Colossians (Barasana)

Colossians (Barasana)

1

1:1b.COL.001.001 ¿Ñati mu̶a, Colosas vãme cu̶ti macana, Dios yarã? Jesucristore ajitirũ̶nu̶ tu̶jamenare mu̶are ucacõaja yu̶a. Mu̶are quẽnarotirã, mani jacu̶ Diore ado bajise mu̶are sẽnibosaja yu̶a: “Quẽnaro ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mu̶are yisẽnibosaja yu̶a. Yu̶ ñaja Pablo vãme cu̶tigu̶, adi paperare mu̶are cõagũ̶. Dios ĩ bojarore bajiro yu̶re cõacami Jesucristo, “Yu̶ su̶ori yu̶ jacu̶ quẽnaro ĩ yise quetire gãjerãre gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶” yigu̶. Yu̶ rãca ñaami mani maigũ̶, Timoteo.

1:3b.COL.001.003 “Jesucristore quẽnaro ajitirũ̶nu̶cõa ñaama ĩna. To bajicõari, Dios yarã jedirore quẽnaro mairã ñaama” mu̶are masa ĩna yisere ajirũgũaja yu̶a. To bajiro ĩna yirũgũsere ajivariquẽnaja yu̶a. To bajiri, tocãrãcajine mani u̶ju̶ Jesucristo jacu̶re mu̶are yu̶a sẽnibosajama, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yivariquẽnarũgũaja yu̶a.

1:5b.COL.001.005 Tirũ̶mu̶ju̶ne riojo ñamasusere, Cristo su̶ori quẽnaro Dios ĩ yise quetire mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶ju̶ne, “Ĩ oca ti gotirore bajirone õ vecaju̶ Dios tu̶ju̶ ejacõari, quẽnaro ñarũgũru̶arãja mani”, yivariquẽnacoayuja mu̶a. To bajiro yirã ñari, Dios yarãre quẽnaro ejarẽmoñuja mu̶a.

1:6b.COL.001.006 Cristo ocare ajisu̶ocõari, “Ti ñaja riojo ñamasuse oca”, yiyuja mu̶a. To yicõari, “Rojose yirã mani ñaboajaquẽne, manire ĩamaicõari, manire quẽnaro yiyumi Dios”, yiajitirũ̶nu̶ñuja mu̶a. Ĩ oca quẽnasere mu̶a ajitirũ̶nu̶rore bajiro ajitirũ̶nu̶rũtuana yirãma masa jediro. To bajicõari, mu̶a yirũgũrore bajirone quẽnaro yirũgũrãma ĩna quẽne.

1:7b.COL.001.007 Mani maigũ̶, Epafras vãme cu̶tigu̶, ñaami ti ocare mu̶are gotimasior'i. Jesucristo ĩ bojasere yigu̶ ñari, adoju̶ quẽnaro yu̶are ejarẽmorũgũami.

1:8b.COL.001.008 Ĩ ñaami “Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca gãjerã Dios yarãre quẽnaro maiama ĩna, Colosas macana” yu̶are yigoticacu̶.

1:9b.COL.001.009 To bajiro ĩ yicatire ajicana ñari, yu̶a ajisu̶oriju̶ju̶ne, Diore mu̶are sẽnibosadicaju̶, Dios ĩ bojasere quẽnaro mu̶a yimasirotire yirã. To yicõari, Esp'iritu Santo su̶orine tocãrãca vãme mu̶a masirotire quẽne “Ejarẽmoato” yirã, Dioju̶are mu̶are sẽnibosarũgũaja yu̶a.

1:10b.COL.001.010 Mu̶are yu̶a sẽnibosase su̶orine to bajiro mu̶a yijama, mani u̶ju̶ ĩ bojarore bajiro yiñarũgũru̶arãja mu̶a. To yicõari, ĩre bu̶tobu̶sa masirũtuaru̶arãja.

1:11b.COL.001.011 Ĩre rẽtobu̶saro mu̶a masirũtu vajama, masirẽtogũ̶, Dios, mu̶are quẽnaro ejarẽmoru̶cu̶mi, jediro rojose tãmu̶oboarine, ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶cõa ñarotire yigu̶. To bajiro mu̶are ĩ yijama, rojose tãmu̶oboarine, rojose mu̶are yirãre jũnisinimenane, variquẽnacõa ñaru̶arãja mu̶a.

1:12b.COL.001.012 Mani jacu̶, Diore tu̶oĩavariquẽnacõari, ado bajiro ĩre sẽniru̶arãja mu̶a: “Quẽnaro yaja mu̶. Quẽnaro mu̶ yire su̶orine mu̶ yarã ñaja yu̶a. To bajiri mu̶ ñaroju̶, ejacõari, gãjerã, mu̶ yarã quẽnaro ĩna yiecorore bajiro yiecoru̶arãja yu̶a quẽne”, Diore yivariquẽnaru̶arãja mu̶a.

1:13b.COL.001.013 Dios, ado bajiro manire ĩ yire ñajare, to bajiro yivariquẽnaru̶arãja mu̶a: Satanás yarã, ĩ bojarore bajiro yirã ñaboariarãre manire ejarẽmoñumi Dios, ĩ macu̶ ĩ maigũ̶ yarã, “Ĩ bojarore bajiro yirã ñato” yigu̶.

1:14b.COL.001.014 Dios ĩ yire yu̶ yijama, ado bajiro yigu̶ yaja yu̶: Ĩ macu̶ manire ĩ rijabosare su̶orine Satanás manire ĩ rotiboarere cu̶dimena ñacoariarãja mani. To bajicõari, rojose mani yisere Dios ĩ masiriorã ñacoariarãja mani.

1:15b.COL.001.015 Ñimu̶ju̶a Diore ĩagũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine Cristore masirãju̶ama, Diore masiaja mani. Cristo ñaami adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne ñacoadimasir'i.

1:16b.COL.001.016 Ĩ su̶orine adi macaru̶cu̶ro ñase jedirore rujeomasiñuju Dios. Adi macaru̶cu̶ro ñarã, õ vecanare quẽne, ruyumena, ruyurãre quẽne ĩ su̶orine rujeomasiñuju Dios. To yicõari, õ vecana rotimasironare quẽne ĩ su̶orine ĩnare rujeomasiñuju Dios. To bajiro yimasiñuju, “Quẽnaro yiyumi” ĩre gãjerã ĩna yirũ̶cu̶bu̶orotire yigu̶.

1:17b.COL.001.017 Adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne, ñacõadimasiñuju Cristo. To bajicõari, ĩ su̶orine jediro ñaja.

1:18b.COL.001.018 Ĩ rijabosare su̶orine ĩ yarã mani ñarotire yiyumi Dios. Cristo ñaami rijacoaboarine quẽna tudicatisu̶or'i. To bajir'i ñari, masa ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩsigũ̶ ñagũ̶mi. To bajicõari, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, ĩre ajitirũ̶nu̶menare quẽne jediro u̶ju̶ ñagũ̶ bajigu̶mi.

1:19b.COL.001.019 Dios, ado bajiro tu̶oĩañuju: “Yu̶ macu̶, yu̶re bajirone bajigu̶ ñari, ĩ sĩgũ̶ne yu̶ ye ñajediro quẽnasere cõagũ̶ ñaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩañuju Dios.

1:20b.COL.001.020 Adigodoana, õ vecana quẽne rojose yirã ñañujarã. To bajiri, rojose ĩna yisere “Masiriogu̶sa” yigu̶, ĩ macu̶re rijarotiyumi. To bajiro ĩ yijama, ĩna jediro ĩ rãca quẽnaro ĩna ñarotire yigu̶ yiyumi.

1:21b.COL.001.021 Tirũ̶mu̶ju̶rema Dios yarã me ñañuja mu̶a maji. Rojose tu̶oĩacõari, rojose mu̶a yire su̶orine Dios ĩ ĩajama, ĩre terã ñañuja mu̶a.

1:22b.COL.001.022 To bajiro bajiriarã mu̶a ñaboajaquẽne, ĩ tu̶ju̶ mu̶a ejaro, “Rojose mana ñaama” ĩ yiĩarotire yigu̶, ĩ macu̶re rijarotiyuju.

1:23b.COL.001.023 To bajiro Dios ĩ yire ti ñaboajaquẽne, ĩ tu̶ mu̶a ejarirũ̶mu̶, “Rojose mana ñaama” ĩ yiĩarotire mu̶a bojajama, ĩ macu̶ su̶ori quẽnaro ĩ yire quetire ajitirũ̶nu̶cõa ñaroti ñaja. Ti quetire masa ñajediroju̶ne ajirãma. Yu̶ quẽne, tire goticudigu̶ ñaja.

1:24b.COL.001.024 Cristo ocare ajitirũ̶nu̶rãre gotimasiocudigu̶, rojose tãmu̶ogũ̶ ñaboarine, variquẽnaja yu̶. Gãjerã quẽnaro ĩna ñarotire bojagu̶ ñari, rojose tãmu̶oñumi Cristo. To bajiri, yu̶re quẽne, to bajiro yu̶ bajirotire bojayumi Cristo.

1:25b.COL.001.025 “Cristo ocare jud'io masa me ñarãre quẽnaro gotimasiocudiru̶cu̶mi” Dios ĩ yitu̶oĩariarore bajirone Cristo yu̶re ĩ yijare, Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ejarẽmorimasu̶ ñacaju̶ yu̶.

1:26b.COL.001.026 Yu̶ gotimasiosere, tirũ̶mu̶anaju̶ma tire masibetimasiñuma maji. Adirũ̶mu̶rirema, ĩ yarã ñarona tire ĩna masirotire yiyumi Dios.

1:27b.COL.001.027 “Jud'io masa me ñarã, yu̶ su̶ori quẽnamasuse ĩna yiecorotire masiato ĩna, yu̶ yarã” yigu̶ yiyumi Dios. Ado bajiro bajiaja ti oca masa ĩna masibeticati: Mu̶are ejacõari, mu̶a rãca quẽnaro ñarũgũru̶cu̶mi Cristo. To bajiri, “Dios tu̶ju̶ ejacõari, quẽnamasuse yiecoru̶arãja mani”, yitu̶oĩa variquẽnaru̶arãja mu̶a.

1:28b.COL.001.028 No bojaro yu̶a vato masa jedirore Cristo ocare gotimasiocudiaja yu̶a, “Ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabetiru̶arãja mu̶a” yirã. To yicõari, tocãrãcu̶ne Cristore ĩna ajitirũ̶nu̶jama, Dios tu̶ju̶ ĩna ejarirũ̶mu̶, “Ñie rojose mana ñaama” ĩ yiĩarotire yirã, yu̶a masiro cõro quẽnaro gotimasioaja yu̶a.

1:29b.COL.001.029 To bajiro ĩna bajirotire bojarã, josase ti ñaboajaquẽne, Cristo ĩ ejarẽmose rãca moarũgũaja yu̶a.

2

2:1b.COL.002.001 “Quẽnaro mani ñarotire yigu̶, josari moarũgũgũ̶mi Pablo” mu̶a yisere bojaja yu̶. Laodicea macana, to yicõari gãjerã yu̶re ĩabetiriarã Cristore ajitirũ̶nu̶rã, to bajise ĩna yisere bojaja yu̶.

2:2b.COL.002.002 Ado bajiro quẽnaro mu̶a ñarotire yigu̶, josari moarũgũaja yu̶: Cristore mu̶a tu̶oĩavariquẽnarotire, quẽnabu̶saro mu̶a gãmerã mairũtuarotire, to yicõari, Cristo ocare quẽnaro ajimasirotire yigu̶ yaja. To bajiro mu̶a bajijama, masa ĩna masibeticatire, “Yu̶ yarã masiato” yigu̶, Dios ĩ yisere quẽnaro masiru̶arãja mu̶a. To bajiro yu̶ yijama, “Cristore quẽnaro masiru̶arãja mu̶a” yigu̶ yaja.

2:3b.COL.002.003 Cristo yarã rĩne ñaama, “Ti oca, masa ĩna masibeticatire ñamasusere masiato” yigu̶, Dios ĩ yirã.

2:4b.COL.002.004 “Quẽnaro gotitorãre ajitirũ̶nu̶robe” yigu̶, tire mu̶are gotibu̶ yu̶.

2:5b.COL.002.005 Mu̶a rãca ñabetiboarine, mu̶a rãca ñagũ̶re bajiro tu̶oĩaja yu̶. “Quẽnaro ñacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶cõa ñarãma” mu̶are yitu̶oĩacõari, bu̶to variquẽnaja yu̶.

2:6b.COL.002.006 “Jesucristo, yu̶ u̶ju̶ ñaami” yiriarã ñari, ĩ bojarore bajiro rĩne yicõa ñaroti ñaja mu̶are.

2:7b.COL.002.007 Mu̶a yirotire masiru̶arã, ĩre sẽnirũgũru̶arãja. To yicõari, Epafras mu̶are ĩ gotimasioriarore bajirone Cristore quẽnabu̶saro ajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a. To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnarũgũru̶arãja.

2:8b.COL.002.008 To bajiri, gãjerã ricati gotimasiorã, “Cristore bajiro bajirã ñarãma gãjerã” ĩna yisocasere ajibesa mu̶a. Cristo ye me ñaja ti. Ĩna ñicu̶a ĩna tu̶oĩamasiriarore bajiro tu̶oĩacõari gotirã yama.

2:9b.COL.002.009 Gãjerã manama. Cristo sĩgũ̶ne ñaami jediro Dios ye cu̶ogu̶. Manire bajiro ruju̶ cu̶tiboarine, Dione ñañumi Cristo.

2:10b.COL.002.010 Ĩ rotijama, ñimu̶ju̶a ĩre cu̶dibecu̶ magũ̶mi. To bajiri, Cristo yarã ñari, jediro ñamasuse cu̶orã ñaja mu̶a. Diseju̶a ru̶yabeaja mu̶are quẽne.

2:11b.COL.002.011 Circuncisión ĩna yiecoriju̶ne, “Dios rĩare bajiro bajirã ñacoaju̶ mani” yitu̶oĩarã ñari, tire yirũgũrãma jud'io masa. To bajiro ĩna yiboase, mani ruju̶aye ti ñajare, Dios ĩ ĩajama, vaja maja ti. Mu̶aju̶arema, Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶orone, mu̶are ejarẽmoñumi, “Yu̶ yarã ñacõari, rojose yiru̶a tu̶oĩabeticõato” yigu̶.

2:12b.COL.002.012 Mani bautizaecojama, Jesucristo rãca rijariarãre bajiro bajiyuja mani. To bajicõari, “Jesucristo ĩ yuje ecoro bero, ĩ masise rãca ĩre tudicatioyumi Dios” yitu̶oĩariarã ñari, Cristo rãca tudicatirãre bajiro bajiyuja mani. To bajiriarã ñari, Jesucristo ĩ ejarẽmose rãca Dios ĩ bojarore bajiro yirã ñaja mani.

2:13b.COL.002.013 Tirũ̶mu̶ju̶ rojose yiriarã ñari, Dios yarã me ñariarãja mu̶a maji. To bajiro bajiriarã mu̶a ñaboajaquẽne, rojose mu̶a yirere masiriocõari, “Cristo ĩ ejarẽmose rãca yu̶ bojarore bajiro yirã ñato” yigu̶ mu̶are yiyumi Dios.

2:14b.COL.002.014 Rĩjoroju̶ma Dios ĩ rotimasirere cu̶dijeobetiriarã mani ñajare, rojose tãmu̶orona ñañuja mani maji. To bajiro mani bajiroti ti ñajare, yucú̶tẽroju̶ ĩ macu̶re rijarotiyuju Dios, “Rojose ĩna yise vaja, ĩnare vaja yibosato” yigu̶. To bajiri ĩ rijabosare su̶orine rojose mani yisere masiriojeocõañuju Dios.

2:15b.COL.002.015 To bajiro Cristo ĩ rijabosare su̶orine vãtia rojose yirotirã, ĩna rotimasiboariarore bajiro, “Rotimasibeticõato” yigu̶ yiyumi Dios.

2:16b.COL.002.016 To bajiri, Cristo yarã ñari, Dios ĩ ĩavariquẽnarã ñaja mu̶a. To bajiri, gãjerã socase gotirimasa ado bajise mu̶are ĩna yisere ajibesa mu̶a: “Ti ñaja babetiroti. Adi ñaja idibetiroti. Ñamiagu̶ muiju ĩ roarirũ̶mu̶ beroagarũ̶mu̶ ñaja rũ̶cu̶bu̶oriarũ̶mu̶. U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ado bajiro yirũgũroti ñaja”, mu̶are yirãma ĩna.

2:17b.COL.002.017 To bajiro ĩna yise, Cristo ĩ rijabosaroto rĩjoro jud'io masare Dios roticũmasireju̶ ñañuja maji. To bajiboarine, adirũ̶mu̶rirema vaja maja ti. Cristo ĩ bojarore bajiro quẽnaro mani yiseju̶a ñaja vaja cu̶ti.

2:18b.COL.002.018 “Ángel mesare yu̶a yirũ̶cu̶bu̶orore bajiro yirũ̶cu̶bu̶omena mu̶a ñajare, mu̶are ĩavariquẽnabecu̶mi Dios” ĩna yisere quẽne ajibesa mu̶a. Ĩna masune tu̶oĩaboarine, “Yu̶a cãjiriaroju̶ ĩacõari, quẽnaro Dios ĩ rotisere gotiaja yu̶a”, yirã ñarãma. “Ñamasurã me ñaja yu̶a” yigotiboarine, ĩna tu̶oĩaseju̶ama, “Ñamasurã ñaja”, yitu̶oĩaboarãma.

2:19b.COL.002.019 Cristore ajitirũ̶nu̶mena ñari, ĩ ye riojo gotirã me ñarãma. Cristo, sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶. Dios ĩ bojarore bajiro manire ejarẽmorũgũami Cristo, bu̶tobu̶sa gãmerã ejarẽmocõari, ĩ bojarore bajiro yirã mani ñarotire yigu̶.

2:20b.COL.002.020 “Rojose yibeticõari, yu̶ bojaseju̶are yato” yigu̶, ĩre ajitirũ̶nu̶ronare manire rijabosayumi Cristo. To bajiro ĩ bajire ti ñaboajaquẽne, ¿no yirã Cristore ajitirũ̶nu̶mena ĩna gotisere ajirũ̶cu̶bu̶oati mu̶a?

2:21b.COL.002.021 “Tire moaĩabesa Tire babesa” ĩna yirotisere ajirũ̶cu̶bu̶obesa mu̶a.

2:22b.COL.002.022 Jedise ñaja bare. To bajicõari, mu̶are ĩna rotise, Dios ye me ñaja. Masa ĩna masune tu̶oĩacõari, ĩna gotimasiose ñaja.

2:23b.COL.002.023 Ĩna ajivariquẽnasere ĩna gotijama, tire ajicõari, “Quẽnaro gotimasiama”, yitu̶oĩaboarãma sĩgũ̶ri. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, quẽnaro tu̶oĩarã me ñarãma. Ado bajise ĩnare gotimasioboarãma ĩna: “Yu̶a rũ̶cu̶bu̶orãre mu̶a quẽne mu̶a rũ̶cu̶bu̶ojama, quẽnaja. ‘Masirã me ñaja’ mu̶a yitu̶oĩajama, quẽnaja. Mani ruju̶re rojose mani yijama, quẽnaja. To bajiro mani yijama, rojose mani yisere yitu̶jaru̶arãja mani”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro ĩna yiboase socase ñaja.

3

3:1b.COL.003.001 Cristore ĩna sĩaboajaquẽne ĩre catioyumi Dios. To bajiro ĩre yicõari, õ vecaju̶, “Yu̶ rãca rotiru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yiyumi. Cristore mani ajitirũ̶nu̶roto rĩjoro, Diore masimena ñari, rojose yirã ñañuja mani maji. To bajiro mani yirũgũboarere yitu̶jacõari, Cristore mani ajitirũ̶nu̶su̶oriarũ̶mu̶ne, “Yu̶ tu̶ju̶ varu̶arãma”, manire yiyumi Dios. To bajiri, quẽnaro manire ĩ yirotire tu̶oĩarũgũroti ñaja.

3:2b.COL.003.002 Adigodoaye rojose tu̶oĩamenane, Dios yeju̶are tu̶oĩarũgũroti ñaja.

3:3b.COL.003.003 Rojose mu̶a yirũgũrere yitu̶jacõari, Cristore ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, “Ĩ rãca ñarũgũru̶arãja mu̶a” Dios ĩ yiriarã ñañuja mu̶a. To bajiri, rojose tu̶oĩabetiroti ñaja. Cristo su̶orine mu̶a rijato beroju̶ma “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñaja mu̶a. To bajiri mu̶a rãca ñagũ̶mi Cristo. To bajiro ĩ bajisere ĩamasibetiboarine, adigodo ĩ tudiejaro, “Ñajediro u̶ju̶ ñaami”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma masa ñajediro. To cõroju̶ mu̶are quẽne ĩ rãca mu̶a ñasere ĩacõari, “Ĩ yarã ñañuma”, mu̶are yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna yuja.

3:5b.COL.003.005 Rojose mu̶a yirũgũsere yitu̶jaya mu̶a. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Rojose yiru̶a tu̶oĩabesa. To yicõari, Diore mu̶a mairo rẽtoro, gajeyeũnire maibesa. Diore mu̶a mairo rẽtoro, gajeyeũnire mu̶a maijama, Diore rũ̶cu̶bu̶orã me yirãja mu̶a.

3:6b.COL.003.006 Rojose yirãre Dios rojose ĩnare ĩ yiroti ti ñajare, rojose yibesa mu̶a.

3:7b.COL.003.007 Tirũ̶mu̶ju̶ rojose yimasiriarãja mu̶a maji.

3:8b.COL.003.008 Adirũ̶mu̶rirema ñajediro rojose mu̶a yirũgũrere to cõrone tire yitu̶jaya. Gãjerã rojose mu̶are ĩna yiboajaquẽne, jũnisinibesa mu̶a. Gãjerãre ĩatebesa. Gãjerãre rojose ñagõmacabesa.

3:9b.COL.003.009 Mu̶a socarũgũriarore bajiro socabesa mu̶a. Cristore mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶orone, mu̶are ejarẽmosu̶oyumi. To bajicõari, quẽnabu̶saro Diore mu̶a masirotire yigu̶, mu̶a rãca ñacõa ñagũ̶mi. To bajiri ñajediro rojose yibetiroti ñaja.

3:11b.COL.003.011 To bajiro ti bajijare, jud'io masa mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Circuncisión yiriarã mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Gãjerã masa ñaboarine, mu̶a rãcana yere ajimasirã mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Moabosarimasa mu̶a ñajama, mu̶a ñabetijaquẽne, no yibeaja. Cristo ñaami mani jediro u̶ju̶. Manire ejacõari, mani rãca ĩ ñase rĩne ñaja ñamasusema.

3:12b.COL.003.012 “Yu̶ yarã ñaña mu̶a” yigu̶, Dios ĩ beseriarã ñarãja mu̶a quẽne. To bajiri ĩ ĩamairã ñarãja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, gãmerã ĩamaicõari, quẽnaro yirũgũroti ñaja mu̶are. “Yu̶ rẽtoro ñamasurã ñaama”, gãjerãre yirũ̶cu̶bu̶orũgũroti ñaja. Gãjerã mu̶are rojose ĩna yiboajaquẽne, ĩnare jũnisinibetiroti ñaja mu̶are.

3:13b.COL.003.013 Ĩnare jũnisinibeticõari, rojose mu̶are ĩna yisere masirioru̶arãja mu̶a. Mani u̶ju̶ rojose mu̶a yisere ĩ masirioriarore bajirone rojose mu̶are yirãre masirioya mu̶a quẽne.

3:14b.COL.003.014 Ti jediro yiroti ti ñaboajaquẽne, rẽtoro ñamasuse ñaja gãmerã ĩamaire. Mu̶a gãmerã ĩamaijama, Dios ĩ bojarore bajiro yirã, quẽnaro ñarũgũru̶arãja mu̶a.

3:15b.COL.003.015 Cristo su̶orine quẽnaro ñarã ñari, mu̶a yirotire tu̶oĩacõari, “To bajiro yu̶ yijama, ĩna rãca quẽnaro ñacõaru̶cu̶ja” yimasicõari rĩne, yiru̶arãja mu̶a. Quẽnaro mu̶a ñarũgũsere Dios ĩ bojajare, to bajiro yirũgũru̶arãja mu̶a. Ĩ su̶orine quẽnaro ñarã ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yirũgũru̶arãja mu̶a.

3:16b.COL.003.016 Cristo ocare masirã ñari, quẽnaro tu̶oĩacõari, tire gãmerã gotimasiorũgũru̶arãja mu̶a, “Ti ocare bu̶tobu̶sa masirãsa mani” yirã. To yicõari, Dios ocare masa ĩna ucamasire basare, Diore tu̶oĩarã basare quẽne, basaya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mu̶are quẽnaro Dios ĩ yisere tu̶oĩacõari, bu̶to variquẽnase rãca basarũgũru̶arãja.

3:17b.COL.003.017 To yicõari, tocãrãcajine mu̶a gotijama, mu̶a moajaquẽne, mani u̶ju̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñari, ĩ bojarore bajiro rĩne yirũgũru̶arãja mu̶a. To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, mani jacu̶ Diore yivariquẽnarũgũru̶arãja mu̶a.

3:18b.COL.003.018 Rõmiare, manaju̶a cu̶tirãre, mu̶are gotigu̶ yaja yu̶. Cristore ajitirũ̶nu̶rã ñari, mu̶a manaju̶are quẽnaro ajirũ̶cu̶bu̶orũgũña.

3:19b.COL.003.019 Ũ̶mu̶aju̶are, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Mu̶a manajoare quẽnaro maiña. To yicõari, quẽnaro ĩnare gotiya.

3:20b.COL.003.020 Rĩamasaju̶are, ado bajise mu̶are quẽne gotiaja yu̶: Tocãrãcajine mu̶a jacu̶a ĩna rotirore bajirone cu̶dirũgũru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a yisere ĩacõari, variquẽnaru̶cu̶mi mani u̶ju̶.

3:21b.COL.003.021 Ĩna jacu̶aju̶are, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Mu̶a rĩare tud'ibesa, “Ajisu̶tiriticõari, quẽnasere yitu̶jaroma” yirã.

3:22b.COL.003.022 Moabosarimasare, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Cojoji ru̶yabeto variquẽnase rãca mu̶are moare rotirãre quẽnaro cu̶diya mu̶a. “Manire moare rotirã ĩna ĩaro rĩne quẽnaro moaru̶arãja, ‘Manire ĩavariquẽnato’ yirã”, yitu̶oĩabetiru̶arãja mu̶a. Ĩna ĩaro, ĩna ĩabeto quẽne, quẽnaro ĩnare moabosarũgũru̶arãja mu̶a, “Ĩnare quẽnaro mani moabosabetijama, rẽtoro masigũ̶, mani u̶ju̶, Cristo, manire ĩavariquẽnabecu̶mi” yitu̶oĩa güirã ñari.

3:23b.COL.003.023 Mu̶a yimasiro cõro Cristore mu̶a moabosarore bajirone mu̶are rotirãre quẽnaro ĩnare moabosaru̶arãja mu̶a.

3:24b.COL.003.024 Cristo sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶ ñamasugũ̶. To bajiri, ñajediro ĩ bojarore bajiro yirũgũroti ñaja manire. To bajiro tu̶oĩacõari, mani moajama, ĩre moabosarã yirãja mani. Tire masiritibesa. Mani u̶ju̶ ñari, ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro manire vaja yiru̶cu̶mi. Ti ñaja ĩ ñaroju̶ ejacõari, gãjerã ĩre ajitirũ̶nu̶rã rãca quẽnamasuse manire ĩ ĩsiroti.

3:25b.COL.003.025 To bajiboarine rojose mu̶a yirũgũjama, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios. To bajiri, “Ãnoama rojose yirã ĩna ñaboajaquẽne, quẽnaro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶”, yigu̶ me ñaami.

4

4:1b.COL.004.001 Moarimasa u̶jarãre, mu̶are quẽne gotigu̶ yaja yu̶. Mu̶are moabosarimasare quẽnaro ĩnare yiya. Sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶ ñamasugũ̶, mu̶are moabosarimasare, to yicõari mu̶are quẽne rotigu̶. Ĩne ñaami mu̶a yise jedirore sẽniĩarocu̶.

4:2b.COL.004.002 Mu̶a jedirore gotigu̶ yaja yu̶. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore sẽnirũgũroti ñaja. To yicõari, ĩ yirẽmosere masicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, yirũgũroti ñaja.

4:3b.COL.004.003 Yu̶are quẽne ado bajiro sẽnibosarũgũña mu̶a: “ ‘Cristo oca masa ĩna masibeticatire Pablo mesa gãjerãre gotimasiocudiato’ yigu̶, ĩnare ejarẽmoña mu̶”, ĩre yisẽnirũgũña mu̶a. Tire gotimasiogũ̶ ñari, tubibe ecoaja yu̶.

4:4b.COL.004.004 Quẽnaro riojo yu̶ gotimasiorotire yirã, Diore sẽnirũgũña mu̶a. To bajirone yicõa ñaroti ñaja yu̶re.

4:5b.COL.004.005 Cristore ajitirũ̶nu̶mena rãca mu̶a ñajama, quẽnaro ñaña mu̶a. To bajiñarã, cojorũ̶mu̶ gotimenane, ñabesa. Tocãrãcarũ̶mu̶ Cristo ocare ĩnare gotimasiocõa ñaña.

4:6b.COL.004.006 Ĩnare mu̶a gotijama, quẽnaro tu̶oĩacõari, gotiya. To bajiro yicõari, mu̶are ĩna sẽniĩajama, quẽnaro cu̶dimasiru̶arãja mu̶a.

4:7b.COL.004.007 Adoju̶ yu̶ rãcagu̶, mani maigũ̶, T'iquico vãme cu̶tigu̶ ñaami. Mu̶a tu̶ju̶ ĩre cõagũ̶ yaja yu̶. Toju̶re ejacõari, yu̶ bajise queti mu̶are gotiru̶cu̶mi. Yu̶re quẽnaro ejarẽmorũgũgũ̶, to yicõari, mani u̶ju̶ ĩ bojasere yigu̶ ñaami.

4:8b.COL.004.008 To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, mu̶a tu̶ju̶ ĩre varotibu̶ yu̶. Toju̶ ejacõari, yu̶a bajise quetire gotiru̶cu̶mi. Tire ajivariquẽnaru̶arãja mu̶a.

4:9b.COL.004.009 Ĩ rãca, mani maigũ̶, Onésimo vãme cu̶tigu̶ mu̶a ya macagu̶re quẽne, varotibu̶ yu̶. Quẽnaro yu̶are ejarẽmorũgũmi ĩ quẽne. Ĩ rãca ñacõari, yu̶a bajirũgũse jedirore gotiru̶arãma.

4:10b.COL.004.010 Adoju̶ tubiberiaviju̶ yu̶ rãca ñagũ̶ Aristarco vãme cu̶tigu̶, mu̶are quẽnarotiami. Bernabé tẽñu̶, Marcos vãme cu̶tigu̶ quẽne mu̶are quẽnarotiami. “Mu̶a tu̶ju̶ ĩ ejacoajama, ĩre quẽnaro yiba”, mu̶are yiucacõacaju̶ yu̶, jẽre.

4:11b.COL.004.011 Jesús Justo vãme cu̶tigu̶ quẽne mu̶are quẽnarotiami. Jud'io masa vatoaju̶re adocãrãcu̶ne ñaama, yu̶ yarã, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, Cristo ocare yu̶ rãca gotimasiocudirã. Yu̶re bu̶to ejarẽmorũgũama.

4:12b.COL.004.012 Mu̶a ya macagu̶, Cristo ĩ bojasere yigu̶, Epafras vãme cu̶tigu̶ quẽne, mu̶are quẽnarotiami. Diore ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõari, Dios ĩ bojarore bajiro rĩne mu̶a yirotire yigu̶, cojoji me Diore mu̶are sẽnibosarũgũami.

4:13b.COL.004.013 Mu̶are, mu̶a tu̶anare quẽne, Laodicea macanare, Hierápolis macanare quẽne bu̶to tu̶oĩamaigũ̶ ñari, to bajiro mu̶are sẽnibosarũgũami. To bajiro ĩ yirũgũsere ĩagũ̶ ñari, mu̶are gotiaja yu̶.

4:14b.COL.004.014 U̶co yirimasu̶, Lucas vãme cu̶tigu̶, yu̶a maigũ̶ quẽne, mu̶are quẽnarotiami. Demas vãme cu̶tigu̶ quẽne, to bajirone yami.

4:15b.COL.004.015 Cristore ajitirũ̶nu̶rã, Laodicea macana, “Quẽnato ĩna”, yaja yu̶. Ninfa vãme cu̶tigore quẽne “Quẽnato”, yaja. Cristore ajitirũ̶nu̶cõari, so ya viju̶ rẽjarũgũrãre quẽne, “Quẽnato”, yaja yu̶.

4:16b.COL.004.016 Adi papera rãca mu̶are yu̶ gotisere mu̶a ĩajeoro bero, Laodicea macana Cristore ajitirũ̶nu̶rãre ĩsirã vaja mu̶a, “Ĩna quẽne ĩato” yirã. To yicõari, ĩnare yu̶ papera cõacatiju̶are juacõari, ĩama mu̶a quẽne.

4:17b.COL.004.017 Arquipo vãme cu̶tigu̶re ado bajiro ĩre gotiya: “Mani u̶ju̶ Jesucristo mu̶re ĩ rotirere quẽnaro yijeoroti ñaja”, ĩre yigotiya.

4:18b.COL.004.018 Yu̶ Pablo, yu̶ masune, “Quẽnato”, mu̶are yiucacõaja yu̶. Adoju̶ yu̶ tubibe ecosere masiritibeticõari, Diore yu̶re sẽnibosarũgũña mu̶a. Yu̶ quẽne, Diore sẽnigũ̶, ado bajiro mu̶are sẽnibosaja yu̶: “Quẽnase ĩnare cõarũgũña mu̶”, ĩre yisẽniaja yu̶. To cõro ñaja.


Holder of rights
Multilingual Bible Corpus

Citation Suggestion for this Object
TextGrid Repository (2025). Barasana Collection. Colossians (Barasana). Colossians (Barasana). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-8BB2-2