1 Timothy (Barasana)

1 Timothy (Barasana)

11

11:1b.1TI.011.001 ¿Ñaboati mu̶, Timoteo? Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶, adi quetire mu̶re ucagu̶. Dios rojose mani yise vajare manire yirẽtobosar'i, ĩ macu̶ Jesucristo su̶orine ĩ ocare ĩ goticudiroticõar'i ñaja yu̶. To bajiri, maniju̶ama, mani rijato beroju̶ manire ĩ yirẽtobosarotire yirã, tu̶oĩavariquẽnacõa ñaja.

11:2b.1TI.011.002 Yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶ ñaja mu̶. Yu̶ gotimasiocatire ajitirũ̶nu̶cõari, yu̶re bajiro Jesucristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja mu̶. Mu̶re quẽnarotigu̶, mani jacu̶ Diore, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristore quẽne, ado bajise mu̶re sẽnibosaja yu̶: “Ĩre ĩamaicõari, quẽnaro ĩ ñarotire yirã, ĩre ejarẽmoña”, mu̶re yisẽnibosaja yu̶.

11:3b.1TI.011.003 Macedonia vãme cu̶ti sita vacu̶, “Ado Efeso vãme cu̶ti maca tujaya mu̶”, mu̶re yicaju̶ yu̶. Ado bajiro yigu̶, to mu̶ tujarotire bojacaju̶ yu̶: Toanare Dios oca riojo gotimasiomenare, ĩnare mu̶ gotimasiorotibetirotire bojacaju̶ yu̶.

11:4b.1TI.011.004 To yicõari, bu̶cu̶rã ye quetire socasere gotimasiorã, “ ‘Ado bajiro yimasiñujarã’ mu̶a yirũgũsere yitu̶jacõaña” ĩnare mu̶ yirotire yigu̶, mu̶re tujaroticaju̶ yu̶. Tire ĩna gotijama, ricati rĩne tu̶oĩarã ñari, “Ado bajiroju̶a bajiyuja” ĩna gãmerã yirũgũse jedise me ñaja. Ti ocare ĩna gotimasiose su̶orine Dios ĩ bojarore bajiro yibeama. Dios ĩ bojarore bajiro ĩna gotimasiojama, ĩnare ajicõari, Cristore bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶borãma masa.

11:5b.1TI.011.005 Ti macana jediro ĩna gãmerã ĩamairotire bojagu̶ ñari, to bajiro mu̶re gotirotiaja yu̶. Rojose mani yisere yitu̶jacõari, Cristoju̶are mani ajitirũ̶nu̶jama, “Rojose maja manire”, yimasirãja mani. To bajiro mani bajijama, gãmerã ĩamairãja mani.

11:6b.1TI.011.006 To bajiro yu̶ gotimasioboajaquẽne, ti macana sĩgũ̶ri Dios oca ñamasusere ajitu̶jacõari, vaja mani gajeyeju̶are tu̶oĩacõari, gãmerã ñagõrãma ĩna.

11:7b.1TI.011.007 Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere gotimasiorimasa ñaru̶aboama. To bajiboarine, ĩna masune tu̶oĩacõari ĩna gotiboaserene ajimasimenama.

11:8b.1TI.011.008 Masa ĩna cu̶dirotire yigu̶, Moisére Dios ĩ roticũmasirere masirã ñari, “Quẽnase ñaja ti”, yimasiaja mani. To bajiboarine, Dios ĩ roticũmasirere mani ajimasibetijama, ñie vaja manoja ti.

11:9b.1TI.011.009 Ĩ roticũmasirere masicõari, “Diore cu̶dibeaja yu̶. To bajiri rojose ñaja yu̶re” masa ĩna yirotire bojagu̶ ñari, tire cũmasiñumi Dios. To bajiri, quẽnaro yirãre tu̶oĩagũ̶ me, ĩ rotimasirere cũmasiñumi. Rojose yirãju̶are tu̶oĩagũ̶, tire cũmasiñumi. Ĩre rũ̶cu̶bu̶omenare, Dios yere ajatud'irãre, jacu̶are sĩarãre, to yicõari, gãjerãre sĩarimasare tu̶oĩagũ̶, ĩ rotimasirere cũmasiñumi.

11:10b.1TI.011.010 Ajeriarã cu̶tirãre, “Gãjoa bu̶jarãsa” yirã, masare ñejecõari, gãjerãre ĩsirãre quẽne, ĩ rotimasirere cũmasiñumi Dios. Socarãre, to yicõari, Dios oca riojo gotimasiorere ajiterãre quẽne ĩ rotimasirere cũmasiñumi Dios, “Ĩre cu̶dibeaja yu̶. To bajiri rojose ñaja yu̶re” ĩna yimasirotire yigu̶.

11:11b.1TI.011.011 Cristo oca quẽnase rĩne ñaja ñamasuse. “Ti ocare gotimasioato” yigu̶, yu̶re cõañumi mani u̶ju̶ Dios. Ĩ sĩgũ̶ne ñaami quẽnagũ̶ masu, “Quẽnaro yaja mu̶” mani yirũ̶cu̶bu̶orũgũrocu̶.

11:12b.1TI.011.012 Mani u̶ju̶ Jesucristo, quẽnaro yu̶re ejarẽmocami, ĩ ocare yu̶ gotimasiocudirotire yigu̶. “Yu̶ bojarore bajiro gotimasiocudicõa ñarũgũru̶cu̶mi” yigu̶, yu̶re cõacami. To ĩ yicati ñajare, “Quẽnaro yicaju̶ mu̶”, ĩre yivariquẽnaja yu̶.

11:13b.1TI.011.013 Tirũ̶mu̶ju̶ Jesús ocare ajite, to yicõari, ajatud'irũgũboacaju̶ yu̶. To yicõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre bu̶to rojose yirũgũcaju̶. To bajiro yicacu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩamaiñumi mani u̶ju̶. “Yu̶re ajitirũ̶nu̶becu̶ ñari, yu̶re rojose ĩ yisere masibeami Pablo maji” yimasicõari, yu̶re quẽnaro yicami, ĩ oca yu̶ gotimasiocudirotire yigu̶.

11:14b.1TI.011.014 Quẽnaro yu̶re ĩ yicati su̶orine ĩre ajitirũ̶nu̶aja yu̶. To yicõari, ĩre quẽne, gãjerãre quẽne, maiaja yu̶.

11:15b.1TI.011.015 Adi mu̶are yu̶ gotiroti riojo ñaja. Tire masa ñajediro ĩna ajitirũ̶nu̶jama, quẽnaru̶aroja. Ado bajiro bajiaja: Rojose yirã rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶, adi macaru̶cu̶roju̶ vayumi Cristo. Yu̶ ñaja rẽtoro rojose yicacu̶.

11:16b.1TI.011.016 To bajiro yicacu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩamaicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶ vaborotire yu̶re yirẽtobosayumi Cristo. To bajiri, gãjerã quẽne, “Pablore bajiro Cristore mani ajitirũ̶nu̶jama, rojose mani yisere manire quẽne masirioru̶cu̶mi Dios” gãjerã ĩna yimasirotire yigu̶, to bajiro yiyumi.

11:17b.1TI.011.017 Mani u̶ju̶ Dios ĩ rotise jedibetiru̶aroja. Ĩ ñaami ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ ñamasir'i, to bajicõari, ñacõa mu̶orũ̶gõrocu̶. Sĩgũ̶ ĩre ĩagũ̶ magũ̶mi. Ĩre bajiro bajigu̶ magũ̶mi. To bajiri, ĩre quẽnaro yirũ̶cu̶bu̶orũgũroti ñaja manire. To bajirone bajiato.

11:18b.1TI.011.018 Timoteo, yu̶ macu̶re bajiro bajigu̶, yu̶re quẽnaro ajiya. Mu̶re yu̶ gotiroticatore bajirone yiroti ñaja mu̶re. Tirũ̶mu̶ju̶ Diore gotirẽtobosarimasa, “Dios ocare gotiru̶cu̶mi” ĩna yicatire masiritibeticõari, ĩ ocare gotimasiocõa ñaru̶cu̶ja mu̶. To bajiro mu̶ bajijama, vãti rojose mu̶re ĩ yirotisere cu̶dibeticõari, Cristoju̶are ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶cu̶ja. Gãjerã sĩgũ̶ri ñaama ĩ ocare ajitirũ̶nu̶ tu̶jacana. To bajicana ñari, socaseju̶are ajitirũ̶nu̶rã ñarãma.

11:20b.1TI.011.020 To bajiro bajicana ñaama Himeneo, to yicõari, Alejandro quẽne. Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶obeticama ĩna. To bajiri, “Vãtia u̶ju̶, Satanás, ĩ bojarore bajiro rojose mu̶are yimasiru̶cu̶mi yuja”, ĩnare yicaju̶ yu̶, “Rojose tãmu̶o quẽnabeti tu̶oĩamasi, Dios ĩ bojarore bajiroju̶a yato” yigu̶.

12

12:1b.1TI.012.001 Ñasu̶ose ado bajiro mu̶re rotiaja yu̶: Toana rãca rẽjacõari, Diore sẽnirã, masa jedirore sẽnibosarũgũroti ñaja mu̶are. To yicõari, masare quẽnaro ĩ yisere ĩarã ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yirũgũroti ñaja.

12:2b.1TI.012.002 Gobiernore quẽne, u̶jarã jedirore sẽnibosarũgũroti ñaja. To bajiro mani yijama, Dios ĩ ejarẽmose rãca ñie oca mano ñaru̶arãja mu̶a. To bajiri, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũru̶arãja.

12:3b.1TI.012.003 To bajiro ĩnare mu̶a sẽnibosajama, mu̶are ajivariquẽnagũ̶mi Dios, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosarocu̶.

12:4b.1TI.012.004 Masa jediro rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vabetirotire bojami. To bajiro bojagu̶ ñari, ĩ oca riojo gotimasiorere quẽne masa jediro ĩna masisere bojami.

12:5b.1TI.012.005 Sĩgũ̶ne Dios ĩ ñasere masiaja mani. Gãji mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶ magũ̶mi. To bajicõari, Jesucristo quẽne, ĩ sĩgũ̶ne ñaami manire bajirone ruju̶ cu̶ticõari, adi macaru̶cu̶roana Diorãca quẽnaro mani ñarotire yigu̶, rijabosar'i.

12:6b.1TI.012.006 Mani jedirore rojose mani yise vaja manire yirẽtobosagu̶, rijabosayumi. To bajiro ĩ bajire ñajare, “Masa jedirore yirẽtobosaru̶ami Dios”, yitu̶oĩamasiaja mani.

12:7b.1TI.012.007 To bajiri, “Ti ocare jud'io masa mere quẽnaro gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶, ‘ “Rojose mani yise vaja manire yirẽtobosayumi” yitu̶oĩato ĩna’ yigu̶”, yu̶re yicami Cristo. Socu̶ me yaja yu̶.

12:8b.1TI.012.008 Cristo ĩ cõacacu̶ ñari, toana ĩre ajitirũ̶nu̶rã jediro ado bajiro ĩna yirotire yu̶ bojasere mu̶re gotiaja yu̶: Ũ̶mu̶are gotigu̶ yaja. Gãjerãre jũnisinirã ñaboarine, Diore ĩna sẽnijama, quẽnabeaja. To yicõari, gãjerãre oca josarã ñaboarine, Diore ĩna sẽnijama, quẽnabeaja ti quẽne. Diore sẽnirãma, rojose yimena ñato.

12:9b.1TI.012.009 Rõmiare quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Cristore ajitirũ̶nu̶rã, ũ̶mu̶a rãca ĩna rẽjaroto rĩjoro, quẽnaro tu̶oĩacõari, ĩna sudi sãñasere bojaja yu̶. “¿No bajiro yirãti mani, ‘Manire ĩavariquẽnato ũ̶mu̶a’ yirã?”, yitu̶oĩabetiroti ñaja. Ĩna joare quẽnorã, “¿No bajiro quẽnorãti, mani joare, ‘Ũ̶mu̶a quẽnaro ĩavariquẽnato’ yirã?”, yitu̶oĩabetiroti ñaja, ĩnare. Ĩna bu̶sajaquẽne, “Manire ĩavariquẽnato ũ̶mu̶a” yirã, jairo vaja cu̶tise, perla vãme cu̶tise, oro vãme cu̶tise quẽne, bu̶sabetiroti ñaja ĩnare. To yicõari, sudi sãñarã, “Manire ĩavariquẽnato” yirã, sudi jairo vaja cu̶tise sãñabetiroti ñaja.

12:10b.1TI.012.010 Ado bajiroju̶a yirũgũroti ñaja: “ ‘Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñaja mani’ yirã ñari, quẽnase yirã mani ñajare, manire ĩavariquẽnato”, yitu̶oĩarũgũroti ñaja, ĩnare.

12:11b.1TI.012.011 Dios ocare ajirã mu̶a rẽjaroju̶re, ñagõmenane, ĩnare gotimasiorimasa ĩna gotisere rũ̶cu̶bu̶ose rãca ajirujiroti ñaja, rõmiare.

12:12b.1TI.012.012 Ĩnare gotimasiorotibeaja yu̶. To yicõari, ũ̶mu̶are ĩna rotisere quẽne bojabeaja yu̶. Ñagõmenane, ĩna ñacõajama, quẽnaja.

12:13b.1TI.012.013 Rĩjoro Adán ñamasir'ire rujeosu̶omasiñuju Dios. Bero ĩ manajo Evare rujeomasiñuju.

12:14b.1TI.012.014 To bajicõari, Adán me ñamasiñuju vãtia u̶ju̶re yitoecomasir'i. Ĩ manajoju̶a ñamasiñuju vãtire yitoecomasirio. Vãti ĩ yitomasirere cu̶dicõari, rojose yimasiñuju so. To bajiri, rõmioju̶a, ũ̶mu̶re ajirũ̶cu̶bu̶oroti ñaja.

12:15b.1TI.012.015 Rojose yimasirio so ñajare, “Ñajediro rõmia, ĩna rĩa cu̶tijama, rojose tãmu̶oru̶arãma”, yimasiñuju Dios. To bajiboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jamena ñacõari, gãjerãre ĩna maijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios.

13

13:1b.1TI.013.001 Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñaru̶arãre gotigu̶ yaja yu̶. Socu̶ me yaja yu̶a. Ĩna moaru̶asema, quẽnase ñaja.

13:2b.1TI.013.002 Tire ĩ moare cu̶tiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yigu̶ ĩ ñajama, quẽnaja. Quẽnaro masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶, manajo cu̶ticõari, gajeore ajerio cu̶tibecu̶, ejarimasare quẽnaro yigu̶, to bajicõari, quẽnaro gotimasiomasigũ̶ ĩ ñajama, quẽnaja.

13:3b.1TI.013.003 Mecu̶ose idimecu̶becu̶, quẽabecu̶, gãjerãre ajijũnisinicõari, oca josabecu̶ ĩ ñajama, quẽnaja. Rojose gãjerã ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ejarẽmogũ̶ ñagũ̶mi, “Quẽnaseju̶a tu̶oĩato ĩna” yigu̶. Gãjoare bojatu̶oĩabecu̶ ñagũ̶mi.

13:4b.1TI.013.004 Ĩ ya vianare quẽnaro rotigu̶, ĩ rĩa rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre quẽnaro ĩna cu̶dirotire yigu̶, quẽnaro ĩnare gotimasiogũ̶ ñagũ̶mi.

13:5b.1TI.013.005 Ĩ ya vianare quẽnaro ĩ rotimasibetijama, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre no bajiro rotimasibecu̶mi.

13:6b.1TI.013.006 Cristo ocare ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñagũ̶ ĩ ñaru̶ajama, Cristore mame ajitirũ̶nu̶gũ̶ me ñagũ̶mi. Cristore mame ajitirũ̶nu̶gũ̶ ĩ ñajama, “Gãjerã rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi. To bajiro ĩ yijama, Satanás ĩ tu̶oĩamasiriarore bajiro tu̶oĩagũ̶ ĩ ñajare, “Rojose tãmu̶oru̶cu̶ja” Satanáre Dios ĩ yirotimasiriarore bajiro yiecoru̶cu̶mi, ĩ quẽne.

13:7b.1TI.013.007 To bajiri, quẽnaro yirũgũroti ñaja ĩre, “Cristore ajitirũ̶nu̶mena quẽne, yu̶re ĩarũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶. To bajiro ĩ yibetijama, “Quẽnaro yigu̶ me ĩ ñajare, Cristo ocare ajiru̶abeaja yu̶a”, yirãma masa. “To bajiro yato ĩna” yigu̶, rojosere yigu̶ ñaami Satanás.

13:8b.1TI.013.008 To bajicõari Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre moabosarimasare quẽne, gãjerã ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orãre bojaja mani. To bajicõari, ĩna bajirore bajirone bajirã ñarãma ĩna quẽne. Mecu̶ose idimecu̶mena, “Gãjoa bu̶jarãsa” yirã, gãjerãre yitomena ñarãma.

13:9b.1TI.013.009 Dios oca socabetire mani gotimasiosere Dios ĩ ejarẽmose rãca quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñari, “Quẽnase ñaja” ĩna yimasise rĩne yirã ñarãma ĩna.

13:10b.1TI.013.010 Ĩnare mu̶a beseroto rĩjoro, “Ãnoa ñaama quẽnase yirã, Cristo ocare quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã” yimasiru̶arã, ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña maji. “Quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñaama” ĩnare mu̶a yimasijama, ĩnare beseru̶arãja mu̶a yuja.

13:11b.1TI.013.011 Rõmiare quẽne, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre moabosarimasare gãjerã ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orãre bojaja mani. Socarãne, “Ado bajise rojose yima”, gãjerãre yigotirã me ñarãma. Quẽnaro tu̶oĩacõari, quẽnase rĩne yirã ñarãma. “Yiru̶arãja” ĩna yirore bajiro yirã ñarãma.

13:12b.1TI.013.012 Quẽna Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre moabosarimasare, ũ̶mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Manajo cu̶ticõari, gajeore ajerio cu̶tibecu̶ ĩ ñajama, quẽnaja. Ĩ rĩa rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩre quẽnaro ĩna cu̶dirotire yigu̶, quẽnaro ĩnare gotimasiogũ̶, to yicõari, ĩ ya vianare quẽnaro rotigu̶ ñagũ̶mi.

13:13b.1TI.013.013 Quẽnaro ĩna moajama, gãjerã ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶orã ñaru̶arãma. To bajicõari, Jesucristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶rã ñari, Dios ocare ĩna gotimasiojama, quẽnaro gotiru̶arãma.

13:14b.1TI.013.014 Yoaro mene mu̶ tu̶ju̶ varu̶a tu̶oĩaboarine, adi paperare mu̶re ucacõaja yu̶.

13:15b.1TI.013.015 “Varu̶a tu̶oĩaboarine, yoaro me mu̶a tu̶ju̶ yu̶ ejatĩmabetijama, ‘Catimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios yarã ñari, ado bajiro yiroti ñaja’ yimasiato” yigu̶, adi paperare mu̶re cõaja yu̶. Dios yarã ñari, “Ĩ oca, socabeti gotimasiore ñaja”, yigotiaja mani.

13:16b.1TI.013.016 Cristo su̶orine manire quẽnaro Dios ĩ yire queti quẽnamasuse ñaja. Masa ĩna masibeti ĩ ejarẽmose rãca mani masise ñaja. Ado bajiro bajiaja ti: Adi macaru̶cu̶roju̶ vadicõari, manire bajiro ruju̶ cu̶tiyuju Cristo. To bajicõari, Esp'iritu Santo su̶orine, “Ñie rojose magũ̶ ñaami”, yiĩañujarã masa. Ángel mesa quẽne, ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñañuju. Masa jedirore ĩ ocare gotimasioñujarã. To bajicõari, tocãrãca sitana ĩ ocare ajitirũ̶nu̶ñujarã. Manire rijabosacõari, ĩ tudicatiro bero, õ vecaju̶ ĩ ñaroju̶ ĩre ãmicoasuju Dios.

14

14:1b.1TI.014.001 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, jãjarã mani ñaboajaquẽne, adi macaru̶cu̶ro ti jedirũtu vato cõrone sĩgũ̶ri ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jaru̶arãma. “Ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, vãtia ĩnare ĩna yitosere gotimasiorãre ajitirũ̶nu̶ru̶arãma”, manire yiyumi Esp'iritu Santo.

14:2b.1TI.014.002 Ĩnare gotimasiorimasa ado bajiro bajirã ñarãma: “Quẽnase gotimasioaja” yirã ñaboarine, socasere gotimasiorã ñarãma. “Adi ñaja quẽnase. Tiju̶a ñaja rojose”, yimasimenama ĩna, rojose rĩne tu̶oĩarã ñari.

14:3b.1TI.014.003 “Manajo cu̶tibetiroti ñaja”, yirã ñarãma ĩna. To yicõari, “Tocãrãca vãme babetiroti ñaja”, yirã ñarãma. Ĩna tu̶oĩariarore bajiro me bajiaja, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Dios oca riojo gotimasiorere masirãju̶arema. Mani baroti ĩ cũrere barã, “Quẽnaro yaja mu̶” Diore mani yirotire yigu̶, jediro bare cũmasiñumi Dios.

14:4b.1TI.014.004 Ñajediro bare Dios ĩ cũre quẽnase ñaja. To bajiri, “Tocãrãca vãme babetiroti ñaja”, yire maja manire. Bare mani bajama, “Quẽnaro yaja mu̶” Diore yicõari, baroti ñaja.

14:5b.1TI.014.005 “Bare ñaro cõrone quẽnase ñaru̶aroja” ĩ yimasirere barã, “Quẽnaro yiyuja mu̶” ĩre mani yijama, quẽnaja.

14:6b.1TI.014.006 Mu̶re yu̶ gotimasiose jediro gãjerã Jesucristore ajitirũ̶nu̶rãre gotiroti ñaja mu̶re. To bajiro mu̶ yijama, Jesucristo ĩ bojarore bajiro ĩnare yiejarẽmogũ̶ yigu̶ja mu̶. To bajicõari, Dios oca quẽnasere gotimasio tu̶jabecu̶ne, bu̶tobu̶sa Diore tu̶oĩavariquẽnacõari, Jesucristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirũtu varu̶cu̶ja mu̶.

14:7b.1TI.014.007 Bu̶cu̶rã ye quetire socasere ĩna gotimasiosere ajibesa. Dios ĩ cũre me ñari, vaja mani ñaja. Tocãrãcarũ̶mu̶ne, mu̶ yirũgũrotiju̶are tu̶oĩacõari, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũña.

14:8b.1TI.014.008 Tocãrãcarũ̶mu̶ne mani ruju̶re mairã ñari, quẽnaro guacoerũgũaja mani, “Catiquẽnarã ñarãsa” yirã. To bajiro mani yise quẽnase ñaja, bajiroju̶ma. To bajiro mani yise rẽtobu̶saro quẽnase ñaja tocãrãcarũ̶mu̶ne, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne mani yirũgũse. To bajiro mani yijama, adigodo mani catiñaro cõro, to yicõari, õ vecaju̶ Dios tu̶ju̶ mani ñajaquẽne, quẽnaro manire yicõa ñaru̶cu̶mi Dios.

14:9b.1TI.014.009 Mu̶re yu̶ gotise, socase me ñaja. Masa jediro tire ĩna ajitirũ̶nu̶jama, quẽnaru̶aroja.

14:10b.1TI.014.010 Socabeti ti ñajare, josari moarũgũaja yu̶a. To bajiñarãne, catimu̶orũ̶gõrocu̶re Diore ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩna bajiborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re tu̶oĩa yuñaja yu̶a.

14:11b.1TI.014.011 Adi queti yu̶ gotise ti macanare mu̶ gotimasiosere ajicõari, cu̶dijedicõato ĩna.

14:12b.1TI.014.012 Bu̶cu̶ me mu̶ ñajare, toana Cristore ajitirũ̶nu̶rã, mu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶obetijama, quẽnabetoja. To bajiri, “Bu̶cu̶ me yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi Dios” ĩre yitu̶oĩacõari, ado bajise yirũgũña: Ĩnare quẽnaro ĩamaicõari, quẽnase rĩne yicõa ñarũgũña. To bajiro mu̶ yijama, “Ĩ yirore bajiro yiroti ñaja manire quẽne” yitu̶oĩacõari, mu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna.

14:13b.1TI.014.013 Yu̶ ejaroto rĩjoro, toana rãca rẽjacõari, Dios ocare masa ĩna ucamasire quẽnaro gotimasiorũgũña mu̶, “Tire ajicõari, bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶.

14:14b.1TI.014.014 “Quẽnaro yimasiato” yigu̶, Dios mu̶re ĩ u̶jocatire masiritibesa mu̶. Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã mu̶re yu̶a ãmo ñujeorãne, Dios ĩ masise rãca, “Adi ñaja mu̶ moaroti Dios ĩ cũre” yu̶a yiñarone, tire mu̶re u̶joyumi Dios.

14:15b.1TI.014.015 Adi queti mu̶re yu̶ gotimasiosere masiritibeticõari, mu̶ yimasiro cõro yirũgũña. To bajiro mu̶ yijama, mu̶ yisere ĩacõari, “Bu̶tobu̶sa Cristore ajitirũ̶nu̶rũtuacu̶ yami”, yiĩaru̶arãma ti macana.

14:16b.1TI.014.016 Mu̶ gotimasioroto rĩjoro, to yicõari, no bojase mu̶ yiroto rĩjoro quẽne, quẽnaro tu̶oĩacõari rĩne, yirũgũña. To bajiro mu̶ yicõa ñajama, mu̶ gotimasiose ajitirũ̶nu̶rãre quẽne, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios.

15

15:1b.1TI.015.001 Sĩgũ̶ bu̶cu̶, rojose ĩ yiboajaquẽne, tud'igu̶re bajiro ĩre gotibesa. Ado bajiroju̶a mu̶ yijama, quẽnaja: Rũ̶cu̶bu̶ose rãca mu̶ jacu̶re mu̶ yirore bajiro quẽnaro ĩre gotiya. To yicõari, mamarãre quẽne, mu̶ bederãre mu̶ yirore bajiro quẽnaro ĩnare yiya.

15:2b.1TI.015.002 Rõmia bu̶cu̶rãre mu̶ jacore mu̶ yirore bajiro quẽnaro ĩnare yiya. To yicõari, mamarã rõmiare quẽne, mu̶ bederãre mu̶ rũ̶cu̶bu̶orore bajiro quẽnaro ĩnare rũ̶cu̶bu̶oya.

15:3b.1TI.015.003 Manaju̶ rijaveoriarã maioro bajirã masu ĩna ñajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare quẽnaro ejarẽmorũgũña.

15:4b.1TI.015.004 To bajiboarine sĩgõ manaju̶ rijaveorio rĩa cu̶tigo, to yicõari, jãnerabatia cu̶tigo so ñajama, ĩnaju̶a ñarãma sore ejarẽmorũgũrona. To bajiro ĩna yisere Dios ĩ ĩavariquẽnase ñajare, to bajiro yirũgũroti ñaja. Mani jacu̶a manire ĩamaicõari, mani daqueroju̶ manire quẽnaro ĩna yibu̶cu̶ore ti ñajare, ĩnare ejarẽmorũgũroti ñaja, manire.

15:5b.1TI.015.005 Manaju̶ rijaveorio maioro bajigo masuju̶are, so yarã sore ejarẽmorã manijare, “Yu̶re ejarẽmoru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩacõari, ĩre sẽnirũgũgõmo so. Ũ̶mu̶a, ñamire quẽne ĩre sẽnirũgũgõmo.

15:6b.1TI.015.006 Manaju̶ rijaveorio, no so bojase rĩne yigoju̶ama, rojose yigo ñari, Dios ĩ ĩajama, catigo ñaboarine, catibecore bajiro bajicõa ñagõmo, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varoco ñari. Soju̶arema ejarẽmobetiroti ñaja.

15:7b.1TI.015.007 Tire mu̶re yu̶ gotimasiosere mu̶ tu̶ju̶ ñarãre Cristore ajitirũ̶nu̶rãre gotiya. Ĩna cu̶disere ĩacõari, “Rojose yama”, yirã maniru̶arãma.

15:8b.1TI.015.008 Sĩgũ̶ “Cristore ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶” yiboarine, ĩ yarãre ĩnare ĩ ejarẽmobetijama, quẽnabetoja. To bajiro bajigu̶ ñari, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacoar'ire bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi. Gãjerãma, Cristore ajitirũ̶nu̶mena ñaboarine, ĩna yarãre ejarẽmorã, rojose ĩna yiro rẽtoro rojose yigu̶ ñagũ̶mi.

15:9b.1TI.015.009 Cristore ajitirũ̶nu̶rã manaju̶ rijaveoriarã, mu̶a ejarẽmoronama, ado bajiro bajirã ñaru̶arãma ĩna: Sesenta cũ̶mari rẽtoro tu̶sana ñaru̶arãma. To bajicõari, sĩgũ̶ne manaju̶ cu̶tiriarã ñaru̶arãma.

15:10b.1TI.015.010 To bajicõari, gãjerãre ado bajiro quẽnaro yiriarã ñaru̶arãma: Ĩna rĩare quẽnaro bu̶cu̶oriarã, ejarimasare quẽnaro yiriarã, “Yu̶ rẽtoro ñamasurã ñaama” gãjerãre Cristore ajitirũ̶nu̶rãre yitu̶oĩacõari, ĩnare ejarẽmoriarã, to yicõari, rojose tãmu̶orãre ejarẽmoriarã ñaru̶arãma.

15:11b.1TI.015.011 Ĩnare mu̶a ejarẽmoroto rĩjoro, ĩna manaju̶ ĩ bajirocaro bero, “Gãji manaju̶ cu̶tibetiru̶ocoja yu̶”, Cristore yisẽniriarã ñaru̶arãma. Mamarãbu̶sa manaju̶ rijaveoriarãrema ejarẽmobetiroti ñaja. Mamarãma, to bajiro yiriarã ñaboarine, bu̶to manaju̶ cu̶tiru̶a tu̶oĩarãma ĩna quẽna.

15:12b.1TI.015.012 To bajiro ĩna bajijama, “Rojose yirã yama”, ĩnare yiĩaru̶cu̶mi Cristo.

15:13b.1TI.015.013 Gaje vãme quẽne, ado bajiro bajirã ĩna ñajare, ĩnare ejarẽmobetiroti ñaja. Moamenane gãjerã ya viriju̶ ñacudirũgũrãma. To bajicudirã, socarãne, “Ado bajise rojose yima”, gãjerãre yigoticudirũgũrãma. To yicõari, gãjerã ĩna sẽniĩabetiboajaquẽne, “Ado bajiroju̶a yiroti ñaja”, ĩnare yigõjanabiorũgũrãma. To bajiro ĩna yijama, yibetirotirene yicõarãma.

15:14b.1TI.015.014 To bajiro bajirã ĩna ñajare, quẽna ĩna manaju̶ cu̶tirotire bojaja yu̶, “Rĩa cu̶ti, ĩna ya vi ĩatirũ̶nu̶, yiñacõato” yigu̶. To yicõari, “Gãjerãju̶a ĩnare ñagõmacaru̶arã, ĩna yisere ĩacõari, no yimasibeticõato” yigu̶, quẽnaro ĩna ñasere bojaja yu̶.

15:15b.1TI.015.015 Jẽre sĩgõri mamarãbu̶sa manaju̶ rijaveoriarã Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, Satanáju̶are ajitirũ̶nu̶ su̶yarã ĩna ñajare, to bajiro mu̶re gotibu̶ yu̶.

15:16b.1TI.015.016 Cristore ajitirũ̶nu̶gõ yarã, manaju̶ rijaveoriarã ĩna ñajama, ĩnare ejarẽmorũgũroco ñagõmo. To bajiro so yijama, manaju̶ rijaveoriarã maioro bajirãre ejarẽmorimasa ĩna manijare, ĩnare ejarẽmomasiru̶arãma ĩna, gãjerã Cristore ajitirũ̶nu̶rã.

15:17b.1TI.015.017 Bu̶cu̶rã, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare quẽnaro ĩna ũmato ñajama, ĩnare rũ̶cu̶bu̶ocõari, vaja yiroti ñaja. Ĩna rãcana quẽnaro gotimasiorãre bu̶tobu̶sa rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja.

15:18b.1TI.015.018 Dios ocare masa ĩna ucamasire, ado bajiro ti gotijare, tire ĩnare goticõaja yu̶: “Ta vecu̶ risere siabibebesa, trigo gasere ĩre mu̶a cu̶da jãnerotijama, ‘Ĩ quẽne bato’ yirã”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. Tire yigu̶, ta vecu̶a rĩne tu̶oĩagũ̶ me, yimasiñumi Dios. Gajeju̶ quẽne ado bajiro gotiaja: “Ĩna gotimasiose vajane bacatiru̶arãma”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire.

15:19b.1TI.015.019 Bu̶cu̶re, “Rojose yimi” ĩna yi ocasãjama, ju̶arã, idiarã ñacõari ĩna oca sãjama, ĩnare ajiroti ñaja.

15:20b.1TI.015.020 To bajiro ĩna yi ocasãjama, Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, rẽjarã jediro ĩna ĩaro rĩjoroju̶a tud'igu̶re bajiro ĩre gotiba mu̶, “Gãjerã, bu̶cu̶rã quẽne tire ajicõari, ‘Manire quẽne yiromi’ yimasiato” yigu̶.

15:21b.1TI.015.021 To bajiro mu̶re yu̶ rotisere ajirãma Dios, ĩ macu̶ Jesucristo quẽne, ángel mesa, Dios ĩ beseriarã quẽne. Mu̶ cu̶dirotire masiru̶arãma ĩna. Mu̶ baba rojose ĩ yijaquẽne, yu̶ rotirore bajiro cu̶diya.

15:22b.1TI.015.022 Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarocu̶re mu̶ cũru̶ajama, quẽnaro yigu̶ ĩ ñasere ĩajeocõari, beseya. To bajiro mu̶ yibetijama, rojose yigu̶rene besegu̶ja mu̶. To bajiro mu̶ yijama, “Rojose yigu̶rene beseyumi”, mu̶re yirãma. “To bajiro bajirobe” yigu̶, quẽnaro ĩnare beseba. To yicõari, quẽnase rĩne yirũgũña.

15:23b.1TI.015.023 “Quẽnase rĩne yirũgũña” yigu̶ ñaboarine, “U̶ye oco idibetirũgũña”, yibeaja yu̶. Oco rĩ mere idirũgũña. U̶ye oco quẽne, mojoroaca idirũgũña, biyaroaca mu̶ gu̶dajoa ti jũnirũgũsere “Tu̶jato” yigu̶.

15:24b.1TI.015.024 Ado bajiro ti bajijare, “Ĩnare quẽnaro masicõari rĩne, beseya”, mu̶re yibu̶ yu̶: Sĩgũ̶ri rojose ĩna yisere ĩacõari, masiaja mani. To bajiboarine, gãjerãju̶ama, “Rojose yirã ñaama”, yimasiñamana ñaama. Ĩnare quẽnaro masicõari rĩne, rojose yirã ĩna ñasere masiaja mani.

15:25b.1TI.015.025 To bajirone bajiaja quẽnaro yirã ĩna ñase quẽne. Sĩgũ̶ri quẽnase ĩna yisere ĩacõari, masiaja mani. To bajiri, ĩnare quẽnaro mani masiroto rĩjoro, jẽre “Quẽnase yirã ñaama”, ĩnare yimasiaja mani. To bajiboarine, gãjerãju̶ama “Quẽnase yirã ñaama”, yimasiñamana ñaama. Ĩnare quẽnaro masicõari, quẽnase yirã ĩna ñasere masiaja mani. To bajiri Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre, bu̶cu̶rãre quẽnaro masicõari rĩne, beseya.

16

16:1b.1TI.016.001 Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã gãjerãre moabosarã, ĩna u̶jarãre rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. Ĩna u̶jarãre rũ̶cu̶bu̶obetire ĩacõari, “Rojose yirã ñaama Cristore ajitirũ̶nu̶rã; vaja maja ĩna gotimasiose”, yiru̶arãma gãjerã.

16:2b.1TI.016.002 Sĩgũ̶ri ĩna u̶jarã, Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñarãma. Ĩnare rũ̶cu̶bu̶oroti ñaja. “Mani u̶ju̶ Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, Dios ĩ mairã ñarãma ĩna quẽne. To bajiri quẽnaro ĩnare yibosato mani” yitu̶oĩacõari, bu̶tobu̶sa ĩna moabosajama, quẽnaja. Adi queti yu̶ gotise ti macanare ĩnare gotimasiocõari, “Ado bajiro yirũgũru̶arãja mani”, ĩnare yiya.

16:3b.1TI.016.003 Mani u̶ju̶ Jesucristo ocare buerẽtobuboarine, ricati gotimasiorã ĩna bajisere gotiaja yu̶: Dios ĩ bojase mani yisere riojo gotimasiomena ñarãma.

16:4b.1TI.016.004 “Bu̶to masirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, masimena ñarãma. Cristo ocare, “Ado bajiroju̶a yiru̶aro yaja ti”, gãmerã yi oca josarũgũrãma. To bajiro ĩna yise su̶orine, “Yu̶ rẽtoro masirã ñaama” yiĩajũnisinire, gãmerã rũ̶cu̶bu̶obetire, “Socarã yama”, gãmerã yitu̶oĩare ñaroja.

16:5b.1TI.016.005 Rojose tu̶oĩarã ñari, Cristo ocare ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, vãti ĩ yitosere ajitirũ̶nu̶rã ñari, to bajiro yirũgũrãma. “Dios ĩ bojarore bajiro mani yijama, gãjoa bu̶jaru̶arãja mani”, yitu̶oĩaboarãma ĩna.

16:6b.1TI.016.006 To bajiro ĩna tu̶oĩamavisiaboajaquẽne, mani cu̶oro cõro mani variquẽnajama, Dios ĩ bojarore bajiro mani yise su̶orine bu̶to quẽnase bu̶jarũgũaja mani.

16:7b.1TI.016.007 Adigodo mani ruyuajama, ñie cu̶omenane ruyuariarãja mani. To bajirone mani rijajaquẽne, ñie ãmi vamenaja mani.

16:8b.1TI.016.008 To bajirona ñari, adigodoju̶ ñarã, bare cu̶ti, sudi cu̶ti, mani yijama, variquẽnaja mani.

16:9b.1TI.016.009 Gãjerãju̶ama, jairo gãjoa cu̶oru̶a tu̶oĩarũgũrãma ĩna. To bajiro tu̶oĩarã ñari, rojose yisejarũgũrãma. To bajiro ĩna bajirotire yigu̶mi vãti. To bajiro yirã rĩne, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma.

16:10b.1TI.016.010 Gãjoare bojarã ñari, tocãrãca vãmene rojosere yirũgũama sĩgũ̶ri. Diore ajitirũ̶nu̶rã quẽne, gãjoare bojaca yirãne, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jacama. To bajiri, yuja, ĩna masune rojose tãmu̶orũgũama.

16:11b.1TI.016.011 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, mu̶ju̶ama, Dios yu̶ ñari, ĩnare bajiro yibesa. Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũña. Bu̶to rojose tãmu̶oboarine, Cristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabesa. Gãjerãre rũ̶cu̶bu̶ocõari, quẽnaro ĩnare yirũgũña.

16:12b.1TI.016.012 Vãti rojose mu̶re ĩ yirotisere cu̶dibeticõari, Cristoju̶are ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶cu̶ja, “Yu̶ macu̶re mu̶ ajitirũ̶nu̶jama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶ vaborotire mu̶re yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yirere cu̶dicacu̶ ñari. Tire mu̶ cu̶dicatirũ̶mu̶re, jãjarã ñacaju̶ yu̶a, güibecu̶ne, “Cristore ajitirũ̶nu̶aja yu̶” mu̶ yigoticatire ajicana.

16:13b.1TI.016.013 Dios, adi macaru̶cu̶ro catiñasere rujeor'i, to yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristo quẽne, mu̶re yu̶ rotisere ajirãma. Jesucristo ñaami güibecu̶ne, Poncio Pilato vãme cu̶tigu̶ ĩ ĩaro rĩjoro, gãjerãre quẽnaro mani gotirũgũrore bajiro gotir'i. Ado bajiro mu̶re rotiaja yu̶:

16:14b.1TI.016.014 Mu̶re yu̶ rotise ñaro cõrone quẽnaro cu̶diya, “ ‘Rojose yami’ mu̶re yiroma” yigu̶. Mani u̶ju̶ Jesucristo adigodoju̶ ĩ tudiejaroto rĩjoro to bajiro rĩne yicõa ñarũgũma.

16:15b.1TI.016.015 Mani u̶ju̶, Dios, “To cõrone varu̶cu̶mi” ĩ yiriarũ̶mu̶ne tudieja rotiru̶cu̶mi. Ĩne ñaami gãjerãre mani rũ̶cu̶bu̶oro rẽtoro mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶. Masirẽtogũ̶ ñagũ̶mi. Ñimu̶ gãji ĩre bajiro masigũ̶ magũ̶mi.

16:16b.1TI.016.016 Ĩ sĩgũ̶ne ñaami ñajediro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne ñar'i, to yicõari, rijabetirocu̶. Bu̶to busuroju̶ masa ĩna ejamasibetoju̶ ñarũgũgũ̶mi. Sĩgũ̶ ĩre ĩagũ̶ magũ̶mi. Ĩre ĩarocu̶ quẽne magũ̶mi. Ĩre rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarũgũroti ñaja manire. To bajiro rĩne bajirũgũato.

16:17b.1TI.016.017 Adigodoaye gajeyeũni jairo cu̶orã ñacõari, “ ‘Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñaja yu̶a’ yirãre yibesa”, ĩnare yigotiya. “ ‘Jairo gãjoa cu̶orã ñari, quẽnaro ñarũgũru̶arãja mani’ yitu̶oĩabesa mu̶a”, ĩnare yiya. Yoaro mene jedise ñaja gãjoa. Dios catimu̶orũ̶gõrocu̶ju̶are ajitirũ̶nu̶cõari, “Ĩ ñaami manire quẽnaro ĩatirũ̶nu̶gũ̶”, yirũgũroti ñaja, ĩnare. “ ‘Quẽnaro variquẽnañato’ yigu̶, manire quẽnaro yirũgũami Dios”, yitu̶oĩarũgũroti ñaja.

16:18b.1TI.016.018 To yicõari, “Jairo cu̶orã ñari, ti rãca cojoji me quẽnase yirũgũña”, ĩnare yirotiya mu̶. “Ĩsivariquẽnarũgũña”, ĩnare yiya. Ĩna gãjoare maimenane, gãjerãre ejarẽmorã ĩna ĩsijama, quẽnaja.

16:19b.1TI.016.019 To bajiro ĩna yijama, quẽnaro ĩna yise vaja õ vecaju̶ gajeye cũrẽmorãre bajiro yirã, yiru̶arãma ĩna. Quẽnaro ĩna yise vaja, õ vecaju̶ quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶mi Dios. Ĩnare ĩ gotiriarore bajiro ĩna rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma yuja.

16:20b.1TI.016.020 Ajiya Timoteo. “Cristo ocare quẽnaro gotimasioato” yigu̶, mu̶re cũñumi Dios. To bajiri quẽnaro gotimasiorũgũña. Socasere ĩna gotimasiorũgũsere ajibesa. Dios ĩ cũre me ñari, vaja mani ñaja, “Masirã ye ñaja” ĩna yitu̶oĩaboase.

16:21b.1TI.016.021 “Bu̶to masirã yere gotimasioaja yu̶a” yirãre ajisu̶yacõari, Cristo ocare ajitirũ̶nu̶besujarã ĩna yuja. Mani u̶ju̶ Jesucristo, quẽnaro mu̶re yirũgũato. To cõro ñaja.


Holder of rights
Multilingual Bible Corpus

Citation Suggestion for this Object
TextGrid Repository (2025). Barasana Collection. 1 Timothy (Barasana). 1 Timothy (Barasana). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-8BBB-9