîtzßin, toj retal tixcamsi, tento nak tâcamsîk ajcuiß aßan.

21:13b.EXO.021.013 Li ani naxcamsi junak chi incßaß yal naraj xchßôl, nacam ban xban nak joßcan naraj li Dios, li jun aßan naru tâcolekß. Abanan lâin tinyehok re bar cuan li tenamit tâxic cuiß xcolbal rib.

21:14b.EXO.021.014 Cui cuan junak yô xjoskßil saß xbên li ras rîtzßin ut cui tixcamsi chi yal târaj xchßôl, li jun aßan tâsiqßuekß toj retal teßxtau. Usta cuan chak saß lin artal, teßrisi chak ut teßxcamsi.

21:15b.EXO.021.015 Li ani tixsacß xnaß xyucuaß, aßan tento tâcamsîk.

21:16b.EXO.021.016 Joßcan ajcuiß li ani târelkßa junak ras rîtzßin, usta ac xcßayi jalan aj e, malaj ut toj cuânk riqßuin, aßan tento ajcuiß tâcamsîk.

21:17b.EXO.021.017 Ut li ani tixmajecua xnaß xyucuaß, aßan tento tâcamsîk.

21:18b.EXO.021.018 Cui cuanqueb cuib li cuînk yôkeb chi pletic ut mâre li jun tixqßue chi pec li jun chic, malaj ut chi rukß, abanan incßaß tâcâmk li tâsaqßuekß, tâyajêrk ban xban li saqßuecß.

21:19b.EXO.021.019 Cui tâcuaclîk ut tâbêk cuißchic, usta riqßuin xukß, tâcanâk libre li quisacßoc re. Abanan tento tixtoj lix banbal li quixsacß ut tixtoj ajcuiß jarub cutan incßaß xcßanjelac.

21:20b.EXO.021.020 Cui junak patrón tixsacß riqßuin cheß lix lokßbil môs cuînk malaj lix lokßbil môs ixk, ut tâcâmk saß rukß, tento nak li patrón tixtoj xmâc.

21:21b.EXO.021.021 Abanan cui toj yoßyôk jun malaj cuib cutan chic li môs, li patrón incßaß tâqßuehekß chixtojbal lix mâc xban nak xmôs ajcuiß li quixsacß.

21:22b.EXO.021.022 Cui cuanqueb cuib li cuînk yôkeb chi pletic ut teßxtochß junak yaj aj ixk, ut li ixk aßan tânumekß lix yajel xban nak quitochßeß, abanan incßaß tâcâmk li ixk, tento nak teßxtoj li joß nimal li tixpatzß li bêlomej rochben laj rakol âtin.

21:23b.EXO.021.023 Abanan cui li ixk tâcâmk, tento nak teßcamsîk ajcuiß li queßtochßoc re.

21:24b.EXO.021.024 Li ani târisi xnakß ru li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li xnakß ru aßan. Ut li ani târisi ruch re li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li ruch re aßan. Ut li ani târisi li rukß li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rukß aßan. Ut li ani târisi li rok li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rok aßan.

21:25b.EXO.021.025 Li ani tixcßat ras rîtzßin, tâcßatekß ajcuiß aßan. Ut li ani tixyocß ras rîtzßin, tâyoqßuekß ajcuiß aßan. Ut li ani tixsacß ras rîtzßin, tâsaqßuekß ajcuiß aßan.

21:26b.EXO.021.026 Cui junak patrón tixsacß xnakß ru lix lokßbil môs cuînk malaj ut lix lokßbil môs ixk ut cui tixsach junak lix nakß ru li môs xban, tento nak li patrón târisi libre li môs aßan yal xban nak quixsach jun li xnakß ru.

21:27b.EXO.021.027 Cui junak patrón tixsacß saß re lix lokßbil môs cuînk malaj ut lix lokßbil môs ixk, ut cui târisi junak li ruch re xban, tento nak li patrón târisi libre li môs aßan yal xban nak quirisi jun li ruch re.

21:28b.EXO.021.028 Cui junak bôyx tixxekß junak cuînk malaj ut junak ixk ut xban aßan tâcâmk, li bôyx aßan tento tâcamsîk chi pec ut lix tibel incßaß tâtißekß. Laj êchal re libre tâcanâk.

21:29b.EXO.021.029 Abanan cui ac cßaynak chi xekßoc li bôyx ut ac quiyeheß resil re laj êchal re abanan incßaß naxbacß, cui li bôyx aßan naxcamsi junak cuînk malaj junak ixk, li bôyx tâcamsîk chi pec ut tâcamsîk ajcuiß laj êchal re.

21:30b.EXO.021.030 Cui laj rakol âtin tixye nak naru tixtoj re nak incßaß tâcamsîk, tento nak tixtoj li joß nimal tâpatzßekß re, re xcolbal rix lix yußam.

21:31b.EXO.021.031 Ut joßcan ajcuiß tâuxmânk cui li bôyx naxxekß junak ralal malaj ut junak xrabin laj êchal re.

21:32b.EXO.021.032 Ut cui li bôyx tixxekß junak lokßbil môs cuînk malaj ut jun lokßbil môs ixk, tento nak laj êchal re li bôyx tixtoj lajêb xcaßcßâl chi tumin plata re lix patrón li môs li tâxekßekß. Ut li bôyx tâcamsîk chi pec.

21:33b.EXO.021.033 Li ani naxbec junak li jul ut incßaß naxtzßap, malaj ut naxcanab chi teto li ac becbil, ut cui junak li bûr malaj junak li bôyx tâtßanekß chi saß,

21:34b.EXO.021.034 tento nak laj êchal re li jul tâtojok re li xul li xtßaneß saß jul. Ut li xul camenak tâcanâk chokß re.

21:35b.EXO.021.035 Cui junak bôyx tixxekß xbôyx jalan chic ut tixcamsi, tento nak tâcßayîk li bôyx li xxekßoc ut teßxjach saß xyi lix tzßak. Ut teßxjach ajcuiß saß xyi li bôyx li quicamsîc.Abanan cui nanauman nak ac cßaynak chi xekßoc li bôyx ut laj êchal re incßaß naxbacß, tento nak laj êchal re tixqßue junak rêkaj yoßyo ut li bôyx camenak tâcanâk chokß re.

21:36b.EXO.021.036 Abanan cui nanauman nak ac cßaynak chi xekßoc li bôyx ut laj êchal re incßaß naxbacß, tento nak laj êchal re tixqßue junak rêkaj yoßyo ut li bôyx camenak tâcanâk chokß re.

22

22:1b.EXO.022.001 Cui ani târelkßa junak bôyx malaj ut junak carner, ut tixcamsi malaj ut tixcßayi, aßan tento nak tixqßue ôb chi bôyx chokß rêkaj li jun li xrelkßa malaj ut tixqßue câhib chi carner chokß rêkaj li jun li xrelkßa.

22:2b.EXO.022.002 Cui laj êlkß tâtaßekß chiru kßojyîn nak yôk chi elkßac, ut cui saß li hônal aßan tâcamsîk, li ani tâcamsînk re, tâcanâk chi mâcßaß xmâc.

22:3b.EXO.022.003 Abanan cui ac xcutanoß nak tâtaßekß laj êlkß ut tâcamsîk, li ani tâcamsînk re tento nak tixtoj xmâc. Cui laj êlkß incßaß nacamsîc, tento nak tixqßue rêkaj li joß qßuial ac xrelkßa. Abanan cui laj êlkß mâcßaß xtumin, tento nak tâcßayîk aßan re xtojbal li joß qßuial ac xrelkßa.

22:4b.EXO.022.004 Ut cui teßxtau li xul chi yoßyo riqßuin, li ac xrelkßa usta bôyx, malaj ut bûr, malaj ut carner, tento tixqßue rêkaj cuib sut xqßuial chiru li ac xrelkßa.

22:5b.EXO.022.005 Cui ani tixcanab lix quetômk chi xic chi cuaßac yalak bar, ut cui lix quetômk tixsach chak li acuîmk jalan aj e, tento nak laj êchal re li quetômk tixqßue rêkaj riqßuin li racuîmk aßan, li kßaxal châbil.

22:6b.EXO.022.006 Cui junak yô chi cßatoc ut saß xcßatbal li qßuix naxhel rib li xam ut naxtau li acuîmk jalan aj e li ac sicßbil malaj chixjunil li aubil aran, li ani tâqßuehok re li xam tento tixtoj re laj êchal re li acuîmk li joß qßuial xcßat.

22:7b.EXO.022.007 Cui ani tixqßue tumin malaj li cßaßak chic re ru terto xtzßak chi xoquecß riqßuin junak li ras rîtzßin ut li ani tâxocok re tâelkßâk chiru saß li rochoch, cui teßxtau laj êlkß, tento tixtoj cuib sut xqßuial chiru li ac xrelkßa.

22:8b.EXO.022.008 Abanan cui incßaß teßxtau laj êlkß tento nak tâcßamekß riqßuin laj rakol âtin laj êchal cab re nak aran tâtzßilekß âtin chirix re rilbal ma aßan li qui-elkßan re malaj incßaß.

22:9b.EXO.022.009 Riqßuin chixjunil li chßaßajquilal joßcaßin, usta chirix bôyx, malaj bûr, malaj carner, malaj tßicr, malaj chirix cßaßak chic re ru qui-elkßâc, cui junak tixye: “aßin cue lâin”, tento nak teßxic xcaßbichaleb riqßuin laj rakol âtin re nak tâtzßilekß âtin chirixeb. Ut laj rakol âtin tixye ani cuan xmâc. Li ani cuan xmâc, aßan tâtojok re li jun chic cuib sut xqßuial li quisach.

22:10b.EXO.022.010 Cui ani tixqßue junak xbûr malaj xbôyx, malaj xcarner, malaj cßaßak chic re ru chi xulil, chi xoquecß riqßuin junak li ras rîtzßin, ut cui tâcâmk malaj ut tâyoqßuekß malaj ut tâelkßâk chiru chi mâ ani tâilok re,

22:11b.EXO.022.011 tento nak li jun li quicanabâc cuiß li xul tixye li juramento saß incßabaß lâin li Kâcuaß Dios chiru laj êchal re nak aßan incßaß xcheß. Ut tento nak tâcßojlâk xchßôl laj êchal re lix xul riqßuin li âtin aßan. Ut li jun chic incßaß tâtojok.

22:12b.EXO.022.012 Abanan cui tâelkßâk li xul chiru xban nak incßaß yôk chirilbal chi us, tento nak tixtoj re laj êchal re.

22:13b.EXO.022.013 Ut cui li xul tâtißekß xban junak joskß aj xul, tento nak tixcßam lix bakel re nak laj êchal re tixpâb nak xul quitißoc re. Ut incßaß tento nak tixtoj re laj êchal re.

22:14b.EXO.022.014 Cui ani tixtoßoni junak li xul ut mâre tâcâmk malaj ut tâtochßekß chiru chi mâ anihak laj êchal re, tento nak tixtoj chiru laj êchal re li xul li xtoßoni.

22:15b.EXO.022.015 Abanan cui cuânk laj êchal re nak tâcâmk li xul, li xtoßonin re incßaß tento tixtoj. Ut cui ac tojbil li xtoßoninquil, caßaj cuiß aßan tixcßul laj êchal re.

22:16b.EXO.022.016 Cui junak cuînk tixbatzßune junak xkaßal mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk, li cuînk aßan tento tixqßue re lix naß xyucuaß li xkaßal li joß qßuial tento tixqßue ut tâsumlâk riqßuin li xkaßal aßan.

22:17b.EXO.022.017 Ut cui li yucuaßbej incßaß târaj xqßuebal li xkaßal re, tento ajcuiß nak li cuînk tixtoj li joß qßuial natojman chirixeb li xkaßal li toj mâjiß cuanjenakeb riqßuin cuînk.

22:18b.EXO.022.018 Incßaß tâcanabâk chi yoßyo li ani natûlac.

22:19b.EXO.022.019 Li ani tixchßic rib riqßuin xul, tento tâcamsîk.

22:20b.EXO.022.020 Li ani tâmayejak chiruheb li jalanil dios, ut cui incßaß tixqßue lix mayej re li tzßakal Dios, aßan tento tâcamsîk.

22:21b.EXO.022.021 Mêbalakßiheb li jalaneb xtenamit chi moco têbânu raylal reheb, xban nak jalan ajcuiß êtenamit lâex nak quexcuan chak saß li tenamit Egipto.

22:22b.EXO.022.022 Mêrahobtesiheb li xmâlcaßan chi moco li mâcßaß xnaß xyucuaßeb.

22:23b.EXO.022.023 Cui lâex têrahobtesiheb, lâin tincuabi nak teßxtzßâma xtenkßanquileb cue.

22:24b.EXO.022.024 Ut lâin tinjoskßokß saß êbên ut texinqßue chi camsîc riqßuin chßîchß. Lê cocßal teßcanâk chi mâcßaß chic xyucuaßeb ut lê rixakil xmâlcaßan chic teßcanâk.

22:25b.EXO.022.025 Cui têqßue tumin chi toß re junak li nebaß li cuanqueb saß êyânk, incßaß têbânu joß nequeßxbânu li nequeßtoßonin tumin. Incßaß têpatzß ral li tumin li têtoßoni.

22:26b.EXO.022.026 Cui têcßul chi prenda li tßicr li naxtzßap cuiß rib lê ras êrîtzßin, tento têkßaxtesi cuißchic re lix tßicr nak tâecuûk,

22:27b.EXO.022.027 xban nak caßaj cuiß aßan li tßicr li naxtzßap cuiß rib. ¿Chanru nak tixtzßap rib nak tâoc chi cuârc chi mâcßaß lix tßicr? Nak tixtzßâma xtenkßanquil cue, lâin tincuabi xban nak lâin nin-uxtânan u.

22:28b.EXO.022.028 Mêhob li nequeßrakoc âtin saß êbên chi moco chetzßektâna li nataklan saß lê tenamit.

22:29b.EXO.022.029 Rajlal têmayeja cue li xbên u lê racuîmk joß ajcuiß li xyaßal li ru lê uvas. Ut têkßaxtesi ajcuiß cue li xbên lê ralal.

22:30b.EXO.022.030 Joßcan ajcuiß têbânu riqßuin li xbên ral lê cuacax ut riqßuin li xbên ral lê carner. Cuukub cutan teßcuânk riqßuin lix naß ut saß lix cuakxak cutan têkßaxtesi cue lâin.Lâex lin tenamit. Joßcan nak chexcuânk saß santilal ut mêtiu xtibel li xul li nacamsîc xbaneb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß. Qßuehomak ban chixtiuheb li tzßiß.

22:31b.EXO.022.031 Lâex lin tenamit. Joßcan nak chexcuânk saß santilal ut mêtiu xtibel li xul li nacamsîc xbaneb li joskß aj xul li cuanqueb saß qßuicheß. Qßuehomak ban chixtiuheb li tzßiß.

23

23:1b.EXO.023.001 Mêye ticßtiß chirix lê ras êrîtzßin chi moco chex-oquênc chixtenkßanquil li incßaß useb xnaßleb riqßuin xyebal ticßtiß.

23:2b.EXO.023.002 Usta chixjunileb li tenamit yôkeb xbânunquil li mâusilal, abanan mêbânu êre lâex. Nak texbokekß chiru laj rakol âtin, mêye ticßtiß usta lix qßuial li cuanqueb aran teßticßtißik. Chebânu ban saß tîquilal.

23:3b.EXO.023.003 Chi moco junak nebaß checol rix cui incßaß us li yô chixbânunquil.

23:4b.EXO.023.004 Cui têtau li bôyx li quisach chiru li xicß na-iloc êre, têcßam ut toxêkßaxtesi chak re.

23:5b.EXO.023.005 Cui têtau lix bûr li xicß na-iloc êre xtßaneß saß be rubel li rîk, mêcanab chi joßcan. Chetenkßa ban chixcuaclesinquil.

23:6b.EXO.023.006 Chetenkßaheb li nebaß re nak us teßêlk nak târakekß âtin saß xbêneb, ut mêcanab xjuneseb.

23:7b.EXO.023.007 Cherisihak ban êrib saß xyânkeb li nequeßticßtißic ut incßaß têqßue chi camsîc li tîc xchßôl li mâcßaß xmâc xban nak lâin tinye nak li incßaß useb xnaßleb, aßan cuanqueb xmâc.

23:8b.EXO.023.008 Nak texrakok âtin, incßaß texcßuluk tumin. Li ani natuminâc ru incßaß narakoc âtin saß tîquilal xban nak incßaß chic narabi li cßaßru nequeßxye li mâcßaßeb xmâc.

23:9b.EXO.023.009 Mêrahobtesiheb li jalaneb xtenamit. Lâex ac nequenau chanru li cuânc saß jalan tenamit xban nak jalan ajcuiß lê tenamit lâex nak quexcuan chak Egipto.

23:10b.EXO.023.010 Cuakib chihab ajcuiß tex-âuk saß lê chßochß ut têxoc li ru lê racuîmk.

23:11b.EXO.023.011 Abanan saß xcuuk li chihab têcanab chi hilânc li chßochß ut mêxoc li na-el yal xjunes re nak târûk teßtzacânk li nebaß li cuanqueb saß lê tenamit, ut re ajcuiß nak teßcuaßak eb li xul li cuanqueb saß cßalebâl. Joßcan ajcuiß têbânu riqßuin li acuîmk uvas ut olivos.

23:12b.EXO.023.012 Chiru cuakib cutan têbânu li joß qßuial lê cßanjel li têraj xbânunquil. Ut saß xcuuk li cutan texhilânk, lâex joß ajcuiß lê bôyx, ut lê bûr. Ut teßhilânk ajcuiß lê môs joßqueb ajcuiß li jalan xtenamit li cuan êriqßuin.

23:13b.EXO.023.013 Chebânu chixjunil li xinye êre. Incßaß têlokßoni li jalanil dios chi moco têpatzß xcßabaßeb.

23:14b.EXO.023.014 Oxib sut saß li chihab texninkßeîk re xqßuebal inlokßal.

23:15b.EXO.023.015 Chebânu li ninkße nak têcuaß li caxlan cua chi mâcßaß xchßamal. Cuukub cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Têbânu joß quinye êre. Têbânu saß li po Abib xcßabaß xban nak aßan li po nak quex-el chak saß li tenamit Egipto. Mâ jun tâoquênk saß li ninkße aßan chi incßaß tixcßam xmayej saß lin templo.

23:16b.EXO.023.016 Li xcab li ninkße li têbânu, aßan nak têsicß li xbên ru lê racuîmk li nequerau saß lê chßochß. Ut li rox li ninkße li têbânu, aßan saß rosoßjic li chihab nak têxoc chixjunil li ru lê racuîmk li na-el saß lê chßochß.

23:17b.EXO.023.017 Saß li oxib chi ninkße aßin li têbânu chiru li jun chihab, tento nak chixjunileb li cuînk teßxic saß li templo chinlokßoninquil lâin li Kâcuaß Dios.

23:18b.EXO.023.018 Nak têmayeja li xul, incßaß têqßue li quicß riqßuin li caxlan cua cuan xchßamal. Chi moco li xêb târûk têcanab chokß re cuulaj.

23:19b.EXO.023.019 Têsicß li xbên ru lê racuîmk li kßaxal châbil. Aßan li têcßam saß lin templo lâin li Kâcuaß lê Dios. Ut incßaß têchik xtibel li chßina chibât saß xyaßal lix tuß lix naß.

23:20b.EXO.023.020 Li Dios quixye: —Lâin tintakla lin ángel chi cßamoc be chêru. Aßan tâilok êre toj retal texcuulak saß li naßajej li ac xincßûb chokß êre.

23:21b.EXO.023.021 Chex-abînk chiru ut chebânu li cßaßru naxye. Mêkßetkßeti êrib chiru xban nak aßan incßaß tixcuy êmâc. Li cßaßru tixbânu aßan, tixbânu saß incßabaß lâin.

23:22b.EXO.023.022 Cui lâex têrabi li cßaßru naxye êre ut têbânu chi tzßakal li cßaßru xinye lâin, lâin xicß teßcuil li xicß nequeßiloc êre. Ut tinbânu raylal reheb li nequeßxbânu raylal êre lâex.

23:23b.EXO.023.023 Lin ángel tâcßamok be chêru toj retal texcuulak saß li naßajej li cuanqueb cuiß eb laj amorreo, eb laj heteo, eb laj ferezeo, eb laj cananeo, eb laj heveo, joß eb ajcuiß laj jebuseo. Lâin tinsach ruheb aßan.

23:24b.EXO.023.024 Ut mêcuikßib êrib chiru lix yîbanbil dios eb aßan, chi moco chexcßanjelak chiruheb. Mêbânu joß nequeßxbânu eb aßan. Têjucß ban lix yîbanbil dios ut têsach ruheb chi junaj cua.

23:25b.EXO.023.025 Chexcßanjelak ban chicuu, lâin li Kâcuaß lê Dios. Ut lâin texcuosobtesi ut tinqßue lê cua êrucßa. Ut incßaß texinqßue chi yajêrc.

23:26b.EXO.023.026 Lâin tincuosobtesiheb li ixk saß lê tenamit. Chixjunileb teßqßuiresînk ut mâ jun li yaj aj ixk tânumekß lix yajeleb. Ut tinqßue chi najtocß ru lê yußam.

23:27b.EXO.023.027 Lâin tinqßueheb chixjapbal reheb xbaneb xxiu li tenamit li texnumekß cuiß. Ut teßêlelik li xicß nequeßiloc êre chêru lâex.

23:28b.EXO.023.028 Lâin tinqßueheb chi sachc xnaßlebeb xban xxiuheb laj heveo, eb laj cananeo joß eb ajcuiß laj heteo ut teßêlelik chêru.

23:29b.EXO.023.029 Lâin incßaß teßcuisi chixjunileb saß junpât. Incßaß tincuisiheb chiru jun chihab re nak incßaß tâcanâk chi mâcßaß cristian ut re ajcuiß nak incßaß teßtâmk saß êyânk li joskß aj xul re li qßuicheß.

23:30b.EXO.023.030 Timil timil tincuisiheb saß li tenamit toj teßtâmk lê ralal êcßajol ut toj têrêchani chi tzßakal li naßajej.

23:31b.EXO.023.031 Lâin tinqßue retalil bar tânumekß li nubâl re li naßajej li tinqßue êre. Li nubâl tânumekß cuan cuiß li Caki Palau ut tâcuulak cuan cuiß li palau Mediterráneo li cuan saß xcuênt lix tenamiteb laj filisteo ut tâcuulak cuan cuiß li chaki chßochß ut toj cuan cuiß li nimaß Eufrates. Lâin tinkßaxtesiheb saß êrukß li cuanqueb saß li naßajej aßan, ut lâex tex-isînk reheb aran.

23:32b.EXO.023.032 Joßcan nak mêbânu junak contrato riqßuineb li tenamit, chi moco têqßue xcuanquil lix dioseb.Incßaß têcanabeb chi cuânc saß lê naßaj re nak incßaß texqßue chi mâcobc chicuu. Naru nequex-oc chixlokßoninquil lix dioseb, ut riqßuin aßan têtzßek êrib.

23:33b.EXO.023.033 Incßaß têcanabeb chi cuânc saß lê naßaj re nak incßaß texqßue chi mâcobc chicuu. Naru nequex-oc chixlokßoninquil lix dioseb, ut riqßuin aßan têtzßek êrib.

24

24:1b.EXO.024.001 Li Dios quiâtinac riqßuin laj Moisés ut quixye re: —Quimkex. Takenkex chak chiru li tzûl bar cuanquin cuiß. Ut teßchâlk âcuochben laj Aarón, laj Nadab, ut laj Abiú. Teßchâlk ajcuiß lajêb xcâcßâl li cuînk li nequeßcßamoc be chiruheb laj Israel. Ut aran chi najt caßchßinak tineßxlokßoni.

24:2b.EXO.024.002 Ut lâat, at Moisés, âjunes tatchâlk toj arin cuiqßuin. Eb li jun chßôl chic teßcanâk aran. Chi tîc incßaß teßtakekß chak arin. Teßcanâk takßa, chan li Dios.

24:3b.EXO.024.003 Ut quichal laj Moisés, quixserakßi re li tenamit li râtin li Dios joß ajcuiß lix chakßrab. Queßjunajoß lix chßôleb ut queßxye: —Chixjunil li cßaßru xye li Dios, aßan li takabânu, chanqueb.

24:4b.EXO.024.004 Ut chixjunil li cßaßru quixye li Dios, quixtzßîba retalil saß jun li hu laj Moisés. Joß cuulajak chic nak toj ekßela laj Moisés quicuacli ut quixyîb jun li artal saß xtôn li tzûl. Quixyîb ajcuiß riqßuin pec cablaju li okech ut quixxakab aran. Li cablaju chi okech, aßan retalil li cablaju xtêpaleb aj Israel.

24:5b.EXO.024.005 Laj Moisés quixtaklaheb li sâj cuînk aj Israel chi mayejac chiru li Dios. Queßxcamsi li bôyx ut queßxcßat chokß xmayej chiru li Dios re xpatzßbal xcuybal xmâqueb.

24:6b.EXO.024.006 Laj Moisés quixxoc lix quiqßuel li bôyx. Yijach quixxoc saß eb li ucßal ut li yijach chic quixqßue chiru li artal.

24:7b.EXO.024.007 Laj Moisés quixchap li hu li quixtzßîba cuiß chixjunil lix contrato li Dios. Quiril xsaß li hu chiruheb chixjunileb li tenamit ut eb li tenamit queßxye: —Chixjunil li xye li Dios, takabânu ut takapâb li cßaßru naxye, chanqueb.

24:8b.EXO.024.008 Ut laj Moisés quixchap li quicß li xocbil saß eb li ucßal ut quixrachrachi saß xbêneb li tenamit. Ut quixye: —Li quicß aßin, aßan retalil li contrato li quixbânu li Dios êriqßuin joß tzßîbanbil saß li hu aßin, chan.

24:9b.EXO.024.009 Chirix aßan, laj Moisés rochbeneb laj Aarón, laj Nadab ut laj Abiú queßtakeß chiru li tzûl. Quilajeßtakeß ajcuiß li lajêb xcâcßâl li cuînk li nequeßcßamoc be chiruheb laj Israel.

24:10b.EXO.024.010 Ut eb laj Israel queßril ru li Kâcuaß Dios li queßxlokßoni. Rubel rok li Dios cuan li quicßutun rax rax ut cutan ru. Chanchan li tertôquil pec zafiro xcßabaß li kßaxal rax ru. Chanchan raxil ru li choxa.

24:11b.EXO.024.011 Li Dios incßaß quixcamsiheb li cuînk li nequeßcßamoc be chiruheb laj Israel. Queßril ru li Dios ut incßaß queßcam. Aran saß li naßajej aßan queßcuaßac ut queßucßac.

24:12b.EXO.024.012 Li Dios quixye re laj Moisés: —Taken chak saß xbên li tzûl li cuanquin cuiß. Ut aran tat-oybenînk. Lâin tinqßue âcue li perpôquil pec li xintzßîba cuiß lin chakßrab re xchßolobanquil xyâlal chiruheb li tenamit, chan li Dios.

24:13b.EXO.024.013 Laj Moisés cô toj takecß chiru li tzûl li sicßbil ru xban li Dios, rochben laj Josué laj cßanjel chiru.

24:14b.EXO.024.014 Nak ac xic re toj takecß, laj Moisés quixye reheb li cuînk li nequeßcßamoc be chiruheb laj Israel: —Arin toêroybeni toj tosukßîk chak. Cuânk taxak saß êchßôl nak laj Aarón ut laj Hur cuanqueb saß êyânk. Cui cuan junak li chßaßajquilal, têye reheb aßan ut eb aßan teßtzßilok âtin chirix li cuanqueb saß chßaßajquilal, chan laj Moisés.

24:15b.EXO.024.015 Tojoßnak laj Moisés quitakeß chiru li tzûl ut li tzûl aßan sutsu saß chok.

24:16b.EXO.024.016 Aran saß li tzûl Sinaí cuakib cutan quicuan li xlokßal li Dios chi mukmu saß li chok. Saß xcuuk li cutan li Dios quiâtinac riqßuin laj Moisés. Saß li chok qui-el li xyâb xcux.

24:17b.EXO.024.017 Chiruheb laj Israel quicßutun li xlokßal li Dios saß xbên li tzûl. Chanchan jun nimla xam yô xcßatbal chixjunil nak queßril.Tojoßnak laj Moisés mas cuißchic quitakeß chiru li tzûl ut qui-oc saß li chok. Ut caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn quicuan aran.

24:18b.EXO.024.018 Tojoßnak laj Moisés mas cuißchic quitakeß chiru li tzûl ut qui-oc saß li chok. Ut caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn quicuan aran.

25

25:1b.EXO.025.001 Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Moisés ut quixye re:

25:2b.EXO.025.002 —Ye reheb laj Israel nak teßxxoc junak li châbil mayej chokß cue. Teßxqßue li joß qßuial li na-ala saß xchßôleb xqßuebal ut teßxqßue chi anchaleb xchßôl.

25:3b.EXO.025.003 Li mayej li teßxxoc, aßaneb aßin: li oro, li plata, li cobre,

25:4b.EXO.025.004 li tßicr azul, li tßicr púrpura, li tßicr cak, li châbil tßicr lino, joß ajcuiß li tßicr yîbanbil riqßuin li rismal li chibât,

25:5b.EXO.025.005 joß ajcuiß lix tzßûmal li carner bonbil riqßuin caki bon, ut li châbil tzßûm rix li tzßiß haß, joß ajcuiß li châbil cheß acacia xcßabaß,

25:6b.EXO.025.006 ut li aceite re li candil joß ajcuiß li cßaßak re ru li nacßanjelac re xyîbanquil li aceite li naqßueheß saß xbêneb li nequeßxakabâc chi cßanjelac chiru li Kâcuaß, ut nacßanjelac ajcuiß re xyîbanquil li incienso li sunûnc,

25:7b.EXO.025.007 ut li tertôquil pec ónice xcßabaß joßqueb ajcuiß li châbil pec re xqßuebal xsahob ru li rakß li xbênil aj tij ut re ajcuiß xqßuebal xsahob ru li naxqßue chire xchßôl.

25:8b.EXO.025.008 Ut têyîb junak li muhebâl re nak târûk tincuânk aran saß êyânk.

25:9b.EXO.025.009 Lâin tinye êre chanru nak têyîb li naßajej li tincuânk cuiß ut tinye êre chanru têyîb li cßaßru tâcßanjelak chi saß. Têyîb chi tzßakal joß tinye êre.

25:10b.EXO.025.010 Têyîb junak Lokßlaj Câx riqßuin li châbil cheß acacia xcßabaß. Jun metro riqßuin lajêb centímetro xnimal li rok. Ut ôb xcâcßâl centímetro xnimal li ru ut ôb xcâcßâl centímetro xteram.

25:11b.EXO.025.011 Ut têletz li tzßakal oro chirix ut chi saß ut têqßue ajcuiß lix sahob ru yîbanbil riqßuin oro chire li câx bar tâhilânk cuiß lix tzßapbal re.

25:12b.EXO.025.012 Ut têyîb câhib argolla oro ut têletz saß xxuc li câx, cuib saß jun pacßal ut li cuib chic saß li jun pacßal chic.

25:13b.EXO.025.013 Ut têyîb cuib li cheß tîc rix yîbanbil riqßuin li châbil cheß acacia ut têletz ajcuiß oro chirix.

25:14b.EXO.025.014 Ut tênumsi li cheß aßan saß li argolla li letzlo chixcßatk li câx re nak riqßuin li cheß aßan têpako li câx.

25:15b.EXO.025.015 Li cheß aßan incßaß chic têrisi saß li argolla. Aran teßcanâk.

25:16b.EXO.025.016 Ut saß li câx aßan têxoc li chakßrab li tinqßue êre.

25:17b.EXO.025.017 Têyîb jun xtzßapbal re li câx riqßuin oro jun metro riqßuin lajêb centímetro xnimal li rok ut ôb xcâcßâl centímetro xnimal li ru.

25:18b.EXO.025.018 Ut têyîb cuib li querubines chanchaneb li ángel riqßuin oro tenbil riqßuin martillo. Ut têqßue saß xbên lix tzßapbal re li câx, junjûnk saß li jûnk pacßal.

25:19b.EXO.025.019 Têqßue li cuib chi querubines junjûnk saß li jûnk pacßal lix tzßapbal re li câx. Li cuib chi querubines rochben lix tzßapbal re li câx jun ajcuiß ru nak têyîb.

25:20b.EXO.025.020 Eb li querubines teßxcaßya ribeb ut yôkeb chi iloc saß xbên lix tzßapbal re li câx. Lix xiqßueb teßxhel rib ut teßxtzßap xbên li câx.

25:21b.EXO.025.021 Têtzßap li câx riqßuin lix tzßapbal re li xeyîb. Ut saß li Lokßlaj Câx aßan, têxoc li chakßrab li tinqßue êre.

25:22b.EXO.025.022 Ut aran saß xbên li Lokßlaj Câx saß xyi li cuib chi querubines li cuanqueb saß xbên lix tzßapbal re, lâin tincuânk saß musikßej. Aran tinâtinak âcuiqßuin ut tinqßue âcue li chakßrab li tâqßue reheb li ralal xcßajol laj Israel.

25:23b.EXO.025.023 Têyîb ajcuiß junak mêx riqßuin li cheß acacia xcßabaß. Lajêb roßcßâl centímetro lix nimal rok ut ôb roxcßâl centímetro lix nimal ru. Ôb xcâcßâl centímetro xnajtil xteram.

25:24b.EXO.025.024 Ut têletz li tzßakal oro chiru li mêx ut têyîb ajcuiß lix sahob ru chire yîbanbil riqßuin oro.

25:25b.EXO.025.025 Saß xcâ pacßalil li mêx têletz li cheß cuukub centímetro xnimal ru. Ut têqßue li tzßakal oro chokß xsahob ru chire li cheß aßan li têletz saß li mêx.

25:26b.EXO.025.026 Têyîb câhib li argolla oro ut têletz saß xcâ xucûtil li mêx bar cuanqueb cuiß li rok li mêx.

25:27b.EXO.025.027 Têletz li argollas saß xcâ xucûtil li mêx chixcßatk li cheß li cuukub centímetro ru re nak teßxnumsi li cheß li tîc rix saß li argollas re xpakonquil li mêx.

25:28b.EXO.025.028 Têyîb riqßuin li cheß acacia li cuib chi cheß tîc rix ut têletz li tzßakal oro chiru. Riqßuin li cheß aßan têpako li mêx.

25:29b.EXO.025.029 Têyîb ajcuiß riqßuin tzßakal oro li secß li tâcßanjelak saß li tabernáculo. Têyîb li xar ut li cuchara ut li plato joß ajcuiß li nînki secß li tâcßanjelak re li mayejac.

25:30b.EXO.025.030 Ut rajlal têqßue li caxlan cua saß xbên li mêx. Junelic cuânk li mayejanbil caxlan cua aran.

25:31b.EXO.025.031 Têyîb ajcuiß jun li candelero riqßuin tzßakal oro, tenbil riqßuin martillo. Têyîb li rok ut li xakxo saß xyi joß ajcuiß lix naßajeb lix xamlel. Lix sahob ru li têyîb chanchan utzßußuj ut xak.

25:32b.EXO.025.032 Saß li candelero aßan, têyîb cuukub xnaßaj li candil. Jun xnaßaj candil cuânk saß xyi ut ox ox saß xcaß pacßalil.

25:33b.EXO.025.033 Li junjûnk chi xnaßaj li candil chanchan rukß li cheß almendro nak têyîb. Tâcuânk oxib lix sahob ru joß rutzßußujil li almendro. Joßcan nak têyîb li cuakib xnaßaj li candil.

25:34b.EXO.025.034 Ut li xnaßaj candil li cuânk saß xyi tâcuânk câhib lix sahob ru joß rutzßußujil li almendro.

25:35b.EXO.025.035 Rubel li xbên cuib chi rukßeb li candelero saß li rok têyîb jun li utzßußuj li toj mâjiß napuqßueß. Rubel li cuib chic têyîb jun chic li utzßußuj li toj mâjiß napuqßueß. Ut rubel li cuib chic joßcan cuißchic têbânu. Joßcan nak têyîb li cuakib chi xnaßajeb li candil.

25:36b.EXO.025.036 Chixjunil li candelero rochben lix sahob ru, junaj ru nak têyîb riqßuin tzßakal oro tenbil riqßuin martillo.

25:37b.EXO.025.037 Ut nak acak xyâloß li candelero, têyîb ajcuiß cuukub li candil ut têqßue saß xnaßaj saß li candelero re nak lix xamlel tixcutanobresi li naßajej cuânk cuiß.

25:38b.EXO.025.038 Têyîb ajcuiß riqßuin tzßakal oro li chßîchß li tâcßanjelak re xsetbal lix mechil ut joß ajcuiß li plato li naxocman cuiß li têset saß lix mechil.

25:39b.EXO.025.039 Numenak câlaju xcâcßâl libra li tzßakal oro li tâcßanjelak êre re xyîbanquil li candelero joßqueb ajcuiß li chßîchß li tâcßanjelak re xyîbanquil lix mechil li candil.Qßue retal chi us re nak têyîb chi tzßakal re ru joß xincßut châcuu arin saß li tzûl aßin.

25:40b.EXO.025.040 Qßue retal chi us re nak têyîb chi tzßakal re ru joß xincßut châcuu arin saß li tzûl aßin.

26

26:1b.EXO.026.001 Tâyîb li lajêb li nînki tßicr re xtzßapbal ru li tabernáculo riqßuin li bakbil nokß lino, li nokß azul, joß ajcuiß púrpura ut cak. Ut têqßue querubines chiru li tßicr aßan chokß xsahob ru chi châbil xyîbanquil.

26:2b.EXO.026.002 Li lajêb chi tßicr aßin li têyîb, juntakßêt xnînkal têqßue. Cablaju metro riqßuin media xnînkal rok li junjûnk. Ut cuib metro li xnînkal ru li junjûnk.

26:3b.EXO.026.003 Têletz chi ribil li ôb chi tßicr. Joßcan cuißchic têbânu riqßuin li ôb chic. Têletz cuißchic chi ribil.

26:4b.EXO.026.004 Ut têyîb ajcuiß xnaßaj li gancho chire li nimla tßicr li ôb ru li ac xeyîb. Têyîb aßan riqßuin tßicr azul. Joßcan cuißchic têbânu riqßuin li nimla tßicr jun chic li xeyîb.

26:5b.EXO.026.005 Mero ciento xchapbal li gancho têqßue chire li junjûnk. Mero ciento re li jun ut mero ciento cuißchic re li jun chic re nak teßxchap rib chi us li cuib chi xnînki tßicr.

26:6b.EXO.026.006 Ut têyîb ajcuiß mero ciento li gancho riqßuin oro re li junjûnk chi tßicr re teßxchap rib chi us riqßuin li jun chic re nak li rix li tabernáculo tâcanâk chi tzßaptzßo ru.

26:7b.EXO.026.007 Têyîb ajcuiß junlaju li tßicr yîbanbil riqßuin rismal chibât re xtzßapbal xbên li tabernáculo.

26:8b.EXO.026.008 Li junlaju chi tßicr aßin li têyîb, juntakßêt xnînkal têqßue. Oxlaju metro riqßuin media xnînkal rok li junjûnk ut cuib metro li xnînkal ru li junjûnk.

26:9b.EXO.026.009 Li ôb chi tßicr têletz chi ribileb rib. Joßcan cuißchic têbânu riqßuin li cuakib chic. Têletz cuißchic chi ribil rib eb aßan. Ut li xcuak têbas ut tâcanâk chiru li tabernáculo.

26:10b.EXO.026.010 Mero ciento xchapbal li gancho têqßue chire li junjûnk. Mero ciento re li jun ut mero ciento cuißchic re li jun chic.

26:11b.EXO.026.011 Ut têyîb ajcuiß mero ciento li gancho riqßuin li chßîchß bronce re nak li tßicr teßxchap rib chi us riqßuin li jun chic re nak junaj ru tâcanâk.

26:12b.EXO.026.012 Xban nak najt rok li tßicr aßin, li yijach chic tâsobrînk tâcanâk chirix.

26:13b.EXO.026.013 Caß pacßalil tâsobrînk ôb roxcßâl centímetro. Chi joßcaßin tâcanâk chi tzßaptzßo chi us li tabernáculo.

26:14b.EXO.026.014 Têyîb ajcuiß li rix li carner bonbil riqßuin caki bon ut têqßue saß xbên li tabernáculo. Ut saß xbên aßan têqßue cuißchic li châbil tzßûm rixeb li tzßiß haß.

26:15b.EXO.026.015 Ut riqßuin li cheß acacia têyîb li tzßalam cheß re tâoc chi xakxo.

26:16b.EXO.026.016 Câhib metro riqßuin media li xnînkal rok li junjûnk chi tzßalam cheß ut ôb xcâcßâl centímetro li xnînkal ru.

26:17b.EXO.026.017 Têyîb cuib rok li junjûnk chi tzßalam cheß re nak us tâcanâk saß lix naßaj. Joßcaßin têbânu re chixjunil li tzßalam cheß li teßcßanjelak re xyîbanquil li tabernáculo.

26:18b.EXO.026.018 Têyîb junmay li tzßalam cheß ut têqßue saß li jun pacßal li nacana saß li sur.

26:19b.EXO.026.019 Ut têyîb ajcuiß caßcßâl xnaßajeb li rok li tzßalam cheß bar teßqßuehekß cuiß. Aßan têyîb riqßuin plata. Caßcab xnaßaj li junjûnk chi tzßalam cheß.

26:20b.EXO.026.020 Ut têyîb ajcuiß junmay chic li tzßalam cheß re têqßue jun pacßal li tabernáculo li nacana saß li norte.

26:21b.EXO.026.021 Ut têyîb ajcuiß caßcßâl chic xnaßajeb li rok li tzßalam cheß bar teßqßuehekß cuiß. Aßan têyîb riqßuin plata. Caßcab xnaßajeb li junjûnk chi tzßalam cheß.

26:22b.EXO.026.022 Ut têyîb ajcuiß cuakib chic li tzßalam cheß re têqßue chirix li tabernáculo saß xjayal li na-oc cuiß li sakße.

26:23b.EXO.026.023 Ut têyîb ajcuiß cuib chic li tzßalam cheß re têqßue saß xuc chirix saß xcaß pacßalil.

26:24b.EXO.026.024 Li cuib chi tzßalam cheß aßin teßxchap rib takßa ut takecß riqßuin gancho. Joßcan tâuxmânk riqßuin li cuib chi tzßalam cheß li teßcanâk saß xxuc.

26:25b.EXO.026.025 Joßcaßin têbânu riqßuin li cuakxakib chi tzßalam cheß ut cuaklaju li xnaßaj li rokeb yîbanbil riqßuin plata. Caßcab xnaßajeb li rok li junjûnk chi tzßalam cheß.

26:26b.EXO.026.026 Têyîb ajcuiß ôb li cheß riqßuin li cheß acacia re têqßue chi kßekßo chiru li tzßalam cheß li nacana jun pacßal.

26:27b.EXO.026.027 Ut têyîb ôb chic li cheß re têqßue chi kßekßo chiru li tzßalam cheß li cuan jun pacßal chic. Ut têyîb ôb chic li cheß re têqßue chi kßekßo chiru li tzßalam cheß li cuan chirix saß xjayal li na-oc cuiß li sakße.

26:28b.EXO.026.028 Li cheß li têqßue chi kßekßo saß xyi tâcuulak saß li xuc jun pacßal ut toj saß li xuc jun chic.

26:29b.EXO.026.029 Ut têletz li oro chiru li tzßalam cheß. Ut têletz ajcuiß chiru li tzßalam cheß, li argollas yîbanbil riqßuin oro li teßnumekß cuiß li cheß chi kßekßo li cuan saß xyi. Ut têletz ajcuiß li oro chiru li cheß aßin li têqßue chi kßekßo.

26:30b.EXO.026.030 Ye reheb laj Israel nak teßxyîb li tabernáculo chi tzßakal joß xinye âcue saß li tzûl aßin.

26:31b.EXO.026.031 Têyîb ajcuiß jun li nimla tßicr riqßuin li nokß azul, joß ajcuiß púrpura ut cak ut riqßuin li bakbil nokß lino. Ut chokß xsahob ru li tßicr aßan, têqßue li querubines chiru chi châbil xyîbanquil.

26:32b.EXO.026.032 Têletz câhib li gancho oro chiru li okech câhib yîbanbil riqßuin li cheß acacia. Ut chiru li gancho aßan têqßue li nimla tßicr. Têletz li oro chirixeb li okech. Ut têyîb ajcuiß riqßuin plata câhib xnaßaj li okech.

26:33b.EXO.026.033 Chiru li gancho oro têqßue li nimla tßicr. Aßan tâcßanjelak chokß tas saß li tabernáculo. Caß tasal tâcanâk xsaß li tabernáculo. Li xbên tasal, aßan li Santil Naßajej. Ut li xcaß tasal, aßan li Lokßlaj Santil Naßajej. Saß li Lokßlaj Santil Naßajej aßan, têqßue li Lokßlaj Câx bar tâxocmânk cuiß li chakßrab.

26:34b.EXO.026.034 Têqßue lix tzßapbal re saß xbên li Lokßlaj Câx li têqßue saß li Lokßlaj Santil Naßajej.

26:35b.EXO.026.035 Ut saß li xbên tasal li tabernáculo saß li Santil Naßajej têqßue li mêx saß li pacßal li nacana saß li norte. Ut saß li jun pacßal chic li nacana saß li sur saß xcaßyabâl li mêx, têqßue li candelero.

26:36b.EXO.026.036 Ut têyîb jun chic li nimla tßicr li tâcßanjelak chokß xpuertil li tabernáculo. Têyîb li tßicr aßan riqßuin li nokß azul, púrpura ut cak ut riqßuin li bakbil nokß lino. Têqßue xsahob ru chi châbil xyîbanquil.Têyîb ajcuiß ôb li okech riqßuin li cheß acacia bar têqßue cuiß li tßicr. Têletz li tzßakal oro chiru li ôb chi cheß. Ut têyîb ajcuiß riqßuin bronce ôb xnaßajeb li okech. Ut têyîb ôb li ganchos li têchap cuiß li tßicr chiru li okech.

26:37b.EXO.026.037 Têyîb ajcuiß ôb li okech riqßuin li cheß acacia bar têqßue cuiß li tßicr. Têletz li tzßakal oro chiru li ôb chi cheß. Ut têyîb ajcuiß riqßuin bronce ôb xnaßajeb li okech. Ut têyîb ôb li ganchos li têchap cuiß li tßicr chiru li okech.

27

27:1b.EXO.027.001 Ut têyîb ajcuiß jun li artal riqßuin li cheß acacia. Têyîb chi câ xucût. Cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnimal li ru ut cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnimal li rok. Ut ôb xcaßcßâl centímetro li xteram.

27:2b.EXO.027.002 Têyîb câhib li xucub ut têqßue saß lix câ xucûtil li artal. Chixjunil li artal rochben li xucub junaj ru nak têyîb ut têletz bronce chiru.

27:3b.EXO.027.003 Chixjunil li cßaßak re ru li tâcßanjelak saß li artal re li mayej, aßan yîbanbilak riqßuin bronce. Têyîb li chßîchß re xxocbal li cha, ut têyîb li pala, joß ajcuiß li nînki secß re xxocbal li quicß, ut li ganchos re xchapbal li tib joß ajcuiß lix naßaj li ru xam.

27:4b.EXO.027.004 Ut têyîb ajcuiß riqßuin bronce lix naßaj li xam ut hopox ru têqßue. Têyîb ajcuiß câhib li argollas bronce ut têqßue saß xcâ xucûtil li tusbil chßîchß.

27:5b.EXO.027.005 Toj chi saß li artal saß xyitok têqßue li chßîchß aßan.

27:6b.EXO.027.006 Têyîb ajcuiß cuib li cheß tîc rix re xpakonquil li artal. Têyîb riqßuin li cheß acacia ut têletz li bronce chirix.

27:7b.EXO.027.007 Ut tênumsi li cheß aßan saß li argolla li cuan saß xcaß pacßalil li artal ut riqßuin li cuib chi cheß têpako li artal.

27:8b.EXO.027.008 Ut hopho xsaß li artal li têyîb. Têyîb chi tzßakal joß quincßut châcuu saß li tzûl.

27:9b.EXO.027.009 Têyîb ajcuiß lix nebâl li tabernáculo. Têsut li nebâl riqßuin tßicr yîbanbil riqßuin li bakbil nokß lino. Saß li jun pacßal li nacana saß li sur ôb roxcßâl metro xnimal rok li tßicr têqßue.

27:10b.EXO.027.010 Têyîb junmay li okech riqßuin bronce ut têyîb ajcuiß riqßuin bronce junmay xnaßajeb li okech re têqßue cuiß. Li ganchos joß ajcuiß li argollas li têchap cuiß li tßicr yîbanbilak riqßuin plata.

27:11b.EXO.027.011 Ut joßcan cuißchic têbânu saß li jun pacßal jun chic li nacana saß li norte. Ôb roxcßâl metro xnimal rok li tßicr li têqßue aran. Têyîb junmay li okech ut junmay lix naßajeb têqßue cuiß. Ut riqßuin plata têyîb li ganchos ut li argollas li têqßue cuiß li tßicr.

27:12b.EXO.027.012 Li tßicr li têqßue saß li jun pacßal chic li nacana saß xjayal li na-oc cuiß li sakße, cuib xcaßcßâl metro riqßuin media lix nimal rok. Têyîb lajêb li okech joß ajcuiß li lajêb li xnaßajeb li têqßue cuiß li okech.

27:13b.EXO.027.013 Ut joßcan ajcuiß bar cuan cuiß li oquebâl li nacana saß lix jayal li na-el cuiß chak li sakße. Aßan cuib xcaßcßâl metro riqßuin media lix nimal rok têqßue.

27:14b.EXO.027.014 Chixcßatk li oquebâl têqßue oxib li okech ut oxib lix naßaj li têqßue cuiß. Ut cuukub metro xnimal rok li tßicr li têqßue chiru li okech.

27:15b.EXO.027.015 Ut saß li jun pacßal chic re li oquebâl têqßue li oxib chi okech ut oxib lix naßaj li têqßue cuiß ut têletz chiru li okech aßan cuukub metro li tßicr.

27:16b.EXO.027.016 Ut saß li oquebâl re li nebâl têqßue belêb metro li tßicr yîbanbil riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak ut riqßuin li bakbil nokß lino. Châbil xyîbanquil lix sahob ru têqßue. Ut têyîb câhib li okech ut câhib lix naßaj li têqßue cuiß.

27:17b.EXO.027.017 Chixjunil li okech li têsut cuiß li nebâl cuânk lix argolla ut lix gancho yîbanbil riqßuin plata ut yîbanbilakeb riqßuin bronce lix naßajeb li teßqßuehekß cuiß li okech.

27:18b.EXO.027.018 b roxcßâl metro xnimal rok li nebâl ut cuib xcaßcßâl metro riqßuin media chiru ut chirix, ut cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnajtil xteram. Ut li tßicr li tâtzßapok re li nebâl yîbanbilak riqßuin bakbil nokß lino. Ut yîbanbil riqßuin bronce li xnaßajeb li teßqßuehekß cuiß li okech.

27:19b.EXO.027.019 Chixjunil li cßaßak re ru tâcßanjelak re lokßonînc saß li tabernáculo, têyîb riqßuin bronce. Ut têyîb ajcuiß riqßuin bronce chixjunil li chßîchß li tâchapok re li cßam saß chßochß.

27:20b.EXO.027.020 Têye reheb laj Israel nak junelic teßxcßam chak li châbil aceite li na-el riqßuin li ru li cheß olivo, li tâcßanjelak chokß xyaßal li candil re nak junelic lochlôk li candil li cuan saß li tabernáculo.Laj Aarón rochbeneb li ralal, aßaneb li teßilok re li candelero li cuan saß li Santil Naßajej, li cuan chiru li tas li naramoc re li Lokßlaj Santil Naßajej, li cuan cuiß li Lokßlaj Câx. Teßril nak junelic lochlôk chiru li Kâcuaß lix xamlel li candelero. Li chakßrab aßin tenebanbil saß xbêneb laj Israel joßqueb ajcuiß li ralal xcßajoleb re nak joßcan teßxbânu junelic.

27:21b.EXO.027.021 Laj Aarón rochbeneb li ralal, aßaneb li teßilok re li candelero li cuan saß li Santil Naßajej, li cuan chiru li tas li naramoc re li Lokßlaj Santil Naßajej, li cuan cuiß li Lokßlaj Câx. Teßril nak junelic lochlôk chiru li Kâcuaß lix xamlel li candelero. Li chakßrab aßin tenebanbil saß xbêneb laj Israel joßqueb ajcuiß li ralal xcßajoleb re nak joßcan teßxbânu junelic.

28

28:1b.EXO.028.001 Saß xyânkeb laj Israel tâsicß ru lâ cuas laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal. Aßaneb laj Nadab, laj Abiú, laj Eleazar ut laj Itamar. Aßaneb li tâxakabeb chi cßanjelac chicuu chokß aj tij.

28:2b.EXO.028.002 Tâyîb li rakß laj Aarón lâ cuas chi châbil xyîbanquil. Riqßuin li rakß aßan tâcutûnk nak aßan laj tij ut lokß lix cßanjel.

28:3b.EXO.028.003 Tat-âtinak riqßuineb chixjunileb laj yîbom tßicr li xinqßueheb xnaßleb. Tâye reheb nak teßxyîb li rakß laj Aarón xban nak aßan li têkßaxtesi chi cßanjelac chicuu chokß aj tij.

28:4b.EXO.028.004 Joßcaßin nak têyîb li rakßeb: li rakß li nim rok li nequeßxqßue toj chi saß (túnica), ut li rakß jun chic li nequeßxqßue saß xbên (manto), ut li rakß jun chic li kßaxal châbil xyîbanquil li nequeßxqßue toj saß xbên (efod). Ut teßxyîb ajcuiß li tßicr li nequeßxqßue chire xchßôl (pectoral) joß ajcuiß lix cßâmal xsaß (cinturón) ut li tßicr li nequeßxbacß saß xjolom (mitra). Joßcan nak yîbomak chi châbil li rakß lâ cuas laj Aarón joß eb ajcuiß li ralal re nak eb aßan teßcßanjelak chicuu chokß aj tij.

28:5b.EXO.028.005 Li cßaßru tâcßanjelak chiruheb li teßyîbânk re li rakßeb, aßan aßin: li oro, li nokß azul, li nokß púrpura, li nokß cak ut li bakbil nokß lino.

28:6b.EXO.028.006 Li efod li rakß li teßxqßue toj saß xbên, aßan yîbanbilak riqßuin oro, ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak ut li bakbil nokß lino. Teßxqßue lix sahob ru chi châbil xyîbanquil.

28:7b.EXO.028.007 Cuib perêl ru têqßue, jun perêl chiru ut jun perêl chirix. Saß xbên xtel teßxcßul rib.

28:8b.EXO.028.008 Lix bacßbal xsaß têyîb juntakßêt xyîbanquil riqßuin li efod. Têyîb riqßuin oro ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak ut li bakbil nokß lino.

28:9b.EXO.028.009 Tâsicß cuib li pec ónice ut chiru li pec aßan tâtzßîba xcßabaßeb li cablaju chi ralal laj Israel.

28:10b.EXO.028.010 Tâtzßîba cuakib chi cßabaßej chiru li junjûnk chi pec chi tustu, aß yal ani quiyoßla xbên cua.

28:11b.EXO.028.011 Nak tâtzßîba lix cßabaßeb chiru li pec aßan, juchßbil têbânu joß nequeßxbânu nak nequeßxyîb li chßîchß re li sello. Ut li pec aßin li tzßîbanbil cuiß lix cßabaßeb, têletz chiru li oro.

28:12b.EXO.028.012 Têletz li pec aßan, saß xbên xtel li rakß efod li naxcßul cuiß rib li cuib perêl retalil li ralal xcßajol laj Israel. Chi joßcan li pec aßan junelic tâcuânk saß xbên xtel laj Aarón re xjulticanquil chiru li Kâcuaß li ralal xcßajoleb laj Israel.

28:13b.EXO.028.013 Têletz li pec chiru li oro,

28:14b.EXO.028.014 ut têyîb cuib lix cßamal riqßuin tzßakal oro. Tzßulbil ru têqßue. Ut riqßuin lix cßâmal aßan, têchap li pec li tzßîbanbil cuiß lix cßabaßeb li ralal xcßajol laj Israel.

28:15b.EXO.028.015 Ut têyîb ajcuiß li pectoral li nequeßxqßue chire xchßôl retalil li tîquilal. Têyîb chi châbil xyîbanquil joß nak têyîb li efod. Yîbanbilak riqßuin oro, ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak ut li bakbil nokß lino.

28:16b.EXO.028.016 Têyîb chi câ xucût, cuib xcaßcßâl centímetro saß xcâ pacßalil. Basbo li re têqßue.

28:17b.EXO.028.017 Ut câhib tzol li tertôquil pec têletz chiru. Saß li xbên tzol li châbil pec li têqßue, aßan jun li sárdica, jun li topacio ut jun li carbunclo.

28:18b.EXO.028.018 Saß li xcab tzol têqßue li châbil pec esmeralda, zafiro ut diamante.

28:19b.EXO.028.019 Ut saß li rox tzol têqßue li châbil pec jacinto, ágata ut amatista.

28:20b.EXO.028.020 Ut saß li xcâ tzol têqßue li châbil pec berilo, ónice ut jaspe. Chixjunileb li pec aßin têletz chiru li oro.

28:21b.EXO.028.021 Tento nak têqßue cablaju li pec xban nak cablaju xtêpaleb li ralal xcßajol laj Israel. Chiru li junjûnk chi pec aßan têtzßîba lix cßabaß chixjûnkaleb li ralal xcßajol laj Israel. Juchßbil têbânu joß nak nequeßxyîb jun li chßîchß re xyîbanquil li sello.

28:22b.EXO.028.022 Ut têyîb ajcuiß cuib lix cßâmal li pectoral riqßuin tzßakal oro tzßulbil ru.

28:23b.EXO.028.023 Têyîb cuib li argollas riqßuin oro ut têletz saß xuc saß xcaß pacßalil li nacana takecß.

28:24b.EXO.028.024 Ut tênumsi lix cßâmal oro saß li argollas li cuan saß xuc saß xcaß pacßalil li pectoral.

28:25b.EXO.028.025 Lix cßâmal li pectoral teßxchap rib riqßuin li ónice li cuan saß xbên xtel li efod saß li jun perêl li nacana chiru.

28:26b.EXO.028.026 Têyîb cuib chic li argollas riqßuin oro ut têletz saß xxuc li pectoral xcaß pacßalil li nacana takßa. Têletz chirix li pectoral re nak chiru li efod tâcanâk.

28:27b.EXO.028.027 Têyîb cuib chic li argollas oro ut têletz chiru li efod takecß caßchßin saß xbên xcßâmal xsaß.

28:28b.EXO.028.028 Ut têbacß riqßuin jun cßam azul saß li argollas re xchapbal li pectoral riqßuin li efod re nak li pectoral tixchap rib chi us riqßuin li efod ut incßaß tâecßânk saß xnaßaj.

28:29b.EXO.028.029 Chi joßcaßin tixcßam chire xchßôl laj Aarón li pectoral retalil li tîquilal, li tzßîbanbil cuiß lix cßabaßeb li cablaju xtêpaleb li ralal xcßajol laj Israel. Tixcßam chire xchßôl li pectoral rajlal nak tâoc saß li Santil Naßajej ut laj Aarón junelic tixjultica chiru li Kâcuaß eb li ralal xcßajol laj Israel.

28:30b.EXO.028.030 Ut têqßue li Urim ut li Tumim saß li pectoral re nak cuânk chire xchßôl laj Aarón nak tâoc saß li tabernáculo chiru li Kâcuaß. Joßcan nak laj Aarón junelic tixcßam chire xchßôl li Urim ut li Tumim nak tâoc chiru li Kâcuaß re nak târûk tâtzßilok âtin chirixeb laj Israel.

28:31b.EXO.028.031 Li rakß li naxqßue saß xbên li saki túnica, têyîb riqßuin tßicr azul.

28:32b.EXO.028.032 Têcanab xnaßaj lix cux chi teto, ut têquem jun li tßicr chokß xta lix cux re nak incßaß tâpejekß nak târocsi saß xjolom.

28:33b.EXO.028.033 Têqßue li granada chire chokß xsahob ru yîbanbil riqßuin nokß azul, nokß púrpura ut nokß cak. Ut têqßue li cocß campana yîbanbil riqßuin oro.

28:34b.EXO.028.034 Têqßue jun li granada, jun li campana, ut jun chic li granada ut jun chic li campana. Joßcaßin têbânu chire li rakß.

28:35b.EXO.028.035 Laj Aarón tento nak tixqßue li rakß aßin chirix nak tâoc chi cßanjelac saß li tabernáculo re nak incßaß tâcâmk. Rajlal nak tâoc ut nak tâêlk saß li tabernáculo tâabîk nak tâecßânk li cocß campana.

28:36b.EXO.028.036 Ut têyîb ajcuiß jun chßina perêl tzßakal oro ut juchßbil têbânu joß nak nequeßxyîb li sello nak têtzßîba chiru li âtin li naxye “Santilal Chiru li Kâcuaß.”

28:37b.EXO.028.037 Ut riqßuin jun li cßam azul têbacß li oro chiru li mitra li tixbacß saß xjolom.

28:38b.EXO.028.038 Li mitra junelic cuânk saß xjolom laj Aarón nak tixkßaxtesi chiru li Dios lix mayejeb li tenamit. Ut cui teßpaltok laj Israel riqßuin li mayej teßxqßue, lix mâqueb tâcanâk saß xbên laj Aarón. Abanan li Dios tixcßul lix mayejeb xban nak li jun chßina perêl chi oro tzßîbanbil cuiß li âtin junelic cuânk saß xjolom laj Aarón.

28:39b.EXO.028.039 Li túnica têyîb riqßuin li châbil nokß lino. Joßcan ajcuiß li mitra têyîb riqßuin lino. Ut têyîb ajcuiß lix bacßbal xsaß ut têqßue xsahob ru châbil xyîbanquil.

28:40b.EXO.028.040 Ut têyîb ajcuiß li túnica ut lix bacßbal saß joß ajcuiß li mitra reheb li ralal laj Aarón re xcßutbal xlokßal li cßanjel teßxbânu.

28:41b.EXO.028.041 Tâqßue li rakß chirix laj Aarón lâ cuas joßqueb ajcuiß li ralal. Ut tâqßue li aceite saß xjolomeb re xxakabanquileb chokß aj tij. Tâkßaxtesiheb chicuu re nak santobresinbilakeb re teßcßanjelak chicuu.

28:42b.EXO.028.042 Têyîb ajcuiß riqßuin li nokß lino lix cuêxeb li teßrocsi chokß xta rakßeb. Tâcuulak saß xcßâmal xsaßeb ut tâcuulak toj saß xbên rakeb.Rajlal teßxqßue li rakßeb aßan chirixeb nak teßoc saß li tabernáculo ut nak teßoc chi cßanjelac saß li artal li cuan saß li Santil Naßajej re nak incßaß teßpaltok chicuu lâin li Kâcuaß. Tento teßxbânu aßan re nak incßaß teßcâmk laj Aarón rochbeneb li ralal. Li chakßrab aßan tenebanbil chi junelic saß xbêneb laj Aarón ut eb li ralal xcßajol li teßcuânk mokon.

28:43b.EXO.028.043 Rajlal teßxqßue li rakßeb aßan chirixeb nak teßoc saß li tabernáculo ut nak teßoc chi cßanjelac saß li artal li cuan saß li Santil Naßajej re nak incßaß teßpaltok chicuu lâin li Kâcuaß. Tento teßxbânu aßan re nak incßaß teßcâmk laj Aarón rochbeneb li ralal. Li chakßrab aßan tenebanbil chi junelic saß xbêneb laj Aarón ut eb li ralal xcßajol li teßcuânk mokon.

29

29:1b.EXO.029.001 Aßan aßin li tâbânu nak tâkßaxtesiheb ut tâxakabeb chi cßanjelac chicuu chokß aj tij: Tâsicß jun li toro toj sâj ut cuib li carner têlom li châbileb. Mâcßaßak xyajeleb.

29:2b.EXO.029.002 Ut têyîb li caxlan cua li mâcßaß xchßamal riqßuin li châbil cßaj re li trigo, ut têyîb li caxlan cua jun chic li cuan aceite chi saß, ut têyîb ajcuiß li caxlan cua chi jay ut têyul li aceite chiru.

29:3b.EXO.029.003 Têqßue saß jun li chacach ut têcßam saß li tabernáculo re têmayeja chicuu rochben li chßina toro ut li cuib chi carner.

29:4b.EXO.029.004 Chirix aßan tâcßameb laj Aarón rochben li ralal saß li oquebâl re li tabernáculo ut tâqßueheb chi atînc.

29:5b.EXO.029.005 Nak acak xeßrakeß chi atînc, tâqßue chirixeb li rakßeb li quiyîbâc chokß reheb. Xbên cua tâqßue li túnica chirix laj Aarón. Saß xbên li túnica, tâqßue li rakß rax. Ut saß xbên aßan, tâqßue li efod rochben li pectoral. Ut tâqßue lix bacßbal xsaß.

29:6b.EXO.029.006 Ut tâqßue li mitra saß xjolom ut chiru li mitra tâqßue li oro retalil nak aßan kßaxtesinbil re li Kâcuaß.

29:7b.EXO.029.007 Ut tâchap li aceite ut tâqßue saß xjolom laj Aarón retalil nak yôcat chixxakabanquil chokß aj tij.

29:8b.EXO.029.008 Ut tâbokeb ajcuiß li ralal laj Aarón ut tâqßue ajcuiß li rakßeb chirixeb aßan.

29:9b.EXO.029.009 Ut tâqßue lix bacßbal xsaßeb laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal ut tâqßue lix mitra saß xjolomeb. Riqßuin aßan kßaxtesinbilakeb chi cßanjelac chicuu chokß aj tij chi junelic.

29:10b.EXO.029.010 Chirix aßan tâcßam li toro li toj sâj chiru li tabernáculo. Ut laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal teßxqßue li rukßeb saß xjolom li toro.

29:11b.EXO.029.011 Ut aran saß li oquebâl re li tabernáculo tâcamsi li toro chicuu lâin li Kâcuaß.

29:12b.EXO.029.012 Tâxoc lix quiqßuel ut riqßuin rußuj âcuukß tâyul li quicß chiru li câhib chi xucub li cuanqueb saß xcâ xucûtil li artal. Ut li joß qßuial li tâelaßânk tâhoy saß xtôn li artal.

29:13b.EXO.029.013 Tâcuisi chixjunil li xêb li nacuan chiru lix cßamcßot ut li xêb li nacuan chiru lix sâseb joß ajcuiß lix quênkß rochben li xêb li cuan chiru, ut tâcßat saß li artal.

29:14b.EXO.029.014 Abanan lix tibel li toro ut lix cßot ut lix tzßûmal têcßam jun pacßal li tßicr li sutsu cuiß li tabernáculo, ut aran têcßat. Aßan li mayej re xtzßâmanquil xcuybal xmâqueb laj Israel.

29:15b.EXO.029.015 Joßcan ajcuiß têbânu riqßuin li carner jun. Laj Aarón rochbeneb li ralal teßxqßue li rukßeb saß xjolom li carner.

29:16b.EXO.029.016 Chirix aßan tâcamsi li carner ut târachrachi lix quiqßuel saß xbên li artal joß ajcuiß chixcßatk.

29:17b.EXO.029.017 Ut têsetßi lix tibel li carner ut têchßaj lix cßamcßot joßqueb ajcuiß li rok ut têqßue saß li artal rochben lix tibel ut lix jolom.

29:18b.EXO.029.018 Ut têcßat chixjunil li carner saß xbên li artal. Li cßatbil mayej, aßan re inlokßoninquil lâin li Kâcuaß. Ut lix bôc, aßan jun sununquil mayej li tâcuulak chicuu.

29:19b.EXO.029.019 Joßcan cuißchic têbânu riqßuin li carner jun chic. Laj Aarón rochbeneb li ralal teßxqßue li rukßeb saß xjolom li carner.

29:20b.EXO.029.020 Tâcamsi li carner ut tâqßue caßchßinak lix quiqßuel chiru lix xic laj Aarón li cuan saß xnim. Joßcan ajcuiß tâbânu riqßuineb li ralal. Ut joßcan ajcuiß tâbânu riqßuin li rußuj rukßeb li nim li cuan saß lix nim ukßeb. Ut joßcan ajcuiß tâbânu riqßuin li rußuj rokeb li cuan saß xnim rokeb. Ut li quicß li tâelaßânk târachrachi saß li artal joß ajcuiß chixcßatk.

29:21b.EXO.029.021 Ut li quicß li cuan saß li artal tâjunaji riqßuin li aceite li nequeßxqßue saß xbêneb li nequeßkßaxtesîc chi cßanjelac chiru li Kâcuaß. Ut târachrachi li quicß rochben li aceite saß xbên laj Aarón ut saß xbêneb li ralal, joß ajcuiß chiru li rakßeb re nak kßaxtesinbilak laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal chi cßanjelac chicuu, ut re ajcuiß nak kßaxtesinbilak li rakßeb.

29:22b.EXO.029.022 Tâcuisi chixjunil lix xêbul li carner. Tâcuisi li xêb li cuan saß lix ye ut li cuan chiru lix cßamcßot joß ajcuiß li cuan chiru lix sâseb ut lix quênkß cuib, joß ajcuiß li xêb li cuan chiru. Joßcan ajcuiß lix tel li cuan saß xnim. Tâbânu chi joßcaßin xban nak li carner aßin, aßan re xkßaxtesinquileb laj tij li teßcßanjelak chicuu.

29:23b.EXO.029.023 Saß li chacach li cuan cuiß li caxlan cua li ac xakßaxtesi cue lâin li Kâcuaß, tâchap jun li caxlan cua li mâcßaß xchßamal ut tâchap jun li caxlan cua li cuan aceite riqßuin ut jun li caxlan cua li jay.

29:24b.EXO.029.024 Li caxlan cua aßin tâqßue saß rukß laj Aarón joß ajcuiß saß rukßeb li ralal. Teßxtaksi li rukßeb re xmayejanquil chicuu.

29:25b.EXO.029.025 Nak ac xeßxkßaxtesi li mayej, tâcßul cuißchic chiruheb ut tâqßue saß xbên li artal re nak teßxcßat aran. Nak yôk chi cßatc lix bôc, aßan jun sununquil mayej tâcuulak chicuu.

29:26b.EXO.029.026 Tâchap ajcuiß li re xchßôl li carner ut têtaksi re xkßaxtesinquil laj Aarón chokß aj tij chicuu. Nak acak xexrakeß xmayejanquil tâcanâk chokß âcue li tib aßan.

29:27b.EXO.029.027 Chalen anakcuan nak tâxakabâk jalan chic aj tij, tâqßuehekß re laj Aarón ut eb li ralal xcßajol li re xchßôl li carner joß ajcuiß lix tel, li ac taksinbil re xkßaxtesinquil chicuu.

29:28b.EXO.029.028 Aßan jun chakßrab tenebanbil saß xbêneb laj Israel nak lix tibel li carner li teßxtaksi chicuu lâin li Kâcuaß, aßan li teßxqßue re laj Aarón ut reheb li ralal. Aßin teßxbânu eb laj Israel re xcßambaleb rib saß usilal cuiqßuin lâin li Dios.

29:29b.EXO.029.029 Li rakß li tâqßuehekß chirix laj Aarón nak tâxakabâk chokß aj tij, aßan ajcuiß tâkßaxtesîk cuißchic reheb li ralal xcßajol re teßxqßue chirixeb nak teßxakabâk mokon chokß aj tij chicuu lâin li Dios.

29:30b.EXO.029.030 Ut li ralal laj Aarón, li tâoc saß xnaßaj aßan, tixqßue li rakß laj Aarón chirix chiru cuukub cutan nak tâoc saß li tabernáculo chi cßanjelac saß li Santil Naßajej.

29:31b.EXO.029.031 Tâcßam lix tibel li carner li xcßanjelac re xkßaxtesinquil laj Aarón chokß aj tij ut tâchik saß junak ucßal ac kßaxtesinbil chokß re li mayej.

29:32b.EXO.029.032 Aran chire li oquebâl re li tabernáculo laj Aarón rochbeneb li ralal teßxtzaca li tib aßan rochben li caxlan cua li cuan saß li chacach.

29:33b.EXO.029.033 Teßxtzaca li tib ut li caxlan cua aßan li tâmayejâk re xtzßâmanquil xcuybal xmâqueb nak teßxakabâk chokß aj tij. Mâ ani chic junak jalan târûk tixtzaca li tzacaêmk aßan xban nak ac kßaxtesinbilak chicuu lâin li Kâcuaß.

29:34b.EXO.029.034 Cui tâelaßânk li tib ut li caxlan cua aßan re cuulaj, cßatbil têbânu re nak mâ ani chic tâtzacânk re xban nak kßaxtesinbilak chicuu lâin li Kâcuaß.

29:35b.EXO.029.035 Bânu chi tzßakal re ru joß xinye âcue nak tâxakabeb laj Aarón ut eb li ralal chokß aj tij. Chiru cuukub cutan tâbânu li cßanjel aßin re xxakabanquileb chokß aj tij.

29:36b.EXO.029.036 Chiru li cuukub cutan aßan, rajlal cutan têcßat junjûnk li toro re xtzßâmanquil xcuybal xmâqueb laj Israel. Cheqßue retal nak sak ru li artal ut têqßue li aceite saß xbên re xsantobresinquil.

29:37b.EXO.029.037 Cuukub cutan texmayejak saß xbên li artal. Joßcaßin nak têsantobresi li artal chicuu. Ut aßanak jun santil artal ut chixjunil li têqßue saß xbên li artal, aßan santobresinbilak chic.

29:38b.EXO.029.038 Rajlal cutan têmayeja saß li artal cuib li carner jun chihab cuânk reheb.

29:39b.EXO.029.039 Jun têmayeja ekßela ut li jun chic têmayeja ecuu.

29:40b.EXO.029.040 Têmayeja rochben li xbên carner numenak câhib libra li châbil cßaj junajinbil riqßuin jun litro li aceite oliva. Ut têmayeja ajcuiß jun litro li vino.

29:41b.EXO.029.041 Têmayeja li xcab carner nak acak oc re li kßojyîn rochben li cßaj ut li vino joß têbânu re li mayej ekßela. Ut nak yôk chi cßatc, lix bôc aßanak jun sununquil mayej tâcuulak chicuu.

29:42b.EXO.029.042 Ut chalen anakcuan junelic tatmayejak chicuu lâat joßqueb ajcuiß lâ cualal âcßajol. Texmayejak chire li oquebâl re li tabernáculo. Ut lâin tinâtinak âcuiqßuin ut tincuânk âcuiqßuin.

29:43b.EXO.029.043 Ut aran ajcuiß tincuânk riqßuineb li ralal xcßajol laj Israel. Ut tinsantobresi li naßajej aßan riqßuin lin lokßal.

29:44b.EXO.029.044 Lâin tinsantobresi li tabernáculo ut tinsantobresi li artal. Tinsantobresi laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal re nak teßcßanjelak chicuu chokß aj tij.

29:45b.EXO.029.045 Lâin tincuânk riqßuineb li ralal xcßajol laj Israel ut Lâinak lix Dioseb.Ut eb aßan teßxnau nak lâin li Kâcuaß lix Dioseb aßan. Lâin quin-isin chak reheb saß li naßajej Egipto re tincuânk riqßuineb. Lâin li Kâcuaß lix Dioseb.

29:46b.EXO.029.046 Ut eb aßan teßxnau nak lâin li Kâcuaß lix Dioseb aßan. Lâin quin-isin chak reheb saß li naßajej Egipto re tincuânk riqßuineb. Lâin li Kâcuaß lix Dioseb.

30

30:1b.EXO.030.001 Ut têyîb ajcuiß jun li artal riqßuin li cheß acacia re têcßat cuiß li incienso.

30:2b.EXO.030.002 Têyîb chi câ xucût. Ôb roxcßâl centímetro li ru ut ôb roxcßâl centímetro li rok ut lajêb roßcßâl centímetro li xteram. Junaj ru li artal rochben li xucub nak têyîb.

30:3b.EXO.030.003 Têletz li tzßakal oro saß xbên. Ut têletz ajcuiß saß xcâ pacßalil ut chiru ajcuiß li xucub. Ut chire têqßue lix sahob ru yîbanbil riqßuin oro.

30:4b.EXO.030.004 Rubel lix sahob ru têletz li argollas yîbanbil riqßuin oro. Têletz saß xuc xcaß pacßalil li artal re nak aran tênumsi li cheß li têpako cuiß.

30:5b.EXO.030.005 Têyîb ajcuiß cuib li cheß acacia tîc rix re xpakonquil li artal. Ut têletz li oro chirix.

30:6b.EXO.030.006 Saß li xbên tasal li tabernáculo saß li Santil Naßajej têqßue li artal chiru li tas yîbanbil riqßuin tßicr, li naramoc re li Lokßlaj Câx li xocbil cuiß li chakßrab. Saß li naßajej aßan tincuânk êriqßuin.

30:7b.EXO.030.007 Rajlal ekßela nak tâoc laj Aarón chixyîbanquil li candil, tixcßat li sununquil incienso saß xbên li artal aßan.

30:8b.EXO.030.008 Ut tixcßat ajcuiß rajlal ecuu nak tâoc chixlochbal li candil. Joßcan nak chalen anakcuan lê ralal êcßajol li teßcuânk mokon teßxcßat li incienso chicuu.

30:9b.EXO.030.009 Incßaß tâcßatmânk jalan chic incienso saß xbên li artal aßin, chi moco tâcßatmânk jalan mayej, chi moco li ru li trigo, chi moco li vino tâmayejâk aran.

30:10b.EXO.030.010 Li artal aßin kßaxtesinbilak chi junaj cua chicuu nak laj Aarón tixqßue caßchßinak lix quiqßuel li xul li tâmayejâk re xtzßâmanquil xcuybal xmâqueb laj Israel chiru li xucub li cuan saß xcâ xucûtil li artal. Aßan tixbânu jun sut chiru li chihab. Joßcan ajcuiß teßxbânu rajlal chihab li ralal xcßajol li teßcuânk mokon re xsantobresinquil li artal.

30:11b.EXO.030.011 Ut li Kâcuaß quixye ajcuiß re laj Moisés:

30:12b.EXO.030.012 —Nak tâcuajlaheb laj Israel chi xjunjûnkaleb teßmayejak chicuu re xcolbal rix lix yußameb re nak incßaß teßcâmk.

30:13b.EXO.030.013 Chixjunileb li ac xeßajlâc teßxqßue caßchßin mâ media onza li plata chokß xmayejeb. Aßan li xqßuial lix mayejeb teßxqßue cue lâin li Kâcuaß joß nequeßbisoc saß li tabernáculo.

30:14b.EXO.030.014 Chixjunileb li ac queßxbânu junmay chihab teßxqßue li mayej aßin chicuu.

30:15b.EXO.030.015 Nak teßmayejak li junjûnk re xcolbal rix lix yußameb, juntakßêt xqßuial li teßxqßue. Li biom tixqßue media onza li plata ut joßcan ajcuiß xqßuial tixqßue li nebaß.

30:16b.EXO.030.016 Ut lâat tâxoc li plata li teßxqßue laj Israel re xcolbal rix lix yußameb. Ut tâkßaxtesi re li cßanjel li tâuxmânk saß li tabernáculo. Li mayej aßan tâjulticânk re chicuu nak eb li ralal xcßajol laj Israel queßxtoj rix lix yußameb.

30:17b.EXO.030.017 Li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Moisés ut quixye re:

30:18b.EXO.030.018 —Têyîb ajcuiß jun li pila xnaßaj li haß riqßuin bronce re teßchßajok cuiß laj tij. Ut têyîb ajcuiß riqßuin bronce lix naßaj li têqßue cuiß. Têqßue li pila chiru li artal nachß riqßuin li tabernáculo. Ut têqßue li haß chi saß.

30:19b.EXO.030.019 Ut riqßuin li haß li cuan saß li pila teßxchßaj li rukßeb ut teßxchßaj li rokeb laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal.

30:20b.EXO.030.020 Nak teßoc saß li tabernáculo tento nak teßchßajok re nak incßaß teßcâmk. Joßcan ajcuiß nak teßoc chiru li artal chixcßatbal li mayej chicuu lâin li Kâcuaß.

30:21b.EXO.030.021 Tento teßxchßaj li rukßeb ut li rokeb re nak incßaß teßcâmk. Chalen anakcuan ut chi junelic li chakßrab aßan tenebanbil saß xbêneb laj tij joß ajcuiß saß xbêneb li ralal xcßajol li teßcuânk mokon.

30:22b.EXO.030.022 Li Kâcuaß quiâtinac cuißchic riqßuin laj Moisés ut quixye re:

30:23b.EXO.030.023 —Tâsicß li châbil ban li na-oc re xyîbanquil li sununquil ban. Tâsicß cablaju libra li châbil mirra, cuakib libra li canela ut cuakib libra li cálamo, li sunûnc,

30:24b.EXO.030.024 cablaju libra li casia aß yal chanru li bisleb li cuan saß li tabernáculo ut oxib litro riqßuin media li aceite oliva.

30:25b.EXO.030.025 Riqßuin chixjunil aßin têyîb chi châbil li sununquil ban re xqßuebal saß xbêneb li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chicuu.

30:26b.EXO.030.026 Têqßue li aceite aßin chiru li tabernáculo ut chiru li Lokßlaj Câx.

30:27b.EXO.030.027 Têqßue chiru li mêx ut chiruheb chixjunil li nacßanjelac saß li mêx. Ut têqßue li aceite chiru li candelero joß ajcuiß chiru chixjunil li nacßanjelac re xyîbanquil lix xamlel. Têqßue ajcuiß li aceite chiru li artal li tâcßatmânk cuiß li incienso.

30:28b.EXO.030.028 Têqßue li aceite chiru li artal bar tâcßatmânk cuiß li mayej ut têqßue chiru chixjunil li chßîchß li tâcßanjelak saß li artal. Têqßue ajcuiß chiru li pila li teßchßajok cuiß ut têqßue ajcuiß chiru lix cßochlebâl.

30:29b.EXO.030.029 Joßcaßin nak têkßaxtesi cue chixjunil li cßaßak re ru aßin ut santobresinbilakeb chic. Ut chixjunil li tâchßeßekß riqßuin li cßaßak re ru aßin, santobresinbilak chic tâcanâk.

30:30b.EXO.030.030 Têqßue li aceite saß xjolom laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal ut tâkßaxtesiheb chi cßanjelac chokß aj tij chicuu.

30:31b.EXO.030.031 Tat-âtinak riqßuineb laj Israel ut tâye reheb chi joßcaßin. Chalen anakcuan aßin li aceite li tâqßuehekß saß xjolomeb lê ralal êcßajol li teßcuânk mokon li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chiru li Kâcuaß.

30:32b.EXO.030.032 Li aceite aßin incßaß naru xqßuebal saß xbên yalak ani xban nak li aceite aßin ac santobresinbil, chi moco târûk têyîb jalan chic aceite chiru aßin, xban nak li aceite aßin santo ut tento têqßue xlokßal.

30:33b.EXO.030.033 Cui ani tixyîb jun chic li aceite joß aßin, li jun aßan tâisîk saß xyânkeb laj Israel. Ut cui ani tixqßue saß xbên junak li mâcuaß aj tij, aßan tâisîk ajcuiß saß xyânkeb laj Israel.

30:34b.EXO.030.034 Ut li Kâcuaß quixye re laj Moisés: Sicß li châbil ban li nacßanjelac re xyîbanquil li incienso. Juntakßêt riqßuin li junjûnk tâqßue. Sicß lix kßol li cheß li sunûnc: li estacte, li uña aromático, li incienso ut li gálbano aromático xcßabaßeb.

30:35b.EXO.030.035 Riqßuin aßan tâyîb jun li incienso kßaxal châbil ut santo. Tâjunaji ru chi us. Tâyîb chi châbil joß nequeßxyîb li châbil sununquil ban.

30:36b.EXO.030.036 Tâqueß chi kßun yijachak ut tâqßue chiru li Lokßlaj Câx, li cuan saß li tabernáculo li tincuânk cuiß êriqßuin. Li incienso aßin, aßan kßaxal lokßak chêru.

30:37b.EXO.030.037 Incßaß têyîb jalan chic incienso chiru aßin re tâcßanjelak chêru. Li incienso aßin, aßan kßaxtesinbil chicuu ut kßaxal lokßak chêru.Cui ani tixyîb junak chic incienso joß aßin yal re târutzß, li jun aßan tâisîk saß xyânkeb laj Israel.

30:38b.EXO.030.038 Cui ani tixyîb junak chic incienso joß aßin yal re târutzß, li jun aßan tâisîk saß xyânkeb laj Israel.

31

31:1b.EXO.031.001 Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Moisés ut quixye re:

31:2b.EXO.031.002 —Abi. Lâin xinsicß ru laj Bezaleel saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Judá. Laj Bezaleel, aßan li ralal laj Uri ut laj Uri, aßan li ralal laj Hur.

31:3b.EXO.031.003 Lâin xinqßue lin musikß re ut xinqßue xnaßleb re xjolominquil li cßanjel aßin. Cuan xnaßleb ut naxnau xcßoxlanquil chanru tixyîb chixjunil chi châbil.

31:4b.EXO.031.004 Naxnau xcßanjelanquil chi châbil li oro, plata ut bronce. Ut naxnau xcßoxlanquil chanru tixqßue xsahob ru li cßaßru tixyîb.

31:5b.EXO.031.005 Naxnau xyîbanquil chi châbil li tertôquil pec ut naxnau ajcuiß xyîbanquil chi châbil li cheß. Naxnau xcßoxlanquil chanru tixbânu yalak cßaßru chi cßanjelil.

31:6b.EXO.031.006 Ut xinsicß ajcuiß ru laj Aholiab chixtenkßanquil laj Bezaleel. Laj Aholiab, aßan li ralal laj Ahisamac xcomoneb li ralal xcßajol laj Dan. Ut xinqßue ajcuiß xnaßlebeb ut xcacuilal xchßôleb chixjunileb li teßcßanjelak re nak teßxbânu chixjunil li cßaßru xinye âcue.

31:7b.EXO.031.007 Teßxyîb li tabernáculo, joß ajcuiß li Lokßlaj Câx, ut lix tzßapbal, joß ajcuiß chixjunil li tâcßanjelak saß li tabernáculo.

31:8b.EXO.031.008 Teßxyîb li mêx joß ajcuiß li secß li tâcßanjelak saß li mêx. Teßxyîb li candelero riqßuin tzßakal oro joß ajcuiß li tâcßanjelak re xyîbanquil lix mechil. Ut teßxyîb li artal li teßxcßat cuiß li incienso.

31:9b.EXO.031.009 Ut teßxyîb li artal li teßxcßat cuiß li xul li teßxmayeja. Teßxyîb ajcuiß chixjunil li tâcßanjelak saß li artal. Ut teßxyîb ajcuiß li pila joß ajcuiß li xnaßaj li teßxqßue cuiß.

31:10b.EXO.031.010 Teßxyîb li rakß laj Aarón li xbênil aj tij. Ut teßxyîb ajcuiß li rakßeb li ralal li teßrocsi nak teßoc chi cßanjelac chokß aj tij.

31:11b.EXO.031.011 Teßxyîb li aceite li tâqßuehekß saß xbên li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chicuu. Ut teßxyîb li sununquil incienso li teßxmayeja saß li tabernáculo. Tento teßxbânu chixjunil chi tzßakal joß xinye âcue, chan li Kâcuaß.

31:12b.EXO.031.012 Ut li Dios quixye re laj Moisés:

31:13b.EXO.031.013 —Tâye aßin reheb laj Israel, “Che-oxlokßi li hilobâl cutan ut chebânu li cßaßru xinye êre. Cui lâex têbânu li cßaßru xinye êre, aßan tâcßanjelak chokß retalil chicuu joß ajcuiß chêru lâex nak lâin li Kâcuaß Dios ut lâex sicßbil êru inban. Tâcßanjelak ajcuiß chokß retalil chiruheb lê ralal êcßajol.

31:14b.EXO.031.014 Che-oxlokßi li hilobâl cutan xban nak aßan li lokßlaj santil cutan chokß êre. Li ani tixmux ru li hilobâl cutan, aßan tâcamsîk. Li ani natrabajic chiru li hilobâl cutan tâisîk saß êyânk chi jun aj cua.

31:15b.EXO.031.015 Cuakib cutan textrabajik. Ut li xcuuk li cutan, aßan jun lokßlaj hilobâl cutan. Ut aßan jun santil cutan chiru li Kâcuaß Dios. Li ani natrabajic chiru li hilobâl cutan, tâcamsîk”, chaßakat reheb.

31:16b.EXO.031.016 Lâex aj Israel têoxlokßi li hilobâl cutan. Joßcan ajcuiß lê ralal êcßajol teßx-oxlokßi ajcuiß. Ut têbânu li xinye êre chi junelic kße cutan joß retalil li contrato li xakxo xcuanquil kaban.

31:17b.EXO.031.017 Aßan retalil chicuu lâin joß ajcuiß chêru lâex aj Israel xban nak chiru cuakib cutan xinyîb li choxa joß ajcuiß li ruchichßochß. Saß xcuak li cutan lâin xinrak lin cßanjel ut saß xcuuk li cutan xinhilan, chan li Dios re laj Moisés.Nak quirakeß chi âtinac li Dios riqßuin laj Moisés saß li tzûl Sinaí, quixkßaxtesi li cuib chi perpôquil pec re, li quixtzßîba cuiß li chakßrab.

31:18b.EXO.031.018 Nak quirakeß chi âtinac li Dios riqßuin laj Moisés saß li tzûl Sinaí, quixkßaxtesi li cuib chi perpôquil pec re, li quixtzßîba cuiß li chakßrab.

32

32:1b.EXO.032.001 Eb li cristian queßxqßue retal nak laj Moisés quibay chak chi sukßîc saß li tzûl. Queßxchßutub rib chiru laj Aarón ut queßxye re: —Tâyîb kadios re teßcßamok be chiku. Incßaß nakanau cßaßru xcßul chak laj Moisés, li qui-isin chak ke saß li tenamit Egipto, chanqueb.

32:2b.EXO.032.002 Ut laj Aarón quixye reheb: —Isihomakeb lix caßxic oro lê rixakil, lê ralal joß eb ajcuiß lê rabin ut cßamomak chak cue arin, chan.

32:3b.EXO.032.003 Ut chixjunileb li cristian queßrisiheb lix caßxic oro ut queßxcßam riqßuin laj Aarón.

32:4b.EXO.032.004 Laj Aarón quilajxcßul li oro li joß qßuial queßxcßam riqßuin. Quixhaßobresi li oro ut quixyîb jun chßina cuacax chiru. Riqßuin chßîchß quixtîcobresi ru. Eb li cristian queßxye: —Aßin li kadios, lâo aj Israel. Aßan li qui-isin chak ke saß li tenamit Egipto, chanqueb.

32:5b.EXO.032.005 Nak quirabi aßin, laj Aarón quixyîb jun li artal chiru li cuacax oro ut quixye: —Cuulaj toninkßeîk saß xcßabaß li Kâcuaß Dios, chan.

32:6b.EXO.032.006 Joß cuulajak chic queßcuulac ekßela ut queßmayejac ut queßxqßue ajcuiß lix cßatbil mayej. Ut eb li tenamit queßcuaßac ut queßucßac ut quilajeßxbânu li moco uxc ta naraj.

32:7b.EXO.032.007 Ut li Dios quixye re laj Moisés: —Ayu, cuben. Tatxic riqßuineb li cristian. Cßajoß xyibal ru yôqueb lâ tenamit li xacuisiheb chak saß li tenamit Egipto.

32:8b.EXO.032.008 Saß junpât queßxkßet li cuâtin. Ut queßxyîb jun cuacax oro chokß xdioseb. Yôqueb chi mayejac chiru ut yôqueb chixlokßoninquil. Yôqueb chixyebal, “Li cuacax aßin, aßan li kadios, lâo aj Israel. Li dios aßin, aßan li qui-isin chak ke saß li tenamit Egipto”, chanqueb.

32:9b.EXO.032.009 Ut li Kâcuaß Dios quixye ajcuiß re laj Moisés: —Lâin xinqßue retal nak li cristian aßin kßaxal cauheb xchßôl. Incßaß nequeßabin chicuu.

32:10b.EXO.032.010 Canabin chixbânunquil li tincuaj. Xchal injoskßil xbaneb. Tinsach ruheb chi jun aj cua. Ut lâat, at Moisés, eb chic lâ cualal âcßajol teßqßuiânk ut teßtâmk. Ut eb aßan chic li sicßbilakeb ru inban, chan li Dios.

32:11b.EXO.032.011 Laj Moisés quixtzßâma chiru li Kâcuaß Dios ut quixye re: —At Kâcuaß Dios, ¿cßaßut nak mas xchal lâ joskßil saß xbêneb lâ tenamit? Riqßuin lix nimal âcuanquilal xacuisiheb chak saß li tenamit Egipto.

32:12b.EXO.032.012 ¿Cßaßut nak tâqßue âcuib chi hobecß xbaneb laj Egipto? Eb aßan teßxye, “¿Cßaßut nak li Dios xrisiheb arin ut xcßameb saß li chaki chßochß yal re tixcamsiheb saß li tzûl? Quixsacheb chi junaj cua”, chaßkeb. Mâqßue âjoskßil. Jal lâ cßaßux. Mâsach ruheb lâ tenamit.

32:13b.EXO.032.013 Julticak âcue laj Abraham ut laj Isaac ut laj Jacob. Eb aßan aj cßanjeleb châcuu ut lâat xayechißi chi anchal âchßôl reheb. Xaye reheb nak tâqßue chi qßuiânc ut chi nabalocß li ralal xcßajoleb joß xqßuialeb li chahim saß choxa. Ut xayechißi jun châbil naßajej reheb aßan chi junelic ut reheb ajcuiß li ralal xcßajol, chan laj Moisés.

32:14b.EXO.032.014 Ut li Kâcuaß Dios quixjal xcßaßux ut incßaß quixsacheb lix tenamit.

32:15b.EXO.032.015 Laj Moisés quicube chak saß li tzûl. Quixcßam saß rukß li cuib chi perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li lajêb chi chakßrab. Tzßîbanbil li chakßrab chiru li perpôquil pec saß xcaß pacßalil.

32:16b.EXO.032.016 Eb li perpôquil pec aßin xbânuhom li Dios. Li âtin tzßîbanbil chiru li perpôquil pec, aß li Dios quitzßîban re.

32:17b.EXO.032.017 Laj Josué quirabi li chokînc nak eb li tenamit yôqueb chixjapbaleb re. Quixye re laj Moisés: —¿Cßaßru yôqueb li tenamit? Cßajoß nak yôqueb chi chokînc. Chanchan pletic yôqueb, chan.

32:18b.EXO.032.018 Laj Moisés quixye re: —Incßaß. Li chokînc nacuabi lâin mâcuaß xyâb pletic. Lâin nacuabi nak bichânc yôqueb, chan.

32:19b.EXO.032.019 Laj Moisés quijiloc chi xcßatk lix muhebâleb. Quiril li cuacax oro ut quiril nak yôqueb chi xajoc chiru. Cßajoß nak quichal xjoskßil. Ut xban xjoskßil quixcut chi chßochß li cuib chi perpôquil pec li cuan saß rukß ut aran queßjoreß saß xtôn li tzûl.

32:20b.EXO.032.020 Laj Moisés quixchap li cuacax oro li queßxyîb ut quixcßat saß xam. Chirix aßan quixqueß ut quixqßue lix poksil saß li haß ut saß puêrs quixqßue chi ruqßueb.

32:21b.EXO.032.021 Ut laj Moisés quixye re laj Aarón: —¿Cßaßru xeßxbânu âcue nak xaqßueheb chi mâcobc li tenamit aßin?—

32:22b.EXO.032.022 Laj Aarón quixye: —Kâcuaß Moisés, matjoskßoß cuiqßuin. Lâat ac nacanau chanruheb li tenamit aßin. Nacanau nak teßraj xbânunquil li incßaß us.

32:23b.EXO.032.023 Eb aßan queßxye cue, “Yîb kadios re tâcßamok be chiku. Incßaß nakanau cßaßru xcßul chak laj Moisés, li qui-isin chak ke saß li tenamit Egipto”, chanqueb.

32:24b.EXO.032.024 Lâin xinye reheb nak ani cuan oro riqßuin xcßamak chak, chanquin reheb. Ut eb aßan xeßxcßam chak ut lâin caßaj cuiß xincut li oro saß xam ut aran xyâloß li cuacax oro aßin, chan.

32:25b.EXO.032.025 Laj Moisés quiril nak eb li cristian incßaß chic nequeßxcßoxla li Dios. Quiril nak cßajoß xyibal ru yôqueb chixbânunquil xban nak laj Aarón incßaß xqßue xnaßlebeb ut queßxcßut xxutâneb chiruheb li xicß queßiloc reheb.

32:26b.EXO.032.026 Tojoßnak laj Moisés quixakli saß li oquebâl bar cuan cuiß lix muhebâleb. Quixye reheb: —Li ani naxpâb li Kâcuaß Dios, châlkeb cuiqßuin, chan. Ut chixjunileb li ralal xcßajol laj Leví queßxchßutub rib chiru laj Moisés.

32:27b.EXO.032.027 Ut laj Moisés quixye reheb: —Joßcaßin xye li Kâcuaß Dios reheb laj Israel. “Chapomak lê chßîchß ut têsuti lix muhebâleb. Chixjunileb li incßaß niquineßxpâb têcamsi. Usta êras, usta êrîtzßin, usta êrechßalal, usta êrech cabal, tâcamsîk,” chan.

32:28b.EXO.032.028 Eb laj Leví queßxbânu li cßaßru quixye laj Moisés. Ut oxib mil chi cristian queßxcamsi saß li cutan aßan.

32:29b.EXO.032.029 Laj Moisés quixye reheb laj Leví: —Saß li cutan aßin xakabanbilex chi cßanjelac chiru li Kâcuaß Dios chokß aj tij. Li Dios texrosobtesi saß li cutan aßin xban nak xebânu li cßaßru quixye. Xecamsi li queßkßetoc re li râtin li Dios usta êras, usta êrîtzßin, usta lê ralal êcßajol, chan.

32:30b.EXO.032.030 Joß cuulajak chic laj Moisés quixye reheb li tenamit: —Lâex xexmâcob. Anakcuan tintakekß saß li tzûl bar cuan cuiß li Kâcuaß Dios. Tintzßâma chak êcuybal chiru li Dios ut mâre tâcuyekß êmâc, chan.

32:31b.EXO.032.031 Tojoßnak laj Moisés quisukßi cuißchic riqßuin li Dios ut quixye re: —Eb li tenamit aßin nimla mâc queßxbânu. Queßxyîb lix dioseb oro.

32:32b.EXO.032.032 Ut anakcuan tintzßâma châcuu, bânu usilal, chacuy lix mâqueb. Cui incßaß naru tâcuy lix mâqueb, bânu usilal tâcuisi lin cßabaß saß lâ hu li tzßîbanbil cuiß xcßabaßeb li tîqueb xchßôl, chan.

32:33b.EXO.032.033 Ut li Dios quixye re laj Moisés: —Incßaß. Li ani xeßmâcob chicuu, aßan li tincuisi xcßabaß saß lin hu.

32:34b.EXO.032.034 Ayu. Cuben ut tatcßamok be chiruheb li tenamit. Texxic saß li naßajej xinye âcue. Ut lin ángel tâcßamok be châcuu. Aban nak tâcuulak xkßehil tinrakok âtin saß xbêneb, aran teßxtoj lix mâqueb, chan li Dios.Ut li Kâcuaß Dios quixtakla jun raylal saß xbêneb li tenamit xban nak queßxqßue chi yîbâc li cuacax oro xban laj Aarón.

32:35b.EXO.032.035 Ut li Kâcuaß Dios quixtakla jun raylal saß xbêneb li tenamit xban nak queßxqßue chi yîbâc li cuacax oro xban laj Aarón.

33

33:1b.EXO.033.001 Li Dios quixye re laj Moisés: —Ayukex, cßameb li tenamit li xacuisiheb chak aran Egipto. Texxic saß li naßajej li xinyechißi reheb laj Abraham, laj Isaac, joß ajcuiß laj Jacob nak xinye reheb, “Tinsi li naßajej aßin reheb lê ralal êcßajol.”

33:2b.EXO.033.002 Ut lâin tintakla li ángel châcuu. Ut saß li naßajej aßan tincuisiheb laj cananeo, laj amorreo, laj heteo, laj ferezeo, laj heveo joß eb ajcuiß laj jebuseo.

33:3b.EXO.033.003 Texxic saß li châbil naßajej li cuan cuiß li sahil echej. Lâin incßaß texcuochbeni saß li be. Naru texinsach chi junaj cua xban nak kßaxal cau êchßôl, chan li Dios.

33:4b.EXO.033.004 Nak queßrabi nak li Dios quiâtinac riqßuin cacuil âtin, queßrahoß xchßôleb li tenamit. Ut incßaß chic queßrocsi lix sahob ru li rakßeb.

33:5b.EXO.033.005 Ac xyehom li Dios re laj Moisés nak tixye li âtin aßin reheb li tenamit. —Ye reheb laj Israel, chan, nak kßaxal cauheb xchßôl. Cui tincuochbeniheb junpâtak naru tinsacheb chi junaj cua. Incßaß chic teßrocsi lix sahob ru li rakßeb re nak tinnau ma yôqueb chinpâbanquil, chan li Dios.

33:6b.EXO.033.006 Xban aßan nak eb laj Israel queßrisi lix sahob ru li rakßeb nak cuanqueb saß li tzûl Horeb xcßabaß ut incßaß chic queßrocsi.

33:7b.EXO.033.007 Tabernáculo xcßabaß li muhebâl li nequeßxchßutub cuiß ribeb chixlokßoninquil li Dios. Li bar nocoxeßhilânk cuiß laj Israel, laj Moisés naxqßue li tabernáculo chire li naßajej cuanqueb cuiß lix muhebâleb li cristian. Nak junak naraj xlokßoninquil li Dios, naxic saß li tabernáculo.

33:8b.EXO.033.008 Yalak jokße naxic laj Moisés saß li tabernáculo, chixjunileb li cristian nequeßxakli saß li oquebâl re lix muhebâleb ut aran nequeßoybenin toj nequeßril nak laj Moisés na-oc saß li tabernáculo.

33:9b.EXO.033.009 Nak laj Moisés na-oc saß li tabernáculo, li chok nacube ut nacana saß li oquebâl. Ut li Dios naâtinac riqßuin laj Moisés.

33:10b.EXO.033.010 Nak eb li cristian nequeßril li chok saß li oquebâl re li tabernáculo, nequeßxlokßoni li Dios chire li oquebâl re lix muhebâleb.

33:11b.EXO.033.011 Ut naâtinac li Dios riqßuin laj Moisés joß nak nequeßâtinac cuib li ramîgueb rib. Nak nasukßi laj Moisés saß xmuhebâl, laj Josué laj cßanjel chiru, nacana saß li tabernáculo. Li sâj cuînk aßin, aßan li ralal laj Nun.

33:12b.EXO.033.012 Laj Moisés quixye re li Dios: —Lâat xaye cue nak tincßamok be chiruheb li cristian, aban incßaß xaye cue ani tâochbenînk cue. Ut xaye cue nak sicßbil cuu âban. Xaye ajcuiß cue nak xincßam cuib saß usilal châcuu.

33:13b.EXO.033.013 Cui lâin xincßam cuib saß usilal châcuu, bânu usilal ye cue chi tzßakal li cßaßru tâcuaj lâat re nak tinnau chi tzßakal cßaßru tâcuaj ut tincßam cuib saß usilal châcuu. Bânu usilal julticak ajcuiß âcue nak âcue li tenamit aßin, chan.

33:14b.EXO.033.014 Ut li Dios quixye re laj Moisés: —Lâin cuânkin âcuiqßuin ut riqßuin aßan chacßojob âchßôl, chan.

33:15b.EXO.033.015 Ut laj Moisés quixye re: —Cui incßaß tatcuânk kiqßuin, moâcuisi saß li naßajej aßin.

33:16b.EXO.033.016 Cui incßaß tatcuânk kiqßuin, ¿chanru nak tâcßutûnk chiruheb li jalan xtenamiteb nak lâo xkacßam kib saß usilal âcuiqßuin? Cui lâat tatcuânk kiqßuin, chixjunileb li tenamit saß ruchichßochß teßxnau nak lâo sicßbil ku âban, chan laj Moisés.

33:17b.EXO.033.017 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Lâin tinbânu li cßaßru xatzßâma chicuu xban nak lâat xacßam âcuib saß usilal cuiqßuin ut lâat sicßbil âcuu inban, chan.

33:18b.EXO.033.018 Laj Moisés quixye cuißchic re: —Tintzßâma châcuu nak tâcßut chicuu lix nimal âlokßal, chan.

33:19b.EXO.033.019 Li Dios quixye: —Lâin tincßut châcuu chixjunil li cuusilal ut tinye lin cßabaß âcue. Lâin li nimajcual Dios. Tincuil xtokßobâleb ru li ani li tincuaj ut tincuuxtânaheb ajcuiß ru li ani tincuaj.

33:20b.EXO.033.020 Incßaß naru tâcuil cuu. Li ani tâilok cuu tâcâmk, chan li Dios.

33:21b.EXO.033.021 Li Dios quixye ajcuiß re laj Moisés: —Tatxaklîk saß xbên li pec nachß cuanquin cuiß.

33:22b.EXO.033.022 Ut lâin tatinqßue saß jun li chßina ochoch pec aran. Tatintzßap riqßuin cuukß ut aran tatincol nak yô chi numecß inlokßal.Nak ac xinnumeß, tincuisi li cuukß ut li cuix tâcuil. Aban li cuu incßaß tâcuil, chan li Dios.

33:23b.EXO.033.023 Nak ac xinnumeß, tincuisi li cuukß ut li cuix tâcuil. Aban li cuu incßaß tâcuil, chan li Dios.

34

34:1b.EXO.034.001 Li Dios quixye re laj Moisés: —Tâtîcobresi ru cuibak li pec joß li cuib li xajor junxil. Ut chiruheb aßan lâin tintzßîba lin chakßrab li xcuan chiruheb li xajor.

34:2b.EXO.034.002 Tâcauresi âcuib ut cuulaj ekßela, tattakekß chiru li tzûl Sinaí. Aran tatcuulak cuiqßuin saß xbên li tzûl.

34:3b.EXO.034.003 Âjunes tatxic. Mâ ani tâcßam châcuix. Mâ jun reheb li tenamit naru tâtakekß yalak bar chiru li tzûl chi moco li quetômk tâichajibk saß li tzûl, chan li Dios.

34:4b.EXO.034.004 Tojoßnak laj Moisés quixtîcobresi li cuib chi pec chanchan ajcuiß li quixjor junxil. Quicuacli ekßela ut quitakeß chiru li tzûl. Quixcßam saß rukß li cuib chi pec. Joß quiyeheß re xban li Dios, joßcan quixbânu.

34:5b.EXO.034.005 Ut li Kâcuaß Dios quicube saß li chok. Quicuulac cuan cuiß laj Moisés. Li Dios quixchßolob xyâlal chirix lix nimal cuanquilal joß ajcuiß lix lokßal.

34:6b.EXO.034.006 Li Dios quinumeß chiru laj Moisés ut quixye re: —Lâin li Kâcuaß Dios. Lâin li nimajcual Dios. Lâin li nintokßoban u ut lâin ajcuiß nin-uxtânan u. Lâin incßaß ninjoskßoß chi junpât. Numtajenak lin rahom. Mâ jaruj ninpaltoß. Cuanquin chi junelic.

34:7b.EXO.034.007 Lâin chi qßuila okßob li cristian nacuuxtânaheb ru. Nincuy li qßuila mâc li nequeßxbânu. Eb li nequeßmâcob teßxtoj rix lix mâc. Ninrahobtesiheb li alal cßajolbej riqßuin lix mâqueb lix naß xyucuaßeb toj saß rox saß xcâ xtasalil li ralal xcßajoleb, chan li Dios.

34:8b.EXO.034.008 Saß junpât quixxulub lix jolom laj Moisés ut quixlokßoni li Dios.

34:9b.EXO.034.009 Ut quixye: —At Kâcuaß, cui tincßam cuib saß usilal âcuiqßuin, bânu usilal tatcuânk saß kayânk. Usta cau kachßôl, chacuy kamâc. Ut choâcßul cuißchic chokß âcualal âcßajol, chan laj Moisés.

34:10b.EXO.034.010 Ut li Dios quixye: —Lâin tinbânu lin contrato êriqßuin. Chiruheb chixjunileb li cristian tincßut lin cuanquilal. Mâ jun cua êrilom saß ruchichßochß li tinbânu lâin. Ut chixjunileb laj Israel teßril li tinbânu ut teßxnau nak aßan xbânuhom li Dios xban nak nimla sachba chßôlej li tinbânu êriqßuin.

34:11b.EXO.034.011 Qßue retal li cßaßru tinye âcue anakcuan. Oc cue chirisinquileb chêru eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj heteo, eb laj ferezeo, eb laj heveo, joß eb ajcuiß laj jebuseo.

34:12b.EXO.034.012 Chebânu cuênt ut mêbânu junak contrato riqßuineb li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li xic cuiß êre. Naru nequeqßue êrib chi âlêc xbaneb.

34:13b.EXO.034.013 Têjucß chi junaj cua lix artaleb ut têpoß ajcuiß lix dioseb Asera xcßabaß. Têyoqßui li cheß li nequeßxxakaxi aran li nequeßxlokßoni ru.

34:14b.EXO.034.014 Mêlokßoni jalanil dios xban nak lâin li Kâcuaß Dios ut incßaß nacuulac chicuu nak jalan têqßue xlokßal.

34:15b.EXO.034.015 Mêbânu junak contrato riqßuineb xban nak cui têbânu aßan naru nequejunaji êrib riqßuineb. Mêlokßoni lix dioseb ut nak tâcuânk lix ninkße lix dioseb, mexxic chi cuaßac riqßuineb nak texbokekß xbaneb.

34:16b.EXO.034.016 Cui lâex têsumub lê ralal riqßuin lix rabineb, aßan ajcuiß tâcßamok xbeheb lê ralal chixlokßoninquil lix dioseb xban nak eb aßan nequeßxlokßoni li jalanil dios.

34:17b.EXO.034.017 Mêyîb êjalanil dios.

34:18b.EXO.034.018 Joß xinye êre, saß li po Abib xcßabaß texninkßeîk. Cuukub cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Ac chßolchßo nak têbânu aßin saß li po Abib xban nak saß li po aßin xex-el chak saß li tenamit Egipto.

34:19b.EXO.034.019 Chixjunileb li xbên lê ralal cue lâin joß eb ajcuiß li xbên raleb lê quetômk, li cocß têlom.

34:20b.EXO.034.020 Li xbên raleb li bûr, carner têqßue chokß rûchil. Cui incßaß têqßue rûchil tento nak têtok xcux li chßina bûr. Ut tento nak têqßue rûchil li xbên êralal. Chixjunilex texmayejak joß xinye êre.

34:21b.EXO.034.021 Cuakib cutan textrabajik. Saß xcuuk li cutan texhilânk. Usta xkßehil li âuc, usta xkßehil li kßoloc joßcaßin têbânu.

34:22b.EXO.034.022 Texninkßeîk nak têsicß li xbên ru li trigo ut texninkßeîk cuißchic saß xkßehil li kßoloc.

34:23b.EXO.034.023 Oxib sut chiru li jun chihab chêjunilex lâex cuînk texxic saß li tabernáculo chinlokßoninquil. Lâin li Kâcuaß Dios. Lâin lê Dios lâex aj Israel.

34:24b.EXO.034.024 Lâin tincuisiheb li cuanqueb saß li naßajej li xinyechißi êre ut tinqßue xtzßakob lê naßaj. Mâcßaßak chic êcßaßux chirix lê chßochß nak texxic chinlokßoninquil oxib sut chiru li jun chihab. Mâ ani chic tâmakßok chêru.

34:25b.EXO.034.025 Nak texninkßeîk re xjulticanquil nak xexcuisi chak saß li tenamit Egipto, têmayeja junak li xul chicuu ut mêmayeja lix quiqßuel rochben li caxlan cua li cuan xchßamal. Ut mêxoc li na-elaßan re cuulaj.

34:26b.EXO.034.026 Li xbên ru lê racuîmk têcßam saß li naßajej li niquineßxlokßoni cuiß. Mêchik xtibel li chßina chibât saß xyaßal xtuß lix naß, chan li Dios.

34:27b.EXO.034.027 Ut li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés: —Tâtzßîbaheb li âtin aßin. Riqßuin li âtin aßin xinbânu lin contrato âcuiqßuin ut joß ajcuiß riqßuineb laj Israel.—

34:28b.EXO.034.028 Caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn quicana aran laj Moisés riqßuin li Dios. Incßaß quicuaßac ut incßaß qui-ucßac. Ut quixtzßîba li contrato chiru li cuib chi pec. Aßaneb li lajêb chi chakßrab.

34:29b.EXO.034.029 Nak laj Moisés quicube cuißchic chak chiru li tzûl Sinaí quixcßam chak saß rukß li cuib chi perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li chakßrab. Ut quilemtzßun li rilobâl laj Moisés xban nak quiâtinac li Dios riqßuin. Ut laj Moisés incßaß naxnau nak nalemtzßun li rilobâl.

34:30b.EXO.034.030 Laj Aarón ut chixjunileb laj Israel queßril nak nalemtzßun li rilobâl laj Moisés. Queßxucuac xban ut incßaß queßnachßoc riqßuin.

34:31b.EXO.034.031 Tojoßnak laj Moisés quixbok laj Aarón joß eb ajcuiß li cuînk li nequeßcßamoc be chiruheb laj Israel. Queßnachßoc riqßuin ut laj Moisés quiâtinac riqßuineb.

34:32b.EXO.034.032 Chirix aßan chixjunileb laj Israel queßjiloc ut laj Moisés quixserakßi reheb chixjunil li quiyeheß re xban li Kâcuaß Dios nak cuan saß li tzûl Sinaí.

34:33b.EXO.034.033 Nak quirakeß chi âtinac riqßuineb, laj Moisés quixtzßap li ru riqßuin jun li tßicr.

34:34b.EXO.034.034 Rajlal nak naxic chi âtinac riqßuin li Dios, laj Moisés narisi li tßicr saß ru. Nak nasukßi cuißchic riqßuineb laj Israel naxqßue cuißchic li tßicr saß ru ut naxye reheb li cßaßru nayeheß chak re xban li Dios.Ut eb laj Israel nequeßril nak nalemtzßun li ru laj Moisés. Xban aßan laj Moisés naxtzßap cuißchic li ru riqßuin li tßicr. Caßaj cuiß nak yô chi âtinac riqßuin li Dios narisi li tßicr saß ru.

34:35b.EXO.034.035 Ut eb laj Israel nequeßril nak nalemtzßun li ru laj Moisés. Xban aßan laj Moisés naxtzßap cuißchic li ru riqßuin li tßicr. Caßaj cuiß nak yô chi âtinac riqßuin li Dios narisi li tßicr saß ru.

35

35:1b.EXO.035.001 Laj Moisés quixchßutubeb chixjunileb li ralal xcßajol laj Israel ut quixye reheb: —Li Kâcuaß xqßue jun li chakßrab tento takabânu. Aßan aßin:

35:2b.EXO.035.002 Cuakib cutan ajcuiß textrabajik ut saß li xcuuk li cutan texhilânk xban nak li cutan aßan santobresinbilak re nak têqßue xlokßal li Kâcuaß. Ani tâtrabajik saß li hilobâl cutan, aßan tâcamsîk.

35:3b.EXO.035.003 Chi moco lê xam têtzßab saß lê rochoch saß li hilobâl cutan.

35:4b.EXO.035.004 Laj Moisés quiâtinac riqßuineb li ralal xcßajol laj Israel ut quixye reheb: —Aßan aßin li cßaßru xye li Kâcuaß re takabânu.

35:5b.EXO.035.005 Têxoc jun li mayej chokß re li Kâcuaß. Têqßue chi anchal êchßôl li joß qßuial na-ala saß êchßôl xqßuebal. Têqßue li oro, li plata, li bronce,

35:6b.EXO.035.006 li tßicr azul, li tßicr púrpura, ut li tßicr cak joß ajcuiß li châbil tßicr lino ut li tßicr yîbanbil riqßuin li rismal li chibât.

35:7b.EXO.035.007 Joß ajcuiß lix tzßûmal li carner bonbil riqßuin caki bon ut li châbil tzßûm rixeb li tzßiß haß, joß ajcuiß li châbil cheß acacia.

35:8b.EXO.035.008 Têqßue li aceite re li candil, joß ajcuiß li ban li nacßanjelac re xyîbanquil li aceite li nequeßxqßue saß xbêneb li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chicuu, joß ajcuiß li ban li nacßanjelac re xyîbanquil li sununquil incienso.

35:9b.EXO.035.009 Ut têqßue li tertôquil pec ónice, joßqueb ajcuiß li châbil pec re xqßuebal xsahob ru li efod ut li pectoral.

35:10b.EXO.035.010 Châlkeb chixjunileb li cuanqueb xnaßleb saß êyânk ut xyîbakeb li cßaßak re ru chi châbil xyîbanquil joß quixye li Kâcuaß.

35:11b.EXO.035.011 Teßxyîb chixjunil li tâcßanjelak re li tabernáculo. Teßxyîb li lokßlaj muhebâl joß ajcuiß li tâoc saß xbên. Teßxyîb li ganchos ut li tzßalam cheß ut li cheß li na-oc chi kßekßo, joß ajcuiß li okech ut lix naßajeb li teßqßuehekß cuiß.

35:12b.EXO.035.012 Teßxyîb li Lokßlaj Câx ut li cheß re xpakonquil ut teßxyîb ajcuiß lix tzßapbal re joß ajcuiß li tßicr li tâcßanjelak chokß tas.

35:13b.EXO.035.013 Teßxyîb li mêx ut li cheß re xpakonquil ut teßxyîb ajcuiß chixjunil li cßaßak re ru tâcßanjelak saß li mêx. Ut teßxyîb ajcuiß li caxlan cua li tâmayejâk.

35:14b.EXO.035.014 Teßxyîb li candelero, li teßxqßue cuiß li cuukub chi candil. Ut teßxyîb li chßîchß li teßcßanjelak re xyîbanquil lix mechil. Ut teßxyîb ajcuiß li candil ut li aceite li tâcßanjelak chokß xyaßal.

35:15b.EXO.035.015 Teßxyîb li artal li teßxcßat cuiß li incienso joß ajcuiß li cheß re xpakonquil. Teßxyîb li aceite li teßxqßue saß xbêneb li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chicuu ut teßxyîb ajcuiß li sununquil incienso ut li tßicr li tâqßuehekß chiru li oquebâl re li tabernáculo.

35:16b.EXO.035.016 Ut teßxyîb li artal li tâcßatmânk cuiß li mayej rochben li chßîchß bronce li hopox ru. Ut teßxyîb li cheß re xpakonquil, joß ajcuiß chixjunil li tâcßanjelak saß li artal. Ut teßxyîb ajcuiß li pila rochben lix cßochlebâl.

35:17b.EXO.035.017 Teßxyîb li tßicr li têsut cuiß li nebâl re li tabernáculo, joßqueb ajcuiß li okech rochbeneb lix naßajeb li teßqßuehekß cuiß. Ut teßxyîb li nimla tßicr li tâqßuehekß chiru li oquebâl re li nebâl.

35:18b.EXO.035.018 Teßxyîb li cßam joß ajcuiß li chßîchß li tâchapok re saß chßochß li rokechal li tabernáculo joß ajcuiß li rokechal li nebâl.

35:19b.EXO.035.019 Teßxyîb li rakßeb laj tij li teßcßanjelak saß li tabernáculo. Teßxyîb li rakß laj Aarón li xbênil aj tij joß ajcuiß li rakßeb li ralal re nak teßcßanjelak chokß aj tij.

35:20b.EXO.035.020 Nak quirakeß laj Moisés chi âtinac riqßuineb laj Israel, queßsukßi saß lix naßajeb.

35:21b.EXO.035.021 Ut chixjunileb li qui-ala saß xchßôleb, queßxqßue lix mayejeb re li Kâcuaß chi anchaleb xchßôl re nak târûk teßxyîb li tabernáculo joß ajcuiß chixjunil li tâcßanjelak aran joß ajcuiß re xyîbanquil li rakßeb laj tij.

35:22b.EXO.035.022 Queßcuulac li cuînk joß ajcuiß li ixk ut queßxcßam lix mayejeb li joß qßuial qui-ala saß xchßôleb xqßuebal. Ut chi anchal xchßôleb queßxqßue lix kßoleb ut lix caßxiqueb ut lix matkßabeb joß ajcuiß li cadeneb li nequeßxqßue chi rukßeb joß ajcuiß li tertôquil pec. Ut chixjunileb queßxmayeja chiru li Kâcuaß li cßaßak re ru yîbanbil riqßuin oro.

35:23b.EXO.035.023 Chixjunileb li cuanqueb tßicr riqßuineb, queßxqßue chokß xmayejeb. Queßxqßue li tßicr azul, li tßicr púrpura, ut li tßicr cak. Ut queßxqßue ajcuiß li châbil tßicr lino joß ajcuiß li tßicr yîbanbil riqßuin li rismal li chibât. Ut queßxqßue ajcuiß li rix li carner bonbil riqßuin caki bon joß ajcuiß li châbil tzßûm, rixeb li tzßiß haß.

35:24b.EXO.035.024 Ut chixjunileb li cuanqueb plata malaj bronce riqßuineb, queßxcßam ut queßxmayeja re li Kâcuaß. Ut chixjunileb li cuanqueb li cheß acacia riqßuineb, queßxqßue chokß xmayejeb re xyîbanquil li cßaßak re ru re li tabernáculo.

35:25b.EXO.035.025 Ut chixjunileb li ixk li queßxnau quemoc, queßxquem li tßicr riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak ut li châbil nokß lino ut queßxqßue chokß xmayejeb.

35:26b.EXO.035.026 Ut eb li ixk li queßxnau bakoc nokß, queßxbak li nokß riqßuin rismal li chibât joß qui-ala saß xchßôleb.

35:27b.EXO.035.027 Eb li nequeßtaklan saß xyânkeb laj Israel queßxqßue li châbil pec ónice li tâcßanjelak re xyîbanquil li efod ut queßxqßue ajcuiß li tertôquil pec li tâqßuehekß chiru li pectoral.

35:28b.EXO.035.028 Ut queßxqßue ajcuiß li aceite re li xam ut queßxqßue ajcuiß li ban re xyîbanquil li aceite li nequeßxqßue saß xbêneb li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chiru li Kâcuaß, ut joß ajcuiß re xyîbanquil li sununquil incienso.

35:29b.EXO.035.029 Chixjunileb laj Israel joß cuînk joß ixk, joß qui-ala saß xchßôleb tenkßânc, queßxqßue lix mayejeb chi anchal xchßôleb re nak tâuxmânk li quixye li Kâcuaß re laj Moisés. Joßcan nak queßxqßue lix mayejeb re lix cßanjel li Kâcuaß.

35:30b.EXO.035.030 Ut laj Moisés quixye reheb laj Israel: —Qßuehomak retal. Li Kâcuaß xsicß ru laj Bezaleel saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Judá. Laj Bezaleel, aßan li ralal laj Uri. Ut laj Uri, aßan li ralal laj Hur.

35:31b.EXO.035.031 Ut li Dios quixqßue lix musikß re ut quixqßue xnaßleb laj Bezaleel re xjolominquil li cßanjel aßin. Cuan xnaßleb ut naxnau xcßoxlanquil chanru tixyîb chixjunil chi châbil.

35:32b.EXO.035.032 Naxnau xcßanjelanquil chi châbil li oro, plata, ut bronce ut naxnau xcßoxlanquil chanru tixqßue xsahob ru li cßaßru tixyîb.

35:33b.EXO.035.033 Naxnau xyîbanquil chi châbil li tertôquil pec ut naxnau ajcuiß xyîbanquil chi châbil li cheß. Naxnau xcßoxlanquil chanru tixbânu yalak cßaßru chi cßanjelil.

35:34b.EXO.035.034 Ut li Dios quixqßue xnaßleb laj Bezaleel re xcßutbal chiruheb li jun chßol chic chanru teßcßanjelak. Ut quixqßue ajcuiß xnaßleb laj Aholiab li ralal laj Ahisamac xcomoneb li ralal xcßajol laj Dan.Quixqßue xnaßlebeb chixbânunquil chixjunil li cßanjel chi châbil ut chi chßinaßus ut quixqßue ajcuiß xnaßlebeb re xcßoxlanquil chanru teßxbânu. Nequeßxnau xyîbanquil lix sahob ru li tßicr riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak joß ajcuiß li châbil nokß lino. Nequeßxnau ajcuiß quemoc ut xcßoxlanquil chanru xqßuebal lix sahob ru.

35:35b.EXO.035.035 Quixqßue xnaßlebeb chixbânunquil chixjunil li cßanjel chi châbil ut chi chßinaßus ut quixqßue ajcuiß xnaßlebeb re xcßoxlanquil chanru teßxbânu. Nequeßxnau xyîbanquil lix sahob ru li tßicr riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak joß ajcuiß li châbil nokß lino. Nequeßxnau ajcuiß quemoc ut xcßoxlanquil chanru xqßuebal lix sahob ru.

36

36:1b.EXO.036.001 Laj Bezaleel ut laj Aholiab ut chixjunileb li cuînk li cuanqueb xnaßleb sicßbileb ru re teßxbânu li cßanjel aßin. Ut li Dios quixqßue xnaßlebeb chixbânunquil chi tzßakal re ru joß quixye, chan laj Moisés.

36:2b.EXO.036.002 Joßcan nak laj Moisés quixbokeb laj Bezaleel ut laj Aholiab ut chixjunileb li cuanqueb xnaßleb chixbânunquil chi us li cßanjel. Queßala saß xchßôleb oquênc saß li cßanjel aßin, ut li Dios quiqßuehoc xnaßlebeb re xbânunquil.

36:3b.EXO.036.003 Ut laj Moisés quixkßaxtesi reheb li mayej li queßxqßue laj Israel re teßxtiquib xyîbanquil li cßaßak re ru tâcßanjelak re li tabernáculo. Ut rajlal cutan eb laj Israel queßxcßam lix mayejeb joß qui-ala saß xchßôleb xqßuebal.

36:4b.EXO.036.004 Ut eb li yôqueb chi cßamoc be saß li cßanjel queßxcanab lix cßanjel ut queßcôeb riqßuin laj Moisés.

36:5b.EXO.036.005 Ut queßxye re: —Kßaxal nabal cuißchic li mayej yôqueb chixqßuebal li tenamit. Ac xtzßakloc li joß qßuial tâcßanjelak ke re xyîbanquil chixjunil li quixye li Kâcuaß, chanqueb.

36:6b.EXO.036.006 Ut laj Moisés quixtakla xyebal reheb chixjunileb nak teßxcanab xqßuebal lix mayejeb re li tabernáculo. Joßcan nak eb laj Israel queßxcanab xqßuebal lix mayejeb,

36:7b.EXO.036.007 xban nak ac xtzßakloc chixjunil li cßaßru quicßanjelac reheb re li cßanjel ut toj cuan li qui-elaßan.

36:8b.EXO.036.008 Ut eb li nequeßxnau yîbânc tßicr chi us saß xyânkeb li yôqueb chi cßanjelac queßxyîb li tabernáculo riqßuin lajêb chi tßicr. Queßxyîb riqßuin li châbil bakbil nokß lino ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak. Ut queßxqßue li querubines chiru li tßicr aßan chokß xsahob ru chi châbil xyîbanquil.

36:9b.EXO.036.009 Li lajêb chi tßicr, juntakßêt xnînkal queßxqßue. Cablaju metro riqßuin media xnînkal rok ut cuib metro li xnînkal ru.

36:10b.EXO.036.010 Queßxletz chi ribil li ôb chi tßicr. Ut joßcan cuißchic queßxbânu riqßuin li ôb chic. Queßxletz cuißchic chi ribil rib.

36:11b.EXO.036.011 Queßxyîb ajcuiß xnaßaj li gancho chire li nimla tßicr li ôb ru li ac queßxyîb. Queßxyîb aßan riqßuin nokß azul. Joßcan cuißchic queßxbânu riqßuin li nimla tßicr jun chic li queßxyîb.

36:12b.EXO.036.012 Mero ciento xchapbal li gancho queßxqßue chire li junjûnk. Mero ciento re li jun ut mero ciento cuißchic re li jun chic re nak teßxchap rib chi us li cuib chi nînki tßicr.

36:13b.EXO.036.013 Ut queßxyîb ajcuiß mero ciento li gancho riqßuin oro re li junjûnk chi tßicr re teßxchap rib chi us riqßuin li jun chic re nak li rix li tabernáculo tâcanâk chi tzßaptzßo ru.

36:14b.EXO.036.014 Queßxyîb ajcuiß junlaju li tßicr yîbanbil riqßuin rismal li chibât re xtzßapbal xbên li tabernáculo.

36:15b.EXO.036.015 Li junlaju chi tßicr aßin li queßxyîb, juntakßêt xnînkal queßxqßue. Oxlaju metro riqßuin media xnînkal rok li junjûnk ut cuib metro lix nînkal ru li junjûnk.

36:16b.EXO.036.016 Queßxletz chi ribil rib li ôb chi tßicr. Ut joßcan cuißchic queßxbânu riqßuin li cuakib chic. Queßxletz cuißchic chi ribil.

36:17b.EXO.036.017 Ut queßxyîb mero ciento li xchapbal li gancho chire li junjûnk. Mero ciento re li jun ut mero ciento cuißchic chire li jun chic.

36:18b.EXO.036.018 Ut queßxyîb ajcuiß mero ciento li gancho riqßuin li chßîchß bronce re nak teßxchap rib li tßicr chi us riqßuin li jun chic re nak junaj ru tâcanâk.

36:19b.EXO.036.019 Ut queßxyîb li rix li carner bonbil riqßuin caki bon re teßxqßue saß xbên li tabernáculo. Ut queßxyîb ajcuiß li châbil tzßûm rixeb li tzßiß haß re teßxqßue saß xbên.

36:20b.EXO.036.020 Ut riqßuin li cheß acacia queßxyîb li tzßalam cheß li tâoc chi xakxo.

36:21b.EXO.036.021 Câhib metro riqßuin media li xnînkal rok li junjûnk chi tzßalam cheß ut ôb xcâcßâl centímetro li xnînkal ru.

36:22b.EXO.036.022 Caßcab rok li junjûnk chi tzßalam cheß queßxqßue re nak us tâcanâk saß lix naßaj. Joßcan queßxbânu re chixjunil li tzßalam cheß li tâcßanjelak re xyîbanquil li tabernáculo.

36:23b.EXO.036.023 Queßxyîb junmay li tzßalam cheß re li tabernáculo re teßxqßue saß li jun pacßal li nacana saß li sur.

36:24b.EXO.036.024 Ut queßxyîb ajcuiß riqßuin plata caßcßâl xnaßajeb li rok li tzßalam cheß li teßqßuehekß cuiß. Caßcab xnaßaj li rok li junjûnk chi tzßalam cheß queßxyîb.

36:25b.EXO.036.025 Ut queßxyîb ajcuiß junmay chic li tzßalam cheß re teßxqßue jun pacßal li tabernáculo li nacana saß li norte.

36:26b.EXO.036.026 Ut queßxyîb ajcuiß riqßuin plata caßcßâl chic xnaßajeb li rok li tzßalam cheß li teßqßuehekß cuiß. Caßcab xnaßajeb li rok li junjûnk chi tzßalam cheß.

36:27b.EXO.036.027 Ut queßxyîb cuakib chic li tzßalam cheß re teßxqßue chirix li tabernáculo saß xjayal li na-oc cuiß li sakße.

36:28b.EXO.036.028 Ut queßxyîb ajcuiß cuib chic li tzßalam cheß re teßxqßue saß xuc chirix saß xcaß pacßalil.

36:29b.EXO.036.029 Li cuib chi tzßalam cheß aßin queßxchap rib takßa ut takecß riqßuin gancho. Joßcan queßxbânu riqßuin li cuib chi tzßalam cheß li teßcanâk saß xxuc.

36:30b.EXO.036.030 Joßcan nak cuakxakib li tzßalam cheß li quicßanjelac ut cuaklaju li xnaßaj li rokeb yîbanbil riqßuin plata. Caßcab xnaßajeb li rok li junjûnk chi tzßalam cheß.

36:31b.EXO.036.031 Queßxyîb ôb li cheß riqßuin li cheß acacia re teßxqßue chi kßekßo chiru li tzßalam cheß li nacana jun pacßal.

36:32b.EXO.036.032 Ut queßxyîb ôb chic li cheß re teßxqßue chi kßekßo chiru li tzßalam cheß li cuan jun pacßal chic. Ut queßxyîb ôb chic li cheß re teßxqßue chi kßekßo chiru li tzßalam cheß li cuan chirix saß xjayal li na-oc cuiß li sakße.

36:33b.EXO.036.033 Li cheß li queßxqßue chi kßekßo saß xyi quicuulac saß li xuc jun pacßal ut toj saß li xuc jun chic.

36:34b.EXO.036.034 Ut queßxletz li oro chiru li tzßalam cheß. Ut queßxyîb ajcuiß riqßuin oro li argollas li teßxletz chiru li tzßalam cheß li teßnumekß cuiß li cheß chi kßekßo. Ut queßxletz ajcuiß li oro chiru li cheß aßin li tîc rix li teßxqßue chi kßekßo.

36:35b.EXO.036.035 Ut queßxyîb li tßicr li tâoc chokß tas. Queßxyîb riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak, ut riqßuin li bakbil nokß lino. Ut chokß xsahob ru li tßicr aßan, queßxqßue li querubines chiru chi châbil xyîbanquil.

36:36b.EXO.036.036 Ut queßxyîb câhib li okech riqßuin li cheß acacia ut queßxqßue oro chirix. Queßxletz câhib li gancho oro chiru li okech câhib. Chiru li gancho aßan teßxqßue li nimla tßicr. Ut queßxyîb ajcuiß riqßuin plata câhib xnaßaj li okech.

36:37b.EXO.036.037 Ut queßxyîb ajcuiß jun li nimla tßicr li teßxqßue saß li oquebâl re li tabernáculo. Queßxyîb li tßicr aßan riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura, ut li nokß cak ut riqßuin li bakbil nokß lino. Queßxqßue xsahob ru chi châbil xyîbanquil.Ut queßxyîb ajcuiß ôb li rokechal ut queßxyîb ôb li gancho re xchapbal li tßicr chiru li okech. Queßxletz li oro chirix li ôb chi cheß. Ut queßxyîb ajcuiß riqßuin bronce ôb xnaßajeb li okech.

36:38b.EXO.036.038 Ut queßxyîb ajcuiß ôb li rokechal ut queßxyîb ôb li gancho re xchapbal li tßicr chiru li okech. Queßxletz li oro chirix li ôb chi cheß. Ut queßxyîb ajcuiß riqßuin bronce ôb xnaßajeb li okech.

37

37:1b.EXO.037.001 Ut laj Bezaleel quijolomin reheb nak queßxyîb li Lokßlaj Câx riqßuin li châbil cheß acacia. Jun metro riqßuin lajêb centímetro li rok queßxqßue. Ut ôb xcâcßâl centímetro xnimal li ru ut ôb xcâcßâl centímetro xteram queßxqßue.

37:2b.EXO.037.002 Ut queßxletz li tzßakal oro chirix ut chi saß ut queßxqßue ajcuiß lix sahob ru yîbanbil riqßuin oro chire li câx bar tâhilânk cuiß lix tzßapbal re.

37:3b.EXO.037.003 Queßxyîb câhib li argollas oro ut queßxletz saß xxuc li câx, cuib saß jun pacßal ut li cuib chic saß li jun pacßal chic.

37:4b.EXO.037.004 Queßxyîb cuib li cheß tîc rix yîbanbil riqßuin li châbil cheß acacia ut queßxletz oro chirix.

37:5b.EXO.037.005 Queßxnumsi li cheß aßan saß li argollas li letzlo saß xcâ xucûtil li câx re nak riqßuin li cheß aßan teßxpako li câx.

37:6b.EXO.037.006 Ut queßxyîb ajcuiß jun xtzßapbal re li câx riqßuin tzßakal oro jun metro riqßuin lajêb centímetro xnimal rok ut ôb xcâcßâl centímetro xnimal ru.

37:7b.EXO.037.007 Ut queßxyîb cuib li querubines chanchaneb li ángel riqßuin oro tenbil riqßuin martillo. Ut queßxqßue saß xbên lix tzßapbal re li câx.

37:8b.EXO.037.008 Queßxqßue junjûnk saß li jûnk pacßal. Li cuib chi querubines rochben lix tzßapbal re li câx jun ajcuiß ru nak queßxyîb.

37:9b.EXO.037.009 Eb li querubines queßxcaßya ribeb ut yôqueb chi iloc saß xbên lix tzßapbal re li câx. Lix xiqßueb queßxhel rib ut queßxtzßap xbên li câx.

37:10b.EXO.037.010 Queßxyîb ajcuiß li mêx riqßuin li cheß acacia. Lajêb roßcßâl centímetro li rok ut ôb roxcßâl centímetro li ru ut oßlaju xcâcßâl centímetro li xteram.

37:11b.EXO.037.011 Ut queßxletz li tzßakal oro chiru ut queßxyîb ajcuiß lix sahob ru chire yîbanbil riqßuin oro.

37:12b.EXO.037.012 Ut saß xcâ xucûtil li mêx queßxletz li cheß cuukub centímetro xnimal ru. Ut chire li cheß aßan, queßxqßue li tzßakal oro chokß xsahob ru ut queßxletz saß xxuc li mêx.

37:13b.EXO.037.013 Ut queßxyîb câhib li argollas oro ut queßxletz saß xcâ xucûtil li mêx bar cuanqueb cuiß li rok.

37:14b.EXO.037.014 Li argollas queßqßueheß rubel li cheß li cuukub centímetro xnimal ru re teßxnumsi cuiß li cheß li tîc rix re xpakonquil li mêx.

37:15b.EXO.037.015 Ut queßxyîb cuib li cheß tîc rix re teßxpako cuiß li mêx ut queßxletz li oro chirix.

37:16b.EXO.037.016 Ut queßxyîb ajcuiß li secß li tâcßanjelak saß li mêx aßan. Queßxyîb riqßuin tzßakal oro li xar, li plato, ut li cuchara joß ajcuiß li nînki secß li tâcßanjelak re mayejac.

37:17b.EXO.037.017 Ut queßxyîb ajcuiß li candelero riqßuin tzßakal oro tenbil riqßuin martillo. Queßxyîb li rok ut li xakxo saß xyi joß ajcuiß lix naßajeb lix xamlel. Ut queßxqßue li utzßußuj chokß xsahob ru li candelero. Junaj ru li candelero nak queßxyîb.

37:18b.EXO.037.018 Queßxyîb cuukub xnaßaj li candil. Jun xnaßaj li xam cuan saß xyi ut ox ox saß xcaß pacßalil.

37:19b.EXO.037.019 Li junjûnk chi xnaßaj li candil chanchan rukß li cheß almendro nak queßxyîb. Queßxqßue oxib lix sahob ru joß rutzßußujil li almendro saß li cuakib chi xnaßajeb li candil.

37:20b.EXO.037.020 Ut lix naßaj li candil li cuan saß xyi queßxqßue câhib lix sahob ru joß rutzßußujil li almendro.

37:21b.EXO.037.021 Rubel li xbên cuib chi rukßeb li candelero, saß li rok queßxyîb jun li utzßußuj li toj mâjiß napuqßueß. Rubel li cuib chic queßxyîb jun chic li utzßußuj li toj mâjiß napuqßueß. Ut rubel li cuib chic joßcan cuißchic queßxbânu. Joßcan queßxbânu nak queßxyîb li cuakib chi xnaßajeb li candil.

37:22b.EXO.037.022 Chixjunil li candelero rochben lix sahob ru, junaj ru nak queßxyîb riqßuin tzßakal oro tenbil riqßuin martillo.

37:23b.EXO.037.023 Ut queßxyîb ajcuiß li cuukub chi candil joß ajcuiß li chßîchß li tâcßanjelak re xsetbal lix mechil ut li plato li naxocman cuiß li teßxset. Chixjunil queßxyîb riqßuin tzßakal oro.

37:24b.EXO.037.024 Numenak câlaju xcâcßâl libra li tzßakal oro li quicßanjelac re xyîbanquil li candelero joßqueb ajcuiß li chßîchß li tâcßanjelak re xyîbanquil lix mechil li candil.

37:25b.EXO.037.025 Ut queßxyîb ajcuiß li artal bar teßxcßat cuiß li incienso. Queßxyîb riqßuin li cheß acacia. Câ xucût nak queßxyîb. Ôb roxcßâl centímetro li ru ut ôb roxcßâl centímetro li rok ut lajêb roßcßâl centímetro li xteram. Junaj ru li artal rochben li xucub nak queßxyîb.

37:26b.EXO.037.026 Ut queßxletz li tzßakal oro saß xbên ut saß xcâ pacßalil ut chiru ajcuiß li xucub. Ut chire queßxqßue lix sahob ru yîbanbil riqßuin oro.

37:27b.EXO.037.027 Ut queßxyîb câhib li argollas ut queßxletz rubel lix sahob ru li cuan chire. Queßxletz saß xuc xcaß pacßalil re teßxnumsi cuiß li cheß li tîc rix li teßxpako cuiß li artal.

37:28b.EXO.037.028 Ut queßxyîb ajcuiß li cuib chi cheß acacia tîc rix ut queßxletz oro chirix.Ut queßxyîb ajcuiß chi châbil li sununquil aceite li nequeßxqßue saß xbêneb li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chiru li Kâcuaß. Ut queßxyîb ajcuiß li sununquil incienso. Queßxyîb chi châbil joß nequeßxnau xyîbanquil li nequeßyîban re li sununquil ban aßan.

37:29b.EXO.037.029 Ut queßxyîb ajcuiß chi châbil li sununquil aceite li nequeßxqßue saß xbêneb li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chiru li Kâcuaß. Ut queßxyîb ajcuiß li sununquil incienso. Queßxyîb chi châbil joß nequeßxnau xyîbanquil li nequeßyîban re li sununquil ban aßan.

38

38:1b.EXO.038.001 Queßxyîb ajcuiß li artal riqßuin li cheß acacia li teßxcßat cuiß li xul li teßxmayeja. Câ xucût nak queßxyîb. Cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro xnimal ru ut cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro li rok. Ut ôb xcaßcßâl centímetro li xteram.

38:2b.EXO.038.002 Queßxyîb câhib li xucub ut queßxqßue saß lix câ xucûtil li artal. Chixjunil li artal rochben li xucub junaj ru nak queßxyîb ut queßxletz li bronce chiru.

38:3b.EXO.038.003 Queßxyîb ajcuiß riqßuin bronce chixjunil li cßaßak re ru li tâcßanjelak saß li artal re li mayejac. Queßxyîb li chßîchß re xxocbal li cha ut li pala. Queßxyîb ajcuiß li nînki secß re xxocbal li quicß joß ajcuiß li gancho re xchapbal li tib joß ajcuiß lix naßaj li ru xam.

38:4b.EXO.038.004 Queßxyîb ajcuiß riqßuin bronce lix naßaj li xam. Hopox ru queßxqßue. Chi saß li artal saß xyitok queßxqßue li chßîchß aßan.

38:5b.EXO.038.005 Ut queßxyîb câhib li argollas riqßuin bronce ut queßxqßue saß xcâ xucûtil li tusbil chßîchß re teßxnumsi cuiß li cheß re xpakonquil li artal.

38:6b.EXO.038.006 Queßxyîb cuib li cheß tîc rix ut queßxletz li bronce chirix.

38:7b.EXO.038.007 Queßxnumsi li cheß aßan saß eb li argollas li cuan saß xcaß pacßalil li artal re nak târûk xpakonquil. Riqßuin tzßalam cheß queßxyîb ut hopho xsaß queßxqßue li artal nak queßxyîb.

38:8b.EXO.038.008 Riqßuin li lem bronce li quicßanjelac chiruheb li ixk li queßcßanjelac chire li oquebâl re li tabernáculo, queßxyîb jun li pila xnaßaj li haß joß ajcuiß lix naßaj li teßxqßue cuiß.

38:9b.EXO.038.009 Queßxyîb ajcuiß li nebâl re li tabernáculo. Queßxsut riqßuin tßicr yîbanbil riqßuin li bakbil nokß lino. Saß li jun pacßal li nacana saß li sur ôb roxcßâl metro xnimal rok li tßicr queßxqßue.

38:10b.EXO.038.010 Queßxyîb junmay li okech riqßuin bronce ut junmay lix naßajeb li teßxqßue cuiß. Queßxyîb ajcuiß li ganchos ut li argollas riqßuin plata li teßxchap cuiß li tßicr.

38:11b.EXO.038.011 Ut joßcan cuißchic queßxbânu saß li jun pacßal chic li nacana saß li norte. Ôb roxcßâl metro xnimal rok li tßicr li teßxqßue aran. Queßxyîb riqßuin bronce junmay li okech ut junmay lix naßajeb teßxqßue cuiß. Ut riqßuin plata queßxyîb li ganchos ut li argollas li teßxchap cuiß li tßicr.

38:12b.EXO.038.012 Queßxyîb ajcuiß li tßicr li teßxqßue saß li jun pacßal chic li na-oc cuiß li sakße. Cuib xcaßcßâl metro riqßuin media lix nimal rok. Queßxyîb lajêb li okech ut lajêb li xnaßajeb li teßxqßue cuiß. Queßxyîb li ganchos ut li argollas riqßuin plata.

38:13b.EXO.038.013 Ut joßcan cuißchic queßxbânu saß li jun pacßal chic li na-el cuiß chak li sakße. Cuib xcaßcßâl metro riqßuin media xnimal rok li tßicr li queßxqßue aran.

38:14b.EXO.038.014 Chixcßatk li oquebâl queßxqßue oxib li okech ut oxib lix naßajeb li teßxqßue cuiß. Cuukub metro xnimal rok li tßicr li teßxqßue aran.

38:15b.EXO.038.015 Ut saß li jun pacßal chic re li oquebâl queßxyîb li oxib chi okech ut oxib lix naßajeb li teßxqßue cuiß. Li tßicr li teßxqßue chiru li oxib chi okech, aßan cuukub metro xnimal rok.

38:16b.EXO.038.016 Chixjunil li tßicr li teßxsut cuiß li nebâl re li tabernáculo, aßan yîbanbil riqßuin li bakbil nokß lino.

38:17b.EXO.038.017 Queßxyîb riqßuin bronce lix naßajeb li teßqßuehekß cuiß li okech. Ut queßxyîb riqßuin plata li ganchos ut li argollas ut queßxletz li plata chirix li okech. Ut queßxletz ajcuiß plata saß xjolomeb li okech.

38:18b.EXO.038.018 Châbil xyîbanquil li tßicr li teßxqßue saß li oquebâl re li nebâl. Queßxyîb riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak, joß ajcuiß li bakbil nokß lino. Belêb metro xnimal rok li tßicr ut cuib metro riqßuin ôb xcaßcßâl centímetro lix teram. Juntakßêt xteram riqßuin li tßicr re li nebâl.

38:19b.EXO.038.019 Queßxyîb ajcuiß riqßuin bronce câhib li okech joß ajcuiß lix naßajeb li teßqßuehekß cuiß. Ut queßxyîb riqßuin plata li ganchos ut li argollas. Ut queßxletz ajcuiß plata saß xjolomeb li okech.

38:20b.EXO.038.020 Queßxyîb riqßuin bronce chixjunil li chßîchß li tâchapok re saß chßochß lix cßamal li tabernáculo joßqueb ajcuiß lix cßâmal li okech li cuan saß li nebâl.

38:21b.EXO.038.021 Laj Moisés quixye reheb nak teßxtzßîba retalil chixjunil li quicßanjelac chiruheb re xyîbanquil lix tabernáculo li Kâcuaß. Eb laj levita queßxtzßîba retalil ut laj Itamar li ralal laj Aarón, aßan li quijolomin reheb.

38:22b.EXO.038.022 Laj Bezaleel quixbânu chixjunil li quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß. Laj Bezaleel, aßan li ralal laj Uri. Laj Uri, aßan li ralal laj Hur xcomoneb li ralal xcßajol laj Judá.

38:23b.EXO.038.023 Laj Aholiab, aßan li quitenkßan re laj Bezaleel. Laj Aholiab, aßan li ralal laj Ahisamac xcomoneb li ralal xcßajol laj Dan. Aßan aj tenol chßîchß ut naxnau ajcuiß quemoc tßicr. Ut naxnau xqßuebal xsahob ru li tßicr riqßuin li châbil lino, ut li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak.

38:24b.EXO.038.024 Chixjunil li oro li quicßanjelac re li tabernáculo, aßan mayejanbil xbaneb laj Israel. Lix qßuial li oro li queßxqßue, aßan cuib mil libra riqßuin jun ciento riqßuin oßlaju roßcßâl libra joß nequeßbisoc cuiß saß li tabernáculo.

38:25b.EXO.038.025 Li plata li queßxqßue, aßan cuukub mil riqßuin ôb ciento libra riqßuin mero ciento joß nequeßbisoc saß li tabernáculo.

38:26b.EXO.038.026 Chixjunileb li cuanqueb junmay chihab reheb, aßan cuanqueb cuakib ciento riqßuin oxib mil riqßuin ôb ciento riqßuin lajêb roxcßâl. Li junjûnk chi cristian queßxqßue ôb roxcßâl libra li plata joß nequeßbisoc saß li tabernáculo.

38:27b.EXO.038.027 Cuukub mil libra riqßuin ôb ciento libra li plata quicßanjelac re xyîbanquil li jun ciento chi xnaßajeb li teßqßuehekß cuiß li okech re li tabernáculo. Ut oßlaju xcâcßâl libra li plata quicßanjelac re xyîbanquil li junjûnk lix naßajeb li okech.

38:28b.EXO.038.028 Mero ciento libra chic li plata qui-elaßan ut riqßuin aßan queßxyîb li argollas ut li ganchos li queßxqßue chiru li okech li teßxqßue chire li oquebâl.

38:29b.EXO.038.029 Li bronce li queßxmayeja, aßan ôb mil libras riqßuin oxib ciento riqßuin lajêb libras.

38:30b.EXO.038.030 Riqßuin li bronce aßan, queßxyîb lix naßajeb li teßxqßue cuiß li okech re li oquebâl re li tabernáculo. Ut queßxyîb ajcuiß li artal ut li xnaßaj li ru xam joßqueb ajcuiß chixjunil li secß li teßcßanjelak saß li artal.Ut queßxyîb lix naßajeb li okech li teßxqßue saß li nebâl ut saß li oquebâl. Ut queßxyîb ajcuiß li chßîchß li tâchapok re saß chßochß lix cßâmal li tabernáculo, joß ajcuiß li chßîchß li tâchapok re lix cßâmal li okech li sutsu cuiß li nebâl.

38:31b.EXO.038.031 Ut queßxyîb lix naßajeb li okech li teßxqßue saß li nebâl ut saß li oquebâl. Ut queßxyîb ajcuiß li chßîchß li tâchapok re saß chßochß lix cßâmal li tabernáculo, joß ajcuiß li chßîchß li tâchapok re lix cßâmal li okech li sutsu cuiß li nebâl.

39

39:1b.EXO.039.001 Queßxyîb li rakßeb laj tij li teßxqßue chirix nak teßcßanjelak saß li tabernáculo. Queßxyîb li rakß riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak. Ut queßxyîb ajcuiß li rakß laj Aarón li xbênil aj tij joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.

39:2b.EXO.039.002 Queßxyîb li efod riqßuin oro, ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak joß ajcuiß li bakbil nokß lino.

39:3b.EXO.039.003 Queßxten li oro. Chanchan li nokß nak queßxset chi cocß ru re teßxqßue xsahob ru li tßicr yîbanbil riqßuin lino ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak, ut châbil nak queßxyîb.

39:4b.EXO.039.004 Ut queßxyîb ajcuiß cuib lix cßâmal li efod re nak teßxcßul rib chi us saß xbên xtel.

39:5b.EXO.039.005 Queßxyîb ajcuiß lix bacßbal li efod ut juntakßêt xyîbanquil riqßuin li efod nak queßxqßue. Queßxyîb riqßuin oro ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak ut riqßuin li bakbil nokß lino joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.

39:6b.EXO.039.006 Queßxyîb cuib li pec ónice ut queßxletz chiru li oro. Queßxtzßîba lix cßabaßeb li cablaju chi ralal laj Israel chiru li cuib chi pec aßin.

39:7b.EXO.039.007 Queßxqßue li pec aßan saß xbên xtel li efod re xjulticanquil chiru li Kâcuaß li ralal xcßajol laj Israel, joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.

39:8b.EXO.039.008 Ut queßxyîb ajcuiß li pectoral chi châbil. Juntakßêt xyîbanquil riqßuin li efod queßxqßue. Queßxyîb riqßuin oro, ut riqßuin li nokß azul, li nokß púrpura ut li nokß cak ut li bakbil nokß lino.

39:9b.EXO.039.009 Queßxyîb ut queßxbas saß xyi ut câ xucût quicana. Cuib xcaßcßâl centímetro saß xcâ pacßalil.

39:10b.EXO.039.010 Queßxletz chiru câhib tzol li tertôquil pec. Saß lix xbên tzol queßxqßue oxib li châbil pec. Queßxqßue jun li sardio, jun li topacio, ut jun li carbunclo.

39:11b.EXO.039.011 Saß li xcab tzol queßxqßue jun li esmeralda, jun li zafiro, ut jun li diamante.

39:12b.EXO.039.012 Saß li rox tzol queßxqßue jun li jacinto, jun li ágata ut jun li amatista.

39:13b.EXO.039.013 Saß li xcâ tzol queßxqßue jun li berilo, jun li ónice ut jun li jaspe. Chixjunileb li châbil pec aßin queßxletz chiru li oro.

39:14b.EXO.039.014 Cablaju li pec li queßxqßue xban nak cablaju xtêpaleb laj Israel. Chiru li junjûnk chi pec aßan queßxtzßîba lix cßabaß chixjûnkaleb li ralal xcßajol laj Israel. Juchßbil queßxbânu nak queßxtzßîba lix cßabaßeb chiru li pec aßan joß nak nequeßxyîb jun li chßîchß re li sello.

39:15b.EXO.039.015 Ut queßxyîb ajcuiß cuib lix cßâmal li pectoral riqßuin tzßakal oro ut tzßulbil ru nak queßxyîb.

39:16b.EXO.039.016 Queßxyîb cuib li argollas riqßuin oro ut queßxletz saß xuc saß xcaß pacßalil li nacana takecß.

39:17b.EXO.039.017 Queßxnumsi li cßam oro saß li argollas li cuan saß xuc saß xcaß pacßalil li pectoral.

39:18b.EXO.039.018 Lix cßâmal li pectoral queßxchap rib riqßuin li ónice li cuan saß xbên xtel li efod saß li jun perêl li nacana chiru.

39:19b.EXO.039.019 Queßxyîb cuib chic li argollas riqßuin oro ut queßxletz saß xxuc li pectoral xcaß pacßalil li nacana takßa. Queßxletz chirix li pectoral re nak chiru li efod tâcanâk.

39:20b.EXO.039.020 Queßxyîb cuib chic li argollas oro ut queßxletz chiru li efod takecß caßchßin saß xbên xcßâmal xsaß.

39:21b.EXO.039.021 Ut queßxbacß riqßuin jun cßam azul saß li argollas re xchapbal li pectoral riqßuin li efod re nak li pectoral tixchap rib chi us riqßuin li efod ut incßaß tâecßânk saß xnaßaj. Queßxbânu joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.

39:22b.EXO.039.022 Queßxyîb riqßuin tßicr azul li rakß li naqßueman saß xbên li saki túnica.

39:23b.EXO.039.023 Queßxcanab lix cux chi teto ut queßxqßue jun li tßicr chok xta lix cux re nak incßaß tâpejekß nak teßrocsi.

39:24b.EXO.039.024 Queßxqßue li granada chire li rakß chokß xsahob ru yîbanbil riqßuin nokß azul, nokß púrpura ut nokß cak ut li bakbil nokß lino.

39:25b.EXO.039.025 Queßxyîb ajcuiß li cocß campana riqßuin tzßakal oro. Ut chire li tßicr queßxqßue jun li granada, jun li campana, jun chic li granada, ut jun chic li campana.

39:26b.EXO.039.026 Joßcan nak queßxyîb li rakßeb laj tij. Queßxqßue chire jun li campana ut jun li granada, jun chic li campana ut jun chic li granada. Joßcan nak queßxyîb li rakßeb laj tij li teßxqßue chirix nak ocak reheb chi cßanjelac saß li tabernáculo.

39:27b.EXO.039.027 Joßcaßin nak queßxquem li rakß laj Aarón joßqueb ajcuiß li ralal riqßuin li châbil nokß lino.

39:28b.EXO.039.028 Joßcan ajcuiß li mitra li teßxqßue saß xjolom ut lix sahob ru joß ajcuiß li cuêx li nequeßxqßue chi saß li rakßeb. Chixjunil aßan queßxyîb riqßuin li bakbil nokß lino.

39:29b.EXO.039.029 Queßxyîb lix bacßbal xsaß riqßuin li bakbil nokß lino, li nokß azul, li nokß púrpura, li nokß cak ut queßxqßue lix sahob ru joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.

39:30b.EXO.039.030 Queßxyîb ajcuiß jun chßina perêl tzßakal oro ut juchßbil queßxbânu nak queßxtzßîba chiru li âtin li naxye “Santilal Chiru li Kâcuaß”.

39:31b.EXO.039.031 Ut riqßuin jun cßam azul queßxbacß li oro chiru li mitra li teßxqßue saß xjolomeb joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.

39:32b.EXO.039.032 Joßcaßin nak queßrakeß xyîbanquil chixjunil li cßaßru tâcßanjelak re xyîbanquil li tabernáculo. Eb laj Israel queßxbânu chixjunil chi tzßakal re ru joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.

39:33b.EXO.039.033 Ut queßxkßaxtesi re laj Moisés chixjunil li cßaßru tâcßanjelak re xyîbanquil li tabernáculo. Queßxkßaxtesi re chixjunil li tâcßanjelak saß li tabernáculo joß li gancho, joßqueb ajcuiß li tzßalam cheß ut li cheß li teßxqßue chi kßekßo, joß ajcuiß li okech ut lix naßajeb li teßxqßue cuiß.

39:34b.EXO.039.034 Queßxkßaxtesi ajcuiß li rix li carner li bonbil chi caki bon, joß ajcuiß li rixeb li xul li nacuan saß haß, joß ajcuiß li tßicr li tâcßanjelak chokß tas.

39:35b.EXO.039.035 Queßxkßaxtesi ajcuiß li Lokßlaj Câx ut li cheß re xpakonquil joß ajcuiß lix tzßapbal re,

39:36b.EXO.039.036 joß ajcuiß li mêx rochben li secß ut li mayejanbil caxlan cua li nequeßxqßue saß li mêx.

39:37b.EXO.039.037 Queßxkßaxtesi li candelero rochben lix naßajeb li candil joßqueb ajcuiß li chßîchß li tâcßanjelak re xyîbanquil lix mechil, joß ajcuiß li aceite li tâcßanjelak chokß xyaßal li candil.

39:38b.EXO.039.038 Queßxkßaxtesi li artal li yîbanbil riqßuin oro, joß ajcuiß li aceite li naqßueman saß xbên li teßkßaxtesîk chi cßanjelac chiru li Kâcuaß, joß ajcuiß li sununquil incienso, joß ajcuiß li tßicr li teßxqßue saß li oquebâl.

39:39b.EXO.039.039 Queßxkßaxtesi ajcuiß li artal yîbanbil riqßuin bronce, rochben li chßîchß li hopox ru li yîbanbil riqßuin bronce joß ajcuiß li cheß re xpakonquil, joß ajcuiß chixjunil li tâcßanjelak saß li artal, joß ajcuiß li pila ut lix naßaj li teßxqßue cuiß.

39:40b.EXO.039.040 Ut queßxkßaxtesi ajcuiß li tßicr li tâcßanjelak re xtzßapbal li nebâl joß ajcuiß li okech ut lix naßajeb li teßxqßue cuiß, joß ajcuiß li tßicr li teßxqßue saß li oquebâl re li nebâl, joßqueb ajcuiß li cßam ut li chßîchß li tâchapok re li cßam saß chßochß. Queßxkßaxtesi chixjunil li cßaßru tâcßanjelak saß li tabernáculo.

39:41b.EXO.039.041 Queßxkßaxtesi ajcuiß li rakßeb laj tij li teßrocsi nak teßoc chi cßanjelac saß li tabernáculo. Queßxkßaxtesi li rakß laj Aarón lix bênil aj tij joßqueb ajcuiß li rakßeb li ralal li teßrocsi nak teßoc chi cßanjelac chokß aj tij.

39:42b.EXO.039.042 Eb laj Israel queßxbânu chixjunil chi tzßakal re ru joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß.Nak quiril nak queßxbânu chixjunil chi tzßakal joß quixye reheb, laj Moisés quixtzßâma chiru li Dios nak târosobtesiheb.

39:43b.EXO.039.043 Nak quiril nak queßxbânu chixjunil chi tzßakal joß quixye reheb, laj Moisés quixtzßâma chiru li Dios nak târosobtesiheb.

40

40:1b.EXO.040.001 Li Kâcuaß Dios quixye re laj Moisés:

40:2b.EXO.040.002 —Saß xticlajic li xbên po re li chihab têyîb li tabernáculo. Ut aran têchßutub êrib re tinêlokßoni.

40:3b.EXO.040.003 Chi saß li tabernáculo têqßue li Lokßlaj Câx li cßûlanbil cuiß li lajêb chi chakßrab. Ut têtas xsaß riqßuin jun li tßicr re xrambal li Lokßlaj Câx.

40:4b.EXO.040.004 Têrocsi li xnaßaj li candil ut têcßochoxiheb li candil saß xbên.

40:5b.EXO.040.005 Li artal oro, li re cßatoc pom, têqßue chiru li tßicr li naramoc re li Lokßlaj Câx. Ut têtzßap li oquebâl re li tabernáculo riqßuin junak nimla tßicr.

40:6b.EXO.040.006 Li artal re xcßatbal li mayej têqßue chiru li oquebâl re li tabernáculo.

40:7b.EXO.040.007 Têqßue ajcuiß li pila saß xyi li artal riqßuin li oquebâl re li tabernáculo. Ut têqßue haß chi saß.

40:8b.EXO.040.008 Têqßue li cheß chiru li rußuj nebâl ut têsut saß tßicr ut têtzßap li oquebâl riqßuin junak nimla tßicr.

40:9b.EXO.040.009 Tâcßam li aceite ut tâyul chiru li tabernáculo. Ut telajâyul chiru chixjunil li cuan chi saß. Ut tâkßaxtesi saß cuukß chixjunil aßan re nak santobresinbilak chic.

40:10b.EXO.040.010 Tâyul li aceite chiru li artal re li cßatbil mayej. Ut tâyul ajcuiß chiru chixjunil li nacßanjelac re li artal. Tâkßaxtesiheb saß cuukß re nak santobresinbilak chic.

40:11b.EXO.040.011 Tâyul li aceite chiru li pila joß ajcuiß chiru lix cßochlebâl ut tâkßaxtesi saß cuukß.

40:12b.EXO.040.012 Tojoßnak tâcßameb laj Aarón rochbeneb li ralal chiru li oquebâl re li tabernáculo. Ut aran tâchßajeb riqßuin haß.

40:13b.EXO.040.013 Tâqßue li rakß laj Aarón chirix, li sicßbil ru inban. Tâyul li aceite saß xjolom ut tâkßaxtesi saß cuukß re nak naru tâcßanjelak chicuu chokß aj tij.

40:14b.EXO.040.014 Tâqßueheb ajcuiß li rakßeb li ralal.

40:15b.EXO.040.015 Tâyul ajcuiß li aceite saß xjolomeb joß xabânu re laj Aarón lix yucuaßeb. Aßan retalil nak eb aßan teßcßanjelak ajcuiß chicuu chokß aj tij. Ut aßan ajcuiß li retalil nak mokon chic eb li ralal xcßajol joß eb ajcuiß li ri xmam teßcßanjelak chicuu chokß aj tij chalen kße cutan, chan li Dios re laj Moisés.

40:16b.EXO.040.016 Joß quixye li Dios, joßcan quixbânu laj Moisés.

40:17b.EXO.040.017 Saß xticlajic li xbên po re li xcab chihab, queßxyîb li tabernáculo.

40:18b.EXO.040.018 Laj Moisés quiyîban re li tabernáculo. Quixyîb li xnaßaj li rokechal li tabernáculo ut quixxakabeb li okech saß xbên. Quixqßueheb li cheß chi kßekßo chiru ut quixxakabeb ajcuiß li cheß li najt xteram li queßxtßuyub cuiß li tßicr.

40:19b.EXO.040.019 Quixhel li xtßicrul li tabernáculo saß xbên li cheß ut quixtzßap chi us riqßuin rix li xul. Quixbânu joß quiyeheß re xban li Dios.

40:20b.EXO.040.020 Ut quixqßue li lajêb chi chakßrab chi saß li Lokßlaj Câx ut quixyîb ajcuiß li cheß re xpakonquil. Quixqßue xtzßapbal re li Lokßlaj Câx, li “Naßajej li Nacuyeß cuiß li Mâc” xcßabaß.

40:21b.EXO.040.021 Laj Moisés quirocsi li Lokßlaj Câx chi saß li tabernáculo ut quixqßue jun li nimal tßicr re xrambal li Lokßlaj Câx. Quixbânu joß quixye li Dios.

40:22b.EXO.040.022 Quirocsi li mêx chi saß li tabernáculo ut quixqßue saß lix nim ukß chiru li tßicr li naramoc re li Lokßlaj Câx.

40:23b.EXO.040.023 Quixtus li caxlan cua saß xbên li mêx chiru li Dios. Laj Moisés quixbânu joß quixye li Dios.

40:24b.EXO.040.024 Quirocsi ajcuiß li xnaßaj li candil, ut quixqßue saß lix tzße saß xcaßyabâl li mêx.

40:25b.EXO.040.025 Quixloch li candil ut quixcßochoxiheb saß xnaßaj chiru li Dios. Laj Moisés quixbânu joß quixye li Dios.

40:26b.EXO.040.026 Quixqßue li artal oro chiru li tßicr li naramoc re li Lokßlaj Câx.

40:27b.EXO.040.027 Ut quixcßat li sununquil pom saß xbên joß quixye li Dios.

40:28b.EXO.040.028 Quixqßue jun li nimla tßicr saß li oquebâl re li tabernáculo.

40:29b.EXO.040.029 Ut quixqßue li artal re li cßatbil mayej chiru li oquebâl re li tabernáculo. Ut aran quixcßat li mayej ut quixmayeja ajcuiß li ru li acuîmk joß quiyeheß re xban li Dios.

40:30b.EXO.040.030 Quixqßue li pila saß xyi li artal riqßuin li oquebâl re li tabernáculo ut quixqßue li haß chi saß re chßajoc.

40:31b.EXO.040.031 Ut aran naxchßaj li rok ut li rukß laj Moisés. Ut nachßajoc ajcuiß laj Aarón joß eb ajcuiß li ralal.

40:32b.EXO.040.032 Xbên cua nequeßxchßaj li rok rukß, tojoßnak nequeßoc saß li tabernáculo. Joßcan ajcuiß nequeßxbânu nak nequeßxic cuan cuiß li artal. Xbên cua nequeßchßajoc joß quixye li Dios re laj Moisés.

40:33b.EXO.040.033 Quixqßue li cheß chiru li rußuj nebâl li tabernáculo joß ajcuiß li artal ut quixsut saß tßicr. Quixtzßap li oquebâl riqßuin jun nimla tßicr. Joßcaßin nak quixchoy lix cßanjel laj Moisés.

40:34b.EXO.040.034 Quicube chak li chok ut quixtzßap li tabernáculo. Ut quinujac li tabernáculo riqßuin xlokßal li Dios.

40:35b.EXO.040.035 Laj Moisés incßaß naru na-oc xban nak sutsu saß chok li tabernáculo, ut nujenak riqßuin xlokßal li Dios.

40:36b.EXO.040.036 Nak natakeß li chok eb laj Israel nequeßoc cuißchic chi xic.

40:37b.EXO.040.037 Nak incßaß natakeß li chok incßaß nequeßxic. Toj nak natakeß li chok, tojoßnak nequeßxic.Chi joßcan li chok li quitaklâc xban li Dios cuan saß xbên li tabernáculo chi cutan. Ut chi kßek nacßutun joß xam. Li chok yô chi cßamoc be chiruheb laj Israel nak yôqueb chi xic toj retal queßcuulac.

40:38b.EXO.040.038 Chi joßcan li chok li quitaklâc xban li Dios cuan saß xbên li tabernáculo chi cutan. Ut chi kßek nacßutun joß xam. Li chok yô chi cßamoc be chiruheb laj Israel nak yôqueb chi xic toj retal queßcuulac.


Holder of rights
Multilingual Bible Corpus

Citation Suggestion for this Object
TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. Exodus (Q'eqchi'). Exodus (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B22F-B