Acts (Barasana)
1
1:1b.ACT.001.001 ¿Teófilo, ñaboati mu̶? Tirũ̶mu̶ mu̶re papera cõasu̶ocaju̶ yu̶. Ti papera rãca Jesús ĩ yisu̶orere masare ĩ gotimasiorere mu̶re ucacõacaju̶ yu̶. Ĩ bueriarã yu̶re ĩna goticato cõro ucajeocõacaju̶ yu̶. Ĩ ruyuarere ucasu̶ocaju̶ yu̶. To yicõari, ĩ sĩaecorere, tudicaticõari õ vecaju̶ ĩ mu̶jarere quẽne ucacaju̶ yu̶. Õ vecaju̶ ĩ mu̶jaroto rĩjoro, ĩ bueriarãre ĩnare gotimasioroticõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Ado bajiro yiba mu̶a” ĩnare ĩ yigoticũrere ucacaju̶ yu̶.
1:3b.ACT.001.003 Ĩ rijato bero, tudicaticõari ĩ cõaronare cojoji me ĩnare ruyuaĩoñuju Jesús. To bajicõari, cuarenta ñarirũ̶mu̶ri ĩna rãca ñagũ̶, ĩnare ĩ ũmato yirũgũriarore bajiro ĩnare ũmato yicõa ñañuju, “Ĩne ñaami” ĩna yimasirotire yigu̶. To bajiñagũ̶, “Yu̶ rijabosare su̶orine yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩavariquẽnaami Dios yuja”, ĩnare yigotimasioñuju.
1:4b.ACT.001.004 Ĩna rãca ñagũ̶ju̶, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús maji: —Adone ñacõama maji, Jerusalénne. Dios mani jacu̶ ĩ gotirere bajirone ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ejarotire yuba mu̶a. Tire mu̶are yu̶ goticatire ajicaju̶ mu̶a.
1:5b.ACT.001.005 Tirũ̶mu̶ju̶ oco rãca mu̶are bautizacami Juan, “Dios ĩ bojabeti yiru̶abeaja” mu̶a yitu̶oĩajare. To bajiri, yoaro mene Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios, mu̶a rãca ñarocu̶re, “Dios ĩ bojarore bajirone yimasiato” yirocu̶re —ĩnare yiyuju Jesús.
1:6b.ACT.001.006 To bajiri, Jesúrãca rẽjarã ado bajiro sẽniĩañujarã ĩna: —Tirũ̶mu̶ju̶ romano masa, mani Israel ñamasir'i jãnerabatia ye sitare ẽmacõari, moarotisu̶oadimasiñuma ĩna. ¿Yucu̶rema, ĩnare bucõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶”, yigotigu̶ti mu̶? —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna.
1:7b.ACT.001.007 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —No bajiro yicõari, masimenaja mu̶ama. Dios mani jacu̶ma ĩ masise rãca ĩ yirotire, ĩ sĩgũ̶ne masiami.
1:8b.ACT.001.008 To bajiboarine, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ vado, ĩ masise mu̶are ejaru̶aroja ti. To bajiri, gãjerã masa tu̶ju̶ vacõari yu̶re gotibosarã varu̶arãja mu̶a. Jerusalénju̶re, adi maca Judea sita jediro, Samaria sitaju̶ quẽne, macaru̶cu̶ro ñaro cõrone yu̶re gotibatocudibosaru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús ĩ buerãre.
1:9b.ACT.001.009 To bajiro ĩnare gotigajanogũ̶ne, ĩre ĩna ĩañarone mu̶jacoasuju Jesús. Buerigasero ejacu̶ne yayicoasuju. To bajiro ĩ bajiro bero ĩre tudiĩabesujarã yuja.
1:10b.ACT.001.010 Ĩ mu̶javeoro bero to bajirone vecaju̶re ĩamu̶ocõa ñañujarã ĩna maji. To ĩna bajirone ĩna vatoaju̶ ju̶arã ángeles ruyuarũ̶gũ̶cõañujarã ĩna. Bu̶to botise sudi sãñarã ñañujarã ĩna.
1:11b.ACT.001.011 To bajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Mu̶a Galileana, ¿ñiere yirã ũ̶mu̶agaseroju̶are ĩamu̶ocõa ñati? Jesús, mu̶a rãca ñar'i, ũ̶mu̶agaseroju̶ ĩ mu̶jato mu̶a ĩarore bajirone tudirujiadiru̶cu̶mi quẽna —Jesús bueriarãre yiyujarã ángeles.
1:12b.ACT.001.012 To bajiri, Olivo vãme cu̶ti buro ñañujarã ĩna, Jesús ĩ bueriarã, ĩ cõarona. To bajiri Jerusalénju̶ tudicoasujarã ĩna yuja. Ti buro tu̶acane ñañuju ti, ti maca.
1:13b.ACT.001.013 Ti macaju̶ ejacõari, viju̶ vecaga sõaju̶re ñañujarã ĩna. Ado bajise vãme cu̶tiyujarã ĩna: Pedro, Juan, Santiago, Andrés, Felipe, Tomás, Bartolomé, Mateo, gãji Santiago Alfeo macu̶ ñañuju ĩ. Gãji Simón Celote ĩna yigu̶ ñañuju. Gãji, Santiago macu̶ Judas ñañuju ĩ. Tocãrãcu̶ ñañujarã ĩna.
1:14b.ACT.001.014 Sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩacõari, rẽjarũgũñujarã ĩna, Diore sẽnirã. Jesús bederã, ĩ jaco Mar'ia, gãjerã rõmia quẽne ñañujarã ĩna.
1:15b.ACT.001.015 Tirũ̶mu̶rire ĩna rãca rẽjarũgũñujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Ciento veinte cõro ñariarãma ĩna. Ĩna vatoaju̶ vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro:
1:16b.ACT.001.016 —Ajiya mu̶a, yu̶ yarã. Tirũ̶mu̶ju̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Judas ĩ bajirotire ucamasiñuju, mani ñicu̶ David ñamasir'i, Jesúre ĩre ñiacanare ũmato ejacacu̶re.
1:17b.ACT.001.017 To bajiri Judas yu̶a rãcagu̶ ñaboacami. Ĩ ye moare quẽne ñaboacaju̶ ti.
1:18b.ACT.001.018 Judas, ĩ masune rojose yicõari, rijacoasuju ĩ. Ĩ ru̶joaju̶ane quediruji, tũ̶asiarocayocõa tu̶jasuju. To baji, tuvagu̶a potogu̶ne, ĩ gu̶damisi budibatecoasuju ti. To ĩ bajiro bero, rojose ĩ yire vaja gãjoa ñarãre juacõari, ti sitare vaja yiyujarã ĩna gãjerã.
1:19b.ACT.001.019 To bajiri to ĩna yijare, Jerusalén ñarã, Acéldame vãme yiyujarã ĩna, ti sitare. Ĩna ocarema ri'i vese yire ũni ñañuju ti.
1:20b.ACT.001.020 “To bajiro bajiru̶aroja” David ñamasir'i ĩ yimasire socase me ñañuja, ado bajiro ĩ ucamasirema: “Masa mano ñato ĩ ya vi. To bajiro bajicõari ĩ ye moare ñaboarere, gãji moavasoato”, Diore yiucabosayuju David ñamasir'i, Judas ĩ bajirotire goti rĩjoro yigu̶.
1:21b.ACT.001.021 To bajiro David ñamasir'i ĩ yiucamasire ti ñajare, Judare ĩre vasoagu̶, Jesús ĩ rijato bero quẽna ĩ tudicatiro ĩacacu̶re, Juan, Jesúre ĩ tuñĩabiaro ĩacacu̶re, yu̶a Jesús ĩ cõasu̶ocana rãca vacudicacu̶re macato mani —yiyuju Pedro.
1:23b.ACT.001.023 To bajiro ĩ yiro bero, ju̶arãre ũ̶mu̶are beseyujarã ĩna. “José vãme cu̶tigu̶ quẽnagũ̶mi” yicõari, “Gãji, Mat'ias vãme cu̶tigu̶ quẽnagũ̶mi”, yiyujarã ĩna. Josére, Justo ĩre yiyujarã gãjerã. Gaje vãmerema, Barsabás ĩre yiyujarã.
1:24b.ACT.001.024 To bajiro yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniñujarã ĩna: —Jesús yu̶a u̶ju̶, mu̶ masiaja ñajediro masa ĩna tu̶oĩasere. To bajiri ãnoare, “Niju̶a ñati mu̶ besegu̶” yu̶are ĩoña mu̶.
1:25b.ACT.001.025 Judare vasoarocu̶ yu̶a rãca moarocu̶re ĩoña yu̶are. Rojose yiru̶ Judas yu̶are vaveocami. To bajiri yucu̶rirema rojose ĩ yicati vaja, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ñagũ̶mi —yisẽniñujarã ĩna, Jesúre.
1:26b.ACT.001.026 To yigajano, José vãme ucatuyujarã ĩna, gũ̶taju̶re. To yicõari, gajea gũ̶tare Mat'ias vãme ucatuyujarã. “Tiarire reacũĩato mani, ¿ñimu̶ju̶a ñati Dios ĩ besegu̶ma?”, yiyujarã ĩna. Gũ̶tarire reacũĩacõari, “Mat'iane ñaami Dios ĩ besegu̶ma”, yimasiñujarã ĩna. To bajiri, ju̶aãmo cõro, coja gu̶bo jẽnituarirãcu̶ ñañujarã maji. To bajiri, Mat'ias rãca ñarã, ju̶aãmo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã yuja.
2
2:1b.ACT.002.001 Pentecostés boserũ̶mu̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rẽjañujarã ĩna.
2:2b.ACT.002.002 To bajiro ĩna bajiñarone, ñaro tu̶sarone bu̶si ocaruyuayuju õ vecaju̶. Bu̶to mino cu̶tiejarore bajiro ejayuju, ĩna ñariviju̶re.
2:3b.ACT.002.003 To bajicõari, jea ũ̶ju̶sere bajise ruyuayuju. To bajicõari tocãrãcu̶rene ĩnare quedireajeoyuju.
2:4b.ACT.002.004 To bajiro ti bajirone, Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩnare ejayuju, tocãrãcu̶rene. Ejacõari, ĩna ñagõmasirotire ĩnare u̶joyuju. To bajiro ĩ yijare, tocãrãcu̶ne ricatiri rĩne ñagõjedicoasujarã ĩna, gãjerã masa yere.
2:5b.ACT.002.005 Pentecostés boserũ̶mu̶ ñaro, jud'io masa Jerusalén macaju̶re boserũ̶mu̶ ĩarã ejariarã ñañujarã, Diore rũ̶cu̶bu̶orã. Jud'io masa ñaboarine, ricatiri rĩne ñagõrã ñañujarã, gaje macariana vadiriarã ñari.
2:6b.ACT.002.006 To bajiri mino vatore bajiro ti bu̶sisere ajicõari, jãjarã masa rẽjañujarã ĩna, ti bu̶siroju̶re. To ejacõari ĩna ajijama, ricati oca ñagõrã ñaboarine, sĩgũ̶ ru̶yariaro mano ĩna ocare ajiyujarã ĩna. To bajiri, no bajiro yimasiña mañuju ĩnare.
2:7b.ACT.002.007 No yimasibeticõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —¿Galileana me ñati, mu̶a ĩajama?
2:8b.ACT.002.008 Galileana, mu̶a ocare, yu̶a ocare quẽne ñagõmasimena ñaboarine, ãnoaju̶ama, ¿no bajiro yicõari, mani ocare ñagõmasiati ĩna yuja?
2:9b.ACT.002.009 Adocãrãca sitana vadiriarã ñaja mani: Partia, Media, Elam, Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto, Asia, Frigia, Panfilia, Egipto, to yicõari, Cirene maca adoju̶ana Africana quẽne, Roma macaju̶ vadiriarã sĩgũ̶ri jud'io masa quẽne ñaama.
2:11b.ACT.002.011 To yicõari, gãjerã jud'io masare bajiro Diore rũ̶cu̶bu̶orã Roma macaju̶ vadiriarã ñaama ĩna quẽne. Creta, Arabia vadiriarã quẽne ñaama. To bajiro mani bajiboajaquẽne, Dios quẽnaro manire ĩ yiñasere mani oca rãca manire gotiama, Galileana ñaboarine —gãmerã yiyujarã ĩna.
2:12b.ACT.002.012 To bajiro yitu̶oĩarejaica yirã, no bajiro yimasibesujarã ĩna. To bajiri ado bajiro gãmerã yicõa ñañujarã: —¿Ñie ũnire yirã, to bajiro yati ĩna? —gãmerã yisẽniĩañujarã ĩna.
2:13b.ACT.002.013 Gãjerãju̶ama: —Mecu̶rã yama, yiajatud'iyujarã ĩna —Jesús buerimasa ñariarãre.
2:14b.ACT.002.014 To bajiro ĩna yiajatud'isere ajicõari, ju̶aãmo cõro, coja jẽnituarirãcu̶ ñarã rãca vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju Pedro. Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, bu̶to tutuase rãca ado bajiro gotiyuju Pedro, to rẽjarã ĩna ajijediro: —Quẽnaro ajiya yu̶ yarã, yu̶ gotisere, Jerusalén ñarã quẽne.
2:15b.ACT.002.015 “Mecu̶rã yaja mu̶a”, yu̶are yirãja mu̶a. Mecu̶rã me yaja yu̶a. Busuriju̶aca ñaja maji. Masa mecu̶riaju̶ ejabeaja maji.
2:16b.ACT.002.016 Ado bajiroju̶a bajiaja: Yu̶are mu̶a ĩase, “To bajiro bajiru̶aroja”, yiyuju Diore gotirẽtobosamasir'i, Joel. Ado bajiro yiucamasiñuju:
2:17b.ACT.002.017 “Adi macaru̶cu̶ro ñatu̶sarirũ̶mu̶rire Esp'iritu Santore ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶, jediro masare. To bajiri, ĩ su̶orine mu̶a rĩa, Diore gotirẽtobosaru̶arãma ĩna. Mamarãma, yu̶ yiĩosere ĩamasiru̶arãma ĩna. Bu̶cu̶rãma, yu̶ cõasere cãjiriaru̶arãma.
2:18b.ACT.002.018 Tirũ̶mu̶rire Esp'iritu Santore cõaru̶cu̶ja yu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre. Ũ̶mu̶are, rõmiare quẽne ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri yu̶ ocare gotimasioru̶arãma ĩna.
2:19b.ACT.002.019 To bajiri õ vecaju̶ ĩaĩañamanire mu̶are yiĩogũ̶, adigodo quẽne ĩaĩañamanire yiĩoru̶cu̶ja yu̶. Ri'i ñaru̶aroja ti. To bajicõari, jea ũ̶ju̶se, bueri buemu̶jaru̶aroja ti.
2:20b.ACT.002.020 Ũ̶mu̶agu̶ muiju quẽne rẽtiacoaru̶cu̶mi. Ñamiagu̶ muiju quẽne ri'ire bajirone sũagũ̶ ñacoaru̶cu̶mi. Ti jediatone, Dios rojose yirãre ĩabeserirũ̶mu̶ ejaro bajiru̶aroja. Ñamasurirũ̶mu̶ ñaru̶aroja, Jesús to bajiro ĩ yiĩorirũ̶mu̶. Gajerũ̶mu̶ tire bajiro bajibetiru̶aroja yuja. Güiorirũ̶mu̶ ñaro yiru̶aroja yuja.
2:21b.ACT.002.021 To bajiboajaquẽne no bojarã, ‘Yu̶ u̶ju̶, rojose yigu̶ ñaja yu̶. Rojose yu̶ yisere masirioya mu̶’ yirãre rojose ĩna yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶, yami Dios”, yiucamasiñuju Joel —yiyuju Pedro.
2:22b.ACT.002.022 To yicõa, quẽna tudigotiyuju Pedro: —Dios ĩ beserimasa ajiya mu̶a. Nazaret macagu̶ Jesús ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca mu̶are yiĩoñumi. To bajiri, “Dios ĩ rotirore bajiro yiyumi Jesús”, yimasiaja mu̶a, tire ĩacana ñari.
2:23b.ACT.002.023 To bajiro yimasirã ñaboarine, Jesúre ĩaterãre ocasãñuja mu̶a. To yicõari, yucú̶tẽroju̶ ĩnare jajurotiyuja mu̶a, ĩre. Tire mu̶a yiroto rĩjoroju̶ne masicõañuju Dios. “To bajiro rojose ĩre ĩna yiboajaquẽne, quẽnaseju̶are yiru̶cu̶ja yu̶” yigu̶, ĩre cõañuju Dios, Jesúre. To bajiri mu̶are matabesumi, “Jesúre ĩre sĩato ĩna” yirã, ĩre ĩaterãre mu̶a ĩsiboajaquẽne.
2:24b.ACT.002.024 To bajiro Jesúre mu̶a yiboajaquẽne, Dioju̶ama, Jesús ĩ sĩaecoro bero, quẽna ĩre catiocõañumi. To bajiri rijayayicõa tu̶jabesumi Jesús, no yiyamagũ̶ ñari.
2:25b.ACT.002.025 To bajiri tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶ David ñamasir'i, Jesús ĩ bajirotire yigu̶, ado bajiro ucamasiñumi ĩ: “Cacu̶, yu̶ rãcane ñaja mu̶. Yu̶re mu̶ ejarẽmose ti ñajare, ñiere güibeaja yu̶.
2:26b.ACT.002.026 Tire yu̶ tu̶oĩajama, yu̶re quẽnamasucõaja. To bajiri bu̶to variquẽnagũ̶ quẽnase mu̶re ñagõaja yu̶. To bajiri, ‘Yu̶ ruju̶ ti yayiboajaquẽne, quẽna tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶’ yitu̶oĩa tutuaja yu̶.
2:27b.ACT.002.027 Cacu̶, masiaja yu̶, ĩna yujeroju̶ne ñacõa ñabetiru̶cu̶ja yu̶. Mu̶ macu̶ ñaja yu̶. Mu̶re rũ̶cu̶bu̶oaja yu̶. To bajiri yu̶ ruju̶ boarocabetiru̶aroja ti.
2:28b.ACT.002.028 To bajiri quẽna yu̶re catioru̶cu̶ja mu̶. To cõrone bu̶to variquẽnaru̶cu̶ja yu̶, mu̶ rãca ñagũ̶ ñari”, yiucamasiñumi David, Jesús ĩ yirotirene yigu̶.
2:29b.ACT.002.029 Ĩ tu̶oĩase mere yimasiñuju ĩ. Ĩ rijato, adone ĩre yujerocamasiñujarã, ĩrema. “Ado ñaja ĩre yujeriaro”, yimasiaja mani.
2:30b.ACT.002.030 To bajiro bajirotire goti rĩjoro cu̶tirimasu̶ ñamasiñuju David. “Beroju̶ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ jãnami ñaru̶cu̶mi. Yu̶re bajiro u̶ju̶ ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju David, Diore gotirẽtobosagu̶.
2:31b.ACT.002.031 To bajiro ti bajirotire masigũ̶ ñari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ Cristo rijacoaboarine, ĩ tudicatirotire ucamasiñuju. “Ĩna yujeroju̶ne ñacõa ñabetiru̶cu̶mi Cristo. To bajicõari, ĩ ruju̶ quẽne, boabetiru̶aroja. To bajigu̶ ñari, tudicaticoaru̶cu̶mi quẽna”, yiucamasiñuju.
2:32b.ACT.002.032 Jesús ĩ rijato bero, ĩre tudiĩacaju̶ yu̶a. To bajiri, “Dios ĩre catioyumi”, yimasiaja yu̶a.
2:33b.ACT.002.033 Jesúre, õ vecaju̶ ñacõari, ĩre jiyuju Dios. To bajiri rũ̶cu̶bu̶oriaju̶re Dios ĩ rujiro riojojacatu̶aju̶are rujigu̶mi. Toju̶re Dios ĩ gotiriarore bajirone, “Esp'iritu Santore rotiya mu̶”, Jesúre ĩre yiyuju. To bajiri Jesúju̶a yu̶are cõañumi, Esp'iritu Santore. Jẽju̶ mu̶a ĩase, mu̶a ajise quẽne, Esp'iritu Santo ĩ ejajare, bajibu̶ ti. Tine ñaja ti, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejase.
2:34b.ACT.002.034 Quẽna David ñamasir'i ĩ bajimasirere gotiaja yu̶. David ĩ masu ĩ bajirotire yigu̶ me, ucamasiñuju. Ĩ ruju̶, Dios ĩ ñaroju̶re mu̶jabetiriaroja. To bajiboarine Jesús ĩ mu̶jarotire yigu̶ne, ado bajiro yiucamasiñuju David: “ ‘Yu̶ riojojacatu̶a rujiya maji.
2:35b.ACT.002.035 Mu̶re ĩaterãre, “Rojose yitu̶jaya” ĩnare yu̶ yiro bero, rojose yimasibetiru̶arãma yuja. To cõrone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶’ yiru̶cu̶mi Dios, yu̶ u̶ju̶re”, yiucamasiñumi David.
2:36b.ACT.002.036 To bajiri, “Israel ñamasir'i jãnerabatiare, ‘Socase me ñaja’ yimasirãjaro” yigu̶, mu̶are gotiaja yu̶. Jesúre, yucú̶tẽroju̶re mu̶a sĩar'irene, mani u̶ju̶ ñamu̶orũ̶gõrocu̶re cõañuju Dios —yiyuju Pedro, masare.
2:37b.ACT.002.037 To bajiro ĩ yisere ajicõari tu̶oĩarejai su̶tiritiyujarã ĩna. To bajiri, Pedro rãcanare sẽniĩañujarã: —¿Yu̶a yarã, no yirãti yu̶a? —yiyujarã ĩna.
2:38b.ACT.002.038 To bajiro ĩna yirone, cu̶diyuju Pedro: —Rojose mu̶a yisere su̶tiriticõari tu̶oĩavasoaya. To yicõari, oco rãca bautizarotiya mu̶a, “ ‘Yu̶are rijabosar'i ñaami’ Jesúre ĩre yitu̶oĩarã ñaja yu̶a” yirã. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere masiriocõari, Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios.
2:39b.ACT.002.039 Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi, mu̶a rĩare quẽne, mu̶a jãnerabatiare quẽne, sõju̶anare quẽne. “Yu̶ rĩa ñaru̶arãja mu̶a” ĩ yirere cu̶dirã ñajedirore ĩre cõaru̶cu̶mi Dios —yiyuju Pedro.
2:40b.ACT.002.040 Ti rĩne gotigu̶ me yiyuju Pedro. Jairo ĩnare gotimasioñuju. To yigu̶ne ado bajiro gotiyuju: —Masa adirũ̶mu̶ana rojose yirã rãca ñabesa mu̶a. Cãmotadicoasa mu̶a, “Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna rãca vatobe” yirã —yiyuju Pedro.
2:41b.ACT.002.041 To bajiro ĩ yigotisere quẽnaro ajiyujarã ĩna. To bajiri tres mil cõro ñarã, ñarẽmoñujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri, ĩnare bautizarotiyujarã ĩna, “Rojose yiru̶abeaja. Dios yarã ñaja yu̶a yuja” yirã.
2:42b.ACT.002.042 To bajiri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã rãca rẽjañujarã ĩna. Tocãrãcarũ̶mu̶ne ĩna rãca rẽjarũgũñujarã. To bajiri sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩañujarã ĩna. To bajicõari Diore sẽnirũgũñujarã ĩna. Bare barã quẽne, Jesús ĩ yirotiriarore bajirone yibayujarã ĩna.
2:43b.ACT.002.043 Tirũ̶mu̶ri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã jairo ĩaĩañamanire yiyujarã, Dios ĩ masisere ĩnare ĩ cõajare. Tire ĩacõari, no yimasibesujarã ĩna toana ñajediro.
2:44b.ACT.002.044 Tocãrãcu̶ne Jesúre ajitirũ̶nu̶rã sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩañujarã. “Yu̶ ye ti ñaboajaquẽne, mu̶re ti ru̶yajama, ĩsiru̶cu̶ja yu̶”, gãmerã yitu̶oĩajedicõañujarã ĩna. Gãjerãre maioro bajirãre ĩacõari, ĩna ye gajeyeũnire ĩsicõari vaja sẽni, juayujarã, ĩna, maioro bajirãre gãjoa ĩsiru̶arã.
2:46b.ACT.002.046 Tocãrãcarũ̶mu̶ sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã ñari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re rẽjarũgũñujarã ĩna, Diore sẽnirã. To yigajano, gãjerãre jicoasujarã ĩna, ĩnare barotirã. Ĩna ya viriju̶ ejacõari, bare barãne, Jesús ĩ rotiriarore bajirone yibavariquẽnañujarã ĩna. To bajiro bajirã, quẽnase Diore yirũ̶cu̶bu̶orũgũñujarã ĩna. To bajiri ĩnare ĩacõari, “Quẽnaro yirã ñaama”, yiĩañujarã ĩna, ti macana. To bajiri, Jesús ĩ masisere ĩnare cõañuju. Ĩnare ĩ cõajare, cojorũ̶mu̶ ru̶yabeto ti macana sĩgũ̶ri, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. To bajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã tu̶ju̶ rẽjañujarã ĩna quẽne. Ĩna rãca ñarã, jãjarãbu̶sa ñañujarã, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã.
3
3:1b.ACT.003.001 Tocãrãcarũ̶mu̶ ñamicaju̶a tu̶sato, Diore sẽnirã ejarũgũñujarã ĩna jud'io masa. To bajiri cojorũ̶mu̶ Pedro, Juan rãca, Diore ĩre sẽnirã vasujarã ĩna quẽne, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶.
3:2b.ACT.003.002 Ti vi soje tu̶re rujiyuju rẽmone micagũ̶ ruyuar'i. Tocãrãcarũ̶mu̶ toju̶re ĩre ãmiejorũgũñujarã ĩ babarã. Ti soje, Quẽnarisoje vãme cu̶ti soje ñañuju ti. Ti soje tu̶re rujicõari, ti vi sãjarãre, “¿Yu̶re ĩamaicõari, gãjoa ĩsiru̶abeati mu̶a?”, yirujirũgũñuju ĩ.
3:3b.ACT.003.003 To bajiri, Pedro, Juan rãca ĩna sãjatone, gãjoare ĩnare sẽniñuju micagũ̶.
3:4b.ACT.003.004 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre ĩañujarã ĩna. To yirãne, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Adoju̶are ĩaña, mu̶ —ĩre yiyuju.
3:5b.ACT.003.005 To ĩ yijare, “Yu̶re ĩsiru̶arãma mojoroaca” yigu̶, quẽnaro ĩnare ajiyuju micagũ̶ju̶ama.
3:6b.ACT.003.006 To yicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Gãjoa maja yu̶are. Gajeye quẽnamasuse mu̶re yirẽmoru̶cu̶ja yu̶. Jesucristo Nazaret macagu̶ ĩ masise rãca mu̶re varotiaja yu̶ —yiyuju Pedro, micagũ̶re.
3:7b.ACT.003.007 To yicõari, ĩ riojojacatu̶aga ãmore ñiacõari, ĩre tũ̶avũ̶mu̶orũ̶gõñuju Pedro. To ĩ yirone, ĩ ñicu̶gũ̶ri, ĩ ãñatigãri tĩmacoasuju, ĩre, micaboar'ire yuja.
3:8b.ACT.003.008 To bajicõari, jatirocarũ̶gũ̶cõari, vasu̶oyuju ĩ yuja. Ĩna rãca sãjasuju micaboar'i, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re. To jatisãjacu̶ne, “Dios quẽnaro yu̶re yami. Yu̶ rijaye cu̶tisere yu̶re catioami”, yivariquẽnañuju ĩ.
3:9b.ACT.003.009 Ti vi ñarã, to bajiro ĩ yivariquẽnasere ĩañujarã ĩna.
3:10b.ACT.003.010 To bajiri ĩre ĩamasicõari u̶cayujarã ĩna. “¿‘Quẽnarisoje’ vãme cu̶ti soje tu̶ gãjoa sẽnirujirũgũgũ̶ me ñati ĩ?”, yiyujarã ĩna.
3:11b.ACT.003.011 To bajiri micagũ̶ ñaboar'i, Pedrore, Juanre ĩnare ñiatuayuju, “Yu̶re vaveobeticõato ĩna” yigu̶. Salomón vãme cu̶tijacatu̶aju̶are rũ̶gõñujarã ĩna, Pedro, Juan rãca. To bajiro ĩna bajirone, masa ĩna ñaro cõrone ũmarẽjañujarã ĩna, ĩre ĩna catiorore ĩau̶cacõari.
3:12b.ACT.003.012 Ĩna ũmarẽjaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro: —¿No yirã ĩau̶cati? Ĩau̶cabesa, mu̶a, yu̶ yarã Israel ñamasir'i jãnerabatia. Ãni micar'ire yu̶a masune catiobeju̶ yu̶a. “Diore quẽnaro cu̶dirã ñari, ĩre catioma”, yitu̶oĩabesa mu̶a.
3:13b.ACT.003.013 Ado bajiroju̶a bajiaja: Mani ñicu̶a Abraham, Isaac, to yicõari, Jacob ĩna rũ̶cu̶bu̶omasir'i, ĩ bojasere yicacu̶re Jesúre “Ñamasugũ̶ ñaami” yirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ãni micar'ire yu̶are catiorotimi. To bajiro yigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, Jesúre ĩaterãre ocasãcaju̶ mu̶a, u̶jarãre, “Ĩre sĩato ĩna” yirã. U̶ju̶ Pilato, Jesúre ĩ burotiru̶aboajaquẽne, mu̶aju̶a ĩre sĩaru̶acaju̶.
3:14b.ACT.003.014 Dios ĩ bojase rĩne yigu̶re Jesúre burotimenane, Barrabáju̶are ĩre buroticõacaju̶ mu̶a, Pilatore.
3:15b.ACT.003.015 To bajiro mu̶a yijama, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsirocu̶re sĩarotiyuja mu̶a. To bajiboarine rijar'irene tudicatiocõañuju Dios. Ĩre ĩacõari, “Quẽna tudicaticoasumi”, yimasiaja yu̶a.
3:16b.ACT.003.016 Ãni micagũ̶ ñaboagu̶re ĩre ĩaja mu̶a. “Jesús yu̶re catioru̶cu̶mi” ĩ yitu̶oĩajare, rẽmone ĩ ñicu̶gũ̶ri tĩmacoaju̶ ti. Tire ĩacõari, “Jesús su̶orine bajiaja ti”, yimasiaja mu̶a.
3:17b.ACT.003.017 Mani u̶jarã rãca Jesúre ĩre sĩaroticaju̶ mu̶a, riojo tu̶oĩabetica yirã.
3:18b.ACT.003.018 “To bajirone bajiru̶aroja ti” Dios ĩ yimasire ñajare, bajicaju̶ tima. Ado bajiro ucamasiñujarã Diore ĩre gotirẽtobosariarã: “Rojose tãmu̶ocõari, sĩaecoru̶cu̶mi Cristo”, yiucamasiñujarã ĩna.
3:19b.ACT.003.019 Tire ajicõari, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Diore sẽniña mu̶a. To mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere masirioru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yijare, ĩ rãca quẽnaro ñaru̶arãja mu̶a.
3:20b.ACT.003.020 To bajiro mu̶a bajijama, Jesúre mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios quẽna, tirũ̶mu̶ju̶ne “ ‘Masa u̶ju̶ ñaña mu̶’ yigu̶ mu̶re cõaru̶cu̶ja” yimasir'i ñari.
3:21b.ACT.003.021 Yucu̶rema õ vecaju̶ ñagũ̶mi Jesús. “To cõrone adi macaru̶cu̶rore tudiquẽnoru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yitu̶oĩariaro bajiro ti bajiroto rĩjoro, tone ñacõa ñaru̶cu̶mi. Adi ñaja tirũ̶mu̶ana Diore ĩre gotirẽtobosamasiriarã, ĩna ucamasire.
3:22b.ACT.003.022 Diore gotirẽtobosamasir'i, Moisés vãme cu̶tigu̶, ado bajiro gotimasiñuju, mani ñicu̶are: “Dios mani u̶ju̶ yu̶re ĩ cõacatore bajirone gãji ĩ ocare gotirocu̶re cõaru̶cu̶mi. Ĩ cõarocu̶ma, mani rãcagu̶ne ñaru̶cu̶mi. Jediro ĩ yirore bajirone cu̶diru̶arãja mu̶a.
3:23b.ACT.003.023 Ĩ yirore bajiro cu̶dimenarema, ĩnare bucõaroti ñaja ti. Ĩnare bucõari ĩnare sĩaroti ñaja”, yimasiñuju Moisés. Adi ñaja, Jesús ĩ bajirotire goti rĩjoro yigu̶, mani ñicu̶are ĩ gotimasire.
3:24b.ACT.003.024 Samuel vãme cu̶timasir'i, to yicõari, ĩre bajiro bajirã quẽne ĩ beroana Diore ĩre gotirẽtobosariarã ñajediro, adirũ̶mu̶ri bajirotire gotiyujarã ĩna quẽne.
3:25b.ACT.003.025 Tirũ̶mu̶ju̶, mani ñicu̶are Dios ĩ gotirere gotimasiñujarã ĩna. Dios mani ñicu̶are ĩ goticõare ti ñajare, quẽnase manire ejaru̶aroja ti. Ado bajiro mani ñicu̶ Abraham ñamasir'ire gotimasiñuju Dios: “Masa jedirore quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶, mu̶ jãnerabatia su̶ori”, yimasiñuju Dios, mani ñicu̶ ñamasir'ire gotigu̶.
3:26b.ACT.003.026 To yimasir'i ñari, ĩ macu̶re catiocõari bero, mani jud'io masa tu̶ju̶re ĩre cõasu̶oyumi Dios, “Ĩ su̶ori, rojose ĩna yisere masiriocõari, quẽnaro ñato ĩna” yigu̶ cõañuju, ĩ macu̶re —ĩnare yigotimasioñuju Pedro.
4
4:1b.ACT.004.001 To bajiri Pedro, Juan rãca, ado bajiro masare gotimasioñujarã ĩna: —Jesús, sĩaecogu̶ ñaboarine, quẽna tudicaticoasumi. To bajiri mani quẽne tudicatiru̶arãja, yimasiaja mani —yiyujarã Pedro, Juan rãca. To ĩna yiñarore paia, to yicõari, saduceo masa quẽne ejayujarã ĩna. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa u̶ju̶ quẽne ejayuju ĩ. Bu̶to jũnisiniejayujarã ĩna, Pedro, Juan rãca to bajiro ĩna gotimasiosere ajicõari.
4:3b.ACT.004.003 To bajiri Pedrore, Juanre quẽne ĩnare ñejecõari, tubibe, vaveocoasujarã ĩna, rãioriju̶ ti ñajare.
4:4b.ACT.004.004 To bajiro ĩnare ĩna yiboajaquẽne, Jesús ocare ajicõari, jãjarã ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. To bajiri ũ̶mu̶a cinco mil ñañujarã ĩna.
4:5b.ACT.004.005 To bajiri busuriju̶ tudirẽjañujarã ĩna quẽna, jud'io masa u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, bu̶cu̶rã quẽne.
4:6b.ACT.004.006 Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Anás, to yicõari, ĩ yarã Caifás, Juan, Alejandro ñañujarã ĩna quẽne.
4:7b.ACT.004.007 To bajiri, Pedro, Juan rãca tubibe ecoriarãre, jirotiyuju Anás. To ĩ yijare, ĩ rĩjoroju̶are ejarũ̶gũ̶ ejayujarã Pedro, Juan rãca. To ĩna ejaro, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Anás: —¿Ñimu̶ masare mu̶are gotimasiorotimasiri? ¿Ñimu̶ ĩ masise rãca micagũ̶re catiomasiri mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañuju Anás.
4:8b.ACT.004.008 To bajiro ĩ yisẽniĩaro, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca cojo vãme ru̶yabeto quẽnaro cu̶diyuju Pedro: —Yu̶a u̶jarã, bu̶cu̶rã quẽne, quẽnaro yu̶re ajiya. “¿Ñimu̶ ĩ masise rãca micagũ̶re catiomasiri mu̶a?” yu̶are mu̶a yisẽniĩasere cu̶diru̶cu̶ja yu̶.
4:10b.ACT.004.010 “Quẽnaro masiato” yirã, adi macana, to yicõari, “Israel sitana ñaro cõrone masiato” yirã, ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶a. Jesucristo Nazaret macagu̶ su̶orine micagũ̶ ñaboar'i catimasimi. Jesús, yucú̶tẽroju̶ mu̶a sĩar'ine, Dios ĩ tudicatior'ine, micagũ̶ ñaboagu̶re ĩre catiomasimi.
4:11b.ACT.004.011 Tirũ̶mu̶ju̶ David ñamasir'i ado bajiro ucamasiñumi: “Gũ̶ta rãca vi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocarãma. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnarica ñaru̶aroja tia. Tia gũ̶ta su̶orine quẽnarivi quẽnoru̶cu̶mi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogu̶mi”, yiucamasiñumi. “Ado bajiro bajiaja” yire ũni ñaja adi: Mu̶a jud'io masa u̶jarã, Jesúre ĩre bojabesuja mu̶a. To bajiboarine ñamasugũ̶ ñaami.
4:12b.ACT.004.012 Jesús rĩne ñaami adi macaru̶cu̶roana masa, ĩna rijato beroju̶, rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶, Dios ĩ cõar'i. Gãji to bajiro manire yirẽtobosagu̶ maami —yiyuju Pedro.
4:13b.ACT.004.013 To bajiri Pedro, Juan rãca quẽnaro masirãre bajiro ĩna ñagõsere ajimasicõañujarã u̶jarã. “Papera buebetiriarã ñaboarine, quẽnaro ñagõama ĩna. Jesúrãca ñarũgũriarãne ñaruyuama ĩna. To bajiri ĩre bajirone gotimasioama”, yitu̶oĩañujarã ĩna, u̶jarã.
4:14b.ACT.004.014 To bajiri micagũ̶ ñaboar'i, Pedro, Juan rãca ĩ ñajare, “Rojose yiyuja mu̶a”, yimasibesujarã u̶jarã.
4:15b.ACT.004.015 To yi, budiarotiyujarã u̶jarã, Pedrore, to yicõari Juanre quẽne. To yicõari ado bajiro ĩna masune gãmerã ñagõñujarã ĩna: —¿No yirãti mani ĩnare, Pedrore, Juanre quẽne? Jerusalén macana ĩna ñaro cõrone masiama micar'ire ĩna catiorere. To bajiri, “Socarã yama”, yimasiña maja.
4:17b.ACT.004.017 To bajiri ado bajiro ĩnare gotiroti ñaja: “Jesús yere quẽna mu̶a ñagõrẽmojama, rojose tãmu̶orã vana yaja mu̶a”, ĩnare yiroti ñaja, “To cõrone Jesús yere gotibatobeticõato yuja” yirã —yitu̶oĩañujarã u̶jarã.
4:18b.ACT.004.018 To yi, quẽna ĩnare jisõñujarã ĩna, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne. Ĩna sãjaejarone: —Jesús yere masare gotimasiobesa mu̶a —yiboayujarã ĩna, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne.
4:19b.ACT.004.019 To bajiro u̶jarã ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyujarã Pedro, Juan rãca: —Mu̶are yu̶a cu̶dijama, Diore cu̶dimena yirãja yu̶a. To bajiri, mu̶a tu̶oĩajama, mu̶aju̶are yu̶a cu̶dijama, ¿riojo yirã yirãjari yu̶a?
4:20b.ACT.004.020 Jesúre yu̶a ĩacati, yu̶a ajicatire quẽne, tire gotitu̶jamasimenaja —yiyujarã Pedro, Juan rãca.
4:21b.ACT.004.021 Tire ajicõari, —Gotimasiobeticõaña, Jesús yere. Jesús yere mu̶a gotijama, rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a —yiyujarã u̶jarã quẽna. Micagũ̶ ĩ catisere ĩacõari, “Quẽnaro yigu̶ ñaami Dios”, yiyujarã masa. To ĩna yisere ajirã ñari, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne rojose ĩnare yimasibesujarã ĩna. To bajiri ĩnare budiroticõañujarã u̶jarã.
4:22b.ACT.004.022 Micagũ̶ ñaboar'i, Pedro, Juan rãca ĩna catior'i, cuarenta cũ̶mari rẽtobu̶saro tu̶sacu̶ ñañuju ĩ.
4:23b.ACT.004.023 Budicoanaju̶ma, ĩna babarã tu̶ju̶ vacoasujarã Pedro, Juan rãca. Toju̶ ejacõari paia u̶jarã, to yicõari, bu̶cu̶rã quẽne, ĩnare ĩna yirere gotiyujarã ĩna.
4:24b.ACT.004.024 Tire ajicõari, sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩacõari, ado bajiro Diore sẽniñujarã ĩna: —Dios, yu̶a jacu̶, mu̶ rĩne ñajediro masirẽtogũ̶ ñaja mu̶. Mu̶ne, ũ̶mu̶agaserore quẽnoñuja, sitare quẽne, riagarire quẽne jediro. Adi macaru̶cu̶roayere jediro rujeoyuja mu̶.
4:25b.ACT.004.025 Tirũ̶mu̶ju̶ yu̶a ñicu̶ mu̶ bojarore bajiro yimasir'i David ñamasir'i, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ado bajiro ucamasiñumi: “¿No yirã ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶re jũnisiniati jud'io masa, to yicõari, jud'io masa me ñarã quẽne? ¿No yirã Diore rojose yiru̶aboati ĩna?
4:26b.ACT.004.026 ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶re, to yicõari, Diore quẽne rojose yiru̶arã, adi macaru̶cu̶roana u̶jarã rẽjacõari, ñayuru̶arãma”, yiucamasiñumi David.
4:27b.ACT.004.027 Socu̶ me yimasiñumi David. Ĩ gotimasiriarore bajirone bajicaju̶. U̶ju̶ Herodes, Poncio Pilato vãme cu̶tigu̶ quẽne, jud'io masa, to yicõari, jud'io masa me quẽne, rẽjacama ĩna. Mu̶ bojase rĩne yigu̶re, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶ cõar'ire Jesúre rojose ĩre yiru̶arã rẽjacama ĩna.
4:28b.ACT.004.028 “Ado bajirone bajiru̶aroja” mu̶ yiriarore bajiro yirã, to bajiro yicama ĩna.
4:29b.ACT.004.029 To bajiri Dios yu̶a jacu̶, yu̶are ajiya. “Rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a” yu̶are ĩna yisere masiritibesa mu̶. Mu̶ yirore bajiro mu̶re cu̶diru̶aja yu̶a. To bajiri yu̶are yirẽmoña mu̶, “Ñie güimenane Jesús ĩ goticatire quẽnaro gotiato ĩna” yigu̶.
4:30b.ACT.004.030 Mu̶ masise rãca masa rijarãre catioya mu̶. Ĩaĩañamanire quẽne yiya mu̶, “ ‘Jesús, Dios ĩ bojase rĩne yigu̶, ĩ macu̶ su̶orine to bajiaja ti’ yato ĩna masa” yigu̶ —yiyujarã ĩna, Diore sẽnirã.
4:31b.ACT.004.031 Diore ĩna sẽnigajanoro, sita nu̶ru̶añuju. Tirĩmarone, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo, ĩ masisere ĩnare ĩsiñuju. To ĩ yijare, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajirone güimenane, Dios ocare masare gotiyujarã ĩna.
4:32b.ACT.004.032 Jesúre ajitirũ̶nu̶rã sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã ñañujarã ĩna. Ĩna cu̶osere, “Yu̶ sĩgũ̶ ye ñaja”, yibesujarã ĩna. Ñajedirore, “Mani ye ñaja” yirã, ĩna babarãre ĩsiñujarã ĩna.
4:33b.ACT.004.033 Jesús ĩ bajireayere gotimasio tu̶jabesujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã. “Jesús, rijacoaboarine, tudicaticõari ñaami quẽna”, yigotiyujarã ĩna, masare. To bajiro quẽnaro ĩnare yigoticõari, ĩaĩañamanire ĩnare yiĩoñujarã. “To bajirone quẽnaro yiñato ĩna” yigu̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñaro cõrone quẽnaro ĩnare yirẽmoñuju Dios.
4:34b.ACT.004.034 Sita cu̶orã, viri cu̶orã, gãjerãre ĩsiñujarã ĩna. To yicõari, gãjoa bu̶jayujarã. Gãjoa bu̶jacõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩsiñujarã ĩna, “Maioro bajirãre ĩnare ĩsiato” yirã. To bajiri ĩna rãcana niju̶a maioro bajigu̶ mañujarã yuja.
4:36b.ACT.004.036 To bajiro Jesúre ajitirũ̶nu̶rã vatoare, sĩgũ̶ jud'io masu̶ levita jũnagu̶ ñañuju ĩ. José vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Chipre vãme cu̶tiyoaju̶ ruyuar'i ñañuju ĩ. Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, Josére gajeye ĩre vãme yiyujarã, Bernabé. Griego ocama, “Quẽnase gãjerãre oca cu̶tigu̶” yire ũni ñañuju ti vãme.
4:37b.ACT.004.037 Sita cu̶oyuju José. Tire gãjire ĩsiñuju ĩ. Ti vajane gãjoa bu̶jacõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩsiñuju, “Maioro bajirãre ĩsiato” yigu̶. Quẽnaro yigu̶ ñañuju José.
5
5:1b.ACT.005.001 Anan'ias vãme cu̶tigu̶ ĩ manajo Safira rãca, quẽnaro yirã me ñañujarã ĩna. Anan'ias ĩ manajo rãca ĩna ya vesere gãjerãre ĩsiñujarã. To yicõari, gãjoa bu̶jayujarã ĩna.
5:2b.ACT.005.002 Anan'ias ĩ manajo rãca cojoro cõro tu̶oĩañujarã ĩna. To bajiri gãjoa mojoro yayioyujarã ĩna. To yicõari Jesús gotiroticõasu̶oriarãre ĩsigũ̶ vacoasuju, ru̶yasere. Ĩna tu̶ju̶ ejacõari, —Ado cõrone bu̶jabu̶ yu̶ —ĩnare yiĩsiñuju Anan'ias.
5:3b.ACT.005.003 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Anan'ias, ¿no yigu̶ Diore ĩategu̶re vãtia u̶ju̶re cu̶diati mu̶? ¿Mu̶ ya vese me ñari, mu̶ ĩsiriavesema? ¿Ti vese vaja mu̶re ĩna ĩsirema, mu̶ ye me ñari? To bajiro ti bajiboajaquẽne, “Ti vese vaja ñaro cõrone mu̶are ĩsiaja yu̶”, yitoaja mu̶. To bajiro yu̶are mu̶ yitojama, yu̶a rĩrene yitogu̶ me yaja mu̶. Diore, Esp'iritu Santore quẽne yitogu̶ yaja mu̶ —yiyuju Pedro, Anan'iare.
5:5b.ACT.005.005 To ĩ yisere ajicõari, rijaquedicoasuju Anan'ias. To bajiro ĩ bajirere ajicõari, bu̶to güiyujarã toana.
5:6b.ACT.005.006 Sĩgũ̶ri mame bu̶cu̶arã Anan'ias ruju̶re gũmacõari, ĩre yujerã vacoasujarã ĩna.
5:7b.ACT.005.007 Tres hora bero ejayuju Anan'ias ñaboar'i manajo. “To bajiro bajiriaroja”, yibesuju so.
5:8b.ACT.005.008 To so ejarone, —¿Adi ñati vese vaja, jediro mu̶a bu̶jare? —sore yiyuju Pedro. —Ti ñaro cõrone ñaja —ĩre yicu̶diyuju so.
5:9b.ACT.005.009 To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yiyuju Pedro: —¿No yirã mu̶ manaju̶ rãca cojoro cõro tu̶oĩacõari, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore yitoru̶ari mu̶a? Õ tu̶saroma mu̶ manaju̶re yujerã variarã. Mu̶re quẽne ãmiaroana yirãma, mu̶re yujeru̶arã —sore yiyuju Pedro.
5:10b.ACT.005.010 To ĩ yirirĩmarone, rijaquedicoasuju soju̶ama. Sãjanane, rijaqueariore ĩabu̶jayujarã mame bu̶cu̶arã. To bajiri sore ãmibudicõari, so manaju̶re ĩna yujeriaro tu̶ju̶ sore yujeyujarã.
5:11b.ACT.005.011 To bajiri, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñajediro, to yicõari, ĩna tu̶ana quẽne, “To bajiyuju” yisere ajicõari, bu̶to güiyujarã ĩna.
5:12b.ACT.005.012 Tirũ̶mu̶rire Jesúre ajitirũ̶nu̶rã jediro sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩarã, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi, Salomón vãme cu̶tijacatu̶aju̶are rẽjarũgũñujarã ĩna. To bajicõari, Jerusalén macana ĩna ĩaro rĩjoro Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yiĩoñujarã ĩna Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã.
5:13b.ACT.005.013 To bajiri, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, “Quẽnarã masu ñaama”, ĩnare yirũ̶cu̶bu̶oyujarã Jerusalén macana. To bajiro yiboarine, Anan'ias ĩ manajo Safira mesa ĩna bajirere masicõari, “ ‘Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶ quẽne’ yisocacõari sãjaru̶cu̶ja yu̶”, yibesujarã ĩna, güirã.
5:14b.ACT.005.014 To bajiri jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Rõmia quẽne, ũ̶mu̶a quẽne ñañujarã.
5:15b.ACT.005.015 Ĩaĩañamanire Pedro ĩ yiĩorere ajicõari, rijaye cu̶tirãre ĩna jesariajau̶ri rãcane maa tu̶ ĩnare juaejoyujarã ĩna. To bajiro ĩna yiejorã, Pedro ĩ rẽtorotire yuñañujarã, “Yu̶are moaĩato ĩ” yirã. “Ĩ moaĩabetijaquẽne, ĩ vãti mani joere ti rẽtojama, caticoaru̶arãja mani” yirã, yuñañujarã ĩna.
5:16b.ACT.005.016 To bajicõari, ti maca tu̶ana jãjarã masa vasujarã, Jerusalénju̶re, rijaye cu̶tirãre, to yicõari ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarãre quẽne juavana. To bajiri rijaye cu̶tiboariarã catijedicoasujarã. Ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarãre, vãtiare ĩnare bureayujarã ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã.
5:17b.ACT.005.017 Tire ajicõari, paia u̶ju̶ ĩ rãcana, saduceo masa quẽne bu̶to jũnisiniñujarã, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre.
5:18b.ACT.005.018 To bajiri ĩnare ñejeroticõari tubiberiaviju̶ tubiberotiyujarã ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre.
5:19b.ACT.005.019 To ĩna yiboajaquẽne, tubiberiaviju̶ ĩna ñaro, ángel ĩnare ruyuayuju ĩ, ñamiju̶. To bajicõari, ĩnare jãnabucõañuju.
5:20b.ACT.005.020 Ĩnare jãnabucõari, —Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ vasa mu̶a —yiyuju. —To ejacõari masare gotiba, Dios ĩ catisere ĩna cu̶orotire yirã —ĩnare yiyuju ángel.
5:21b.ACT.005.021 To bajiri busuriju̶ jẽju̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire sãjaejacõari, masare ĩnare gotimasioñujarã quẽna. Dios oca masare ĩna gotimasio ñarone, paia u̶ju̶, ĩ rãcana, to yicõari, Israel sitana u̶jarã quẽne rẽjañujarã ĩna. To yicõari, “Tubiberiaviju̶ ñarãma” yirã, ĩnare jiroticõañujarã ĩna.
5:22b.ACT.005.022 Ĩna jiroticõariarã tubiberiaviju̶re ĩna ejaro, mañujarã ĩna. To bajiboa, tudicoasujarã ĩna, gotirã tudiana.
5:23b.ACT.005.023 Tudiejacõari, gotiyujarã ĩna: —Tubiberiavi quẽnaro turiaro ti ñarore ejaboabu̶ yu̶a. Ti vire coderimasa quẽne tone ñaboama ĩna. To bajiboarine sojere jãnacõari yu̶a ĩajama, mama ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã —yigotiyujarã ĩna, tudiejana.
5:24b.ACT.005.024 Tire ajicõari, paia u̶ju̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa u̶ju̶ quẽne, no yimasibesujarã ĩna yuja. “To bajiro ĩna bajijama, ¿no bajiro yiroana yirãda ĩna?”, yiyujarã ĩna.
5:25b.ACT.005.025 To ĩna yitu̶oĩarejaiñarone sĩgũ̶, ĩna tu̶re ejacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Mu̶a tubibecũboariarãma, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ masare gotimasio ñama ĩna —ĩnare yigotiyuju.
5:26b.ACT.005.026 To ĩ yijare, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa u̶ju̶, ĩre moabosarimasa rãca Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩnare ñejerã vasujarã ĩna. To bajicõari rujaji yimenane, ĩnare ñejecoasujarã, “Rujajine ĩnare mani yijama, manire gũ̶tane reasĩaborãma masa” yigüirã ñari.
5:27b.ACT.005.027 To bajiro ĩnare yi vacõari, u̶jarã rĩjoroju̶are ĩnare ũmato ejayujarã ĩna. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju paia u̶ju̶:
5:28b.ACT.005.028 —Jesús yere mu̶a gotimasiosere, mu̶are gotirotibetiboacaju̶ yu̶a. To yu̶a yiboajaquẽne, adoanare Jerusalén macanare ĩna ñaro cõro ĩnare buecudiyuja mu̶a. To bajiri sĩgũ̶ ru̶yariaro mano masiama mu̶a gotimasiocudisere. “Ĩna su̶orine sĩaecocami Jesús”, yiyuja mu̶a, yu̶are —yiyuju paia u̶ju̶, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre.
5:29b.ACT.005.029 To ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pedro, ĩ babarã rãca: —Dioju̶are cu̶diroti ñaja manire. Masa ĩna rotisere rẽtoro ñaja Dios ĩ rotiseju̶a.
5:30b.ACT.005.030 Mani ñicu̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶omasir'ine ñaami Jesúre yucú̶tẽroju̶ mu̶a jajusĩarotir'irene tudicatior'ima.
5:31b.ACT.005.031 Õ vecaju̶ ñacõari, Jesúre ĩre jiyuju. To bajiri ĩ riojojacatu̶a rũ̶cu̶bu̶oriaju̶re rujigu̶mi. Jesús masa u̶ju̶ ñarocu̶re, ĩna rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re cũñuju Dios. “Mu̶ su̶ori Israel jãnerabatia rojose ĩna yisere yitu̶jamasiru̶arãma” yigu̶, to yicõari, “To bajiro yirãre rojose ĩna yisere masiriomasiru̶cu̶ja yu̶” yigu̶, ĩre cõañuju Dios.
5:32b.ACT.005.032 Tire masiaja yu̶a. Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo rãca ñaja yu̶a. To bajiri jediro Dios ĩ yirere gotiaja yu̶a. No bojagu̶re Dios ĩ yirore bajiro cu̶digu̶re, Esp'iritu Santore ĩre cõaru̶cu̶mi —yiyujarã ĩna, Pedro ĩ babarã rãca.
5:33b.ACT.005.033 To ĩ yisere ajicõari, bu̶to jũnisinirã ñari, ĩnare sĩaru̶ayujarã.
5:34b.ACT.005.034 Gamaliel vãme cu̶tigu̶, ĩna rãcagu̶, Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasu̶ ñañuju ĩ, masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶. Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, —Pedro, ĩ babarãre ĩnare bucõaña —yiyuju, gãjerã u̶jarã rãca ñagõru̶.
5:35b.ACT.005.035 To yicõari, ado bajiro ĩ babarãre gotiyuju: —Quẽnaro ajiya yu̶ yarã mu̶a. Ãnoare mu̶a yiru̶asere quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a.
5:36b.ACT.005.036 Teudas ĩ yirere masiritibesa mu̶a. Yoabeaja ti, “Ñamasugũ̶ ñaja” ĩ yiboariaro bero. Tire ajicõari, “Socaro me bajiroja”, ĩre yisu̶yaboayujarã cuatrocientos ñarã. Tiju̶ bero, gãjerã ĩre sĩacõañujarã. To bajiri ĩre su̶yaboariarã no ĩna bojarone bajicõañuma ĩna. Ĩ gotimasioboare quẽne to cõrone jedicoasuja.
5:37b.ACT.005.037 Tiju̶ bero, “To cõro ñaama masa” yimasiru̶arã, ĩna ucaturotirirũ̶mu̶rire Galileagu̶, Judas vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Ĩre quẽne ĩ gotisere ajicõari jãjarã masa ĩre su̶yaboayujarã. Tiju̶ bero, ĩre sĩacõañujarã gãjerã. To ĩna yijare, ĩre su̶yaboariarã no ĩna bojarone bajicõañuma ĩna quẽne.
5:38b.ACT.005.038 To bajiri mu̶are gotiaja yu̶: Gõjanabiobesa ãnoare. No ĩna bojarore bajiro yato. Ĩna masune tu̶oĩacõari, ĩna gotimasiocudijama, yayiori mene jedicõaru̶aroja tia.
5:39b.ACT.005.039 Dios ĩ gotirotiserene ĩna yijama, gãjerãre ĩna gotisere “Ajitirũ̶nu̶beticõato” yirã, no bajiro yimasimenaja mu̶a. To bajiri mu̶a yiru̶asere quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a; Dios ĩ rotiserene yicõari, “Yibetirotirene yiyuja” yirobe —ĩnare yiyuju Gamaliel, ĩ babarãre.
5:40b.ACT.005.040 To ĩ yisere ajicõari, —Socu̶ me yaja mu̶. To bajiro masu bajiru̶aroja ti —yiyujarã ĩna. To yi, Pedrore, to yicõari, ĩ babarãre quẽne jiejocõari, ĩnare bajerotiyujarã ĩna yuja. Ĩnare bajegajano, Jesús yere ĩna gotimasiosere gotirotibesujarã ĩna yuja. To yicõari, ĩnare budirotiyujarã.
5:41b.ACT.005.041 To bajiro ĩnare ĩna yiro bero, Pedro, ĩ babarã rãca u̶jarã vatoare ñariarã, variquẽnase rãca budicoasujarã. Jesúre mani ajitirũ̶nu̶se su̶ori rojose yiecoaja mani. “ ‘To bajiro bajiru̶arãma, Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jamena ñari’ Dios ĩ yire ñajare, bajiaja mani”, yitu̶oĩa variquẽna budiasujarã.
5:42b.ACT.005.042 To bajiri Jesús yere u̶jarã ĩna gotirotibetiboajaquẽne, masare gotimasio tu̶jabesujarã ĩna. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re, to yicõari ĩna ya viriju̶re quẽne Jesucristo yere masare gotimasiocudirũgũñujarã ĩna.
6
6:1b.ACT.006.001 Tirodore Jesúre ajitirũ̶nu̶rã jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna. To bajiri, griego oca ñagõrã, hebreo oca ñagõrãre ado bajiro ñagõjaisu̶oyujarã: —Tocãrãcarũ̶mu̶ne mu̶a bare batojama, cojoro cõro batobeaja mu̶a. Manaju̶a rijaveoriarãre hebreo oca ñagõrã rõmiri rĩne jairo ĩsiaja mu̶a —yiyujarã ĩna griego oca ñagõrã.
6:2b.ACT.006.002 To bajiro ĩna gãmerã ñagõjaisere ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã jedirore ĩnare jirẽoñujarã ĩna, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã. To yicõari, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩna: —Yu̶arema, yu̶a gotimasioseju̶a ñaja, bare batoreaye rẽtoro ñamasusema. Bare batoreju̶are yu̶a yijama, Diore ĩre cu̶dimena yirãja yu̶a.
6:3b.ACT.006.003 To bajiri, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã beseya mu̶a, mu̶a vatoanare, bare batorona ñaronare. Quẽnaro tu̶oĩarã, “Quẽnaro yirã ñaama” mu̶a yirã, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩarã, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajirone yirãre, ĩnare beseya mu̶a.
6:4b.ACT.006.004 Ado bajiroju̶a yirũgũru̶arãja yu̶ama. Diore ĩre sẽnirũgũru̶arãja. To yicõari, Dios ocare masare gotimasiorã ñaru̶arãja, yu̶ama —yiyujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã.
6:5b.ACT.006.005 To bajiro ĩna yisere ajicõari, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, Esteban vãme cu̶tigu̶re beseyujarã ĩna. Jesúre quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñañuju ĩ. To bajicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩagũ̶, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñañuju. To yicõari, gãjerã Estebanre bajiro bajirãre beseyujarã ĩna. Adocãrãcu̶ ñañujarã ĩna: Felipe, Prócoro, Nicanor, Timón, Parmenas, to yicõari, Antioqu'ia macaju̶ vadir'i, Nicolás, tocãrãcu̶ ñañujarã, “Bare batoato” yirã ĩna beseriarã. Nicoláma, jud'io masu̶ me ñaboarine jud'io masare bajiro bajiyuju ĩ.
6:6b.ACT.006.006 Ĩnare besegajanocõari, “Ãnoa ñaama masa, yu̶a beserã”, yiyujarã, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre. To ĩna yijare, ĩnare ãmo ñujeocõari Diore ĩre sẽniñujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, “Quẽnaro ĩnare ejarẽmoato Dios” yirã.
6:7b.ACT.006.007 To bajiri, masa jãjarãbu̶sa ajitirũ̶nu̶ñujarã, Jesús yere. To bajirã rĩne, toju̶re Jerusalénju̶re, Jesús yere ajitirũ̶nu̶rã, jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna. Paia quẽne jãjarã, Jesús yere ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna.
6:8b.ACT.006.008 Estebanre quẽnaro yirẽmoñuju Dios. To yicõari, ĩ masisere ĩre u̶joyuju. To bajiri jairo ĩaĩañamanire masare yiĩoñuju Esteban.
6:9b.ACT.006.009 Ĩaĩañamani Esteban ĩ yiĩoñaro, ĩ rãca gãmerã ñagõñujarã ĩna. Dios ocare ĩna bueriviju̶ vadiriarã ñañujarã. Moabosarimasa ñaboariarã ya vi vãme cu̶tiyuju ti vi. Cojo macana me ñañujarã ĩna, bajirãju̶ma. Cirene macana, Alejandr'ia macana ñañujarã ĩna. Ĩna rãcana Cilicia sitana, Asia sitana ñañujarã ĩna. Esteban rãca ñagõboanane, oca josayujarã ĩna.
6:10b.ACT.006.010 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmojare, ĩna rẽtoro masiñuju Esteban. To bajiri no bajiro ĩre yimasibesujarã ĩna.
6:11b.ACT.006.011 To bajiri, gãjerãre yayioroaca gãjoa ĩsiñujarã ĩna, “ ‘Rojose yimi’ u̶jarãre yato ĩna” yirã. To bajiri, “ ‘Diore, to yicõari, Moisés ñamasir'ire quẽne rojose ĩnare ñagõmacami’ yigotiba mu̶a”, ĩnare yiyujarã.
6:12b.ACT.006.012 To bajiro ĩna yigotire ñajare, Estebanre bu̶to jũnisiniñujarã ti macana. To bajiri, bu̶cu̶rã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa rãca Estebanre ñiañujarã, ĩna u̶jarã tu̶ju̶re ĩre ãmivaru̶arã.
6:13b.ACT.006.013 Ĩna u̶jarã tu̶ju̶re ĩna ãmiejarone gãjoa ĩsiecoriarã, ado bajiro yisocayujarã: —Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire, to yicõari, Moisés ĩ rotimasirere quẽne rũ̶cu̶bu̶obecu̶ rojose ñagõrũgũami Esteban.
6:14b.ACT.006.014 Ado bajiro ĩ gotisere ajirũgũmu̶ yu̶a: “Jesús Nazaret macagu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguerearu̶cu̶mi. To yicõari, Moisés manire ĩ roticũmasirere vasoaru̶cu̶mi”, yigotirũgũmi Esteban —yisocayujarã ĩna.
6:15b.ACT.006.015 To ĩna yisocasere ajicõari, ĩna u̶jarã yoaro ĩre ĩañañujarã, Estebanre. Ĩre ĩna ĩajama, ángel riogare bajiro rioga cu̶tiyuju Esteban.
7
7:1b.ACT.007.001 To bajiri, paia u̶ju̶, Estebanre ĩre sẽniĩañuju: —¿“Rojose yimi” mu̶re ĩna yise, riojo yati ĩna? —ĩre yiyuju, Estebanre.
7:2b.ACT.007.002 To ĩ yirone, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Esteban: —Yu̶ yarã, ajiya mu̶a. Tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶ Abraham ñamasir'i, Mesopotamia ĩ ñarone, Harán vãme cu̶ti macaju̶re ĩ ñagũ̶ varoto rĩjoro, ĩ rãca ñagõmasiñuju Dios.
7:3b.ACT.007.003 Ado bajiro yimasiñuju: “Mu̶ ñarore, to yicõari, mu̶ yarãre quẽne vaveoya, gaje sitaju̶ mu̶re yu̶ ĩorotoju̶ vacu̶”, ĩre yimasiñuju Dios, mani ñicu̶ ñamasir'ire.
7:4b.ACT.007.004 To bajiro Dios ĩ yisere ajicõari, Caldea maca ñar'i, Harán vãme cu̶ti macaju̶re ñagũ̶ vamasiñuju. To ĩ ñaro, ĩ jacu̶ ñamasir'i ĩre rijaveocoamasiñuju. Tiju̶ bero, adoju̶ mani ñari sitaju̶re ĩre ñarotimasiñuju Dios.
7:5b.ACT.007.005 “Adi sitaju̶ ñaña” Dios ĩ yiboajaquẽne, ñajediro gãjerã ye sita ñamasiñuju ti maji. To bajiri, “Adi ñaja yu̶ ye sita”, yimasibesuju Abraham. Rẽmone, “Ado bajiro bajiru̶aroja”, yimasiñuju Dios, Abrahamre: “Ti sitare mu̶re ĩsiru̶cu̶ja yu̶. Mu̶ rijato beroju̶, mu̶ jãnerabatia ye sita ñaru̶aroja”, yimasiñuju Dios, Abrahamre, rĩa magũ̶ ĩ ñaboajaquẽne.
7:6b.ACT.007.006 To yicõari, ado bajiro ĩre gotimasiñuju Dios: “Cojorũ̶mu̶ adi sitare vaveoru̶arãma mu̶ jãnerabatia. Adi sitare vaveocõari, gãjerã sitaju̶re ñaru̶arãma. Toju̶re ĩna ñaro, cuatrocientos cũ̶mari ĩnare rotiajeru̶arãma ĩna.
7:7b.ACT.007.007 To bajiboarine mu̶ jãnerabatiare rojose ĩnare ĩna yise vaja gãmetoru̶cu̶ja yu̶ quẽne. Tiju̶ bero, mu̶ jãnerabatia ti macare tudiveocoaru̶arãma. To baji, adi sitaju̶re tudiejaru̶arãma quẽna. Adoju̶ ñacõari yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma”, yiyuju Dios, mani ñicu̶re Abraham ñamasir'ire.
7:8b.ACT.007.008 To yicõari, ado bajiro Abrahamre rotimasiñuju Dios: “Yu̶ gotisere, ‘To bajirone bajiru̶aroja’ mu̶ yicu̶dijama, mu̶ macu̶ ĩ ruyuaro bero, circuncisión ĩre yiru̶cu̶ja mu̶. ‘Dios yu̶ ñaami’ yigu̶, to bajiro ĩre yiru̶cu̶ja mu̶”, yimasiñuju Dios, Abrahamre. To bajiro Dios ĩ yire ñajare, ĩ macu̶ Isaac ĩ ruyuaro cojomo cõro, idia jẽnituarirũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶re circuncisión ĩre yimasiñuju Abraham. To bajiri Isaac ĩ macu̶ Jacob vãme cu̶tigu̶re circuncisión ĩre yimasiñuju. Jacob quẽne to bajirone yimasiñuju, ĩ rĩare mani ñicu̶a ñamasiriarãre. Ju̶aãmo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã ĩna.
7:9b.ACT.007.009 Jacob rĩa, ĩna bedi, José vãme cu̶tigu̶re bu̶to ĩre ĩatemasiñujarã ĩ gagu̶ mesa. To bajiri Egipto sita vanare ĩre ĩsicõari, vaja sẽnimasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne quẽnaro ĩre ĩatirũ̶nu̶cõa ñañuju Dios.
7:10b.ACT.007.010 Egiptoju̶ José rojose ĩ tãmu̶oborotire ĩre yirẽtobosamasiñuju Dios. To bajiri u̶ju̶, faraón ĩna yigu̶ rãca ñamasiñuju José. To ĩ bajiñaro, ĩ masisere u̶jomasiñuju Dios, Josére. Faraón, ĩre ĩavariquẽnacõari, “Rotigu̶ ñato, ĩre yicũgũ̶jaro ĩ” yigu̶ yimasiñuju Dios. To bajiri Egipto sitana ñaro cõrone, ĩ ya vianare quẽne, “Ĩnare rotiru̶cu̶ja mu̶”, Josére ĩre yicũmasiñuju faraón.
7:11b.ACT.007.011 To ĩ yiro bero, Egipto sitaju̶re bare jedicoamasiñuju. Canaán sitaju̶re quẽne jedicoamasiñuju. Masa bu̶to ñiorijamasiñujarã ĩna. To bajicõari rojose tãmu̶omasiñujarã ĩna. Mani ñicu̶a, no ũno bare bu̶jamasibetimasiñujarã ĩna.
7:12b.ACT.007.012 To bajiri José jacu̶ mani ñicu̶ ñamasir'i, Jacob, “Egiptoju̶ trigo ĩna juacũre ñañuju ti” yirere ajicõari, ĩ rĩare cõamasiñuju “Vaja yirã vajaro” yigu̶.
7:13b.ACT.007.013 Egiptoju̶ bare juarã vamasiñujarã ĩna. Tiju̶ bero, quẽna toju̶ne vamasiñujarã ĩna. To ĩna bajiro ĩacõari, ado bajiro ĩnare yimasiñuju José: “Yu̶re ĩamasibeaja mu̶a. Mu̶a bedine ñaja yu̶”, ĩnare yimasiñuju. To bajiro José ĩ yirere ajicõari, “Ĩ yarã ñaama”, yimasiñuju faraón.
7:14b.ACT.007.014 To bajiri José, ĩ yarã ĩna ñaro cõrone ĩ jacu̶re quẽne jiroticõañuju, “Egiptoju̶ ñato ĩna” yigu̶. Ĩna jediro ñarã, setenta y cinco ñamasiñujarã ĩna.
7:15b.ACT.007.015 To bajiri, Egiptoju̶re vamasiñuju Jacob. Egiptoju̶ yoaro ñaboacu̶ju̶, bajirocacoamasiñuju Jacob. To bajicõari, ĩ rĩa ñariarã, mani ñicu̶a ñamasiriarã quẽne, toju̶ne bajireamasiñujarã ĩna.
7:16b.ACT.007.016 Jacob ĩ bajirocaro bero, ĩ ruju̶rire juamasiñujarã, Siquem vãme cu̶ti macaju̶. Toju̶ ejacõari, ĩre yujemasiñujarã, gũ̶taviju̶. To ñamasiñuju Abraham, Hamor rĩare ĩ vaja yimasiriavi, gũ̶tavi.
7:17b.ACT.007.017 To bajiboarine mani ñicu̶a ñamasiriarã, Egiptoju̶re jãjarãbu̶sa masa bu̶ju̶masiñujarã. To ĩna bajiñaro rĩne, cõñamasiñuju mani ñicu̶a ñamasiriarãre Dios ĩ sita ĩsiroti, mani ñicu̶ Abraham ñamasir'ire ĩ gotiriarore bajirone ti bajiroti.
7:18b.ACT.007.018 Tiju̶ bero, gãji u̶ju̶ Egiptoju̶re rotisu̶omasiñuju. José ĩ ñamasirere masibecu̶, to yicõari, mani ñicu̶a ñamasiriarãre rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñamasiñuju ĩ.
7:19b.ACT.007.019 Ĩne mani ñicu̶a ñamasiriarãre ĩnare yitomasiñuju. To yicõari, rojose yimasiñuju. Mame ruyuarã rĩamasare riagaju̶ ĩnare rearotimasiñuju ĩ, “Bu̶ju̶roma” yigu̶.
7:20b.ACT.007.020 Tirodorene ruyuamasiñuju Moisés quẽne. Dios ĩ ĩajama, quẽnagũ̶aca ñamasiñuju ĩ. To bajiri, ĩ jacu̶a idiarã muijua ĩre cu̶omasiñujarã ĩna.
7:21b.ACT.007.021 To bajiñaboa, so macu̶acare viju̶re ĩre yayiomasibeticõari, riagaju̶ ĩre jomasiñuju so. To so yir'ire, u̶ju̶ Egiptoagu̶ maco, ĩre ĩabu̶jacõari, so macu̶re yigore bajiro ĩre masomasiñuju so.
7:22b.ACT.007.022 To bajiro so yibu̶cu̶omasir'i, Egiptoana ĩna bajisere quẽnaro masiñuju ĩ, Moisés. Ĩ ñagõjama quẽnaro tu̶oĩamasicõari ñagõñuju ĩ, ĩna yere. Quẽnaro ĩ yisere ĩacõari, bu̶to ĩre yirũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna.
7:23b.ACT.007.023 Cuarenta cũ̶mari cu̶otu̶sacu̶, “Yu̶ yarãre ĩagũ̶ varu̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩamasiñuju ĩ.
7:24b.ACT.007.024 To yi va, ĩna tu̶ju̶ ĩ ejaro, ĩ yu̶re egipcio masu̶ ĩre ĩ bajero ĩacõari, ĩre gãmetoca yigu̶, ĩre sĩacõamasiñuju Moisés.
7:25b.ACT.007.025 “ ‘Egipcio masa rojose manire ĩna yisere manire yirẽtobosarocu̶, Dios ĩ cũr'i ñaami Moisés’ yu̶re yimasiru̶arãma yu̶ yarã”, yitu̶oĩamasiboayuju Moisés. To bajiro ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, tire tu̶oĩabetimasiñujarã ĩnaju̶ama.
7:26b.ACT.007.026 To bajiri gajerũ̶mu̶ quẽna ĩ yarãre ĩnare ĩagũ̶ vamasiñuju Moisés. To ejacõari, ĩ yarã ju̶arã ĩna gãmerã quẽañarore ĩamasiñuju ĩ. Ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yimasiboayuju: “Yu̶re ajiya maji. ¿No yirã cojo masa ñaboarine, gãmerã quẽati mu̶a?”, ĩnare yimasiboayuju.
7:27b.ACT.007.027 To ĩ yirone, ĩ babare quẽagũ̶ju̶a, Moisére ĩre turocacõañuju, ĩre jũnisinigũ̶: “¿Ñimu̶ ‘Ĩna u̶ju̶ ñaña’ mu̶re yicati?
7:28b.ACT.007.028 ¿Ñamica egipcio masu̶re mu̶ sĩariarore bajiro yu̶re quẽne sĩaru̶ yatique mu̶?”, ĩre yimasiñuju ĩ, Moisére.
7:29b.ACT.007.029 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Egipto sita ñar'i, Madián sitaju̶are rudicoamasiñuju Moisés. Toju̶ manajo bu̶jacõari, ju̶arã rĩa cu̶timasiñuju ĩ.
7:30b.ACT.007.030 To bajiri, cuarenta ñaricũ̶mari bero, cojorũ̶mu̶ Sina'i vãme cu̶tiricu̶ gũ̶tau̶ tu̶ju̶ yucú̶ manoju̶re vacudigu̶ vamasiñuju Moisés. To bajiro ĩ bajirone, ĩ tu̶ju̶re yucú̶ zarza vãme cu̶tiu̶, ũ̶ju̶rũ̶gõmasiñuju. To bajiro vatoaju̶re ruyuarũ̶gũ̶ñuju ángel.
7:31b.ACT.007.031 Tire ĩacõari, u̶cacoamasiñuju Moisés. Quẽnaro ĩaru̶ tu̶bu̶saca ĩ vatone ado bajiro ĩre ñagõmasiñuju Dios:
7:32b.ACT.007.032 “Yu̶ne ñaja Dios. Mu̶ ñicu̶a Abraham, Isaac, Jacob quẽne ĩna rũ̶cu̶bu̶ocacu̶ne ñaja yu̶”, yimasiñuju Dios, Moisére. Tire ajicõari, güigu̶ nanamasiñuju ĩ. To bajiri, ĩaru̶abetimasiñuju.
7:33b.ACT.007.033 Quẽna tudiñagõñuju Dios: “Adone yu̶ ñaro ñaja ti. To bajiri mu̶ gu̶bo sudi vejeya mu̶, yu̶re rũ̶cu̶bu̶ogu̶.
7:34b.ACT.007.034 Yu̶ yarã Israel ñamasir'i jãnerabatia, Egiptoju̶ rojose ĩna tãmu̶osere ĩarũgũaja yu̶. To bajicõari, ĩna su̶tiritisere ĩaja yu̶. To bajiri, ‘Egiptoanare cãmotadiato ĩna’ yigu̶, ĩnare yirẽmogũ̶ vabu̶ yu̶. Egiptoju̶ quẽna mu̶re tudiarotiaja yu̶”, ĩre yimasiñuju Dios —yigotiyuju Esteban, u̶jarãre.
7:35b.ACT.007.035 To yicõa, quẽna gotirũtuasuju: —Moiséne ñaami, mani ñicu̶a ĩna ajiru̶abetir'i. “Yu̶a u̶ju̶ me ñaja mu̶. Rojose yu̶a yisere ĩacõĩarimasu̶ me ñaja mu̶”, ĩre yimasiñujarã mani ñicu̶a. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, Dioju̶ama, Egiptoju̶ ñamasiriarãre ĩnare ũmato varocu̶re yigu̶, yucú̶ zarza vãme cu̶tiu̶ ũ̶ju̶ñaro vatoaju̶re ángel su̶orine Moisére gotimasiñuju Dios.
7:36b.ACT.007.036 To bajiri ĩaĩañamanire yiĩomasiñuju Moisés, Egiptoju̶. To yigajano, mani ñicu̶a ñamasiriarãre ĩnare ũmato vadimasiñuju. To bajivacu̶, moa riaga Oco Sũarisa vãme cu̶toju̶re, to yicõari, yucú̶ manoju̶re quẽne ĩaĩañamanire ĩnare yiĩomasiñuju Moisés.
7:37b.ACT.007.037 Ĩne ñamasiñumi ado bajiro mani ñicu̶a ñamasiriarãre ĩnare gotimasir'i: “Dios mani jacu̶ yu̶re ĩ cõacatore bajirone, gãji ĩ ocare gotirocu̶re cõaru̶cu̶mi. Dios ĩ cõarocu̶ma, mani yu̶ne ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju Moisés mani ñicu̶a ñamasiriarãre.
7:38b.ACT.007.038 Moiséne mani ñicu̶a ñamasiriarã rãca gũ̶tau̶ Sina'i vãme cu̶tiu̶ veaju̶ rẽjamasiñuju. Ĩ sĩgũ̶ne gũ̶tau̶ju̶re mu̶jacõari, ángel rãca ñagõmasiñuju. To ĩ yijare, ĩre ĩsimasiñuju, Dios ĩ rotisere, mani jedirone mani ajitirũ̶nu̶ su̶yarotire.
7:39b.ACT.007.039 To bajiboarine tire ĩ gotisere ajiru̶abetimasiñujarã ĩna, mani ñicu̶a. Tire ajiterã ñari, quẽna Egiptoju̶re tudiaru̶amasiñujarã ĩna.
7:40b.ACT.007.040 To yicõari Moisés gũ̶tau̶ joeju̶ ĩ ñatoye rĩne, ĩ gagu̶ Aarón vãme cu̶tigu̶re ado bajiro ĩre yimasiñujarã ĩna: “¿Noju̶ ñati mu̶ bedi, Egipto sitaju̶ mani ñaro manire ũmato vadicacu̶ma? Toju̶ ĩ bajiñasere masibeaja mani. To bajiri, Diore bajiro bajigu̶re mani rũ̶cu̶bu̶orocu̶re quẽnoña mu̶. Ĩ ũgũ̶ rãca mani ñajama, manire quẽnaru̶aroja ti. No mani varu̶arore manire ũmato varu̶cu̶mi”, yimasiñujarã, Aarón ñamasir'ire.
7:41b.ACT.007.041 To yirã ñari, ta vecu̶ macu̶acare bajigu̶ quẽnorujeomasiñujarã ĩna. To yicõari, vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, soeĩsimasiñujarã. To yicõari, basavariquẽna codemasiñujarã, ĩna quẽnorujeor'i ta vecu̶ macu̶re bajigu̶ ñagũ̶re rũ̶cu̶bu̶orã.
7:42b.ACT.007.042 To bajiri Dios ĩnare ĩatirũ̶nu̶ tu̶jacoamasiñuju. Ĩna bojarore bajiro ĩna yiru̶ajare, ĩnare matabetimasiñuju Dios. To bajiri ñocoare, muijure quẽne, ñamiagu̶ muijure quẽne, yirũ̶cu̶bu̶omasiñujarã ĩna yuja. To bajiri Diore gotirẽtobosamasir'i, Amós, ado bajiro ĩ ucamasire ñajare, bajiyuja ti: “Israel ñamasir'i jãnerabatia, yu̶re ajiya mu̶a: ¿Cuarenta ñaricũ̶mari yucú̶ manoju̶ ñarã, vaibu̶cu̶rã, mu̶a sĩarãre yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, yu̶re soeĩsirũgũcati mu̶a?
7:43b.ACT.007.043 Yu̶re rũ̶cu̶bu̶omenane, mu̶a masu mu̶a quẽnorujeoriarãrene rũ̶cu̶bu̶ocaju̶ mu̶a. Mojoriviaca quẽnocaju̶ mu̶a. To yicõari, ti vi jubeaju̶ Moloc vãme cu̶tigu̶re ĩre jeocõari gajarũgũcaju̶ mu̶a. Gãjire quẽne ñocore bajiro bajigu̶re mu̶a quẽnorujeor'ire, Refán vãme cu̶tigu̶re ĩre rũ̶cu̶bu̶ocaju̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yirũgũcati ñajare, Babilonia soju̶aju̶ mu̶are cõaru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios ĩnare —yiyuju Esteban, u̶jarãre gotigu̶.
7:44b.ACT.007.044 To yicõa, ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju Esteban: —To bajiri mani ñicu̶a yucú̶ manoju̶ ñarã, cabra vãme cu̶tirã gase rãca ĩna quẽnoriavire cu̶omasiñujarã ĩna. “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” ĩna yirũ̶cu̶bu̶orivi ñamasiñuju ti vi. Dios, Moisére ĩ yiĩoriarore bajirone ti vire quẽnorujeomasiñujarã ĩna. No ĩna bojaro vana quẽne ti vire ãmicoarũgũmasiñujarã ĩna.
7:45b.ACT.007.045 Moisés ĩ rijato bero, Josué vãme cu̶tigu̶ ĩre ñavasoamasiñuju. Moisés rãcana ĩna bajirearo bero, ti vire cu̶osu̶yayujarã ĩna rĩa, mani ñicu̶a. Ti vire ãmicõari, adi sita Canaán vãme cu̶ti sitaju̶re vadimasiñujarã ĩna. To bajiri Dios ĩnare yirẽmoñuju, mani ñicu̶are. Adi sita ñaboariarãre ĩnare bucõamasiñuju Dios. To ĩ yiriaro bero, mani ñicu̶ David ñamasir'i ĩ ñaro quẽne ñacõamasiñuju ti vi maji, cabra gasene ĩna quẽnoriavi.
7:46b.ACT.007.046 David ñamasir'ire quẽnaro ĩre yimasiñuju Dios. To bajiri Diore variquẽnagũ̶ ñari, ĩ yarã Jacob jãnerabatia rãca, ĩre ĩna yirũ̶cu̶bu̶oroti vire ĩre bu̶abosaru̶amasiñuju. To ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, ĩre bu̶arotibetimasiñuju Dios.
7:47b.ACT.007.047 David macu̶ Salomón ñamasir'iju̶a Diore ĩre vi bu̶abosamasiñuju yuja —yiyuju Esteban, u̶jarãre gotigu̶.
7:48b.ACT.007.048 To yicõa, quẽna gotirũtuasuju ĩ: —To bajiboarine, masa ĩna quẽnoriavire ñabecu̶mi Dios, Diore ĩre gotirẽtobosamasir'i, ado bajiro ucamasire ñajare:
7:49b.ACT.007.049 “ ‘Adi macaru̶cu̶roaye, to yicõari, õ vecaye ñajediro u̶ju̶ ñaja yu̶. To bajiro bajigu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, ¿no bajirivi yu̶re bu̶abosaru̶arãda mu̶a? ¿No bajiriju̶ quẽnobosaru̶arãda yu̶ u̶su̶sãjarotiju̶rema?
7:50b.ACT.007.050 Yu̶ne ñaja ñajediro rujeocacu̶ma’ yami Dios”, yiucamasiñumi ĩre gotirẽtobosamasir'i —yigotiyuju Esteban.
7:51b.ACT.007.051 To bajiro ĩnare yigajano, ado bajiro ĩnare gotirẽmoñuju quẽna: —Dios ocare ajitirũ̶nu̶betirũgũaja mu̶a. “Dios magũ̶mi” yirãre bajiro ĩ ocare ajiteaja mu̶a. Mani ñicu̶are bajiro Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore cu̶dimena ñaja mu̶a.
7:52b.ACT.007.052 Sĩgũ̶, Diore gotirẽtobosar'i, mu̶a ñicu̶a quẽnaro ĩna yir'i manicoayumi. To bajiri, Cristo rojose yibecu̶re, ĩ ejarotire gotiriarãre quẽne ĩnare sĩamasiñuma mu̶a ñicu̶a. To yiriarã ñari, cãnu̶ribu̶sane “Jesúre ĩre sĩato” yirã ĩre ĩaterãre ĩsirocayuja mu̶a. To bajiro mu̶a yijare, ĩre sĩañuma.
7:53b.ACT.007.053 Dios ĩ rotimasirere cu̶dibetirũgũaja mu̶a, ángel mesa su̶ori mu̶a ñicu̶a ĩna gotiecore ti ñaboajaquẽne —u̶jarãre ĩnare yiyuju Esteban.
7:54b.ACT.007.054 Tire ajicõari, yaia guarãre bajiro guji ĩoñujarã ĩna, Estebanre bu̶to jũnisinirã ñari.
7:55b.ACT.007.055 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, Esp'iritu Santo ĩ masisere u̶jar'i ĩ ñajare, bu̶tobu̶sa ĩre ejarẽmoñuju Esp'iritu Santo. To bajiri, õ vecaju̶ ĩamu̶ogũ̶ne, Dios ĩ ñasere ĩabu̶jayuju. To bajicõari, ĩ riojojacatu̶a ñagũ̶re Jesúre quẽne ĩañuju.
7:56b.ACT.007.056 Tire ĩacõari, ado bajiro u̶jarãre ĩnare yiyuju Esteban: —Ĩaña mu̶a quẽne. Ũ̶mu̶agasero soje jãnacoaju̶. Dios ĩ roticõacacu̶, ĩ riojojacatu̶aju̶are ñaami —yiyuju Esteban.
7:57b.ACT.007.057 To ĩ yijare, quẽna ĩ tudiñagõrotire ajiterã, ĩna gãmo gojerire bibeyujarã ĩna. To yi, ĩna jediro bu̶to avasãcõari, ĩre ñiarã ũmarẽjañujarã ĩna.
7:58b.ACT.007.058 To yicõari, ti maca soju̶aju̶ ĩre vejacoasujarã ĩna, gũ̶tarine ĩre reasĩaroana. Toju̶ eja, ĩna sudi joeayere vejecõari, Saulo vãme cu̶tigu̶re ĩre ĩsiñujarã ĩna, “Tire codebosato” yirã. To yicõari, gũ̶tarine Estebanre ĩre reasu̶ovasujarã ĩna.
7:59b.ACT.007.059 Gũ̶tane ĩre ĩna reañarone, Jesúre ado bajiro sẽniñuju Esteban: —Jesús, yu̶ u̶ju̶ yu̶ u̶su̶re bocaãmiña mu̶ —yiyuju Esteban.
7:60b.ACT.007.060 To yi, gu̶somuniari tuetucõari, avasãñuju Esteban: —Yu̶re rojose ĩna yisere ĩnare masirioya mu̶ —Jesúre ĩre yisẽniñuju Esteban. To yigajanogũ̶ne, rijacoa tu̶jasuju Esteban.
8
8:1b.ACT.008.001 Estebanre gũ̶tane ĩre reasĩariarã rãcagu̶, ĩna sudire coderine ñañuju Saulo. “Estebanre ĩre sĩacõato”, yitu̶oĩañuju ĩ quẽne. Esteban ĩ sĩaecoro bero, ĩ ruju̶rire ĩacõari, sĩgũ̶ri jud'io masa Diore quẽnaro rũ̶cu̶bu̶orã ĩre yujeyujarã ĩna. To yirãne, bu̶to otiyujarã Estebanre. Tirũ̶mu̶rine Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre Jerusalénju̶ ñarãre rojose yisu̶oyujarã ti macana. To bajiri Saulo quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre cojovi ru̶yabeto ĩnare macañuju ĩ. Ĩnare bu̶jagu̶ne, ũ̶mu̶are quẽne rõmiare quẽne ĩnare juacõari tubibecũrũgũñuju ĩ. To bajiri ĩna jedirone Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩ gotiroticõasu̶oriarã rãca ñariarã rudiasujarã Judea sitaju̶, to yicõari, Samaria sitaju̶re quẽne. Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãma Jerusalénre vaveobesujarã ĩna.
8:4b.ACT.008.004 Jerusalén macana rudiriarã no ĩna vacudiro cõrone Jesús yere gotimasiocudiyujarã ĩna.
8:5b.ACT.008.005 Felipe, Jerusalénju̶ ñar'i, Samaria sita ñarimacaju̶re vasuju. Toju̶ ejacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõar'i Jesús yere ĩnare gotimasioñuju Felipe.
8:6b.ACT.008.006 Jãjarã masa rẽjañujarã, ĩ gotisere ajiru̶arã ñari. To bajicõari, ĩaĩañamanire ĩ yiĩosere ĩañujarã ĩna. To bajicõari ĩ gotimasiosere quẽnaro ajiyujarã ĩna.
8:7b.ACT.008.007 To ĩna bajirone jãjarã masa u̶su̶riju̶re sãñarãre vãtiare bureayuju Felipe. Ĩnare ĩ bureajare, bu̶to avasãbudivasujarã ĩna vãtia. Jãjarã rijarãre quẽne catioyuju ĩ. Micarãre, rujasagueri vanare quẽne quẽnoejarotiyuju ĩ.
8:8b.ACT.008.008 To bajiri ti macana bu̶to variquẽnañujarã ĩna.
8:9b.ACT.008.009 Ti macaju̶re Simón vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Cojo cũ̶ma me ĩ masisere yiĩoñuju ĩ. “Gãjerã rẽtoro masigũ̶ ñaja yu̶” yigu̶, ĩaĩañamani yiĩorũgũñuju ĩ. To bajiro yigu̶ ñari, “Yu̶ ñaja ñamasugũ̶ma”, yiyuju ĩ, masare. To ĩ yise ñajare, sĩgũ̶ ru̶yariaro mano ĩre ajiyujarã. Bu̶cu̶arã quẽne, rĩamasa quẽne jediro quẽnaro ĩre ajiyujarã ĩna. “Diore bajiro masiami”, ĩre yirũ̶cu̶bu̶orũgũñujarã ĩna.
8:12b.ACT.008.012 To yiriarã ñaboarine, Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, “Yu̶ yarã ñaja” Dios ĩ yiĩavariquẽnasere gotiyuju Felipe. Tire ajicõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ñujarã ũ̶mu̶a, rõmia quẽne. To yicõari, oco rãca Felipere ĩre bautizarotiyujarã, “Jesúre ajitirũ̶nu̶aja” yirã.
8:13b.ACT.008.013 Simón quẽne, Jesús yere ajitirũ̶nu̶ñuju ĩ. To yicõari, oco rãca bautizarotiyuju ĩ quẽne. To ĩ yiro bero, Felipere baba cu̶tisu̶oyuju. To yicõari ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca Felipe yiĩosere ĩacõari, no yimasibesuju Simón, ti ũnire ĩabetirũgũr'i ñari.
8:14b.ACT.008.014 Jesús gotiroticõasu̶oriarã Jerusalénju̶ ñarã, “Samaria sitana jãjarã Dios ocare ajitirũ̶nu̶ñujarã” yire quetire ajiyujarã ĩna. To bajiri, Samariaju̶re cõañujarã ĩna, Pedrore, to yicõari, Juanre quẽne.
8:15b.ACT.008.015 To bajiri, Samaria sitaju̶re ejacõari, Diore ĩnare sẽnibosayujarã ĩna, toana Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶orãre. Oco rãca bautizarotiriarã ĩna ñaboajaquẽne, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩnare ejabesuju maji. To bajiri, “Esp'iritu Santo ĩnare ejato” yirã, Diore sẽniñujarã ĩna.
8:17b.ACT.008.017 To yicõari, Pedro, Juan rãca, Diore sẽnicõari Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶orãre ĩna ãmori rãca ĩnare ñujeoyujarã ĩna. To cõroju̶ Esp'iritu Santo ejayuju, ĩnare.
8:18b.ACT.008.018 Ĩna ãmori rãca ĩna ñujeorore Esp'iritu Santo ĩ ejasere ĩañuju Simón. Tire ĩacõari ĩnare gãjoa ĩsiru̶, ado bajiro yiyuju Simón: —Gãjerãre yu̶ ãmo ñujeorone Esp'iritu Santo ĩ ejarotire bojaja yu̶ quẽne —ĩnare yiyuju Simón.
8:20b.ACT.008.020 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pedro: —Vaja mani Dios ĩ cõasere, “Vaja yire ñaroja ti”, yitu̶oĩaboaja mu̶. To bajiro yitu̶oĩagũ̶ ñari, mu̶ gãjoa rãcane bajirocacoaru̶cu̶ja mu̶.
8:21b.ACT.008.021 Rojose mu̶ tu̶oĩasere masiami Dios. To bajiri, Esp'iritu Santore mu̶re cõabetiru̶cu̶mi Dios.
8:22b.ACT.008.022 Mu̶ tu̶oĩasere ĩamasicõaja yu̶. Rojose rĩne tu̶oĩagũ̶ ñaja mu̶. To bajiri, rojose mu̶ tu̶oĩasere yitu̶jaya. To yicõari, Diore sẽniña mu̶, “Rojose yu̶ yisere masirioya” yigu̶ —yiyuju Pedro.
8:24b.ACT.008.024 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Simón: —Diore sẽnibosaya mu̶a, yu̶re. Mu̶a gotisere bajiro yu̶re ti bajirotire bojabeaja yu̶ —yiyuju Simón.
8:25b.ACT.008.025 To ĩ yiro bero, Jesús ĩ yirere ĩna ĩarere, to yicõari, ĩ gotimasiorere ti macanare gotiyujarã. Ĩnare gotimasio gajanocõari, Jerusalénju̶ tudianane Samaria sita ñarimacarianare Jesús ye quẽnasere ĩnare gotimasioñujarã ĩna.
8:26b.ACT.008.026 To ĩna bajiñarone, Felipere ado bajiro ĩre yiyuju ángel: —Jerusalénju̶ vasa. To ejacõari, Gaza vãme cu̶ti maca vati maare vaja mu̶. Yucú̶ manoju̶ ñavati maa ñaja ti maama —yiyuju ángel, Felipere.
8:27b.ACT.008.027 To bajiri Felipe vacoasuju, ángel ĩ gotiriarore bajirone. Maa vacu̶, Etiop'ia sitana u̶jore gãjoa codebosarimasu̶re ĩre ĩañuju Felipe. Jerusalénju̶ Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ejar'i, tudiacu̶ bajiyuju ĩ.
8:28b.ACT.008.028 Caballo ĩ tũ̶a vaticoroju̶ sãñacõari, Diore gotirẽtobosamasir'i, Isa'ias ĩ ucamasirere buesãñañuju ĩ.
8:29b.ACT.008.029 To bajiri, ado bajiro yiyuju Esp'iritu Santo, Felipere: —Ĩ tu̶bu̶sa vacõari, ĩre baba cu̶ti vasa mu̶ —yiyuju, Felipere.
8:30b.ACT.008.030 To bajiri ĩ tu̶ vaejacõari, ajiyuju, Diore gotirẽtobosamasir'i Isa'ias ĩ ucamasirere ĩ buesere ajiyuju Felipe. Tire ajicõari, —¿Mu̶ buesere ajimasiati mu̶? —yiyuju Felipe, Etiop'iagu̶re.
8:31b.ACT.008.031 To ĩ yirone: —“To bajiro yiru̶aro yaja”, yiajimasibeaja yu̶, ñimu̶ yu̶re ĩ gotiro cõro —yiyuju ĩ, Felipere. To yigu̶ne, —Yu̶ tu̶ vasãjagu̶aya —yiyuju Etiop'iagu̶.
8:32b.ACT.008.032 Dios ocare Isa'ias ñamasir'i ĩ ucamasirere ĩ buere ado bajiro yiyuju ti: “Ovejare sĩaroana ĩre ñiacõari ĩna jiatore bajiro ĩre yiru̶arãma ĩna. To bajiri, ovejare ĩna joa suaro ĩ avasãbetore bajiro yigu̶, rojose ĩre ĩna yiboajaquẽne, ñagõbetiru̶cũ̶mi.
8:33b.ACT.008.033 Masa ĩna ĩaro rĩjoro bojoneose yiecoru̶cu̶mi. Rojose ĩ yibetiboajaquẽne, ‘Rojose yigu̶ me ñaami’ ĩre yibosagu̶ maniru̶cu̶mi. To bajiri, ĩ sĩaecoro bero, ‘Ĩ jãnerabatia ñaama’ yimasiña maniru̶aroja”, yiucamasire ñañuju, Etiop'iagu̶ ĩ buere.
8:34b.ACT.008.034 To bajiri, —Yu̶re gotiya mu̶. Ñimu̶re yiro yati, to bajiro ti yijama. ¿Ĩ masune ĩ bajirotire tu̶oĩacõari yiyujari? ¿Gãji ĩ bajirotire yigu̶, ucamasiñujarique ĩ? —yiyuju Etiop'iagu̶, Felipere.
8:35b.ACT.008.035 To ĩ yijare, Isa'ias ĩ ucamasirere ĩre ĩagotigu̶ne, ado bajiro ĩre gotiyuju Felipe: —Isa'ias ñamasir'i to bajiro ĩ ucajama, Jesús ĩ bajirotirene yigu̶ yimasiñumi —ĩre yigotiyuju Felipe. To yicõari, Jesús ĩ bajiñarere ĩre gotimasioñuju yuja.
8:36b.ACT.008.036 To yi vana rĩne, maa tu̶ u̶tabu̶cu̶ra ejayujarã ĩna. To eja, —Ĩaña, ado ñaja oco. ¿Yucu̶ne, oco rãca yu̶re bautizaru̶abeati mu̶? —yiyuju Etiop'iagu̶, Felipere.
8:37b.ACT.008.037 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju Felipe: —“ ‘Jesúne ñaami Dios macu̶, rotimu̶orũ̶gõrocu̶’ yigu̶ ĩ cõar'i” mu̶ yijama, oco rãca mu̶re bautizaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yiyuju Felipe. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Etiop'iagu̶: —To bajirone bojaja. Jesúne ñaami Dios macu̶, rotimu̶orũ̶gõrocu̶ yigu̶ ĩ cõar'i, yaja yu̶ —yiyuju Etiop'iagu̶.
8:38b.ACT.008.038 To yi, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ tujayujarã. To bajicõari, ũmato rojasuju, oco rãca Etiop'iagu̶re ĩre bautizagu̶acu̶.
8:39b.ACT.008.039 Ĩre bautiza gajano, ĩna majarũ̶gũ̶rone, ñaro tu̶sarone ruyubetiboarine Esp'iritu Santo ĩre ãmicoasuju, Felipere. To bajiri ĩre ĩabeticõa tu̶jasuju Etiop'iagu̶. To bajiboajaquẽne, quẽnaro variquẽna vasuju ĩ Etiop'iagu̶.
8:40b.ACT.008.040 Felipeju̶ama, “To bajiro bajiriaja” yiri mene, Azoto vãme cu̶ti macaju̶ ejayuju. Toju̶ ñacõari, cojo maca ru̶yabeto Jesús ĩ bajirere masare gotimasiocudiyuju ĩ. Goticudigu̶ rĩne, Cesarea vãme ti macaju̶re ejacoasuju ĩ Felipe.
9
9:1b.ACT.009.001 Saulo ñañuju. Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sĩaru̶, bu̶to ĩnare ĩajũnisinirũgũñuju maji. To bajiri, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re sẽnigũ̶ vasuju.
9:2b.ACT.009.002 Damasco vãme cu̶ti maca ñarivi, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre macagũ̶ varu̶, papera sẽniñuju: —Ĩnare yu̶ ĩabu̶jaro cõrone ũ̶mu̶are, rõmiare quẽne, juadiru̶cu̶ja yu̶, Jerusalénju̶ ĩnare tubibecũru̶ —yiyuju Saulo, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re sẽnigũ̶.
9:3b.ACT.009.003 Ĩre sẽnigajano, vasuju ĩ. Maa ĩ vato rĩne Damasco macaju̶ ĩ cõñatone, ñaro tu̶sarone vecaju̶ bu̶to caje mose busurujiayuju ti.
9:4b.ACT.009.004 To bajiro ti bajijare, quedirocacũcoasuju Saulo. Ĩ quedirocacũatone, ado bajiro ocaruyuyuju ti: —Saulo, Saulo, ¿no yigu̶ rojose yu̶re yisu̶yarũgũati mu̶? —yi ocaruyuyuju, õ vecaju̶.
9:5b.ACT.009.005 To bajiro ti yirone, —¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñacõari, to bajise yu̶re yati mu̶? —yiyuju Saulo. To ĩ yirone, —Yu̶ne ñaja, Jesús, rojose mu̶ yisu̶yarũgũgũ̶ne —ĩre yiyuju Jesús.
9:6b.ACT.009.006 To bajiro ĩre yicõa, —Damascoju̶ vasa mu̶. To mu̶ ejaro, “Ado bajiro yiya”, mu̶re yiru̶arãma —Saulore yiyuju Jesús.
9:7b.ACT.009.007 Saulo rãca vana, masa maniboarine, to bajiro yi ocaruyusere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna.
9:8b.ACT.009.008 To ti bajiro bero, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩaru̶aboayuju Saulo. Ĩ caje ruyubesuju. To ĩ bajijare, ĩ babarã Damascoju̶ vana ĩre tũ̶a vasujarã ĩna.
9:9b.ACT.009.009 Damascoju̶ ejacõari, idiarũ̶mu̶ ĩabeti, babeti, idibeti, bajiñañuju Saulo.
9:10b.ACT.009.010 Damascoju̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñañuju ĩ, Anan'ias vãme cu̶tigu̶. Ĩre ruyuaĩocõari: —Anan'ias —ĩre yiyuju Jesús. —Adone ñaja yu̶ —yiyuju Anan'ias.
9:11b.ACT.009.011 To ĩ yirone, —Vasa Riojo vãme cu̶ti maaju̶re. Ti maa vacu̶ne, Judas vãme cu̶tigu̶ ya vire ejaru̶cu̶ja mu̶. Toju̶ ejacõari, “¿Adone ñati Saulo, Tarso vãme cu̶ti macagu̶?”, ĩre yiba mu̶. Yucu̶rema yu̶re sẽnigũ̶ yami Saulo.
9:12b.ACT.009.012 Jẽre ĩre ĩomu̶ yu̶, ĩ tu̶ju̶ mu̶ ejarotire. To bajiri ĩ tu̶ sãjaejacõari mu̶ ãmo ñujeoru̶cu̶ja mu̶, “Quẽna tudiĩato” yigu̶ —Anan'iare yiyuju Jesús.
9:13b.ACT.009.013 Tire ajicõari, ado bajiro yiyuju Anan'ias: —Bu̶to queti ajirũgũaja yu̶, Diore ajitirũ̶nu̶rãre Jerusalénju̶ ñarãre rojose ĩ yirũgũrere.
9:14b.ACT.009.014 Yu̶are mu̶re rũ̶cu̶bu̶orãre tubiberu̶, ejarimi —Jesúre ĩre yiyuju Anan'ias.
9:15b.ACT.009.015 To ĩ yise ñajare, ado bajiro Anan'iare gotiyuju Jesús: —Yu̶ ocare masare gotimasiorocu̶ yigu̶, ĩre cũmu̶ yu̶, Saulore. U̶jarãre, jud'io masare quẽne, jud'io masa mere quẽne gotimasioru̶cu̶mi.
9:16b.ACT.009.016 To bajiri, “Yu̶re gotimasiobosagu̶ ñari, rojose tãmu̶oru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yiru̶cu̶ja yu̶ —Anan'iare ĩre yiyuju Jesús.
9:17b.ACT.009.017 To ĩ yijare, vacoasuju Anan'ias. Viju̶ sãjaejacõari, ĩ ãmo ñujeoyuju, Saulore. To yigu̶ne, —Yu̶ rãcagu̶, ajiya mu̶. Jesús mani u̶ju̶, mu̶ vado, mu̶re ruyuaĩorine yu̶re cõami, “Quẽna tudi caje ĩato” yigu̶. “Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶re ejato” yigu̶ yu̶re cõami —Saulore ĩre yiyuju Anan'ias.
9:18b.ACT.009.018 To ĩ yirone, rujarũ̶tu̶rori ĩ cajeariju̶re ñase jãnevẽjañuju, Saulore. To ti bajirone quẽna tudiĩacoasuju Saulo. To bajisere ĩacõari, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, oco rãca ĩre bautizarotiyuju Saulo, “Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶” yigu̶.
9:19b.ACT.009.019 To ĩ yiro bero, bacõari, ruju̶ tĩmacoasuju Saulo quẽna. To bajiri yoarobu̶sa ñañuju Saulo, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca, Damascoju̶.
9:20b.ACT.009.020 Bero, Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjaejacõari, “Dios macu̶ ñaami Jesús”, ĩnare yigotimasioñuju Saulo.
9:21b.ACT.009.021 To ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, ñajediro: —Ãni Saulo, ¿Jerusalénju̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare sĩar'i me ñati? To yicõari, ¿Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ñejeru̶ me adoju̶re vayujari ĩ? ¿Ĩnare ñejecõari, paia u̶jarãre ĩsibequĩda ĩ? —yiyujarã masa.
9:22b.ACT.009.022 To bajiro ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, tocãrãcarũ̶mu̶ jãjarãbu̶sa, Jesúre ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna, Saulore ajicõari. “Socu̶ me yaja yu̶. Jesúne ñaami, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶ Dios ĩ cõar'i”, yiyuju Saulo. Quẽnaro ĩ gotise ñajare, no bajiro yimasibesujarã ĩna, jud'io masa Jesúre ĩre ajimena.
9:23b.ACT.009.023 To bajiri Damascoju̶, Saulo ĩ gotiñasere ĩacõari, “Ĩre sĩaroti ñaja manire”, yitu̶oĩañujarã ĩna, jud'io masa Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶mena.
9:24b.ACT.009.024 To bajiri ĩre ĩna sĩaru̶asere ajiyuju Saulo. Ñami, ũ̶mu̶a quẽne ĩre sĩaru̶arã, quearũgũñujarã ĩna maca budiriasojeri tu̶ju̶re.
9:25b.ACT.009.025 Ĩre ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, Saulo Jesús yere ĩ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rã ĩre ejarẽmoñujarã, “Rudiajaro” yirã. Ñami, maca matariacũ̶ni veca ñarisojeju̶, jibu̶ jairijibu̶ne sãcõari, ticũ̶ni su̶yaroju̶aju̶ ĩre rujiocõañujarã. To bajiro ĩna yijare, rudicoasuju Saulo.
9:26b.ACT.009.026 Rudiva, Jerusalénju̶ ejacoasuju ĩ. Toju̶re ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca rẽjaru̶aboayuju ĩ. “Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ me ñagũ̶mi Saulo” yitu̶oĩarã ñari, bu̶to ĩre güiyujarã ĩna.
9:27b.ACT.009.027 To ĩna bajiboajaquẽne, Bernabé vãme cu̶tigu̶, Saulore ĩre ejarẽmoñuju ĩ. —Vayá. Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre ĩnare ñagõto mani —Saulore ĩre yiyuju Bernabé. To yi, ĩna tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro Saulo ĩ bajirere ĩnare gotiyuju Bernabé: —Ãnire Saulore maaju̶ ĩ vatone ĩre ruyuaĩoñuju Jesús. Ĩre ruyuaĩocõari ĩre ñagõñuju ĩ. To ĩ yiro bero, Damasco vãme cu̶ti macanare güibecu̶ne Jesús ĩ bajirere gotimasioñuju —ĩnare yiyuju Bernabé, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre.
9:28b.ACT.009.028 To ĩ yisere ajicõari, “Mani rãcagu̶ ñaami Saulo”, ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna yuja. To ĩna yijare, Jerusalénju̶ ĩna rãca ñacõañuju Saulo. To bajiro bajigu̶ rĩne güiri mene Jerusalén macanare Jesús ĩ bajirere ĩnare goticudiyuju ĩ.
9:29b.ACT.009.029 Jud'io masa ñaboarine griego oca ñagõrã quẽne ñañujarã. To bajiri, Saulo rãca ñagõboanane, oca josayujarã. To yirãne, ĩre sĩaru̶ayujarã ĩna.
9:30b.ACT.009.030 Ĩre ĩna sĩaru̶asere ajicõari, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ Saulore ĩre ãmicoasujarã ĩ rãcana. Ĩre ãmiejacõari, ĩ ya macaju̶ Tarso vãme cu̶ti macaju̶re cõacõañujarã ĩna.
9:31b.ACT.009.031 Tirodore Judea, Samaria, Galilea sitana quẽne Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rojose tãmu̶obesujarã. Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩnare ĩ ejarẽmose rãca Jesús ocare bu̶tobu̶sa ajivariquẽnarũtuasujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna, Diore quẽnaro cu̶dirã.
9:32b.ACT.009.032 To bajiri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã rãcagu̶ Pedro vãme cu̶tigu̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩacudigu̶, Lida vãme cu̶ti macaju̶, ejayuju Pedro.
9:33b.ACT.009.033 Toju̶ ejacõari, micagũ̶re Eneas vãme cu̶tigu̶re ĩre ĩabu̶jayuju ĩ. Cojomo cõro idia jẽnituaro rãca cũ̶mari ĩ cãnijesariaroju̶ jesacõarũgũñuju ĩ.
9:34b.ACT.009.034 Ĩre ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Ajiya mu̶. Jesucristo mu̶re catioami. To bajiri vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. To bajicõari mu̶ cãnijesariarore quẽnocũña mu̶ —yiyuju Pedro. To bajiro ĩ yirone, micagũ̶ ñaboar'i vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju ĩ.
9:35b.ACT.009.035 Ĩ bajisere ĩañujarã Lida vãme cu̶ti macana, to yicõari, Sarón vãme cu̶ti macana quẽne. Tire ĩacõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna jediro.
9:36b.ACT.009.036 Tirũ̶mu̶ri Jope vãme cu̶ti macaju̶ Tabita vãme cu̶tigo ñañuju so. Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶gõ ñañuju. Griego ocarema, Dorcas vãme cu̶tigo ñañuju. Quẽnase yigo ñañuju so. Maioro bajirãre quẽnaro yirẽmorũgũñuju.
9:37b.ACT.009.037 To bajiro yicudiboacone, bajirocacoasuju so. To bajiri so yarã so bajirocato ĩacõari, rijariarãre ĩna yirũgũriarore bajiro sore ĩna yujeroto rĩjoro, so ruju̶re coecõari, vecaga sõaju̶ sore cũñujarã ĩna.
9:38b.ACT.009.038 Jope vãme cu̶ti maca tu̶ne ñañuju Lida vãme cu̶ti maca. To bajiri, Lida macaju̶ Pedro ĩ ñasere ajiyujarã Jope macana, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Tire ajicõari, ju̶arã, Pedrore “Ĩre jirã vajaro” yirã ĩnare cõañujarã ĩna. To bajiro ĩna yicõariarã, ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Yu̶a rãca guaro vayá —ĩre yiyujarã ĩna.
9:39b.ACT.009.039 To ĩna yisere ajicõari, ĩna rãca vacoasuju Pedro. Toju̶ ejacõari, Dorcas bajirocario so ñarisõaju̶re ĩre jimu̶ocõañujarã ĩna. Jãjarã manaju̶a rijaveoriarã otiñañujarã ĩna, so ruju̶ tu̶re. To ĩna yiñarone, Pedro ĩ ejaro ĩacõari, ĩ tu̶ju̶re gãnibiarũ̶gũ̶coasujarã rõmia, ĩre gotiru̶arã: —Ĩaña mu̶. Dorcas ñaboario so bajirocaroto rĩjoro jairo sudi yu̶are tiaĩsiboacamo —yirãne, Pedrore ĩre juaĩoñujarã ĩna.
9:40b.ACT.009.040 To ĩna yirone, —Adi sõare vijagocoasa maji —ĩnare yiyuju Pedro. To yigajanocõari, gu̶somuniari tuetucõari, Diore sẽniñuju Pedro. Diore sẽnigajanocõari, rijariore ju̶darũ̶gũ̶ ĩañuju. Ju̶darũ̶gũ̶ ĩacõari: —Tabita, vũ̶mu̶rũjuña mu̶ —sore yiyuju Pedro. To ĩ yisere ajicõari, tudicaticoasuju so. To bajigo ñari, Pedrore ĩacõari vũ̶mu̶rũjuñuju so.
9:41b.ACT.009.041 To so bajirone, so ãmore ñiacõari sore tũ̶avũ̶mu̶oñuju Pedro. To yicõari, ti sõare vijagoriarãre ĩnare jãjarotiyuju quẽna: —Quẽna so tudicatisere ĩarã vayá mu̶a —ĩnare yiyuju Pedro, manaju̶a rijaveoriarãre, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne.
9:42b.ACT.009.042 To bajiri, quẽna so tudicatirere ajiyujarã toana Jope vãme cu̶ti macana ñajediro. Tire ajicõari, jãjarã ñañujarã “Jesús ĩ masise rãca yiyumi Pedro” yirã ñari, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñato mani quẽne” yirã.
9:43b.ACT.009.043 To bajiro ĩ yiro bero, yoaro Jopeju̶ ñacudiyuju Pedro, vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶, Simón vãme cu̶tigu̶ tu̶ju̶re.
10
10:1b.ACT.010.001 To bajiri Cesarea vãme cu̶ti macaju̶re, Cornelio vãme cu̶tigu̶ ñañuju ĩ. Surara mesare coderã u̶ju̶ ñañuju romano masu̶. Italia sitana surara u̶ju̶ ñañuju ĩ. To bajiri cojomo cõro masa cõro ñarãre rotigu̶ ñañuju ĩ.
10:2b.ACT.010.002 Jud'io masu̶ me ñaboarine, quẽnaro Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶oyuju, ĩ ya viana rãca. Jud'io masare maioro bajirãre quẽnaro ĩnare yirẽmorũgũñuju ĩ. Tocãrãcarũ̶mu̶ne Diore ĩre sẽnirũgũñuju.
10:3b.ACT.010.003 To bajiri cojorũ̶mu̶ ñamicaju̶a tu̶sato, ángel ĩre ruyuaĩoñuju, Corneliore. Quẽnaro ĩre ĩamasucõañuju Cornelio. Ĩ tu̶ju̶re sãjaejacõari, —¡Cornelio! —ĩre yiyuju ángel.
10:4b.ACT.010.004 To ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibesuju maji. Ĩre güigu̶ ñari, ĩre ĩacõa ñañuju Cornelio. To bajigu̶ne, —¿Ñie bojati mu̶? —ĩre yiyuju Cornelio. To ĩ yirone, —Diore ĩre mu̶ sẽnisere ajivariquẽnarũgũami. Maioro bajirãre mu̶ ejarẽmosere quẽne ĩavariquẽnarũgũami. To bajiri mu̶re quẽnaro yigu̶agu̶ yami.
10:5b.ACT.010.005 To bajiri, Jope vãme cu̶ti macaju̶re ñaami Simón Pedro vãme cu̶tigu̶. Ĩre jirã varonare ĩnare cõaña mu̶.
10:6b.ACT.010.006 Gãji Simón vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶ ya viju̶re ñaami Simón Pedro, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ñarivire —ĩre yiyuju ángel, Corneliore.
10:7b.ACT.010.007 To yigajanocõari, ĩre vaveocoasuju ángel. Ĩ vato bero, ju̶arã ĩre moabosarimasare to yicõari, ĩ surarare quẽnaro Diore ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶re quẽne ĩre jiyuju Cornelio.
10:8b.ACT.010.008 Ĩnare jicõari, ángel ĩre ĩ gotirere ĩnare gotiyuju. To yigajanocõari, Jope macaju̶ ĩnare varotiyuju.
10:9b.ACT.010.009 To ĩ yicõariarã, gajerũ̶mu̶ ũ̶mu̶recaji ñaro Jope maca tu̶ tu̶sasujarã ĩna. To ĩna bajirone, vi rijo tũnaju̶ mu̶jacõari, Diore ĩre sẽniñuju Pedro.
10:10b.ACT.010.010 Yoaro Diore sẽniñagũ̶ ñari, ñiorijacoasuju. To bajiri gãjerãre ĩre ĩna bare quẽnobosañasere yuyuju ĩ. To ĩ bajiñarone, ado bajise ĩre ruyuaĩoñuju Pedrore:
10:11b.ACT.010.011 Õ vecaju̶ ũ̶mu̶agasero soje jãnacoasuju ti. To bajicõari, sudijãi jairijãi ju̶ajacatu̶a gaja ñiacõari yorujiocõariarore bajiro rujiayuju ti. Rujiadi, ĩ tu̶ju̶ ejayuju.
10:12b.ACT.010.012 Toju̶re ñañujarã vaibu̶cu̶rã jediro. Jẽnirã, vu̶rã, ãña quẽne, ñajediro ñañujarã ĩna.
10:13b.ACT.010.013 Ĩ tu̶ju̶ ti ejaro, ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecaju̶, Pedrore: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Ĩnare sĩacõari, baya —ĩre yi ocaruyuyuju.
10:14b.ACT.010.014 Tire ajicõari ado bajiro yiyuju Pedro: —Babeaja yu̶. Rẽoriarãre divatoju̶ane baĩabeticaju̶ yu̶ —boca yicõañuju Pedro.
10:15b.ACT.010.015 To ĩ yirone, quẽna ocaruyuyuju: —“Rẽore ñaja”, yibesa. “Baya” Dios ĩ yisema, quẽnase ñaja —yi ocaruyuyuju.
10:16b.ACT.010.016 Idiajiju̶ ĩre bajiĩocoasuju ti. To baji, tudimu̶jacoasujarã.
10:17b.ACT.010.017 Tire ĩacõari, “¿Ñie ũni yu̶re bajiati ti?”, yitu̶oĩañuju Pedro. To ĩ yiñarone, Simón vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶ ĩ ñariju̶re gãjerãre sẽniĩacõari ĩ ya vi soje tu̶re ejayujarã Cornelio ĩ cõariarã.
10:18b.ACT.010.018 Ejacõari, —¿Adi vire Simón Pedro vãme cu̶tigu̶ ñati? —yiyujarã ĩna.
10:19b.ACT.010.019 Pedro ĩ ĩasere ĩ tu̶oĩañarone, ado bajiro ĩre gotiyuju Esp'iritu Santo: —Idiarã ũ̶mu̶a mu̶re macarã ejama.
10:20b.ACT.010.020 Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩnare ĩagũ̶ rujiasa mu̶. Tu̶oĩarejaibecu̶ne vasa, yu̶ cõarã ĩna ñajare —Pedrore ĩre yiyuju Esp'iritu Santo.
10:21b.ACT.010.021 To bajiri, ĩna tu̶re rujiacõari, —Yu̶ne ñaja mu̶a macagũ̶. ¿No bajiro yirã vadi mu̶a? —ĩnare yiyuju ĩ.
10:22b.ACT.010.022 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pedrore gotiyujarã ĩna: —Yu̶a u̶ju̶ Cornelio yu̶are cõami. Surara u̶ju̶ ñaami. Quẽnaro Diore ajirũ̶cu̶bu̶oami. “Quẽnase yigu̶ ñaami”, ĩre yama jud'io masa jediro. To bajiri ado bajiro ĩre gotiyuju ángel: “Cornelio ajiya mu̶. Simón Pedrore jiaya mu̶. To yicõari ĩ gotisere quẽnaro ajiba mu̶”, yu̶a u̶ju̶re ĩre yiyuju ángel —yiyujarã Cornelio ĩ cõariarã, Simón Pedrore.
10:23b.ACT.010.023 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Pedro: —Ado sãjaaya maji. Rãioato yaja. Yu̶ tu̶ cãniña maji —ĩnare yiyuju Pedro. To yi, gajerũ̶mu̶ ĩna rãca vasuju yuja. Sĩgũ̶ri Jopeana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩ rãca vasujarã, ĩre baba cu̶ti vana.
10:24b.ACT.010.024 To bajiri gajerũ̶mu̶, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ ejayujarã ĩna. Ĩna ejaroto rĩjoro, ĩ yarãre, to yicõari, ĩ babarãre quẽne ĩnare jirẽoñuju Cornelio, “Simón Pedro ĩ gotisere ajito mani” yigu̶.
10:25b.ACT.010.025 To baji, vi tu̶ju̶ ĩna ejarone, Pedrore bocaãmiru̶ budiasuju Cornelio. Ĩre bocacõari, gu̶somuniari tuetuyuju, Pedrore rũ̶cu̶bu̶ogu̶.
10:26b.ACT.010.026 To ĩ yijare, —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Mu̶re bajirone masu̶ ñaja yu̶ quẽne —Corneliore ĩre yiyuju Pedro.
10:27b.ACT.010.027 To yi, gãmerã ñagõrãne viju̶ sãjacoasujarã yuja. Sãjaejacõari, jãjarã ejacõari, bajiñarãre ĩnare ĩañuju Pedro.
10:28b.ACT.010.028 Ĩnare ĩacõari, ado bajiro gotiyuju ĩ: —Yu̶a jud'io masa, gãjerã masa ya vire yu̶a sãjajama, to yicõari, no bojariju̶ gãjerã masa rãca yu̶a vu̶sajama, yu̶a u̶jarã ĩna rotisere cu̶dimena yirãja yu̶a. Tire ajiriarãja mu̶a. To bajiro ti bajiboajaquẽne, Dioma ado bajiro yu̶re yimasimi: “ ‘Quẽnaja’ yu̶ yisema quẽnase ñaja. ‘Rẽore ñaja’ yibesa mu̶”, yu̶re yimasimi Dios. To bajiri, “Jud'io masu̶ ñaboarine gãjerã masa rãca yu̶ ñajama, quẽnacõaja ti”, yimasiaja yu̶ yuja.
10:29b.ACT.010.029 To bajiri mu̶a ocare ajicõari, tu̶oĩarejaibecu̶ne vabu̶ yu̶. To bajiri, ¿no bajiro yato yirã, yu̶re bojacõari mu̶a? —ĩnare yiyuju Pedro.
10:30b.ACT.010.030 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Cornelio: —Cãnu̶ babarirũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶, ñamicaju̶a, ado cõro muiju ĩ tu̶satone Diore sẽniñamasimu̶ yu̶. Ĩre yu̶ sẽniñarone, sudi bu̶to botise sãñacõari, yu̶re ruyuarũ̶gũ̶masimi ángel.
10:31b.ACT.010.031 Ruyuarũ̶gũ̶cõari, ado bajiro yu̶re gotimasimi: “Diore ĩre mu̶ sẽnisere ajivariquẽnarũgũami. Maioro bajirãre mu̶ ejarẽmosere quẽne ĩavariquẽnarũgũami. To bajiri mu̶re quẽnaro yigu̶agu̶ yami.
10:32b.ACT.010.032 To bajiri, Jope macaju̶ Simón Pedro vãme cu̶tigu̶re jiaya. Gãji Simón, vaibu̶cu̶rã gasene sudi, to yicõari vasojoari quẽnorimasu̶ ya viju̶re ñaami, u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ñarivire”, yu̶re yimasimi ángel.
10:33b.ACT.010.033 To ĩ yijare, guaro mu̶re jicõamasimu̶ yu̶. Quẽnaro vayuja mu̶. Ado mu̶ ejajare, variquẽnaja yu̶a. Adoju̶re Dios ĩ ĩaro rẽjamu̶ yu̶a, ñajediro mu̶re ĩ gotirotirere ajiru̶arã —Pedrore ĩre yiyuju Cornelio.
10:34b.ACT.010.034 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro gotiyuju Pedro yuja: —Ajimasiaja yu̶ yuja. Gãjerã masare ĩ mairo rẽtoro jud'io masare maigũ̶ me ñaami Dios.
10:35b.ACT.010.035 No bojarãre Diore mani rũ̶cu̶bu̶ojama, quẽnaro mani yijama, cojoro cõrone manire ĩavariquẽnaami Dios.
10:36b.ACT.010.036 Dios ĩ ejarẽmose rãca yu̶a yarã Israel ñamasir'i jãnerabatiare ĩnare gotimasiorũgũaja yu̶a, ñajediro u̶ju̶ Jesucristo su̶orine Diorãca quẽnaro ĩna ñaroti quetire.
10:37b.ACT.010.037 Jesús, Nazaret vãme cu̶ti macagu̶ ĩ bajirere masirãja mu̶a. Galilea vãme cu̶ti sitaju̶ oco rãca Juan ĩre ĩ bautizariaro bero, Esp'iritu Santore, to yicõari, ĩ masisere Jesúre cõañumi Dios. To bajiro ĩ yicõar'i ñari, masare quẽnaro yicudicami, Galilea sitanare, to yicõari Judea sitanare quẽne. Ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarãre, vãtiare ĩnare bureacudicami. Tire masirãja mu̶a.
10:39b.ACT.010.039 Ti jedirore ĩacaju̶ yu̶a Jesús ĩ gotiroticõasu̶ocana, Jerusalén vãme cu̶ti macaju̶ yicatire quẽne. To bajiro ĩ yiro bero, Jerusalénju̶ yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩacama ĩna.
10:40b.ACT.010.040 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne, ĩre catiocõari, “Ĩnare ruyuaĩoña”, Jesúre ĩre yiyumi Dios.
10:41b.ACT.010.041 Jediro masa mere Jesúre ĩre ruyuaĩorotiyumi. Rẽmoju̶ne Jesús ĩ bajicatire gotirona ĩ cũcana yu̶a ñajare, “Ĩre catioyumi Dios” yu̶a yimasirotire yigu̶, ĩre ruyuaĩorotiyumi. To bajiri, Jesús ĩ tudicatiro bero, ĩ rãca ba, idi, yicaju̶ yu̶a.
10:42b.ACT.010.042 “Catirãre, bajireariarãre quẽne ĩna yisere ĩacõĩarocu̶re Jesúre ĩre cũñumi Dios”, yu̶are yigoticudiroticami Jesús.
10:43b.ACT.010.043 Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ñaro cõrone Jesús ĩ bajirotire ucamasiñujarã ĩna. To bajiro yirã ñari, no bojarãre, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriorotire ucamasiñujarã —yiyuju Pedro.
10:44b.ACT.010.044 Ĩnare ĩ gotimasio ñarone, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩnare ejayuju ĩ.
10:45b.ACT.010.045 To ĩ bajirone, ricatiri rĩne oca ñagõsu̶oyujarã ĩna, quẽnase Diore yirũ̶cu̶bu̶orã. Tire ĩacõari, “Jud'io masa mere quẽne ejaami Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo” yirã ñari, no yimasibesujarã Pedro rãca ejariarã jud'io masa.
10:47b.ACT.010.047 To bajiri, ĩ rãcanare ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro: —Yu̶re ajiya yu̶ yarã. Esp'iritu Santo, manire ĩ ejacatore bajirone ĩnare quẽne ĩ ejajare, ¿mani rãcagu̶ niju̶ane, “Oco rãca ĩnare bautizabeticõato” yigu̶ magũ̶mi? —ĩnare yiyuju Pedro.
10:48b.ACT.010.048 To yicõari, —“Jesús su̶orine Dios yarã ñaama” yirã, oco rãca ĩnare bautizaya mu̶a —ĩ rãcanare ĩnare yiyuju Pedro. To bajiri, ĩna bautiza ecoro bero, “Vabesa maji. Yu̶a rãca ñacõaña”, Pedrore ĩre yiyujarã Cornelio rãcana.
11
11:1b.ACT.011.001 To bajiri Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, gãjerã ĩre ajitirũ̶nu̶rã Judea sitanaju̶a, “Jud'io masa me ñaboarine, Jesúre ajitirũ̶nu̶ñujarã” yire quetire ajiyujarã ĩna.
11:2b.ACT.011.002 To bajiri, Jerusalénju̶ Pedro ĩ tudiejaro, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿No yigu̶ jud'io masa vi me ti ñaboajaquẽne, sãjacati mu̶? To bajicõari, ¿no yigu̶ ĩna rãca bacati mu̶? —yiyujarã, Pedrore.
11:4b.ACT.011.004 To bajiro ĩre ĩna yijare, ado bajiro riojo ĩnare gotiyuju Pedro: —Jope macaju̶ ñacõari, Diore ĩre yu̶ sẽnirone, ado bajiro yu̶re ruyuacaju̶. Vecaju̶ sudijãi jairijãi ju̶ajacatu̶a gaja ñiacõari, yorujiocõariarore bajiro ejacaju̶ ti, yu̶ tu̶ju̶.
11:6b.ACT.011.006 “¿Ñie ñati, ti jubeaju̶re?” yigu̶, quẽnaro ĩacaju̶ yu̶. Toju̶ ñacama sãñarã vaibu̶cu̶rã jediro. Ãña, jẽnirã, to yicõari, vu̶rã quẽne ñacama.
11:7b.ACT.011.007 Ĩnare yu̶ ĩarone, õ vecaju̶ ado bajiro ocaruyucaju̶: “Pedro, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Ĩnare sĩacõari, baya mu̶”, yu̶re yi ocaruyucaju̶ ti.
11:8b.ACT.011.008 “Babeaja yu̶. Rẽorere divatoju̶ane baĩabeticaju̶ yu̶”, boca yicõacaju̶ yu̶.
11:9b.ACT.011.009 To yu̶ yirone, ado bajiro yu̶re ocaruyucaju̶ quẽna: “ ‘Rẽore ñaja’, yibesa. ‘Baya’ Dios ĩ yisema, quẽnase ñaja”, yu̶re yi ocaruyucaju̶.
11:10b.ACT.011.010 Idiajiju̶ to bajiro yu̶re bajiĩocaju̶. To baji, tudimu̶jacoacaju̶ quẽna.
11:11b.ACT.011.011 Ti mu̶jato bero, idiarã ejacama, yu̶ ñariviju̶re. Cesarea vãme ti macagu̶ Cornelio vãme cu̶tigu̶ ĩnare cõañumi, yu̶re “Macato ĩna” yigu̶.
11:12b.ACT.011.012 Ĩna ejarone, “Tu̶oĩarejaibecu̶ne vasa mu̶” Esp'iritu Santo yu̶re ĩ yijare, vacaju̶ yu̶. Cojomo cõro coja jẽnituarirãcu̶ Jesúre ajitirũ̶nu̶rã yu̶re baba cu̶ti vacama ĩna. Ĩna rãca vacõari, Cornelio ya viju̶re sãjacaju̶ yu̶a.
11:13b.ACT.011.013 Yu̶a sãjaejarone, ángel, ruyuaĩocõari, ĩre ĩ gotirere yu̶are goticami Cornelio. Ado bajiro yu̶are goticami: “ ‘Jope macaju̶ mu̶ ũ̶mu̶are ĩnare cõaña mu̶, Simón Pedro vãme cu̶tigu̶re “Ĩre jirã vajaro” yigu̶.
11:14b.ACT.011.014 Mu̶re, mu̶ ya vianare quẽne gotimasioru̶cu̶mi ĩ. Mu̶are ĩ gotimasiose su̶orine mu̶a rijato bero, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vaborotire yirẽto ecobosaru̶arãja mu̶a’, yu̶re yigotimasimi ángel”, yu̶are yicami Cornelio.
11:15b.ACT.011.015 To bajiro yu̶are ĩ yiro bero, ĩnare gotimasiocaju̶ yu̶. Ĩnare yu̶ gotimasiosu̶orone, Esp'iritu Santo manire ĩ ejacatore bajirone ĩnare quẽne ejacami.
11:16b.ACT.011.016 To ĩ bajirone, mani u̶ju̶ Jesús ĩ goticatire masibu̶jacõacaju̶ yu̶: “Tirũ̶mu̶ju̶ oco rãca mu̶are bautizacami Juan, ‘Dios ĩ bojabeti yiru̶abeaja’ mu̶a yitu̶oĩajare. To bajiri, yoaro mene Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶mi Dios, mu̶a rãca ñarocu̶re, ‘Dios ĩ bojarore bajirone yimasiato’ yirocu̶re” manire ĩ yigoticatire.
11:17b.ACT.011.017 Jesucristore ajitirũ̶nu̶rã mani ñajare, Esp'iritu Santore manire ĩ cõacatore bajirone ĩnare quẽne cõacami Dios, jud'io masa me ĩna ñaboajaquẽne. Ĩnare quẽne to bajiro ĩ yijare, “Jud'io masa me ñari, mani rãcana me ñaama”, yimasibeaja yu̶ —ĩnare yiyuju Pedro.
11:18b.ACT.011.018 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre sẽniĩatu̶jacõañujarã ĩna. Ado bajiroju̶a yiyujarã ĩna yuja: —Quẽnaro yigu̶ ñaami Dios. “Jud'io masa mere quẽne, rojose ĩna yisere masirioami, ĩna rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñato ĩna” yigu̶ —yiyujarã jud'io masa Jesúre ajitirũ̶nu̶rã.
11:19b.ACT.011.019 Tirũ̶mu̶ri rĩjoro Estebanre sĩacõari gãjerãre quẽne Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩnare yiyujarã ĩna Diore masimena. To bajiri sĩgũ̶ri Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Fenicia sita ñarimacariju̶, Chipre vãme cu̶tiyoa ñarimacariju̶, to yicõari, Antioqu'ia vãme cu̶ti macaju̶ quẽne rudiasujarã ĩna. Ti macariju̶re ejacõari, jud'io masa rĩrene Jesús yere ĩnare gotiyujarã ĩna.
11:20b.ACT.011.020 Gãjerãma, Chipre vãme cu̶tiyoa ñarimacariana, Cirene vãme cu̶ti macana, vacõari Antioqu'ia macaju̶ ejayujarã. Toju̶ ejacõari, jud'io masa mere quẽne Jesús yere ĩnare gotiyujarã ĩna.
11:21b.ACT.011.021 “Quẽnaro gotimasioato ĩna” yigu̶, ĩnare ejarẽmoñuju Esp'iritu Santo. To bajiri Jesús ĩ bajirere ajicõari, masa ĩna rotisere ĩna ajirũ̶cu̶bu̶oboarere ajitu̶jacõari, jãjarã Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna.
11:22b.ACT.011.022 Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶rere ajiyujarã Jerusalén macana Jesúre ajitirũ̶nu̶ su̶yarã. To bajiri ĩna tu̶ju̶re Bernabé vãme cu̶tigu̶re ĩre cõañujarã.
11:23b.ACT.011.023 To ĩna cõar'i, ejacõari, Dios quẽnaro ĩnare ĩ yisere ĩañuju. To bajiri bu̶to variquẽnacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Tocãrãcu̶ne, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rũgũña mu̶a —ĩnare yiyuju Bernabé.
11:24b.ACT.011.024 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩagũ̶ ñari, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yigu̶, to bajicõari, Jesúre quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñañuju Bernabé. To bajiri jãjarã masa, ĩ gotimasiosere ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna.
11:25b.ACT.011.025 Tiju̶ bero, Tarso vãme cu̶ti macaju̶re vasuju Bernabé, Saulore macagũ̶.
11:26b.ACT.011.026 To ĩre ejabu̶jacõari, “Ita mu̶, Antioqu'iaju̶”, ĩre yiyuju. To bajiri vasujarã Antioqu'iaju̶re. Toju̶re cojo cũ̶ma ñañujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca. Toju̶ ñacõari jãjarã masare Dios oca Jesús yere ĩnare gotimasioñujarã ĩna. Ti macane Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, “Cristiano masa ñaama ĩna”, yisu̶oyujarã. “ ‘Mani u̶ju̶ ñaami Cristo’ yirã ñaama” yire ũni ñañuju ti vãme.
11:27b.ACT.011.027 Tirũ̶mu̶rirene Jerusalén macana, Diore ĩre gotirẽtobosarimasa ejayujarã toju̶re, Antioqu'iaju̶re.
11:28b.ACT.011.028 Ĩna rãcagu̶ ñañuju Agabo vãme cu̶tigu̶. Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna rẽjarũgũroju̶re sãjaejacõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Agabo: —Judea sita ti ñaro cõrone, ñio ejaru̶aroja. Bare jedicoaru̶aroja —yiyuju Agabo. To ĩ yisere ajicõari, “Judeana ñiorijaru̶arãma ĩna. Gãjoa ĩnare cõato mani”, yiyujarã Antioqu'iana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To ĩna yiriarore bajirone yiyujarã ĩna. Ĩna cu̶ose ĩna ĩsimasiro cõro Saulore, Bernabére quẽne ĩnare ĩsiñujarã, Judea ñarãre Jesúre ajitirũ̶nu̶rã bu̶cu̶rãre “Ĩnare ĩsiato” yirã. To bajiro ti bajijama, Roma macagu̶ Claudio vãme cu̶tigu̶ masa ñajediro u̶ju̶ ĩ ñariarodore bajiyuju.
12
12:1b.ACT.012.001 Tirũ̶mu̶rirene, U̶ju̶ Herodes, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sĩgũ̶rire rojose ĩnare yisu̶oyuju ĩ.
12:2b.ACT.012.002 To yicõari, “Juan bedire Santiagore ĩ ru̶joare jataya mu̶a”, ĩnare yiyuju ĩ.
12:3b.ACT.012.003 To bajiro ĩre ĩ yirotisere ajicõari, bu̶to variquẽnañujarã jud'io masa ĩ yarã sĩgũ̶ri. Ĩna variquẽnaro ĩacõari, Pedrore quẽne ñiaroticõari, tubiberotiyuju ĩ. To bajiro ti bajijama, pan vu̶oyamanire ĩna bariarũ̶mu̶rire bajiyuju. Ĩre tubiberotigu̶, “Rudiromi” yigu̶, ado bajiro quẽnaro coderotiyuju ĩ: —Diez y seis ñarãre babaricãrãcu̶ne vacõari, tocãrãcajine babaricãrãcu̶ codevasoaya mu̶a —ĩnare yiyuju. To yicõari, “Pascua boserũ̶mu̶ ti jediro, masa ĩna ĩaro rĩjoro Pedrore ĩre sĩarotiru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩañuju Herodes.
12:5b.ACT.012.005 To bajiri quẽnaro masune code ecocõañuju Pedro. Tire ajicõari, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Diore bu̶to ĩre sẽnibosayujarã ĩna.
12:6b.ACT.012.006 Gajerũ̶mu̶ busuriju̶ne ñaboayuju, Herodes Pedrore ĩ sĩarotirũ̶mu̶. Ju̶arã surara coderimasa vatoaju̶re cãnicũñañuju Pedro. Ju̶aãmoju̶ne cõmemari rãca siaecocõañuju. Gãjerã surara soje tu̶ne coderũ̶gõñujarã ĩna.
12:7b.ACT.012.007 To ĩna bajiboajaquẽne, ñaro tu̶sarone ruyuayuju ángel. To ĩ bajirone Pedrore ĩna tubiberiasõa busujũ̶mu̶cõañuju. To bajicõari, Pedrore ĩre moaĩañuju ángel, ĩre yujiogu̶. Ĩ yujiro ĩacõari, —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶ —ĩre yiyuju, Pedrore. To ĩ yirone, Pedrore ĩna siaboariamari, cõmemari jojivẽjacoasuju.
12:8b.ACT.012.008 To ti bajirone, —Mu̶ sudi sãñaña. Mu̶ gu̶bo sudi cu̶daya —Pedrore ĩre yiyuju. To yigu̶ne, ado bajiro yirẽmoñuju: —Mu̶ sudiro joeagarore quẽne sãña. To yicõari, vayá. Yu̶re su̶yaya mu̶ —ĩre yiyuju ángel, Pedrore.
12:9b.ACT.012.009 To ĩ yirone, ĩre su̶yacoasuju Pedro. To bajiboarine, “To bajiro bajigu̶ja yu̶”, yimasibesuju ĩ. “¿Socaro me bajiati ti?” yiboacu̶, “Ba. Socaro bajiroja gajeyerema”, yitu̶oĩañuju Pedro.
12:10b.ACT.012.010 To bajivana rĩne, ju̶a soje surara ĩna coderisojerire rẽtoasujarã ĩna. Tu̶sarisoje, cõme soje ñañuju ti. Ti soje tu̶ ĩna ejarone, ti masune jãnacoasuju ti. To baji budirũ̶gũ̶, maa ĩre ĩ ũmato vacu̶ne, “To bajigu̶mi” yimasiña manone yayicoasuju ángel. To bajiri Pedro sĩgũ̶ne tujacõañuju yuja.
12:11b.ACT.012.011 To bajisere ĩacõari, “Socaro me bajiaja”, yimasicoasuju Pedro. “ ‘Herodes ĩre sĩaromi’ yigu̶, yu̶re ũmato budirocu̶re cõañumi Dios”, yitu̶oĩañuju ĩ. “To bajiri jud'io masa rojose yu̶re ĩna yiru̶aboase rẽtocoaju̶ ti yuja”, yitu̶oĩañuju Pedro.
12:12b.ACT.012.012 To yitu̶oĩamasicõari, Juan Marcos vãme cu̶tigu̶ jaco, Mar'ia ya viju̶ vacoasuju ĩ. Ti viju̶re jãjarã masa rẽjacõari ñañujarã, Diore sẽnirã.
12:13b.ACT.012.013 To ĩna yiñarore soje tu̶ ejacõari, —¿Ñaboati mu̶a? —yiyuju Pedro. Ti viju̶re, sĩgõ ti vianare ejarẽmorimaso ñañuju so, Rode vãme cu̶tigo. To bajiri Pedro ĩ sẽniĩasere ajicõari, soje tu̶ ejarũ̶gũ̶cõari, ajiyuju so, “¿Ñimu̶ ñarojari?” yigo.
12:14b.ACT.012.014 Soje jãnabecone ajirũ̶gõca yigo, Pedro ocare ajimasiñuju. Ĩ ocare ajimasicõari bu̶to variquẽnañuju. To bajigo ñari, soje jãnabecone gotigo tĩjasuju, ti vianare. —Macajú̶ju̶ ñaromi Pedro —ĩnare yigotiyuju so.
12:15b.ACT.012.015 To bajiro ĩnare so yirone, —Mecu̶gõ yigoja mu̶ —sore boca yiyujarã ĩna. To ĩna yijare, —Soco me yaja yu̶ —ĩnare boca yicu̶diyuju so. To so yijare, —Ba, ángel, Pedrore coderimasu̶ ñagũ̶mi —sore yiyujarã ĩna.
12:16b.ACT.012.016 To ĩna yiboajaquẽne, —¿Ñaboati mu̶a? —yi ocaruyucõa ñañuju Pedro, macajú̶ju̶ ñacõari. To bajiri, sojere jãnacõari, Pedrore ĩre ĩau̶cayujarã ĩna.
12:17b.ACT.012.017 Ĩre ĩna ĩau̶casere ĩacõari, ĩnare, “Ñagõbesa” yigu̶, ĩ ãmone ñumu̶oñuju Pedro. To yicõari, “Ado bajiro yu̶re yirẽmomi Dios, tubiberiaviju̶ yu̶ ñaro”, ĩnare yigotiyuju. Tire gotigajanocõari, —Adire Santiagore, to yicõari, mani rãcanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne ĩnare gotiaya mu̶a —ĩnare yiyuju Pedro. To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, gajeroju̶ vacoasuju ĩ.
12:18b.ACT.012.018 Gajerũ̶mu̶ busuato tubiberiavire codeboariarã, Pedro ĩ mano ĩacõari, “¿No bajiro bajiyujari ĩ?” gãmerã yiboana, bu̶to tu̶oĩarejaiyujarã ĩna.
12:19b.ACT.012.019 Herodes quẽne, Pedro ĩ mano ĩacõari, ĩre macarotiboayuju. Ĩre bu̶jabesujarã ĩna. To bajijare, tubiberiaviju̶ codeboariarãre ĩnare sẽniĩaboayuju Herodes. Ĩna cu̶dimasibetijare, “Ĩnare sĩacõaña”, yiyuju ĩ. To yicõari bero, Judea sitaju̶ ñar'i, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ ñagũ̶, vacoasuju Herodes.
12:20b.ACT.012.020 Tirũ̶mu̶rire Tiro vãme cu̶ti macanare, to yicõari Sidón vãme cu̶ti macanare quẽne bu̶to ĩnare jũnisiniñuju Herodes. To bajiri Sidón macana, Tiroana rãca rẽjacõari, Herodere ñagõrã vasujarã ĩna. “Herodes ĩ jũnisinicõa ñajama, u̶ju̶ ĩ ñari sita bare mani bu̶jarũgũsere ĩsibecu̶mi” yirã ñari, to bajiro bajiyujarã ĩna. Herodes tu̶ju̶re ñañuju ĩre ejarẽmogũ̶ ñamasugũ̶, Blasto vãme cu̶tigu̶. To bajiri Herodere ĩna ñagõroto rĩjoro, ĩre ñagõñujarã ĩna, Blastore. To ĩna yise ñajare, ĩnare ĩamaicõari, ĩnare ñagõbosayuju Blasto. Ĩnare ĩ ñagõbosarone, “Cojorũ̶mu̶ ĩnare ñagõru̶cu̶ja yu̶ maji”, ĩre yiyuju Herodes.
12:21b.ACT.012.021 “To cõro ĩnare ñagõru̶cu̶ja yu̶” ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejaro, u̶ju̶ ñagũ̶ ĩ sãñase sudi quẽnase sãñañuju ĩ Herodes. To yicõari, rotigu̶ ĩ rujiri cũmuroju̶re ejarũjucõari, masare gotiyuju ĩ.
12:22b.ACT.012.022 Ĩ ñagõsere ajicõari, —Masu̶ me ñaami ãni. Dione ñaami —yiavasã variquẽnañujarã masa.
12:23b.ACT.012.023 To bajiro ĩna yiñarone, ángel Herodere rijaye ĩre cõañuju. To ĩ yijare, ĩ gu̶dajoaju̶re vãsia ĩna bajare, bajirocacoasuju Herodes. “To bajise yibesa mu̶a. Dios me ñaja yu̶. Dios sĩgũ̶rene rũ̶cu̶bu̶oya mu̶a” ĩ yibetijare, to bajiro bajiyuju ĩre.
12:24b.ACT.012.024 Herodes ĩ bajirocarirodore Jesús ĩ bajirere Dios oca gotisere ajicõari, jãjarãbu̶sa Jesúre ajitirũ̶nu̶rũtuasujarã ĩna.
12:25b.ACT.012.025 Bernabé, Saulo rãca Jerusalén vãme cu̶ti macanare gãjoa ĩnare ĩsigajanocõari, Antioqu'iaju̶ tudiasujarã ĩna. Gãji, Juan Marcos vãme cu̶tigu̶, ĩna rãca vasuju ĩ.
13
13:1b.ACT.013.001 To bajiri, Antioqu'ia vãme cu̶ti macaju̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãcana, ĩnare gotimasiorã, to yicõari, gãjerã Diore gotirẽtobosarã ñañujarã. Adocãrãcu̶ ñañujarã: Bernabé, Simón, Lucio, Cirene vãme cu̶ti macagu̶, Manaén, Saulo. Tocãrãcu̶ ñañujarã ĩna. Simónre, Ñigũ̶ ĩre yiyujarã gãjerã. Manaénju̶a, U̶ju̶ Herodes ñamasir'i rãcagu̶ ñaboayuju ĩ. Cojovata bu̶cu̶ariarã ñañujarã ĩna.
13:2b.ACT.013.002 To ñacõari, bare bamenane, Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶o ñañujarã ĩna. To yiñarãne, Esp'iritu Santo su̶orine ado bajiro yiyujarã ĩna, Bernabére, Saulore quẽne: —Gajeroju̶ mu̶a gotimasiocudirotire bojami Dios. To bajiri, ĩ bojarore bajirone yiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyujarã.
13:3b.ACT.013.003 To yicõari, quẽna Diore rũ̶cu̶bu̶orã bare bamenane, Diore ĩnare sẽnibosayujarã ĩna, Bernabére, Saulore. To yicõari, ĩna ru̶joari joere ĩna ãmori ñujeoyujarã, Bernabére, Saulore, “Dios ĩ bojarore bajirone gotimasiocudiya” yirã. To bajiro ĩnare yigajanocõari, ĩnare varotiyujarã ĩna.
13:4b.ACT.013.004 To bajiri Esp'iritu Santo ĩnare ĩ cõajare, vacoasujarã ĩna, Bernabé, Saulo, Seleucia vãme cu̶ti macaju̶re. Ti maca moa riaga tu̶ ñañuju ti. To bajiri, rojaeja, cũmua jairicaju̶ vasãja vacoasujarã ĩna, Chipre vãme cu̶tiyoaju̶ vana.
13:5b.ACT.013.005 Salamina vãme cu̶ti maca jetagare rocatuejayujarã ĩna. Ejacõari, tiyoa ñarimacarire jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviriju̶re Jesús bajirere Dios oca gotisere gotimasiocudiyujarã ĩna. Ĩna rãcagu̶, ĩnare ejarẽmogũ̶ ñañuju Juan vãme cu̶tigu̶.
13:6b.ACT.013.006 To bajiri goticudirã rĩne, Pafos vãme cu̶ti macaju̶re ejasujarã ĩna. Toju̶re sĩgũ̶ Barjesús vãme cu̶tigu̶re ĩre ĩabu̶jayujarã ĩna. Barjesús ti yijama, griego ocarema Elimas yiru̶aro yiyuju ti. Jud'io masu̶ ñañuju ĩaĩañamanire yigu̶. “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaja yu̶”, yisocagu̶ ñañuju ĩ. Ti macagu̶ u̶ju̶ju̶a, Sergio Paulo vãme cu̶tigu̶, quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari, quẽnaro masigũ̶ ñañuju. To bajigu̶ ñari, Jesús ĩ bajirere ĩna gotimasiosere ajiru̶, Bernabére, Saulore ĩnare jicõañuju ĩ. To ĩ yire ñajare, ĩre gotimasioñujarã ĩna. Ĩna gotimasio ñarone, —Ĩnare ajibesa —yiyuju Barjesúju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶romi” yigu̶.
13:9b.ACT.013.009 To ĩ yiboajaquẽne, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, Barjesúre ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Saulo, romano ocarema Pablo vãme cu̶tigu̶: —Vãtia u̶ju̶re bajiro socajaigu̶ ñaja mu̶. Jediro quẽnasere bu̶to tegu̶ ñaja mu̶. Dios oca quẽnaro riojo ti gotiboajaquẽne, “Tire ajibeticõaña. Socase ñaja”, masare yimavisiogu̶ ñaja mu̶.
13:11b.ACT.013.011 To bajiri yucu̶ne rojose mu̶ yise vaja rojose mu̶re cõaami Dios. Caje ĩabecu̶ne ñacõaru̶cu̶ja mu̶, Dios ĩ bojaro cõro —ĩre yigotiyuju Pablo, Barjesúre. To bajiro ĩ yirone, ĩabecu̶ ñacoasuju ĩ yuja. To bajiri, “Yu̶ ãmore ñiacõari yu̶re tũ̶ato” yigu̶, masare vare macaboayuju ĩ yuja.
13:12b.ACT.013.012 To ĩ bajisere ĩacõari, “Jesús ĩ bajirere gotimasiorã ñari, to bajiro yama” yitu̶oĩagũ̶ ñari, Jesús ĩ bajirere ajitirũ̶nu̶ñuju ti macana u̶ju̶.
13:13b.ACT.013.013 To bajiri Pablo rãcana, Pafos vãme cu̶ti macare ñariarã, cũmua jairica rãca vacoasujarã ĩna, Perge vãme cu̶ti macaju̶ vana. Panfilia sitaju̶re ñañuju Perge. Ti macaju̶ ĩna rãca ejacõari, Juanju̶ama, Jerusalénju̶ tudicoasuju.
13:14b.ACT.013.014 Perge maca ñariarã, Pisidia sita ñarimaca Antioqu'ia vãme cu̶ti macaju̶ vasujarã. Ti macaju̶ ejacõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaro, jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjasujarã ĩna.
13:15b.ACT.013.015 To bajiri Moisés ñamasir'i ĩ ucamasirere, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ucamasirere quẽne ĩagotiyuju gãji. To bajiro ĩ yiro bero, Pablo rãcanare sẽniĩañujarã ĩna, ti vi u̶jarã: —“Bu̶tobu̶sa Diore ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yirã, quẽnase oca yu̶are gotiya mu̶a —ĩnare yiyujarã ĩna.
13:16b.ACT.013.016 To bajiro ĩna yijare, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ ãmone ñumu̶oñuju Pablo, “Ñagõbesa mu̶a” yigu̶. To bajiro yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Yu̶re ajiya mu̶a, Israel ñamasir'i jãnerabatia, to yicõari, ñajediro Diore rũ̶cu̶bu̶orã quẽne:
13:17b.ACT.013.017 Dios, Israel ñamasir'i jãnerabatia ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶, Egipto sitaju̶ ĩna ñaro ĩnare bu̶ju̶rotimasiñuju ĩ. To yicõari, ĩ masise rãca yucú̶ manoju̶ ĩnare ũmato vamasiñuju ĩ.
13:18b.ACT.013.018 To bajiri, cuarenta ñaricũ̶mari yucú̶ manoju̶ ñarã ĩre ĩna rũ̶cu̶bu̶obetiboajaquẽne, ĩna rãca ñacõa ñarũgũñuju ĩ.
13:19b.ACT.013.019 Bero, ĩ su̶orine Canaán sita ñarimacarianare heteo masare, gergeseo masare, amorreo masare, cananeo masare, ferezeo masare, heveo masare, to yicõari jebuseo masare quẽne ĩnare sĩareacõari, ĩna ñaboaria macarire ñamasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna bajijama, “Yu̶ yarãju̶a, ti sitare ñaru̶arãma” Dios ĩ yimasire ñajare, to bajiro bajiyuma ĩna.
13:20b.ACT.013.020 To bajiri, Egipto sitaju̶re ĩna ñasu̶oriacũ̶ma, to yicõari Canaán sitaju̶are ĩna ñasu̶omasiriacũ̶ma rãca, cuatrocientos cincuenta ñaricũ̶mari tu̶samasiñuju ti. Bero, gãjerã masa rojose ĩnare ĩna yijare, ĩnare ũmato ñaronare cũmasiñuju Dios. Samuel vãme cu̶tigu̶re ĩre cũtu̶samasiñuju. Diore gotirẽtobosagu̶ ñamasiñuju ĩ.
13:21b.ACT.013.021 Samuel ĩ ñarirodore, “Gaje sitare u̶ju̶ ĩ ñarore bajiro yu̶a quẽne u̶ju̶ bojaja”, yimasiñujarã jud'io masa. To ĩna yijare, ĩna u̶ju̶ ñarocu̶re cũmasiñuju Dios. Ĩ cũsu̶omasir'i ñamasiñuju Cis macu̶, Saúl vãme cu̶tigu̶. Benjam'in ñamasir'i jãnami ñamasiñuju ĩ. Cuarenta ñaricũ̶mari rotimasiñuju Saúl.
13:22b.ACT.013.022 Rojose ĩ yisere ĩavariquẽnabeticõari, Isa'i ñamasir'i macu̶ David vãme cu̶tigu̶ju̶are u̶ju̶ ñarotimasiñuju Dios. “Ñajediro yiru̶cu̶mi”, yiĩamasiñuju Dios, David ñamasir'ire.
13:23b.ACT.013.023 To bajiri, “David jãnamire, Israel ñamasir'i jãnerabatia rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yigotiriarore bajirone Jesúre ĩre cõañumi.
13:24b.ACT.013.024 Israel ñamasir'i jãnerabatiare Jesús ĩ gotimasioroto rĩjoroju̶ne, ĩna jedirore ado bajiro ĩnare gotimasiorũgũñuju Juan vãme cu̶tigu̶: “Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiritiya mu̶a. Tu̶oĩasu̶tiriticõari, ‘Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Diorãca quẽnaro ñaru̶arãja yu̶a’ yirã, oco rãca yu̶re bautizarotiya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere mu̶are masirioru̶cu̶mi Dios”, ĩnare yigotimasiorũgũñuju ĩ.
13:25b.ACT.013.025 To bajiro ĩ yigotimasiorũgũrere ĩ gotigajanoroto rĩjoro, ado bajiro ĩnare gotiyuju: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñaja yu̶. Yu̶ bero ejaru̶cu̶mi ĩma. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugũ̶ masu ĩ ñajare”, masare yigotiyuju Juan —yiyuju Pablo. To yicõa, quẽna tudigotiyuju:
13:26b.ACT.013.026 —Abraham ñamasir'i jãnerabatiare to yicõari, ñajediro Diore rũ̶cu̶bu̶orãre quẽne rojose mani tãmu̶oborotire manire ĩ yirẽtobosaru̶ase quetire manire cõañumi Dios.
13:27b.ACT.013.027 Jerusalén macana, to yicõari, ĩna u̶jarã quẽne, “Ãnine ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, mani yurũgũgũ̶”, Jesúre ĩre yimasibesujarã ĩna. Tocãrãca semana u̶su̶sãjariarũ̶mu̶rire Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasirere ĩagotirã ñaboarine riojo tu̶oĩamasibesujarã. “Dios ĩ cõagũ̶ me ñaami” yirã, Jesúre ĩre sĩarotiyujarã ĩna, “To bajiro bajiru̶aroja” Dios ĩ yimasiriarore bajirone yirã.
13:28b.ACT.013.028 Diseju̶a rojose Jesús ĩ yise ti maniboajaquẽne, “Ĩre sĩarotiya”, Pilatore ĩre yiyujarã ĩna.
13:29b.ACT.013.029 “To bajiro yiru̶arãma ĩna” Dios ĩ yiriarore bajirone ti bajiro bero, Jesúre yucú̶tẽroju̶ tuyagu̶re ĩ ruju̶rire ãmirujiocõari, masa yujeriavi gũ̶taviju̶ ĩre cũñujarã ĩna.
13:30b.ACT.013.030 Ĩre ĩna sĩaboajaquẽne, ĩre catiocõañuju Dios quẽna.
13:31b.ACT.013.031 Ĩ sĩaecoroto rĩjoro, Galilea sitaju̶ ĩ rãca vadicõari Jerusalénju̶ ejariarãre tudicaticõari cojorũ̶mu̶ me ĩnare ruyuaĩoñuju Jesús. To bajiri, ĩ bajirere gotirũgũama ĩna, ĩre ĩariarã ñari.
13:32b.ACT.013.032 To bajiri, quẽnase quetire mu̶are gotiaja: Tirũ̶mu̶ju̶ mani ñicu̶are jud'io masare, “Quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja” ĩ yimasiriarore bajirone yiyumi Dios. Manire, ĩna jãnerabatiare, to yicõari ñajedirore quẽne yibosagu̶, Jesús ĩ rijacoaboajaquẽne, ĩre catioyumi Dios. Ado bajiro gotiaja ti, Dios ĩ goti rĩjoro cu̶tire, Salmo segundo ucare: “Yu̶ macu̶ ñaja mu̶. Adirũ̶mu̶ yu̶re bajirone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶ yuja”, yimasiñuju Dios, Jesúre ĩre ĩ gotirotire yigu̶.
13:34b.ACT.013.034 “Jesúre ĩ catioro bero, tudirijabetiru̶cu̶mi” yigu̶, quẽna gajeju̶ ado bajiro yimasiñumi Dios: “Davidre yu̶ goti rĩjoro cu̶ticatore bajirone quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶ yuja”, yimasiñumi Dios.
13:35b.ACT.013.035 Quẽna gajeju̶ ado bajiro gotiaja ti: “Mu̶ bojasere yigu̶re, ‘Ĩ rijato bero, boayayiromi’ yigu̶, ĩre tudicatioru̶cu̶ja mu̶”, yaja ti.
13:36b.ACT.013.036 To bajiro ti yijama, David ñamasir'i ĩ bajiroti mere gotiyuja. Dios ĩ bojasere yigu̶ ñamasiñuju David. To bajiro yigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, ĩ bajirocaro bero gũ̶taviju̶, ĩ ñicu̶are ĩna yujeriaviju̶re ĩ ruju̶rire yujemasiñujarã masa. Ĩre ĩna yujero bero, ĩ ruju̶ri ñaboare boayayicoariaroja ti.
13:37b.ACT.013.037 To bajiboarine Jesúju̶ama, rijacoaboarine, Dios ĩre ĩ catiojare, ĩ ruju̶ri boayayibesuju.
13:38b.ACT.013.038 To bajiri, ado bajiro tu̶oĩaña mu̶a: “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶dijeoroti ñaja manire”, yimasicaju̶ mani. “Ñajedirore mani cu̶dijeojama, ‘Quẽnarã ñaama’ Dios ĩ yiĩarã ñari, mani rijato beroju̶ ĩ tu̶ju̶ ñaru̶arãja”, yicaju̶ mani. To bajiboarine, “Cu̶dijeogu̶ magũ̶mi”, yicoadicaju̶ mani. Yucu̶rema ado bajiroju̶a bajiaja yuja: Jesúre mani ajitirũ̶nu̶jama, rojose mani yisere masiriocõari, Jesús manire ĩ rijabosare su̶orine, “Ñie rojose mana ñaama”, manire yiĩagũ̶mi Dios.
13:40b.ACT.013.040 Dios ocare ajiterã, ĩna bajirotire ucamasiñuma Diore gotirẽtobosariarã. Ado bajiro ĩre ucabosamasiñuma: “Yu̶ ocare ajiterã, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩorotire, ‘Bajibetiru̶aroja’ mu̶a yiboasere ĩau̶cacõari, bajireacoaru̶arãja mu̶a”, yiucamasiñuma Diore gotirẽtobosariarã. To bajiri, “Ĩna bajirotire bajiro bajiru̶abeaja yu̶a” yitu̶oĩacõari, mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro ajiya mu̶a —ĩnare yigotiyuju Pablo.
13:42b.ACT.013.042 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, Pablo, Bernabé rãca ĩna budiatone, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩna, Dios ocare ĩna buerivi ñarã: —Gaje semana u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro yu̶are gotimasiorẽmorã vaba quẽna —ĩnare yiyujarã ĩna.
13:43b.ACT.013.043 Jud'io masa, to yicõari gãjerã Diore rũ̶cu̶bu̶orã quẽne, Pablo, Bernabé rãca budicõari, ĩnare su̶yasujarã ĩna. To ĩna bajirone, —“Manire maigũ̶ ñari, Jesús ĩ rijabosare su̶orine manire ĩavariquẽnaami Dios”, yicõa ñarũgũña mu̶a —ĩnare yiyujarã ĩna, Pablo, Bernabé rãca.
13:44b.ACT.013.044 To bajiri, gaje semana u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro ti macana, jãjarã rẽjañujarã ĩna, Jesús ĩ bajirere Dios oca gotisere ajirã.
13:45b.ACT.013.045 Jãjarã ĩna rẽjasere ĩacõari, bu̶to jũnisiniñujarã jud'io masa. To bajicõari, “Socu̶ yaja mu̶”, Pablore ĩre yitud'iyujarã ĩna.
13:46b.ACT.013.046 To ĩna yiboajaquẽne, bojonemenane, ado bajiro gotiyujarã Pablo, Bernabé rãca: —Dios oca, jud'io masare gotimasiosu̶ore ñaja ti. To bajiboarine, tire ajiteaja mu̶a. To bajiro yirã ñari, “Mani rijato beroju̶ tudicatibetiru̶arãja mani” yirãre bajiro yaja mu̶a. To bajiri Dios ocare ajiterã mu̶a ñajare, gãjerã masare ĩnare gotimasiorũtuana yaja yu̶a yuja.
13:47b.ACT.013.047 Ado bajiro yu̶are rotiyumi Dios: “Yu̶ ocare mu̶a gotimasiose su̶ori yu̶re masiru̶arãma jud'io masa me ñarã. ‘Adi macaru̶cu̶roana ñajediro, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yu̶ yirẽtobosarotire sẽnirãjaro’ yigu̶, mu̶are cõagũ̶ yaja yu̶”, yu̶are yiyumi Dios —ĩnare yigotiyujarã Pablo, Bernabé rãca, jud'io masare.
13:48b.ACT.013.048 To ĩna yisere ajicõari, “Quẽnaro masu yigu̶ ñaami Dios”, yivariquẽnañujarã jud'io masa meju̶a. To bajicõari, “Ĩna rijato beroju̶, quẽna tudirijabetiru̶arãma” Dios ĩ yimasiriarã, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna.
13:49b.ACT.013.049 To bajiri, Pablo, Bernabé rãca, mani u̶ju̶ ĩ bajirere ĩna gotisere ti macana, to yicõari ti maca tu̶ana quẽne ajijediyujarã ĩna.
13:50b.ACT.013.050 Ĩna gotisere ĩna ajijedicoaboajaquẽne, Pablore, Bernabére gotiyiroyujarã ĩna, jud'io masa, gajeyeũni jairã rõmiri Diore rũ̶cu̶bu̶orãre, to yicõari ti macana ñamasurãre quẽne. To bajiro ĩna yijare, jũnisinicõari, Pablo, Bernabére varotiyujarã ĩna.
13:51b.ACT.013.051 To bajiro ĩna yijare, ti macaye sitare ĩna gu̶bo sudi tuyasere varerea, vacoasuju Pablo, Bernabé rãca. To bajiro ĩna yijama, “Yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yirã yiyujarã ĩna. To yicõari, Iconio vãme cu̶ti macaju̶ vacoasujarã ĩna.
13:52b.ACT.013.052 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, ĩna gotimasiore su̶orine Jesúre ajitirũ̶nu̶rãma, bu̶to variquẽnañujarã ĩna. To bajicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, cojo vãme ru̶yabeto Dios ĩ bojarore bajirone yirũgũñujarã ĩna.
14
14:1b.ACT.014.001 Iconio macaju̶ ejacõari, jud'io masa Dios ocare ĩna buerivire sãjasujarã Pablo, Bernabé rãca. Sãjaejacõari, quẽnaro ĩna gotimasiojare, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna, jãjarã jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne.
14:2b.ACT.014.002 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, jud'io masa, Pablo, Bernabé rãca ĩna gotiboasere ajimenama, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã socarã ñaama”, jud'io masa me ñarãre ĩnare yigotiyujarã ĩna. To ĩna yijare, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩateyujarã ĩna.
14:3b.ACT.014.003 Ti macaju̶re yoaro ñacõañujarã Pablo, Bernabé rãca. “Mani u̶ju̶ ĩ bajirere mani gotirotire manire ejarẽmoru̶cu̶mi” yitu̶oĩarã ñari, “Ĩ rijabosare su̶orine manire ĩavariquẽnaami Dios” yire quetire ĩnare gotirũgũñujarã ĩna. To yicõari, Jesús quẽnaro ĩnare ĩ ejarẽmojare, ĩaĩañamanire yiĩorũgũñujarã ĩna.
14:4b.ACT.014.004 To bajiro ĩna yiñaboajaquẽne, ti macana ricatiri rĩne tu̶oĩañujarã ĩna: Sĩgũ̶ri Pablo mesa ĩna gotisere ajitirũ̶nu̶ñujarã. Gãjerãma, ĩnare ĩaterã, jud'io masa rãcana ñañujarã.
14:5b.ACT.014.005 To bajiri, jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne, “Gũ̶tane Pablore, Bernabére reasĩato mani”, gãmerã yiyujarã, ĩna u̶jarã rãca.
14:6b.ACT.014.006 To ĩna yiru̶ase quetire ajicõari, Licaonia sitaju̶ rudicoasujarã Pablo mesa. Ti sitaju̶ ejacõari, Listra vãme cu̶ti maca, Derbe vãme cu̶ti macare, to yicõari, ti macari tu̶rire quẽne Jesús ĩ bajirere goticudiyujarã ĩna.
14:8b.ACT.014.008 Listra macare ñañuju sĩgũ̶ rẽmoju̶ne ruyuagu̶ju̶ne micar'i. To bajiri, no yivamasibecu̶ ñañuju. Pablo ĩ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rujiyuju ĩ.
14:9b.ACT.014.009 Ĩre ĩ ajitirũ̶nu̶sere, to yicõari, “Jesús, yu̶re catioru̶cu̶mi” ĩ yitu̶oĩasere ĩre ĩamasicõañuju Pablo.
14:10b.ACT.014.010 To yicõari, oca tutuase rãca ado bajiro ĩre yiyuju: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña —ĩre yiyuju Pablo. To ĩ yirone, jativũ̶mu̶rũ̶gũ̶coasuju. To bajiri quẽnaro vamasigũ̶ ñañuju.
14:11b.ACT.014.011 To bajiro Pablo ĩ yisere ĩacõari, ado bajiro avasãñujarã, ĩna oca, Licaonia oca rãca: —Masa ĩna rũ̶cu̶bu̶orã õ vecana, manire bajirone ruju̶ cu̶ticõari, adoju̶re rujiayuma —yiavasãñujarã ĩna.
14:12b.ACT.014.012 To yicõari Bernabére, “Zeus” ĩre yiyujarã ĩna. Pabloju̶arema, “Hermes” ĩre yiyujarã ĩna, “Zeure ñagõbosagu̶ ñaami” yirã.
14:13b.ACT.014.013 Ti maca tu̶ju̶re Zeure yirũ̶cu̶bu̶oriavi ñañuju. Ti viju̶re pai ĩ yirore bajiro yigu̶ ñañuju, “Zeure rũ̶cu̶bu̶oto mani” masare ũmato yigu̶. “Pablo, to yicõari Bernabére ĩnare rũ̶cu̶bu̶oto mani” yigu̶, ta vecu̶a, gore quẽne juaáyuju ĩ. “Pablo mesare rũ̶cu̶bu̶oto mani” yigu̶, vaibu̶cu̶rã sĩacõari, masare ũmato soeru̶ yiboayuju.
14:14b.ACT.014.014 Ĩ ũmato yigu̶adire ĩamasicõari, “Ti ũnire yu̶are yirũ̶cu̶bu̶obetiroti ñaja” yirã, ĩna sudire tũ̶avoyujarã. To yicõari, masa ĩna ñaro ũmaejacõari, oca tutuase rãca ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —¿No yirã to bajise yati mu̶a? Yu̶a quẽne masane ñaja yu̶a. Mu̶are bajirãne ñaja. To mu̶a yise ũnirene, “Yitu̶jato ĩna” yirã, mu̶are gotirã vabu̶ yu̶a. To bajiro yu̶are mu̶a yiboase, vaja maja. Tire yitu̶jacõari, Dios catimu̶orũ̶gõgũ̶ju̶are yirũ̶cu̶bu̶oya mu̶a. Ĩ ñaami ũ̶mu̶agaserore, sitare, ocore, ñajediro rujeor'i.
14:16b.ACT.014.016 Tirũ̶mu̶ju̶rema masa no bojarãrene ĩna rũ̶cu̶bu̶osere, bojabecu̶ ñaboarine, “Tone yicõato”, ĩnare yimasiñuju Dios.
14:17b.ACT.014.017 “Tone yicõato” yigu̶ ñaboarine, quẽnaro ĩnare yicoadimasiñumi Dios, “ ‘Quẽnagũ̶ ñaami’ yimasiato ĩna” yigu̶. Ĩne ñaami oco quedisere, rica cu̶tire quẽne mu̶are cõarũgũgũ̶ma, “Rodori rica cu̶tiato” yigu̶. Ĩne ñaami barere mu̶are cõarũgũgũ̶ma. Mu̶are quẽnaro ĩ yise ñajare, variquẽnaja mu̶a —ĩnare yigotiyujarã Pablo, Bernabé rãca.
14:18b.ACT.014.018 To bajiro ĩnare ĩna yigotiboajaquẽne, “Pablo, Bernabére ĩnare rũ̶cu̶bu̶orã vaibu̶cu̶rã sĩaĩsito mani”, yitu̶oĩacõañujarã ĩna.
14:19b.ACT.014.019 To bajiro ĩna yiñarone, jud'io masa, Antioqu'ia macana, to yicõari, Iconio macana quẽne ejayujarã ĩna. Ejacõari, Pablore, Bernabére ĩnare gotiyujarã ĩna, ti macanare. To bajiro ĩna yijare, gũ̶ta rãca Pablore ĩre reayujarã, ĩre sĩaru̶arã. To bajiro ĩre yicõari, “Jẽre rijacoajami” yirã, ti maca tu̶saroju̶ ĩre vejavacõari, ĩre rocacõañujarã ĩna.
14:20b.ACT.014.020 To bajiro ĩna yirocar'ire ĩre ejayujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To ĩna ejarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶, ti macaju̶ane jiacoasuju Pablo quẽna. Gajerũ̶mu̶ Derbe vãme cu̶ti macaju̶a vacoasuju Pablo, Bernabé rãca.
14:21b.ACT.014.021 Ti macaju̶re ejacõari, toanare Jesús ĩ bajirere ĩnare gotimasioñujarã. Tire ajicõari, jãjarã ñañujarã Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶orã. Ĩnare gotimasio gajanocõari, Listra macaju̶ vasujarã ĩna quẽna. Listra macare eja, ĩna rãca bajiña, Iconio macaju̶a vacoasujarã ĩna. Ti macare eja, ĩna rãca bajiña, Pisidia sita ñarimacaju̶a Antioqu'iaju̶ vacoasujarã ĩna.
14:22b.ACT.014.022 To ĩna bajicudiriaroriju̶ ñariarãre Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Jesúre ajitirũ̶nu̶rã mani ñajare, rojose manire yirũgũama masa. To bajiro manire ĩna yiboajaquẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶cõa ñaru̶arãja mani, “Ĩ yarã ñari, ĩ tu̶ju̶ ejarona ñaja mani” yirã —ĩnare yiyujarã ĩna.
14:23b.ACT.014.023 To yicõari, ĩnare ũmato ñaronare bu̶cu̶rãre ĩnare beseyujarã. To yicõari, bare bamenane ado bajiro Diore mani u̶ju̶re ĩnare sẽnibosayujarã ĩna: “Ado ñarã mu̶ yarã ĩna ñajare, quẽnaro ĩnare yirẽmoña, mu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶cõa ñarotire yigu̶”, ĩnare yisẽnibosayujarã ĩna. Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñarimacarine ejacõari, to bajiro rĩne yicõañujarã, Diore ĩnare sẽnibosarã.
14:24b.ACT.014.024 Pisidia sita ñarimacari ñariarã, Panfilia sitare ñarimacare, Perge vãme cu̶ti macare ejayujarã. Ti macaju̶ ejacõari, Jesús ĩ bajirere ĩnare gotimasioñujarã ĩna. To yigajanocõari, Atalia vãme cu̶ti macaju̶ vacoasujarã ĩna.
14:26b.ACT.014.026 Ti macaju̶ ejacõari, cũmuane vacoasujarã, Antioqu'ia macaju̶ tudiana, “Quẽnaro ĩnare ejarẽmoato” yirã, Diore ĩnare sẽnibosariarã ĩna ñaroju̶. Ĩna goticudiroticõariarore bajirone yijeocõariarã ñari, Antioqu'iaju̶re tudiejayujarã ĩna, Pablo mesa.
14:27b.ACT.014.027 Ti macaju̶re tudiejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre rẽocõari ĩna bajicudirere, Dios ĩnare ĩ yirẽmorere, to yicõari, jud'io masa me ñaboarine Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶rere quẽne ĩnare gotiyujarã ĩna.
14:28b.ACT.014.028 Tone yoaro ñacõañujarã, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã rãca.
15
15:1b.ACT.015.001 Tirodore, sĩgũ̶ri Judea sitana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Antioqu'ia macaju̶re vasujarã. To ejacõari toanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare gotimasioñujarã. Ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Moisés ñamasir'ire circuncisión yirere Dios ĩ roticũmasirere, mu̶a yibetijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a varotire mu̶are yirẽtobosabetiru̶cu̶mi Jesús —ĩnare yigotiyujarã ĩna, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre.
15:2b.ACT.015.002 Pablo, Bernabé rãca, to bajiro ĩna yisere ajicõari, bu̶to ĩnare jũnisiniñujarã ĩna. To bajiri, “To bajirone bajiroja” ĩna gãmerã yimasibetijare, Jerusalénju̶ Pablore, Bernabére, to yicõari, gãjerã ĩna rãcanare quẽne ĩnare cõañujarã Antioqu'iana. “Jerusalén macanare Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarãre, to yicõari, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ũmato ñarãre quẽne, circuncisión yirere ĩnare sẽniĩaaya mu̶a”, ĩnare yicõañujarã ĩna.
15:3b.ACT.015.003 To ĩna yicõariarã, Fenicia sitare, Samaria sitare quẽne ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro ĩnare gotibatoyujarã ĩna: —Jud'io masa me ñaboarine, yu̶a gotimasiosere ajicõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶oboarere rũ̶cu̶bu̶otu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶cama —ĩnare yigotibatoyujarã ĩna. Tire ajicõari, bu̶to variquẽnañujarã ĩna.
15:4b.ACT.015.004 Jerusalénju̶ Pablo, Bernabé rãca ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare bocaãmiñujarã Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, to yicõari, ĩnare ũmato ñarã quẽne. To bajicõari, Dios su̶orine jediro ĩna yirere ĩnare gotiyujarã ĩna, Pablo, Bernabé rãca.
15:5b.ACT.015.005 To bajiro ĩna yisere ajicõari, fariseo masa, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro yiyujarã ĩna: —Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre jud'io masa me ñarãre quẽne, ĩnare circuncisión yiroti ñaja ti. Moisére Dios ĩ yiroticũmasiriarore bajirone yiroti ñaja ĩnare quẽne —yiyujarã ĩna.
15:6b.ACT.015.006 To bajiro ĩna yijare, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã, rẽjañujarã ĩna, to ĩna yisere gãmerã ñagõrẽtobudiru̶arã.
15:7b.ACT.015.007 Yoaro gãmerã ñagõñañujarã ĩna. To ĩna bajiñarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro: —Yu̶ yarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, yu̶re ajiya. Tirũ̶mu̶ju̶ mu̶a rãcagu̶re yu̶re besecõari, jud'io masa me ñarãre Jesús ĩ bajicatire yu̶ gotirotire yigu̶, yu̶re cõacami Dios, “Tire ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶. Tire masiaja mu̶a.
15:8b.ACT.015.008 Masa ĩna tu̶oĩasere masigũ̶ ñari, jud'io masa me ñarãre quẽne Esp'iritu Santore ĩnare cõacami Dios, manire ĩ cõacatore bajirone. To bajiro ĩnare ĩ yicati ñajare, “Ĩnare quẽne ĩavariquẽnaami Dios”, yimasiaja mani.
15:9b.ACT.015.009 “Jud'io masa me ĩna ñajare, rojose ĩna yisere ĩnare masiriobetiru̶cu̶ja”, yibesumi Dios. Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶su̶orijau̶ne, rojose ĩna yisere masiriocõari, Jesús ĩ rijabosare su̶orine “Ñie rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩañumi Dios.
15:10b.ACT.015.010 To bajiro ĩnare ĩ yire ti ñaboajaquẽne, “Mu̶are ru̶yaja. Dios mu̶are ĩ ĩavariquẽnase mu̶a bojajama, ado bajiro yiroti ñaja”, ĩnare yaja mu̶a, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre. To bajiro ĩnare mu̶a yijama, Jesús ĩ rijabosare su̶orine quẽnaro Dios manire ĩ yisere ajimenare bajiro yirã yaja mu̶a. Circuncisión ĩnare mu̶a yirotijama, Dios ĩ rotimasire ñaro cõrone cu̶diroti ñaroja ĩnare. Rẽmoju̶ne mani ñicu̶a quẽne yijeobeticoadimasiñuma. Mani quẽne, tire cu̶dijeobeticaju̶ mani.
15:11b.ACT.015.011 Ado bajiroju̶a tu̶oĩaroti ñaja manire: “Tire mani cu̶dise su̶ori me, rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosagu̶, Jesucristo manire rijabosayumi”, yiroti ñaja manire. To bajirone bajiaja jud'io masa me ñarãre quẽne —ĩnare yigotiyuju Pedro.
15:12b.ACT.015.012 To bajiro Pedro ĩ yisere ajicõari, ñagõbesujarã ĩna yuja. To ĩna bajirone, Dios ĩ masise su̶orine ĩaĩañamanire jud'io masa me ñarãre ĩna yiĩorere ĩnare gotiyujarã Pablo, Bernabé rãca.
15:13b.ACT.015.013 To bajiro ĩna yigajanoro bero, ado bajiro yiyuju Santiago vãme cu̶tigu̶: —Yu̶ yarã, yu̶re ajiya.
15:14b.ACT.015.014 Jud'io masa me ñarã ĩna bajirere manire gotigajanoami Simón. Ĩ gotisere ajicõari, “Jud'io masa me ñarãre quẽne ĩnare besecõari, ‘Yu̶ rĩa ñaama ĩna’ yiĩavariquẽnañumi Dios”, yimasiaja mani.
15:15b.ACT.015.015 Ti bajirotire tu̶oĩacõari ado bajiro ucamasiñujarã Diore gotirẽtobosamasiriarã:
15:16b.ACT.015.016 “ ‘Adirũ̶mu̶ri ñarã, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnerabatia, u̶jarã me ñaama ĩna. To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, beroju̶ mu̶a jud'io masare ĩamaicõari, David jãnamire, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, ĩre yicõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩ rotisu̶orone, jud'io masa me ñarã quẽne yu̶ rĩa ñaru̶arãma. To bajiro ĩna bajirotire yigu̶, ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶’ yami Dios”, yiucamasiñujarã ĩna, mani u̶ju̶re Jesúre Dios ĩ cõarotire yirã —yigotiyuju Santiago.
15:19b.ACT.015.019 —To bajiri, ado bajiro tu̶oĩaja yu̶: Jud'io masa me ñaboarine, ĩna rũ̶cu̶bu̶orere rũ̶cu̶bu̶o tu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre jairo ĩnare rotibetiroti ñaja.
15:20b.ACT.015.020 Tirũ̶mu̶ju̶ne u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere gotimasiocoayuma ĩna, tocãrãca macarine. To bajiri ñamasuse rĩne ado bajiro ĩnare yiucacõato mani: “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna yirũ̶cu̶bu̶orã tu̶ju̶re vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, mojoroaca ĩna tu̶ju̶ cũrãma. Tire babesa, ĩnare yiucacõato mani. To yicõari, manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa, ĩnare yiucacõato mani. Vaibu̶cu̶rã sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa. Ĩna ri'ire quẽne idibesa, ĩnare yiucacõato mani —ĩnare yiyuju Santiago.
15:22b.ACT.015.022 To bajiro ĩ yisere ajivariquẽnacõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩnare ũmato ñarã quẽne, “Pablo, Bernabé rãca Antioqu'iaju̶ mani cõaronare beseto mani”, yiyujarã ĩna. To bajiri, Judas, Barsabás ĩna yigu̶, to yicõari Silas vãme cu̶tigu̶ ñañujarã ĩna. Jesúre ajitirũ̶nu̶rã vatoaju̶re ñamasurã ñañujarã ĩna.
15:23b.ACT.015.023 To bajiri, Pablo, Bernabé rãcare ĩnare cõañujarã ĩna. Ado bajise queti ĩna rãca ucacõañujarã ĩna: “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, ĩnare ũmato ñarã to yicõari, Jesús ĩ gotiroticõasu̶ocana quẽne, mu̶a yarã ñaja yu̶a, mu̶a quẽne Jesúre ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare. To bajiri mu̶are, jud'io masa me ñarãre, Antioqu'ia macanare, Siria sitanare, to yicõari Cilicia sitanare quẽne mu̶are quẽnaroticõaja yu̶a. Cojo masare bajiro bajirã ñari, Jesús bederã rĩne ñaja mani.
15:24b.ACT.015.024 Ado yu̶a rãcana sĩgũ̶ri, ĩnare yu̶a cõabetiboajaquẽne, mu̶a ñaroju̶re vacõari mu̶are ĩna gotimavisiocudise quetire ajibu̶ yu̶a.
15:25b.ACT.015.025 To bajiri, ‘Ĩnare ucacõato mani, tire ĩnare gotiquẽnorã. To yicõari, ado mani rãcanare “Ĩnare ĩarã vajaro” yirã, Pablo, Bernabé rãca ĩnare cõato mani’ yitu̶oĩaja yu̶a. Pablo, Bernabé, yu̶a ĩamairã ñaama ĩna.
15:26b.ACT.015.026 Ĩnare ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, Jesús mani u̶ju̶ ĩ bojasere yicõa ñañuma ĩna, toju̶ ĩna gotimasiocudijaquẽne.
15:27b.ACT.015.027 To bajiri Judare, Silare, mu̶are cõaja yu̶a, Pablo, Bernabé rãca. Toju̶ ejacõari, mu̶are yu̶a ucacõasere quẽnaro mu̶are gotiquẽnoru̶arãma ĩna.
15:28b.ACT.015.028 Esp'iritu Santo yu̶are ĩ tu̶oĩaejarẽmose rãca, ñamasuse rĩne mu̶are yiroticõaja yu̶a:
15:29b.ACT.015.029 ‘Ado bajirã ñarãma’ ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶orã tu̶ju̶re vaibu̶cu̶re sĩacõari, mojoroaca ĩna tu̶ju̶ cũrãma. Tire babesa mu̶a. To yicõari, vaibu̶cu̶rã mu̶a sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa. Ĩna ri'ire quẽne idibesa. To yicõari, manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Adire mu̶a yijama, quẽnase yirã ñaru̶arãja mu̶a. Mu̶are quẽnarotiaja yu̶a”, ĩnare yiucacõañujarã ĩna, Antioqu'ianare, jud'io masa me ñarãre.
15:30b.ACT.015.030 To bajiri, Antioqu'ia macaju̶ ĩna varotirã, ĩnare vare goti, vacoasujarã ĩna. To ejacõari Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare rẽocõari, gotiquẽnorã ĩna ucacõarere ĩnare ĩsiñujarã ĩna.
15:31b.ACT.015.031 Tire ĩacõari, bu̶to variquẽnañujarã ĩna, tu̶oĩasu̶tiritiñaboariarã.
15:32b.ACT.015.032 Judas, Silas quẽne, Diore gotirẽtobosarimasa ñañujarã ĩna. To bajiri toanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre Jesús ocare quẽnaro gotimasioñujarã. Tire ajicõari, bu̶tobu̶sa ajivariquẽnañujarã ĩna.
15:33b.ACT.015.033 Ĩna rãca yoaro ĩna bajiñaro bero, ĩnare queti cõariarã tu̶ju̶ tudiana, ĩnare ĩna vare gotirone, —Quẽnaro tudiasa mu̶a —ĩnare yitu̶ocõañujarã ĩna.
15:34b.ACT.015.034 To ĩna bajirone, —Adone tujagu̶ yaja yu̶ —yitujacõañuju Silama.
15:35b.ACT.015.035 Pablo, Bernabé quẽne, Antioqu'iaju̶re tujayujarã ĩna. To ñacõari, gãjerã jãjarã rãca Jesús ĩ bajirere masare gotimasiocõa ñarũgũñujarã ĩna.
15:36b.ACT.015.036 Antioqu'iaju̶ yoaro bajiñaboana, —Ita. Quẽna ĩnare tudiĩacudito, Jesús ĩ bajirere mani goticudicati macarire, “¿Mani goticudicatore bajirone ajitirũ̶nu̶cõa ñati?” yirã —ĩre yiyuju Pablo, Bernabére.
15:37b.ACT.015.037 To bajiri, Juan Marcos vãme cu̶tigu̶re ĩre jiaru̶aboayuju Bernabéju̶ama.
15:38b.ACT.015.038 Ĩre ĩ jiaru̶aboajaquẽne, bojabesuju Pabloju̶ama, Panfilia macaju̶ Jesús ĩ bajirere ĩna gotimasiocudirore ĩnare ĩ tudiveore ti ñajare.
15:39b.ACT.015.039 To bajiri sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩamasibetica yirã, gãmerã cãmotadicõañujarã ĩna. Bernabéju̶ama, Chipre vãme cu̶tiyoaju̶ Juan Marcore ĩre ũmato vasuju.
15:40b.ACT.015.040 To ĩ bajiro bero, Pabloju̶ama, Silare ĩre jiyuju. Ĩna varoto rĩjoro, toana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã Diore ĩnare sẽnibosayujarã, Pablore, Silare quẽne, “Ĩna goticudiro ĩnare ejarẽmoato Dios” yirã. To bajiro ĩna yiro bero, vacoasujarã ĩna.
15:41b.ACT.015.041 To bajivana, Siria sitare, Cilicia sitare quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare gotimasiocudirũgũñujarã ĩna, “Bu̶tobu̶sa ajivariquẽnato ĩna” yirã.
16
16:1b.ACT.016.001 To bajivana, Derbe vãme cu̶ti macare, to yicõari Listra vãme cu̶ti macaju̶re quẽne ejayujarã Pablo mesa. Ti macaju̶re Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶re, Timoteo vãme cu̶tigu̶re ĩre bu̶jayujarã ĩna. Jesúre ajitirũ̶nu̶gõ jud'io maso macu̶ ñañuju ĩ. Ĩ jacu̶ma, griego masu̶ ñañuju.
16:2b.ACT.016.002 Listra macana, Iconio macana quẽne, “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, ĩnare yigotiyujarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Timoteore.
16:3b.ACT.016.003 “Ĩ jacu̶ griego masu̶ ñacami”, yimasijedicõañujarã ti macariana. To bajiri ĩ rãca Timoteo ĩ vacudirotire bojagu̶ ñari, “Jud'io masa adi macariana, ‘Circuncisión yiyamagũ̶ ñagũ̶mi Timoteo’ yiĩateroma” yimasigũ̶ ñari, “Circuncisión yirotiya”, yiyuju Pablo.
16:4b.ACT.016.004 To bajiro yicõa, vacoasujarã ĩna, Timoteo rãca. Ĩna ejarimacari ñaro cõrone Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro ĩnare gotirũgũñujarã ĩna: —Jerusalén macana Jesús ĩ gotiroticõasu̶oriarã, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ũmato ñarã quẽne, “Adi vãmere yibetiroti ñaja” ĩna yirere —ĩnare gotirũgũñujarã.
16:5b.ACT.016.005 To bajiro ĩna yigotirũgũsere ajivariquẽnañujarã ĩna, ti macariana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajicõari, jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna.
16:6b.ACT.016.006 Asia sitaju̶re Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere ĩnare gotirotibesuju Esp'iritu Santo. To bajiri toju̶re vamenane, Frigia, Galacia, to yicõari, Misia sita ñarimacarianare quẽne ĩnare gotimasiocudiyujarã ĩna.
16:7b.ACT.016.007 Misia sita tu̶sariju̶ ejacõari, Bitinia sitaju̶re varu̶aboayujarã ĩna. Ĩnare varotibesuju Esp'iritu Santo.
16:8b.ACT.016.008 To bajiri, Misia sitare varũtu vanane, ti sita ñarimaca Troas vãme cu̶ti macaju̶ ejayuma ĩna.
16:9b.ACT.016.009 Ti macaju̶re Pablo ĩ ejarãioati ñamire, Macedonia sitagu̶ ĩre ruyuaĩoñuju. Ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Vayá. Yu̶are ejarẽmogu̶aya —ĩre yijiyuju.
16:10b.ACT.016.010 Ĩre ĩ ruyuaĩojare, —Macedonia sitaju̶ vajaro. Toju̶re Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere mani gotirotire yigu̶, ĩre ruyuaĩorotiyumi Dios —yitu̶oĩacaju̶ yu̶a. To yirã ñari, yu̶a gajeyeũnire quẽnosãcaju̶ yu̶a, Macedoniaju̶ varu̶arã.
16:11b.ACT.016.011 To bajiri, Troas maca ñariarã, cũmuane vacõari, Samotracia vãme cu̶tiyoaju̶ ejacaju̶ yu̶a. To ejacõari, gajerũ̶mu̶ Macedonia sita ñarimaca, Neápolis vãme cu̶ti macaju̶re vacaju̶ yu̶a.
16:12b.ACT.016.012 Romano masa, Macedonia sitare ẽmacõari ĩna ñaro ñacaju̶. Ti maca ejacõari, Filipos vãme cu̶ti macaju̶ vacaju̶ yu̶a. Jairimaca, ñamasuri maca ñacaju̶ ti maca. Toju̶re yoarobu̶saca ñacaju̶ yu̶a.
16:13b.ACT.016.013 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro, ti maca tu̶saroju̶ vacaju̶ yu̶a, riaga boeju̶. “Jud'io masa, rẽjacõari Diore ĩre ĩna sẽniriju̶ ñaroja”, yitu̶oĩa rojacaju̶ yu̶a. Rojaejacõari, to rẽjarãre rõmiare ĩnare gotimasiocaju̶ yu̶a, Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere.
16:14b.ACT.016.014 Sĩgõ yu̶are ajigo, Lidia vãme cu̶tigo ñacamo, Tiatira vãme cu̶ti macago. Sudijãiri, sũarivu̶jojãiri ĩsicõari, vaja sẽnigõ ñacamo. Quẽnaro Diore yirũ̶cu̶bu̶ogo so ñajare, “Pablo ĩ gotimasiosere ajimasiato” yigu̶, ĩ masisere sore cõañumi Dios. To bajiro sore ĩ yijare, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶ocamo so.
16:15b.ACT.016.015 To bajiro so bajijare, sore, to yicõari, so ya vianare quẽne oco rãca ĩnare bautizacaju̶ yu̶a. To yu̶a yiro bero, —“Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶gõ ñamo” yu̶re mu̶a yijama, yu̶ ya viju̶ ñarã vayá mu̶a —yu̶are yicamo so. To so yijare, so ya viju̶ ñacaju̶ yu̶a.
16:16b.ACT.016.016 Cojorũ̶mu̶ Diore sẽniriaroju̶ vana, gãjerãre moabosarimasore sore bu̶jacaju̶ yu̶a. Vãti sãñagõ ñacamo so. Vãti su̶orine masa ĩna bajirotire tu̶oĩacõari, riojo gotigo ñacamo. To bajiro bajigo so ñajare, ĩna bajirotire masiru̶arã, sore sẽniĩarũgũñujarã. To so yise vaja jairo gãjoa bu̶jarũgũñujarã so u̶jarã.
16:17b.ACT.016.017 To bajiri yu̶are su̶yacõari, ado bajiro yu̶are yiavasã su̶yarũgũcamo so: —Ãnoa, masirẽtogũ̶ Dios ĩ bojasere yirã ñaama. Dios, masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare ĩ yirẽtobosarotire gotirimasa ñaama —yiavasã su̶yarũgũcamo so.
16:18b.ACT.016.018 Tocãrãcarũ̶mu̶ne to bajiro so yiavasã su̶yajare, bu̶to gõjanabidicami Pablo. To bajiri ju̶darũ̶gũ̶cõari, so u̶su̶ju̶ vãti sãñagũ̶re ado bajiro ĩre yicami: —Jesucristo ĩ rotise rãca mu̶re budirotiaja yu̶ —ĩre yicami Pablo. To bajiro ĩ yirone, budicoacami vãti.
16:19b.ACT.016.019 So u̶su̶ju̶re vãti ĩ budicoajare, masa ĩna bajirotire gotimasibeco ñacamo so yuja. To bajiro so bajijare, “So su̶orine gãjoa bu̶jarũgũboabu̶ mani. No yicõari, gãjoa bu̶jariaro maja mani yuja” yijũnisinirã ñari, Pablore, Silare quẽne ĩnare ñejecama so u̶jarã. Ĩnare ñejecõari, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa tu̶ju̶ ĩnare juaácama.
16:20b.ACT.016.020 Ĩna tu̶ ejacõari, ado bajiro goticama ĩna: —Ãnoa jud'io masa mani ñarimacanare gotigõjanabioama.
16:21b.ACT.016.021 Ĩna ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro yiroti ñaja, yigotimasioama ĩna. Manima romano masa mani ñajare, ĩna gotisere mani ajijama, U̶ju̶ César ĩ rotisere cu̶dimena yirãja mani —ĩnare yigoticama ĩna, vãti sãñaboario u̶jarã.
16:22b.ACT.016.022 To bajiro ĩna yisere ajicõari, jãjarãbu̶sa ĩnare ĩajũnisinicama ĩna. Ĩnare sudi vejecõari, ĩnare bajeroticama masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa.
16:23b.ACT.016.023 Bu̶to ĩnare ĩna bajero bero, tubiberiaviju̶ ĩnare tubiberoticama. To yicõari, —Quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶ma —ĩre yicama ĩna, ti vire coderimasu̶re.
16:24b.ACT.016.024 To ĩna yijare, gu̶dareco ñari aru̶aju̶re no yirudimasiña manoju̶ ĩnare juacõari, yucú̶jãi goje cu̶tijãine ĩna gu̶borire yirẽtobuñiacõari, ĩnare tubibecũcõañuju.
16:25b.ACT.016.025 To ĩ yicõariarã, ñami gu̶dareco ñaro Diore sẽni, basa, yiñañujarã ĩna, Pablo, Silarãca. Gãjerã, ti vi tubibe ecoriarã, to ĩna yisere ajiyujarã.
16:26b.ACT.016.026 To bajiro ĩna yiñarone, bu̶to sita sabeyuju. To bajiro ti bajirone, ti vi ñarisõari sojeri jedirone jãnajedicoasuju. Cõmemarine ĩnare ĩ siaboare jojijedicoasuju, ĩna jedirorene.
16:27b.ACT.016.027 To bajiro ti bajirone, yujicõari, ti vi ñarisõari sojeri ñaro cõrone jãnariasojeri ti ñacõajare, “Budijedicõariarãma ĩna” yigu̶, ĩ masune jariase rãca sĩagu̶agu̶ yiboayuju ti vi ĩacoderimasu̶.
16:28b.ACT.016.028 To ĩ yigu̶adone, —¡Mu̶ masune sĩabeticõaña! Yu̶a ñaro cõrone adorine ñajedicõaja yu̶a —ĩre yiyuju Pablo.
16:29b.ACT.016.029 To ĩ yisere ajicõari, sĩabusuorotiyuju ti vi coderimasu̶. To yicõari, ti viju̶re ũmasãjacõari, bu̶to güigu̶ ñari, nanagũ̶ne Pablo, Silarãca rĩjoroju̶are gu̶somuniari tuetuyuju, ĩnare rũ̶cu̶bu̶ogu̶.
16:30b.ACT.016.030 To ĩ yiro bero, ĩnare bucõari, ado bajiro sẽniĩañuju ĩ: —Rojose yu̶ tãmu̶oborotire Dios yu̶re ĩ yirẽtorotire yu̶ bojajama, ¿no bajise yiroti ñati yu̶re? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ.
16:31b.ACT.016.031 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Mani u̶ju̶ Jesúre mu̶ ajitirũ̶nu̶jama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶ vaborotire mu̶re, mu̶ yarãre quẽne yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios —ĩre yiyujarã Pablo, Silarãca.
16:32b.ACT.016.032 To bajiro ĩre yicõari, ĩre, ĩ ya vianare quẽne mani u̶ju̶ ocare ĩnare gotimasioñujarã ĩna.
16:33b.ACT.016.033 Ti ñamine Pablo mesa cãmire coeyuju ĩ, tubiberiavi coderimasu̶. Ĩnare ĩ coegajanorone, ĩre, ĩ ya vianare quẽne oco rãca ĩnare bautizayujarã ĩna.
16:34b.ACT.016.034 To bajiro ĩnare ĩna yiro bero, ĩ ya viju̶ ĩnare jiacõari bare ĩnare ecayuju. Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari, bu̶to variquẽnañujarã ĩna.
16:35b.ACT.016.035 Gajerũ̶mu̶ busuriju̶ masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa, ado bajiro ĩna surarare ĩnare yiyujarã ĩna: —Tubiberiavi coderimasu̶re ĩre gotiaya, “Pablore, Silare ĩnare bucõato” —ĩnare yiroticõañujarã ĩna.
16:36b.ACT.016.036 To ĩna yiroticõare ti ñajare, ado Pablo mesare ĩnare gotiyuju ti vi coderimasu̶: —“Pablore, Silare ĩnare bucõaña”, yu̶re yicõañuma ĩna. To bajiri, “Rojose manire yirẽmomenama”, yitu̶oĩa variquẽna budiasa mu̶a —ĩnare yiyuju ĩ.
16:37b.ACT.016.037 To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare yiyuju Pablo, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa ĩna cõariarãre: —Bajibeaja. Roma macana yu̶a ñaboajaquẽne, rojose yu̶a yirere ĩacõĩamenane, yu̶are bajerotimasima ĩna, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a. To yicõari yu̶are tubiberotimasima. To bajiro yu̶are yirã ñaboarine, ¿no yirã masa ĩna ĩabetone yu̶are burotiati ĩna? Ĩna masune yu̶are burã vadiato —ĩna cõariarãre ĩnare yiyuju Pablo.
16:38b.ACT.016.038 To ĩ yijare, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa tu̶ju̶ ejacõari, Pablo ĩ gotirere ĩnare gotiyujarã ĩna. To ĩna yisere ajicõari, “Roma macana ñañuma ĩna quẽne” yimasicõari, bu̶to güiyujarã ĩna.
16:39b.ACT.016.039 To bajiri tubiberiaviju̶ ejacõari, “Rojose mu̶are yu̶a yimasisere masirioya mu̶a”, ĩnare yiyujarã, Pablo mesare. To ĩna yiro bero, ĩnare bucõari, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare varotiyujarã ĩna, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa.
16:40b.ACT.016.040 To bajiro ĩnare ĩna yiro bero, Lidia ya viju̶ vasujarã ĩna. Ti viju̶ sãjaejacõari, to ñariarãre Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽnaro ĩnare gotiyujarã ĩna. Ĩnare gotigajanocõari, vacoasujarã Pablo mesa.
17
17:1b.ACT.017.001 To bajivanane, Anf'ipolis, Apolonia vãme cu̶ti macare rẽtoanane, Tesalónica macaju̶re ejayujarã Pablo mesa. Toju̶re jud'io masa Dios ocare ĩna buerivi ñañuju ti.
17:2b.ACT.017.002 To bajiri ĩ yirũgũriarore bajiro yigu̶acu̶, ti vire sãjañuju Pablo. Idia semana cõro tocãrãcarũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ri ñaro Dios oca masa ĩna ucamasirere ĩnare bueajiocõari, ado bajiro ĩnare gotimasiorũgũñuju:
17:3b.ACT.017.003 —Tire quẽnaro mu̶a buejama, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ rojose tãmu̶ocõari, ĩ rijarotire, to yicõari, quẽna ĩ tudicatirotire gotiaja ti”, yimasiru̶arãja mu̶a quẽne. “To bajiro bajiru̶cu̶mi” ĩna yiucamasir'i, “Jesúne ñaami”, mu̶are yaja yu̶ —ĩnare yigotimasioñuju Pablo.
17:4b.ACT.017.004 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶ri jud'io masa, griego masa Diore rũ̶cu̶bu̶orũgũriarã, to yicõari, rõmia ñamasurã quẽne, “Pablo mesa rãcana ñaja yu̶a”, yiyujarã ĩna.
17:5b.ACT.017.005 To bajiro ĩna yisere bu̶to ĩajũnisiniñujarã gãjerã jud'io masa. Ĩajũnisinicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijau̶ ejacõari, “Pablore, Silare ĩnare ñejecõari, rojose yito mani” yirã, rojose yirãre ĩnare jirẽoñujarã ĩna. To yicõari, “Jasón ya viju̶ ñarãma” yirã, ĩnare macarã sãjasujarã ĩna.
17:6b.ACT.017.006 Ĩnare bu̶jabetica yirã, Jasón to yicõari gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne, ĩnare vejabudiacõari, ti maca u̶jarã tu̶ju̶ ĩnare juaásujarã. To ejacõari, ado bajiro ĩnare avasãgotiyujarã ĩna: —Ãnoa, macaru̶cu̶ro jediro ñarã masare gõjanabiorã ñaama. To bajiri adoju̶re quẽne manire gõjanabiorã ejama ĩna.
17:7b.ACT.017.007 Jasón ĩnare bocaãmiñumi ĩ ya viju̶. Ĩna jedirone, U̶ju̶ César ĩ rotisere ajirũ̶cu̶bu̶omena ñaama. “Gãji ñaami mani u̶ju̶, Jesús vãme cu̶tigu̶”, yirũgũama ĩna —yiavasã gotiyujarã ĩna.
17:8b.ACT.017.008 To bajiro ĩna yigotisere ajicõari, maca u̶jarã, gãjerã to rẽjarã quẽne, bu̶to avasãjũnisiniñujarã ĩna.
17:9b.ACT.017.009 To yicõari, Jasónre, gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre quẽne ĩnare gãjoa sẽniñujarã ĩna, “Tire mu̶a ĩsijama, mu̶are buru̶arãja yu̶a” yirã. To ĩna yijare, gãjoa ĩnare ĩna ĩsirone, ĩnare bucõañujarã ĩna.
17:10b.ACT.017.010 Tirũ̶mu̶ rãioati ñamine, Berea vãme cu̶ti macaju̶ Pablo mesare ĩnare varotiyujarã ĩna Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. Toju̶re ejacõari, Dios ocare ĩna bueriviju̶re sãjañujarã ĩna.
17:11b.ACT.017.011 Tesalónica vãme cu̶ti macanare bajiro tu̶oĩabesujarã ĩna, ti macana jud'io masa. Pablo ĩ gotimasiosere bu̶to ajivariquẽnañujarã ĩna. Tocãrãcarũ̶mu̶rine Pablo ĩ gotisere ajicõari, Dios oca masa ĩna ucamasirere buerũgũñujarã ĩna, “¿Pablo ĩ gotisere bajirone gotiati?” yirã.
17:12b.ACT.017.012 To bajiri jãjarã jud'io masa, griego masa rõmia ñamasurã, ũ̶mu̶a quẽne, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna.
17:13b.ACT.017.013 Berea macaju̶re Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere Pablo ĩ gotimasio ñasere ajiyujarã Tesalónica macana jud'io masa. Tire ajicõari, Pablo ĩ gotimasio ñaroju̶re vasujarã ĩna. Toju̶ ejacõari, “Pablo rojose yigu̶ ñaami”, ĩnare yigotiyujarã ĩna. To ĩna yijare, Pablore bu̶to ĩre jũnisiniñujarã ĩna, ti macana.
17:14b.ACT.017.014 To ĩna yijare, moa riaga boeju̶ Pablore ĩre varotiyujarã ĩna Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiboarine, Timoteo, Silarãca Berea macane ñacõañujarã ĩnama.
17:15b.ACT.017.015 Pablo rãca variarã, Atenas vãme cu̶ti macaju̶ ĩre cũejoyujarã ĩna. Ĩre cũ, Berea macaju̶ ĩna tudiatone, “Guaro yu̶ tu̶ju̶ vayá”, yiucacõañuju Pablo, Silas, Timoteore.
17:16b.ACT.017.016 Pablo, Atenas macaju̶ ñacõari, Silas, Timoteore ĩnare yuñañuju ĩ. To bajiñagũ̶, ti macana, ĩna yiñasere ĩañuju, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna yirũ̶cu̶bu̶oñasere. Tire ĩacõari, bu̶to tu̶oĩarejaiyuju.
17:17b.ACT.017.017 To bajiri jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ sãjacõari, ĩnare gotimasioñuju Pablo, Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere. Griego masare, Diore rũ̶cu̶bu̶orũgũriarãre quẽne gotimasioñuju. To yicõari, tocãrãcarũ̶mu̶rine masa ĩna rẽjarũgũrijau̶ ejarãre ĩnare gotimasioñuju Pablo.
17:18b.ACT.017.018 Toju̶re epicúreo masa, to yicõari estoico masa ĩ rãca ñagõñujarã ĩna. To yicõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —¿Ñie ũnire ñagõru̶ yiboati, ãni tu̶oĩamasibecu̶? ¿No bajise gotiru̶ yiboati? Ĩ yarã ĩna rũ̶cu̶bu̶orãre “Ĩna quẽne rũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, manire gotimasioru̶ yiboami —gãmerã yiyujarã ĩna, Jesús rijacoaboarine, quẽna ĩ tudicatirere Pablo ĩ gotisere ajicõari.
17:19b.ACT.017.019 To bajiro gãmerã yicõari, ĩre jiasujarã ĩna, masa rẽjacõari ĩna gãmerã gotiroju̶, Areópago vãme cu̶toju̶. To ejacõari, —¿Ñie ũnire ajiĩañamanire yu̶are gotirũgũati mu̶?
17:20b.ACT.017.020 Mu̶ gotise ũnire ajibetirũgũmu̶ yu̶a. Mu̶ gotiri vãmere masiru̶aja yu̶a —Pablore ĩre yiyujarã ĩna.
17:21b.ACT.017.021 (Atenas vãme cu̶ti macana, to yicõari, gãjerã gajeroju̶ vadiriarã quẽne, ĩna ajiĩabetirũgũrere ĩna ajijama, Areópagoju̶ vacõari, ti rione gãmerã gotirũgũñujarã ĩna.)
17:22b.ACT.017.022 To bajiri ĩna vatoaju̶re vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pablo: —Atenas vãme cu̶ti macana, yu̶re ajiya mu̶a. “Ado bajirã ñarãma” yiquẽnorujeocõari, mu̶a rũ̶cu̶bu̶orã jãjarã ñaama adi macare. Ĩnare bu̶to rũ̶cu̶bu̶orã ñaja mu̶a. Mu̶a quẽnoriarãre mu̶a rũ̶cu̶bu̶orivirire, ĩacudica yigu̶, cojoju̶ soemu̶oriaju̶re, ucaturere ĩamu̶ yu̶. Ado bajiro yibu̶ ti: “Ado ñaja Dios ĩañamagũ̶re rũ̶cu̶bu̶oriaju̶” yibu̶. Ĩre masibetiboarine, mu̶a rũ̶cu̶bu̶ogu̶re mu̶are gotigu̶agu̶ vadimasimu̶ yu̶.
17:24b.ACT.017.024 Ĩne ñaami Dios, ñajediro u̶ju̶, adi macaru̶cu̶ro ũ̶mu̶agaserore, to yicõari, catirã ñajedirore rujeor'i. Masa ĩna bu̶ariavire ñagũ̶ ũgũ̶ me ñaami ĩma.
17:25b.ACT.017.025 Masa ĩre ĩna yibosasere bojagu̶ me ñaami. Diseju̶a ĩrema ru̶yabetoja. Ĩne ñaami ñajediro mani catirotire manire ĩsirũgũgũ̶ma.
17:26b.ACT.017.026 “Macaru̶cu̶ro ti ñaro cõrone jãjarã masa ñarũtuaru̶arãma” yigu̶, rẽmoju̶re sĩgũ̶ne ũ̶mu̶re rujeosu̶omasiñuju. Mani catirotirodorire, to yicõari, mani ñaroti sitare quẽne manire cũbosamasiñuju.
17:27b.ACT.017.027 “Ĩabu̶jayamagũ̶ ñaboarine, yu̶re ĩna sẽnijama, yu̶re masiru̶arãma ĩna” yigu̶, to bajiro manire rujeomasiñuju ĩ. Sõju̶ me ñaami. Ado mani rãcane ñacõagũ̶mi.
17:28b.ACT.017.028 Ĩ su̶orine catiaja mani. Sĩgũ̶ri mu̶a yarã ado bajiro ucamasiñuma ĩna: “Mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶ yarã ñaja mani. To bajiri ĩ rĩa ñaja mani”, yiucamasiñuma.
17:29b.ACT.017.029 To bajiri, Dios rĩa ñari, “Orone, cõme vetane, gũ̶tane masare bajirã ĩna quẽnoriarã ũgũ̶ ñagũ̶mi mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶”, ĩre yitu̶oĩabeticõato. Masa ĩna quẽnoboasema Diore bajiro bajise me ñaja ti.
17:30b.ACT.017.030 Tirũ̶mu̶ju̶rema, “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna yirũ̶cu̶bu̶oñasere bojabecu̶ ñaboarine, rojose yibetimasiñumi Dios, “Ĩ bojabetire yirã yirãja mani” ĩna yimasibetijare. To bajiboarine yucu̶rema, “Yu̶ ĩavariquẽnabetire yitu̶jacõari, yu̶ bojaseju̶are yiya”, yami Dios, masa ñajedirore.
17:31b.ACT.017.031 To bajiri, “Cojorũ̶mu̶ masa ĩna yisere riojo ĩabeserocu̶re cũru̶cu̶ja yu̶”, yimasiñuju Dios. To bajiro ĩ yir'i ñari, adi macaru̶cu̶roju̶re ejacõari, ĩ rijato bero Dios ĩre ĩ catiore ñajare, “Masa ĩna yisere ĩabeserocu̶ ñaami”, yimasire ñaja —ĩnare yigotiyuju Pablo.
17:32b.ACT.017.032 “Bajirocacoaboarine quẽna tudicaticoasuju” Pablo ĩ yigotisere ajicõari, ĩre ajayujarã ĩna, sĩgũ̶ri. To ĩna yirone, gãjerãju̶ama: —To mu̶ gotiserema, gajerũ̶mu̶ mu̶re ajiru̶arãja —ĩre yiyujarã ĩna.
17:33b.ACT.017.033 To bajise ĩre ĩna yijare, vacoasuju Pablo.
17:34b.ACT.017.034 Sĩgũ̶ri, Pablo ĩ gotisere ajicõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶su̶oyujarã ĩna. Dionisio, Areópago masu̶ ñañuju ĩ. To yicõari, Dámaris vãme cu̶tigo, gãjerã quẽne ñañujarã ĩna.
18
18:1b.ACT.018.001 To bajiro bero, Atenas macaju̶ ñar'i, Corinto vãme cu̶ti macaju̶ vacoasuju Pablo.
18:2b.ACT.018.002 Toju̶ ejacõari, Ponto sitaju̶ ruyuar'i jud'io masu̶ Aquila vãme cu̶tigu̶re ĩabu̶jayuju. Italia sitagu̶ u̶ju̶ Claudio vãme cu̶tigu̶, Roma vãme cu̶ti macaju̶re jud'io masa ĩna ñasere bojabecu̶ ñari, ĩnare varotiyuju ĩ. To ĩ yijare, Italiaju̶ ñariarã, Corinto macaju̶ ejayujarã ĩna, Aquila, ĩ manajo Priscila vãme cu̶tigo rãca. Ĩnare ĩabu̶jar'i ñari, ĩna ya viju̶ ĩnare ĩagũ̶ vasuju Pablo.
18:3b.ACT.018.003 Vaibu̶cu̶rã gaserorine viri bu̶arotire quẽnocõari, vaja sẽnirã ñañujarã ĩna. To bajiri Pablo quẽne, tire moarũgũr'i ñari, ĩna tu̶ju̶ ñacõari, ĩna rãca moañuju ĩ.
18:4b.ACT.018.004 Ĩna rãca ñacõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro Dios ocare ĩna bueriviju̶ vacõari, jud'io masare, griego masare quẽne, “Jesús yere ajitirũ̶nu̶ato” yigu̶, ĩnare gotimasiorũgũñuju Pablo.
18:5b.ACT.018.005 Macedonia sitaju̶ ñariarã, Pablo ĩ ñaroju̶re Corinto macaju̶re ejayujarã Silas, Timoteo rãca. To bajiri ĩna ejaro bero, vaibu̶cu̶rã gaserorine viri bu̶arotire ĩ quẽnorũgũboarere yitu̶jacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ne jud'io masare ĩnare gotimasiorũgũñuju. “Jesúne ñaami masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, rotimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios ĩ cõar'i”, ĩnare yigotimasiorũgũñuju Pablo.
18:6b.ACT.018.006 To bajiro ĩnare ĩ yigotiboajaquẽne, ĩre ajiterã “Rojose yigu̶ ñaami Pablo. Socagu̶ ñaami”, yiyujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yijare, “To cõrone mu̶are gotitu̶jagu̶ yaja” yigu̶, ĩ sudi sãñasere tũ̶ayayeyuju Pablo. To yicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju: —Jesús su̶orine Dios quẽnaro ĩ yisere mu̶are yu̶ gotisere ajiterã ñari, su̶oye cu̶tiaja mu̶a. Yu̶ su̶ori me bajiru̶arãja mu̶a. To bajiri, jud'io masa meju̶are mu̶are yu̶ gotiboasere ĩnare gotigu̶acu̶ yaja yu̶ —ĩnare yigotiyuju Pablo.
18:7b.ACT.018.007 To yigajanocõari, ti vi ñar'i, budicoasuju ĩ. Ti vi tu̶re ñañuju Ticio Justo vãme cu̶tigu̶ ya vi. Jud'io masu̶ me ñaboarine, Diore ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñañuju ĩ. To bajiri ĩ tu̶ sãjasuju Pablo.
18:8b.ACT.018.008 Jud'io masa Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ Crispo vãme cu̶tigu̶, ĩ ya viana, to yicõari Corinto macana quẽne, jãjarã Pablo ĩ gotimasiosere ajicõari, “Jesúrãcana ñaja yu̶a” yirã, oco rãca bautizarotiyujarã ĩna.
18:9b.ACT.018.009 Cojo ñami Pablore ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús, mani u̶ju̶: —Güibesa. Güibecu̶ne yu̶ yere ĩnare gotimasiocõa ñaña.
18:10b.ACT.018.010 Mu̶ rãcane ñaja yu̶. To bajiri mu̶re ñiacõari, rojose mu̶re yirocu̶ maami. Adi macare jãjarã ñaama yu̶re ajitirũ̶nu̶rã —Pablore ĩre yigotiyuju Jesús.
18:11b.ACT.018.011 To bajiri cojo cũ̶ma jedi, gaje cũ̶ma gu̶dareco Corintoju̶re Dios ocare ĩnare gotimasio ñañuju Pablo.
18:12b.ACT.018.012 Tirodore Acaya sita u̶ju̶ ñañuju Galión vãme cu̶tigu̶. To bajiri Pablo ĩ gotimasio ñarone, jud'io masa, ĩre ñiacõari, Galión tu̶ju̶ Pablore ĩre ãmiasujarã ĩna, “ ‘Rojose yigu̶ ñañumi’ ĩre yato” yirã.
18:13b.ACT.018.013 To ejacõari, ado bajiro Galiónre gotiyujarã ĩna: —“Ado bajiro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶orũgũru̶arãja mu̶a” Dios ĩ yicũmasire mere masare ũmato yirũgũami —ĩre yigotiyujarã ĩna.
18:14b.ACT.018.014 To ĩna yijare, Pablo ĩ ñagõgu̶adone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Galión: —Rojose ĩ yire ti ñajama, “Rojose yigu̶ yiyumi”, mu̶are yiajibogu̶ja yu̶.
18:15b.ACT.018.015 To bajiboarine mu̶a ñicu̶a ĩna yirũgũrere ĩ yijama, ĩ yibetijaquẽne, no yibeaja, yu̶rema. To bajiri no yigu̶ ĩ yirere ĩacõĩabecu̶ja yu̶. Mu̶a masune tire oca quẽnoña —ĩnare yiyuju Galión, jud'io masare.
18:16b.ACT.018.016 To yigajanocõari, ĩnare budirotiyuju ĩ.
18:17b.ACT.018.017 To ĩ yirã, budianane Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ Sóstenes vãme cu̶tigu̶re ĩnare ũmato var'irene ñiacõari, quẽañujarã ĩna. To ĩna yiboajaquẽne, “To yaja mu̶a”, ĩnare yibeticõañuju Galión.
18:18b.ACT.018.018 To bajiro bero, Corinto macaju̶re yoaro ñacõañuju Pablo. To bajiñaboacu̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre vare goti, vacoasuju. Priscila so manaju̶ Aquila quẽne ĩ rãca vasujarã ĩna, Siria sitaju̶ vana. Cencrea macaju̶ ejacõari, “Tire yiru̶cu̶ja yu̶” Diore ĩre yir'i ñari, ĩ ru̶joa joare suarotiyuju Pablo. To bajiro ĩ yiro bero, cũmuane Efeso macaju̶ vacoasujarã ĩna.
18:19b.ACT.018.019 Ti macaju̶ ejacõari, Priscila so manaju̶ Aquila rãca to ĩna ñatoyene, jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ vasuju Pablo. Ti vi ejacõari, ĩnare gotimasioñuju ĩ.
18:20b.ACT.018.020 To ĩ yiñarone, —Yu̶a rãca yoarobu̶sa ñacõaña —ĩre yiboayujarã ĩna. To ĩna yijare, —Mu̶a rãca yoaro ñamasibeaja yu̶. Dios ĩ bojajama, quẽna mu̶are ĩagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju. To yicõari, ĩnare vare goti vacoasuju cũmuane, Cesarea macaju̶ vacu̶.
18:22b.ACT.018.022 Cesarea macare ejacõari, Jerusalénju̶ vacoasuju ĩ. To ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare quẽnaroti gajanocõari, Antioqu'ia macaju̶ vacoasuju.
18:23b.ACT.018.023 Ti macaju̶ ejacõari, yoaro ñañuju. To bajiñaboacu̶, vacoasuju Galacia sitaju̶re, to yicõari, Frigia sitaju̶re quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre “Bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶rũtuajaro” yigu̶, ĩnare goticudigu̶acu̶.
18:24b.ACT.018.024 Tirodore Efeso macaju̶ ejayuju jud'io masu̶, Apolos vãme cu̶tigu̶. Alejandr'ia vãme cu̶ti macaju̶ ruyuar'i ñañuju ĩ. Dios ocare masa ĩna ucamasirere quẽnaro masigũ̶ ñañuju ĩ.
18:25b.ACT.018.025 “Jesús ñañumi, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i” gãjerã ĩna yigotimasior'i ñañuju ĩ. “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, ‘Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja’ yirã, oco rãca bautizarotiya” Juan ĩ yire rĩne masiñuju ĩ. To bajiboarine, ĩ masiro cõro quẽnaro gotimasio variquẽnañuju.
18:26b.ACT.018.026 Ti macaju̶ ejacõari, Dios ocare ĩna bueriviju̶re bojonebecu̶ne ĩnare gotimasioñuju ĩ. To bajiro ĩ yisere ajiyujarã ĩna, Priscila, so manaju̶ rãca. Tire ajicõari, “Cojo vãme ĩre ru̶yaja” yirã, ricati ĩre jicãmotocõari, ĩre gotirẽmoñujarã ĩna, Jesús ocare, to yicõari ĩ bajirere quẽne.
18:27b.ACT.018.027 Ĩ gotimasiorotire ĩre ĩna gotirẽmoro bero, Acaya sitana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna ñaroju̶ varu̶a tu̶oĩañuju Apolos. “To mu̶ vajama, quẽnamasucõaroja ti”, ĩre yiyujarã ĩna, Efeso vãme cu̶ti macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri Acaya vãme cu̶ti sitanare queti ĩnare ucacõañujarã ĩna, “Apolo mu̶a tu̶ ĩ ejaro, quẽnaro ĩre bocaãmiña mu̶a” yirã. To bajiri, Acayaju̶re vacoasuju ĩ. To ejacõari, Dios ĩ ejarẽmose rãca Jesúre ajitirũ̶nu̶su̶oriarãre ado bajiro ĩnare yirẽmoñuju Apolos:
18:28b.ACT.018.028 Quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, jud'io masa ĩna gotiboasere, “To bajiro me bajiaja” yigu̶, Dios oca masa ĩna ucamasirere gotiyuju ĩ. —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõar'i, ĩne ñaami Jesús —yigotimasioñuju ĩ. Quẽnaro ĩ gotimasiojare, “To bajiro me bajiaja”, yimasibesujarã jud'io masa.
19
19:1b.ACT.019.001 Corinto vãme cu̶ti macaju̶ Apolos ĩ ñatoyene, Pabloju̶a gũ̶tayucu̶ vatoaju̶ ñarimacarire rẽtoacõari, Efesoju̶ ejayuju. Toju̶ ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sĩgũ̶rire ĩnare bu̶jayuju Pablo.
19:2b.ACT.019.002 Ĩnare bu̶jacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju: —Jesúre ĩre mu̶a ajitirũ̶nu̶su̶oriju̶, ¿Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶are ejacati? —ĩnare yiyuju. To ĩ yisere ajicõari, —¿Ñimu̶ ñati Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶ yigu̶ma? Ĩre masibeaja yu̶a —ĩre yicu̶diyujarã ĩna.
19:3b.ACT.019.003 To ĩna yisere ajicõari, —¿Ñie ũnire yirã, oco rãca bautizaroticati mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañuju Pablo. To ĩ yisere ajicõari, —Juan ĩ yirere yirã, oco rãca bautizaroticaju̶ yu̶a —ĩre yicu̶diyujarã ĩna.
19:4b.ACT.019.004 To bajiro ĩna yijare, —“Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja yu̶a” yirãre ĩnare bautizayuju Juan. To yicõari, “Yu̶ bero ejarocu̶re ĩre ajitirũ̶nu̶ma mu̶a”, ĩnare yigotiyuju ĩ, Jesús ĩ ejarotire yigu̶ —ĩnare yigotiyuju Pablo.
19:5b.ACT.019.005 To yicõari Jesús ĩ gotimasiorere, ĩ bajirere quẽne ĩnare gotiyuju Pablo. Tire ajicõari, “Manire rijabosayumi Jesús mani u̶ju̶. To bajiri ĩ rãcana ñaja yu̶a” ĩre ĩna yiajitirũ̶nu̶su̶ojare, oco rãca ĩnare bautizayuju Pablo.
19:6b.ACT.019.006 To yigajanocõari, ĩ ãmori rãca ĩnare ĩ ñujeorone, Esp'iritu Santo ĩnare ejayuju. To ĩnare ĩ bajirone, ajiyamani oca ñagõñujarã ĩna. To yicõari, Diore ĩre gotirẽtobosayujarã ĩna.
19:7b.ACT.019.007 Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã ĩna.
19:8b.ACT.019.008 Jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviju̶ tu̶oĩagüibecu̶ne idiarã muijua ado bajiro ĩnare gotimasio ñañuju Pablo: —Jesúne ñaami “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i. Ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, “Yu̶ rãcana ñaama” ĩnare yiĩavariquẽnaami Dios —ĩnare yigotirũgũñuju.
19:9b.ACT.019.009 To bajiro ĩnare ĩ yigotiboajaquẽne, sĩgũ̶ri ĩre ajitecoasujarã ĩna. To bajiri, “Jesús yere ajitirũ̶nu̶ su̶yare socase ñaja”, yigotiyujarã ĩna, ti vi rẽjarãre. To bajiro ĩna yijare, Tirano vãme cu̶tigu̶ ya vi, bueriaviju̶ Jesús yere ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare ũmato vacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ne ĩnare gotimasiorũgũñuju Pablo.
19:10b.ACT.019.010 Ju̶a cũ̶ma ĩnare gotimasio ñañuju ĩ. To bajiri Asia sitana, jud'io masa, to yicõari griego masa quẽne, mani u̶ju̶ Jesús ĩ bajirere to yicõari, ĩ gotimasiorere Pablo ĩ gotisere ajijedicoasujarã ĩna.
19:11b.ACT.019.011 Tirodore ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca yiĩoñuju Pablo.
19:12b.ACT.019.012 To bajiri, Pablo ĩ masune rijaye cu̶tirãre ĩ moaĩagũ̶ vabetiboajaquẽne, sudi joeaye, to yicõari ĩna ru̶joa siariarorine Pablore ĩre moaĩaroticõari, juacoarũgũñujarã rijaye cu̶tirã tu̶ju̶. Tire ĩna juaejasere moaĩarãne, caticoarũgũñujarã. Masa u̶su̶riju̶ sãñarã vãtia quẽne, budicoarũgũñujarã.
19:13b.ACT.019.013 Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureacõari, vaja sẽnicudirimasa ñañujarã ĩna, ĩaĩañamanire Pablo ĩ yiĩorirodore. To yirũgũriarã ñari, “ ‘Jesús ĩ rotise rãca yaja yu̶a’ mani yijama, quẽnaro manire cu̶diru̶arãma vãtia”, gãmerã yiyujarã ĩna. To yirã ñari, “Pablo masare ĩ gotimasiorũgũgũ̶, Jesús ĩ rotise rãca budiya”, yirũgũñujarã ĩna, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare.
19:14b.ACT.019.014 To bajiro yirũgũñujarã jud'io masu̶ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Esceva vãme cu̶tigu̶ rĩa. Cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã ĩna.
19:15b.ACT.019.015 To bajiro yirũgũriarã ñari, vãti sãñagũ̶ ĩ ñariviju̶re sãjaejacõari, “Jesús ĩ rotise rãca budiya”, yiboayujarã, masu̶ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire. To ĩna yirone, —Jesúrema masiaja yu̶. Pablore quẽne ĩre masiaja. To bajiboarine mu̶arema masibeaja —ĩnare yicõañuju vãti. To yigu̶ne, —Ĩnare quẽaña mu̶ —yiyuju vãti, ĩ sãñagũ̶re. To ĩ yijare, ĩnare quẽacõari, ĩna sudire voreajeocõañuju. To ĩ yiriarã, cãmirori cu̶ticõari, sudi manane, ũmabudicoasujarã, ĩre rudiana.
19:17b.ACT.019.017 Efeso macana, jud'io masa, to yicõari griego masa quẽne, to bajiro Esceva rĩa ĩna yiecorere ajicõari, bu̶to güiyujarã ĩna. To yicõari, Jesús yere ĩna gotijama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca gotiyujarã ĩna.
19:18b.ACT.019.018 To yicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Dios ĩ bojabetire ĩna yirũgũrere masa ĩna ajiro rĩjoroju̶a gotirã ejayujarã ĩna, “Tire tudiyibetiru̶arãja yu̶a” yirã.
19:19b.ACT.019.019 “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja yu̶a” yirã, ĩaĩañamani yiĩorimasa, ĩna ucariatutirire buerã ñañujarã gãjerãma. To bajiri ĩna buerũgũriatutirire juadicõari, soereayujarã ĩna, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a. Cincuenta mil ñaritiiri cõro vaja cu̶ti ñañuju titutiri.
19:20b.ACT.019.020 To bajiri, Jesús yere ajitirũ̶nu̶rã jãjarãbu̶sa ñarũtuasujarã ĩna.
19:21b.ACT.019.021 To bajiro ti bajiro bero, ado bajiro yiyuju Pablo: “Macedonia sitanare, Acaya sitanare ĩacudigu̶ varocu̶ ñagũ̶ja yu̶. To bajigu̶ne, Jerusalén macaju̶re ejacoaru̶cu̶ja yu̶. Ti macaju̶re ñacõari, Roma vãme cu̶ti macaju̶re quẽne ejacoaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩañuju Pablo.
19:22b.ACT.019.022 To bajiro yitu̶oĩagũ̶ ñari, Macedonia sitaju̶re ĩ varoto rĩjoro, ĩre ejarẽmorãre, Erasto, to yicõari, Timoteore ĩnare cõañuju ĩ. Ĩju̶ama, Asia sitaju̶re ñacõañuju maji.
19:23b.ACT.019.023 Tirodore Jesús yere ajitirũ̶nu̶mena, Jesús yere ajitirũ̶nu̶rãju̶are bu̶to jũnisiniñujarã, Efeso macana rĩne ñaboarine.
19:24b.ACT.019.024 Demetrio vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Masore bajigo ñagõre ĩna quẽnorio Artemisa vãme cu̶tigore ĩna rũ̶cu̶bu̶orivire bajiriviriaca cõme botisene quẽnocõari ĩsigũ̶ ñañuju ĩ. Gãjerã quẽne, ĩ quẽnose ũnire quẽnorimasa ñañujarã ĩna. Tire quẽnorã ñari, tire ĩsicõari, jairo gãjoa bu̶jarũgũñujarã ĩna.
19:25b.ACT.019.025 Ĩre bajiro moare cu̶tirãre, to yicõari ĩre moabosarimasare quẽne jirẽoñuju Demetrio. Ĩ tu̶ ĩna ejarone, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Mani moase jairo vaja cu̶tiaja ti. Tire manire ĩna moarotibetijama, ñie mana ñaru̶arãja mani. Tire masiaja mu̶a.
19:26b.ACT.019.026 Pablo ĩ gotirũgũsere ajirũgũaja mani. “Masa ĩna quẽnorãma, rũ̶cu̶bu̶oriarã me ñaama”, yigotirũgũami. To bajiro ĩ gotisere ajitirũ̶nu̶rã, adi macana rĩne ñabeama. Asia sita ñaro cõrone ñarãma, ĩ gotisere ajitirũ̶nu̶rã.
19:27b.ACT.019.027 To bajiro ĩ yigoticõa ñajama, mani quẽnosere vaja yibeticõari, Artemisare sore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna ejarũgũriviju̶re ejabetiru̶arãma ĩna. To yicõari, Asia sitana jediro, adi macaru̶cu̶ro ñarã jediro, sore rũ̶cu̶bu̶oboariarã sore rũ̶cu̶bu̶obetiru̶arãma yuja —ĩnare yigotiyuju Demetrio.
19:28b.ACT.019.028 To bajiro ĩnare ĩ gotijare, ajijũnisinicõari, ado bajiro avasãñujarã ĩna: —Mani ya maca, Efeso vãme cu̶ti macago ñaamo Artemisa. Ñamasugõ ñaamo —yiavasãñujarã ĩna.
19:29b.ACT.019.029 To bajiro ĩna yiavasã ñarone, jãjarãbu̶sa ĩna tu̶ju̶re rẽjacõari avasãrẽmoñujarã ĩna. To yiñarãne sĩgũ̶ ĩ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩacõari, Gayore, Aristarcore quẽne ĩnare ñejeñujarã. Macedonia sitana ñañujarã ĩna, Pablo rãcana. Ĩnare ñejecõari, ti macana ñajediro ĩna rẽjarũgũriaroju̶ ĩnare juaásujarã ĩna.
19:30b.ACT.019.030 “Ĩna rẽjaroju̶ ĩnare juacoasujarã” ĩna yisere ajicõari, —Ĩnare juavariarãre ñagõgũ̶ vacu̶ yaja —yiboayuju Pablo. To ĩ yisere ajicõari, ĩre varotibesujarã gãjerã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãju̶a.
19:31b.ACT.019.031 Gãjerã Pablo babarã, Asia sitana u̶jarã sĩgũ̶ri, ti macare ejariarã, “Toju̶re vabeticõato” Pablore ĩre yire queti cõañujarã, “Ĩre ñiaroma” yirã.
19:32b.ACT.019.032 Toju̶re rẽjarã, rujajine tu̶oĩamecu̶cõañujarã ĩna. To bajiri, no ĩna bojarone ricatiri rĩne avasãcõa ñañujarã ĩna. “Tire yirã rẽjamu̶ mani”, yimasibeticõañujarã.
19:33b.ACT.019.033 To bajiro ĩna yiñarone, “Yu̶are ñagõbosaya; manire quẽne rojose yiroma ĩna” yirã, ĩna yu̶ Alejandro vãme cu̶tigu̶re ĩre turocavioyujarã jud'io masa. To ĩna yijare, “Avasãtu̶jaya” yigu̶, ĩ ãmo rãca vãre vãre yiboayuju.
19:34b.ACT.019.034 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, “Jud'io masu̶ne ñaami ĩ quẽne” ĩre yiĩamasicõari, ju̶a hora cõro, ĩna jedirone avasãjedicõañujarã ĩna. —Mani ya maca, Efeso vãme cu̶ti macago ñaamo Artemisa. Ñamasugõ ñaamo —yiavasã ñañujarã ĩna.
19:35b.ACT.019.035 To ĩna yiñarone, ti macana u̶ju̶, —To cõrone avasãtu̶jaya —ĩnare yiyuju. Ĩna avasãtu̶jarone ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Ajiya mu̶a, adi macana: Masa jedirone, “Artemisare sore rũ̶cu̶bu̶oriavire, to yicõari, õ vecaju̶ quedirujiadiriaju̶re sore bajigo ruyuriju̶, masa ĩna rũ̶cu̶bu̶oriju̶re coderimasa ñaama”, manire yimasiama ĩna.
19:36b.ACT.019.036 To bajiro ĩna yiñajare, rujajine yibesa. Quẽnaro tu̶oĩacõari yiya.
19:37b.ACT.019.037 Mani rũ̶cu̶bu̶ogore rujajine sore ĩna yibetiboajaquẽne, to yicõari rũ̶cu̶bu̶oriaviayere ĩna juarudibetiboajaquẽne, ãnoare ĩnare ñejeayuja mu̶a.
19:38b.ACT.019.038 Demetrio, to yicõari, ĩ quẽnose ũnire quẽnorimasa quẽne, “Rojose yu̶are yama” ĩna yiru̶ajama, masa ĩna yisere ĩacõĩarimasa tu̶ju̶re vajaro. Ĩna ñaama, tire yirimasama.
19:39b.ACT.019.039 Gaje vãme mu̶a ñagõru̶a tu̶oĩajama, u̶jarã ĩna rẽjaroju̶ vacõari, quẽnaro tire gotiroti ñaja.
19:40b.ACT.019.040 “¿No yirã rujajine yimasiri mu̶a?”, manire yisẽniĩarãma romano masa, mu̶a avasãcõa ñajama. To bajiro manire ĩna yisẽniĩarone, “To bajiro ti bajijare, yibu̶ yu̶a”, ĩnare yigotimasibetiru̶arãja mani. To bajiri, “Rujajine mu̶a yicudire vaja, rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a” manire yiroma —ĩnare yiyuju u̶ju̶.
19:41b.ACT.019.041 To yigotigajanocõari, —Mu̶a ya viriju̶ tudiasa —ĩnare yiyuju ĩ.
20
20:1b.ACT.020.001 To bajiro ĩna yiriaro bero, “Ado bajiro ñaru̶arãja mu̶a” ĩnare yigotiru̶, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare jirẽoñuju Pablo. To yigajanocõari, ĩnare vare goti, vacoasuju ĩ, Macedonia sitaju̶ vacu̶.
20:2b.ACT.020.002 Ti sitaju̶ ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, bu̶tobu̶sa ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶rotire ĩnare goticudiyuju. To yicõari, Grecia sitaju̶ vacoasuju ĩ.
20:3b.ACT.020.003 Ti sitaju̶ ejacõari, idiarã muijua ñañuju ĩ. To bajiñaboa, Siria sitaju̶re varu̶aboayuju. Jud'io masa ĩre ĩna sĩaru̶asere ajicõari, vabesuju. To bajiri, “Macedonia sitare rẽtoaru̶cu̶ja yu̶, Efeso macaju̶ vacu̶”, yitu̶oĩañuju Pablo.
20:4b.ACT.020.004 Ĩre baba cu̶ti vacana ado bajiro vãme cu̶tirã ñacama ĩna: Berea vãme cu̶ti macagu̶, Pirro macu̶ Sópater vãme cu̶tigu̶ ñacami. To bajicõari, Segundo, Aristarco ñacama Tesalónica macana. Derbe vãme cu̶ti macagu̶ Gayo quẽne ñacami. T'iquico, Trófimo, to yicõari, Timoteo ñacama ĩna Asia sitana.
20:5b.ACT.020.005 Troas vãme cu̶ti macaju̶ vana, yu̶a rĩjoro vacoacama ĩna, toju̶ yu̶are yuroana.
20:6b.ACT.020.006 Boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani bariarũ̶mu̶ri bero, vacaju̶ yu̶a, Filipos vãme cu̶ti macaju̶. Ti maca ñariarã, Troas macaju̶are vana, cojomocãrãcarũ̶mu̶ bero, ejacaju̶ yu̶a, ti macaju̶re. Ti macaju̶ yu̶are yuyuma rĩjoro vacana. Ĩna rãca cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ri ñacaju̶ yu̶a.
20:7b.ACT.020.007 Sábado rãioriju̶ rẽjacaju̶ yu̶a, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. “Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosarere tu̶oĩarã, u̶ye ocore idi, to yicõari, pan ba, yirũgũru̶arãja mu̶a” Jesús ĩ yiroticũre ñajare, tire yiru̶arã rẽjacaju̶ yu̶a. Yu̶a baroto rĩjoro, Jesús ocare ĩnare gotimasiocami Pablo. Busuriju̶ varocu̶ ñari, goticõa ñacami. Ĩ gotiñaro rĩne, ñami gu̶dareco ejacoacaju̶.
20:8b.ACT.020.008 Idiatuti cu̶tivi ñacaju̶ yu̶a rẽjacativi. To bajiri tu̶saritutiju̶re ñacaju̶ yu̶a. Jairo sĩabusuore ñacaju̶ ti.
20:9b.ACT.020.009 Mame bu̶cu̶agu̶ Eutico vãme cu̶tigu̶, yu̶a rãca ñacami. Ĩaburiasojeju̶re rujicõari, cãnijuriarujicami. To bajica yigu̶, quedijasĩacoacami. To bajiri rijar'ire tũ̶avũ̶mu̶oboa yicõacama.
20:10b.ACT.020.010 To ĩna yisere ĩacõari, rujiadicami Pablo. Rujiejacõari, ĩre tũ̶avũ̶mu̶ogũ̶ne, jabariocami. To yigu̶ne, —Ĩau̶cabeticõaña. Rijayayibeami —yu̶are yicami.
20:11b.ACT.020.011 To yicõari, mu̶jacoacami quẽna. Jesús ĩ rijabosarere tu̶oĩagũ̶, bare ũmato bacami. To yicõa, gotirũtuacu̶ne gotibusuocoacami. To ĩ yigajanoro bero, vacoacaju̶ yu̶a.
20:12b.ACT.020.012 Ti macana, variquẽnarãne Euticore ĩre tũ̶acoacama ĩna, Pablo ĩ catior'ire.
20:13b.ACT.020.013 Maane Pablo ĩ varoto rĩjoro, cũmuane Aso macaju̶ vacaju̶ yu̶a, “Toju̶ yu̶re sãru̶arãja mu̶a” ĩ yijare.
20:14b.ACT.020.014 Aso macaju̶ yu̶a ejaro bero, maaju̶ vadicõari, ejacami. Ĩ ejaro bero, Mitilene vãme cu̶ti macaju̶ ĩre sãvacaju̶ yu̶a.
20:15b.ACT.020.015 Ti macaju̶ yu̶a ejabusuocatirũ̶mu̶re Qu'io vãme cu̶tiyoa cãnamuñarore ejacaju̶ yu̶a. Gajerũ̶mu̶, Samos vãme cu̶tiyoaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Gajerũ̶mu̶ vana, Mileto vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a.
20:16b.ACT.020.016 Asia sitaju̶re yoaro ñaru̶abecu̶ ñari, “Efeso macare rẽtocoaru̶arãja mani”, yicami Pablo. Jerusalénju̶re Pentecostés boserũ̶mu̶ rĩjoro ejaru̶agu̶ ñari, guaro varu̶acami.
20:17b.ACT.020.017 Mileto macaju̶re ñacõari, Efeso macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre jigu̶, ĩnare ucacõacami Pablo.
20:18b.ACT.020.018 Ĩ jicõarã ĩna ejaro, ado bajiro ĩnare goticami Pablo: —Mu̶a tu̶ju̶ ejasu̶ogu̶, quẽnaro yu̶ yirũgũcatire bajirone yu̶ yicõa ñasere masiaja mu̶a.
20:19b.ACT.020.019 Mani u̶ju̶ Jesús ĩ bojasere yu̶ yijama, yu̶ masune tu̶oĩacõari, yigu̶ me yirũgũcaju̶ yu̶. Yu̶ yarã jud'io masa yu̶re ĩna sĩaru̶ajare, bu̶to rojose tãmu̶ocaju̶ yu̶. Cojo vãme me rojose tãmu̶ocõari, otirũgũcaju̶ yu̶.
20:20b.ACT.020.020 Mu̶a rẽjariviriju̶, to yicõari mu̶a ya viriju̶re quẽne, yu̶re ĩna sĩaru̶asere güibecu̶, mu̶are ejarẽmoru̶, yu̶ masiro cõro Dios ocare mu̶are gotimasiorũgũcaju̶ yu̶.
20:21b.ACT.020.021 Jud'io masare, to yicõari, jud'io masa me ñarãre quẽne, “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, ‘Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja. To yicõari, mani u̶ju̶ Jesucristo ĩ rijabosare su̶orine rojose yu̶a yisere Dios ĩ masiriojare, ĩ rãca quẽnaro ñaja yu̶a’ yitu̶oĩaña”, mu̶are yigotirũgũcaju̶ yu̶.
20:22b.ACT.020.022 Esp'iritu Santo yu̶re ĩ rotise rãca, Jerusalén macaju̶ vacu̶ bajiaja yu̶. Toju̶ yu̶re bajirotire masibetiboarine, bajiaja yu̶.
20:23b.ACT.020.023 To bajiboarine masiaja yu̶, bajigu̶ju̶ma. Tocãrãca macari yu̶ ejaro, Esp'iritu Santo ado bajise yu̶re gotirũgũami: “Tubibe ecoru̶cu̶ja mu̶. To yicõari, gajeye rojose tãmu̶oru̶cu̶ja mu̶”, yu̶re yigotirũgũami.
20:24b.ACT.020.024 Tire tu̶oĩaboarine, yu̶ bajirotire güibeaja yu̶. Ñamasuse me ñaja ti. Ado bajiseju̶a ñaja ñamasuse: Masare Dios ĩ maisere quẽnase quetire mani u̶ju̶ Jesús yu̶re ĩ gotiroticatire tire yijeocõaru̶aja yu̶.
20:25b.ACT.020.025 Dios ĩ bojarore bajiro Jesúre ajitirũ̶nu̶rere mu̶are gotimasio gajanocõaja yu̶. To bajiri yu̶re tudiĩabetiru̶arãja mu̶a.
20:26b.ACT.020.026 Quẽnaro yu̶re ajiya mu̶a: Güibecu̶ne, jediro Dios ĩ bojaro cõrone mu̶are gotijeocõacaju̶ yu̶. To bajiri, “Pablo, quẽnaro yu̶are ĩ gotibeticati su̶ori rojose tãmu̶oaja yu̶a”, yibetiru̶arãja mu̶a.
20:28b.ACT.020.028 “Rojosere yibetiru̶arãja”, yitu̶oĩacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. Mu̶a rãcanare ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare rijabosayumi Jesús, “ ‘Yu̶ yarã ñaama’ yiĩato Dios” yigu̶. To bajiri, Esp'iritu Santo mu̶are ĩ roticũriarore bajirone quẽnaro ĩnare ũmato ñarũgũru̶arãja mu̶a.
20:29b.ACT.020.029 Yu̶ vaveoro bero ejaru̶arãma gãjerã, “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yitorimasa. Mu̶a ñaro vatoaju̶re ejacõari, ĩna gotitose su̶orine Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jacõari, rojose tãmu̶oru̶arãma mu̶a rãcana.
20:30b.ACT.020.030 Mu̶a quẽne, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã ñaboarine, “To bajiro me bajiaja. Ado bajiroju̶a bajiaja ti”, yisocaru̶arãja mu̶a sĩgũ̶ri, “Yu̶aju̶are ajisu̶yato ĩna” yirã.
20:31b.ACT.020.031 To bajiro bajiroti ti ñajare, “Rojose yibetiru̶arãja”, yitu̶oĩacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a. Tocãrãcu̶rene, idia cũ̶ma tire mu̶are gotirũgũcaju̶ yu̶, ũ̶mu̶ari, to yicõari ñamire quẽne. Tire mu̶are gotiñagũ̶ne, sĩgũ̶ri mu̶a bajirotire tu̶oĩacõari, cojoji me otisu̶tiritirũgũcaju̶ yu̶.
20:32b.ACT.020.032 To bajiro mu̶are yirũgũcacu̶ ñari, “Ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña”, yisẽniaja yu̶, Diore. Mu̶are ĩamaicõari, quẽnaro Dios ĩ yisere, to yicõari mu̶are yu̶ gotimasiocatire quẽne tire masiritibetiru̶arãja mu̶a. Tire mu̶a masiritibetijama, Jesúre bu̶tobu̶sa ajitirũ̶nu̶rũtuaru̶arãja mu̶a. To yicõari, Dios rĩa ñari, mu̶a rijato beroju̶ ĩ gotiriarore bajirone ĩ ñaroju̶re quẽnaseayere bu̶jaru̶arãja mu̶a.
20:33b.ACT.020.033 Dirũ̶mu̶ ũnone gãjerã ĩna cu̶osere gãjoare, sudire ĩnare sẽnigõjanabiobetirũgũcaju̶ yu̶.
20:34b.ACT.020.034 Yu̶ masu moacõari, yu̶ bojasere, yu̶ rãcana ĩna bojasere quẽne tire vaja yirũgũcaju̶ yu̶. Tire masiaja mu̶a.
20:35b.ACT.020.035 To bajiro yu̶ yijama, “Mani bojasere, to yicõari, maioro bajirã ĩna bojasere ĩnare vaja yiĩsiru̶arã, quẽnaro moarũgũroti ñaja” yigu̶, yicaju̶ yu̶. Ti ũnire ado bajiro manire gotimasioñuju mani u̶ju̶ Jesucristo: “Ĩsiecocõari, ĩ variquẽnaro rẽtoro variquẽnagũ̶mi gãjerãre ĩ ĩsijama”, manire yigotiyuju Cristo. To bajiri, tire masiritibeticõaña mu̶a —ĩnare yigoticami Pablo, Efesoana Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarãre.
20:36b.ACT.020.036 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, ĩna rãca gu̶somuniari tuetucõari, “Diore sẽnito mani”, ĩnare yicami Pablo.
20:37b.ACT.020.037 To ĩ yigajanoro bero, otirãne Pablore ĩre jabario, usu, yicama ĩna.
20:38b.ACT.020.038 “Yu̶re tudiĩabetiru̶arãja mu̶a” ĩ yijare, bu̶to su̶tiriticama ĩna. To bajirã ñari, cũmua yu̶a vasãjavatoju̶ yu̶are ĩasu̶yaejocama ĩna.
21
21:1b.ACT.021.001 Ĩnare vare gotigajano, vasãja, vacoacaju̶ yu̶a, Cos vãme cu̶tiyoaju̶. Gajerũ̶mu̶ vana, Rodas vãme cu̶tiyoaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Tiyoare rẽtoanane, Pátara macaju̶ ejacaju̶ yu̶a.
21:2b.ACT.021.002 “Fenicia sitaju̶re vana yaja”, yicama. To bajiri ĩna vatiane ĩna rãca vacoacaju̶ yu̶a.
21:3b.ACT.021.003 To bajivana, Chipre vãme cu̶tiyoare ĩacaju̶ yu̶a. To bajiri, tiyoa visarore vacaju̶. To baji rẽtoanane, Siria sitaju̶ ejacaju̶. Ti sita ñarimaca, Tiro vãme cu̶ti macaju̶ rocatuejacõari, gajeyeũni cũcama ĩna.
21:4b.ACT.021.004 Tone tujacaju̶ yu̶a quẽne. To bajiri toanare Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩabu̶jacõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ri ñacaju̶ yu̶a, ĩna rãca. To yu̶a bajiñaro Esp'iritu Santo Pablo ĩ bajirotire ĩnare ĩ gotirere masirã ñari, “Jerusalénju̶re vabeticõaña mu̶”, ĩre yiboacama ĩna.
21:5b.ACT.021.005 To ĩna yiboajaquẽne, vacoacaju̶ yu̶a quẽna. Ĩna manajoa, ĩna rĩa, jediro yu̶are ĩasu̶yarã vadicama ĩna. Ĩna rãca jabuaju̶ rojaejacõari, gu̶somuniari tuetucõari, Diore sẽnicaju̶ yu̶a.
21:6b.ACT.021.006 Diore sẽnigajanocõari, ĩnare vare goti, vasãja, vacoacaju̶ yu̶a. Ĩna quẽne, ĩna ya viriju̶ tudicoacama.
21:7b.ACT.021.007 Tiro variarã, Tolemaida vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. To ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩabu̶jacaju̶ yu̶a. To bajiri ĩna rãca cojorũ̶mu̶ ñacaju̶.
21:8b.ACT.021.008 Gajerũ̶mu̶ Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ vacaju̶ yu̶a. To ejacõari, Felipe ya viju̶ vacaju̶. Jesús ĩ bajirere gotimasiogũ̶ ñacami Felipe. Jerusalén macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre, “Bare batoato” yirã ĩna beseriarã rãcagu̶ ñacami.
21:9b.ACT.021.009 Babaricãrãco rĩa rõmiri cu̶ticami. Manaju̶a mana ñacama. Diore gotirẽtobosarimasa rõmiri ñacama ĩna.
21:10b.ACT.021.010 Yoaro ĩ tu̶ ñacõacaju̶ yu̶a. To yu̶a bajiñaro, Agabo vãme cu̶tigu̶ ejacami. Judea sitagu̶ Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñacami.
21:11b.ACT.021.011 Yu̶a tu̶ sãjaejacõari, Pablo ĩ vẽñarigaserore tũ̶aveaãmicami. To yicõari, ĩ ãmorire, ĩ gu̶borire quẽne siacami, ti gaserone. To yigu̶ne, ado bajiro yicami: —Esp'iritu Santo ado bajiro yu̶re gotiami: “Yu̶ ãmori, yu̶ gu̶bori yu̶ siarore bajiro Pablore ĩre siaru̶arãma ĩna jud'io masa, Jerusalén macana. Ĩre siacõari, jud'io masa me ñarãre ĩsiru̶arãma”, yu̶re yigotiami Esp'iritu Santo —yu̶are yigoticami Agabo.
21:12b.ACT.021.012 To ĩ yisere ajicõari, Cesarea macana, yu̶a quẽne, Jerusalénju̶re Pablore ĩre varotibetiboacaju̶.
21:13b.ACT.021.013 To yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are yicami: —¿No yirã otiati mu̶a? Yu̶re yisu̶tiriobeticõaña. Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ yu̶ ñajare, jud'io masa Jerusalén macana yu̶re ĩna siajama, ĩna sĩajaquẽne quẽnacõaru̶aroja. To bajirone mani u̶ju̶ Jesús ĩ bojajama, “To bajirone bajiato”, yaja yu̶ —yu̶are yicami Pablo.
21:14b.ACT.021.014 To bajiro yu̶are ĩ yicu̶dijare, “Vabesa”, ĩre yibeticaju̶ yu̶a. —Dios ĩ bojarore bajiro bajiya mu̶ —ĩre yicõacaju̶ yu̶a yuja.
21:15b.ACT.021.015 Tiju̶ bero, yu̶a gajeyeũnire quẽnosã, Jerusalénju̶ vacoacaju̶ yu̶a.
21:16b.ACT.021.016 Sĩgũ̶ri Cesarea macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, yu̶are ũmato vacama, Chipreagu̶, Mnasón vãme cu̶tigu̶ ya viju̶. Toju̶ yu̶are cũ, tudicama ĩna, “Ĩ ya viju̶ cãniato” yirã. Tirũ̶mu̶ju̶ne Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñacoayumi Mnasón.
21:17b.ACT.021.017 Jerusalénju̶re yu̶a ejato, toana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, variquẽnase rãca yu̶are sẽnicama ĩna.
21:18b.ACT.021.018 Gajerũ̶mu̶ yu̶a rãca vacami Pablo, Santiago ya viju̶re. To ñañuma Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ũmato ñarã jedirone.
21:19b.ACT.021.019 To bajiri ĩnare quẽnaroti gajanocõari, ĩ gotimasiorere Dios ĩ ejarẽmose rãca jud'io masa me ñarã Jesúre ĩna ajitirũ̶nu̶rere ĩnare gotijeocõacami Pablo.
21:20b.ACT.021.020 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajicõari, “Dios su̶orine to bajiro yiyumi Pablo” yirã ñari, Diore yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnacama ĩna. To yigajanocõari, Pablore ado bajiro ĩre goticama ĩna: —Adoju̶re jãjarã masu ñacõama jud'io masa, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajirã ñaboarine, “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere quẽne yicõa ñarũgũroti ñaja ti” yirã rĩne ñacõama ĩna.
21:21b.ACT.021.021 To yicõari, ado bajiro mu̶ yirũgũrere yu̶are gotirũgũama: Jud'io masa, gaje sitaju̶ ñarãre, “Moisére Dios ĩ roticũmasiboarere tire yibeticõato mani. Rĩamasare quẽne ĩnare circuncisión yibeticõato mani. Mani ñicu̶a ĩna yisu̶oadimasirere quẽne tire yibeticõato mani” ĩnare mu̶ yirũgũrere ajicõari, yu̶are gotirũgũama —ĩre yicama, Pablore.
21:22b.ACT.021.022 —Mu̶re jũnisinirã ñari, mu̶ ejasere ajicõari, ejaru̶arãma ĩna. To bajiri, ¿no bajiro yiru̶arãda mani?
21:23b.ACT.021.023 Ado bajiro yiru̶cu̶ja mu̶: Adore babaricãrãcu̶ ũ̶mu̶a ñaama ĩna, “Tire yiru̶arãja yu̶a” Diore ĩre yiriarã.
21:24b.ACT.021.024 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ĩna rãca vaja mu̶. Ti viju̶ ejacõari, ĩna yirore bajiro yiba. “ ‘Tire yiru̶arãja’ yicõari, yu̶a yibetirere masirioya Dios” yirã, ĩre ĩna soemu̶osere, to yicõari, ĩna joare ĩna suarotisere ĩnare vaja yibosaba mu̶. To bajiro mu̶ yijama, “Socaro bajiyuja ti. Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶digu̶ ñaami ĩ quẽne”, mu̶re yiru̶arãma ĩna, jud'io masa, mani yarã.
21:25b.ACT.021.025 Jud'io masa me ñaboarine, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãju̶are adocãrãca vãmene ĩnare roticaju̶ mani: “ ‘Ado bajirã ñarãma’ ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rũ̶cu̶bu̶orã tu̶ju̶re vaibu̶cu̶rãre sĩacõari, mojoroaca ĩna tu̶ju̶ cũrãma. Tire babesa mu̶a. Manajo cu̶tirã, manaju̶ cu̶tirã, manajo mana, manaju̶ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cu̶tibesa. Vaibu̶cu̶rã mu̶a sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa”, ĩnare yicaju̶ mani —Pablore ĩre yigoticama ĩna, Santiago ya viju̶ ñacana.
21:26b.ACT.021.026 To bajiri, gajerũ̶mu̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩna rãca vacami Pablo. To ejacõari, “ ‘ “Tire yiru̶arãja” yu̶re mu̶a yicatore bajiro mu̶a yibetire mu̶are masirioaja yu̶’ manire yato Dios” yirã, ĩ babarã ĩna yirore bajiro yiyuju ĩ quẽne. To yigajanocõari, paia tu̶ju̶ sãjasuju, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶. “Vaibu̶cu̶rã ĩna soemu̶orotirũ̶mu̶ ti ejaro vadiru̶cu̶ja yu̶, ĩna soemu̶ose vaja ĩnare vaja yibosagu̶”, yigotigu̶acu̶ bajiyuju ĩ.
21:27b.ACT.021.027 To yir'i ñari, cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ ti ejaroto rĩjoro, vasuju Pablo, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶. Ti viju̶ ñagũ̶re ĩre ĩañujarã jud'io masa Asia sita vadiriarã. Ĩre ĩacõari, “Rojose yirũgũr'i ñaami”, masare yigotiyujarã, “Pablore jũnisiniato” yirã. To ĩna yijare, ĩre jũnisinicõari, “Ĩre ñiato mani”, yiũmasujarã ĩna.
21:28b.ACT.021.028 To yicõari, ado bajiro avasãñujarã ĩna: —Israel ñamasir'i jãnerabatia, yu̶are ejarẽmorã vayá. Rojose yigu̶ ñaami ãni. “Manire ĩateato” yigu̶, masa ñaro cõrone gotimasiocudirũgũami. To bajiro ĩ yirã ñari, Moisére Dios ĩ roticũmasiboarere, to yicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire rũ̶cu̶bu̶obeama. To bajise ĩnare gotirũgũr'i ñari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire rũ̶cu̶bu̶obecu̶, griego masare ĩnare ũmato sãjañumi —masare yiavasã gotiyujarã ĩna, Pablore ĩre jũnisinirã.
21:29b.ACT.021.029 Efeso macaju̶ vadir'i, griego masu̶, Trófimo vãme cu̶tigu̶ rãca Pablo ĩ ñarore ĩre ĩañujarã ĩna. To bajiri, “Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩre ũmato sãjarimi Pablo” yitu̶oĩarã ñari, to bajise yiyujarã ĩna.
21:30b.ACT.021.030 “Rojose yiyumi Pablo” ĩna yisocasere ajicõari, Jerusalén macana ñajedirone bu̶to jũnisinirã ñari, avasã ũmarẽjañujarã ĩna, Pablore ñiaroana. Ĩre ñiacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñagũ̶re ĩre vejabudiasujarã ĩna, ĩre sĩaroana. Ĩre vejabudianane, ti vi sojere tubibe, yicoasujarã ĩna.
21:31b.ACT.021.031 Pablore sĩaroana ĩna yiñarirĩmarone, romano masu̶ surara u̶ju̶re queti ejayuju, jũnisinirã, masa ĩna avasãñase.
21:32b.ACT.021.032 To bajiri, surarare jirẽocõari ĩnare ũmato vasuju, Pablore ĩna jañaroju̶re. Ĩna vado ĩacõari, ĩre jatu̶jacõañujarã ĩna.
21:33b.ACT.021.033 Surara u̶ju̶, ejacõari ĩre ñiañuju. To yicõari, “Cõmemarine ĩre siaya”, yiyuju, ĩ surarare. To yicõari, “¿Ñimu̶ ñati ĩ? ¿No bajise rojose mu̶are yiri?”, ĩnare yisẽniĩañuju ĩ, Pablore jũnisinirãre.
21:34b.ACT.021.034 To ĩ yisẽniĩasere ajicõari, jãjarã ĩre ĩna cu̶dimavisiocõajare, “To bajiro rojose yiyumi”, yiajimasibeticõañuju surara u̶ju̶. Tire ajimasibeticõari, “Mani ñariviju̶ ĩre ãmicoaya”, yiyuju, ĩ surarare.
21:35b.ACT.021.035 To bajiri Pablore ñiacõari, ĩna ñarivi mu̶jariaju̶ tu̶ju̶ ĩre ãmiejayujarã. To ĩre ĩna ãmiejagu̶re “Pablore sĩaña” yiavasãcõari, bu̶tobu̶sa ĩre jayujarã. To ĩna yijare, ĩre ãmimu̶jasujarã, ĩna ñariviju̶.
21:37b.ACT.021.037 Ĩre ĩna ãmisãjaroadone, —Mu̶ rãca ñagõru̶aja yu̶ —surara u̶ju̶re ĩre yiyuju Pablo, griego oca rãca. To ĩ yirone, —¿Griego ocare ñagõmasiatique mu̶?
21:38b.ACT.021.038 “Egipto sitaju̶ ñar'i, adi sitare ejacõari, ‘Gobierno ĩ rotiboasere cu̶dibeticõari, mani masune rotirãsa’ ĩnare ũmato yicõari, sĩarimasa cuatro mil ñarãre yucú̶ manoju̶ ĩnare ũmato var'i ñagũ̶mi”, mu̶re yitu̶oĩaboabu̶ yu̶ —Pablore ĩre yiyuju surara u̶ju̶.
21:39b.ACT.021.039 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pablo: —Jud'io masu̶ ñaja yu̶, Cilicia sita ñarimaca Tarso vãme cu̶ti macagu̶. To bajiri, ãnoa yu̶re jũnisinirã rãca ñagõru̶aja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo.
21:40b.ACT.021.040 To ĩ yijare, ĩre ñagõrotiyuju surara u̶ju̶. To cõrone Pabloju̶a, mu̶jariaroju̶re rũ̶gõcõari, ĩ ãmone ñumu̶oñuju, “Ñagõbesa mu̶a” yigu̶. To ĩ yirone, ñagõtu̶jacoa bu̶sayujarã. To bajiri, hebreo oca rãca ado bajiro ĩnare ñagõñuju Pablo:
22
22:1b.ACT.022.001 —Yu̶ yarã, to yicõari, yu̶ jacu̶are bajiro bajirã yu̶re ajiya: “Rojose yibesumi” yu̶re mu̶a yimasirotire yigu̶ mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶ —ĩnare yiyuju Pablo.
22:2b.ACT.022.002 Ĩna oca rãca ĩnare ĩ ñagõjare, ĩre ajiru̶arã, ĩna jedirone ñagõbeti jedicõañujarã. To ĩna bajiro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ:
22:3b.ACT.022.003 —Jud'io masu̶ ñaja yu̶ quẽne. Cilicia sita ñarimaca Tarso vãme cu̶ti macaju̶ ruyuar'i ñaja yu̶. Toju̶ ruyuar'i ñaboarine, ado Jerusalénju̶ bu̶cu̶acaju̶ yu̶. To bajicõari, Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere quẽnaro yu̶re buecami Gamaliel. To bajiri, quẽnaro masicaju̶. Tire masigũ̶ ñari, “Dios ĩ bojase rĩne yirã yaja” mu̶a yitu̶oĩarore bajiro yitu̶oĩagũ̶ ñacaju̶ yu̶ quẽne.
22:4b.ACT.022.004 To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã, Dios ĩ rotimasirere rũ̶cu̶bu̶obeama” yitu̶oĩacõari, ado bajiro rojose ĩnare yicaju̶ yu̶: Ũ̶mu̶are, rõmiare quẽne ĩnare ñejecõari, tubiberiaviriju̶ ĩnare tubibecũrũgũcaju̶ yu̶. To yicõari, ĩnare sĩarotirũgũcaju̶ yu̶.
22:5b.ACT.022.005 Socu̶ me yaja yu̶. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, to yicõari ĩ rãca rẽjarũgũrã quẽne, tire ĩacana ñari, yu̶ bajicatire masiama. “Damasco vãme cu̶ti macana, mani yarã, toju̶re mu̶re yirẽmoato ĩna” yirã, yu̶re ucabosacõari, ĩsicama ĩna. To bajiri, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre macagu̶acu̶, Damasco macaju̶re vaboacaju̶ yu̶, “Ĩnare ñejecõari, Jerusalénju̶ yu̶ juaejorãre rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yato” yigu̶.
22:6b.ACT.022.006 Ũ̶mu̶recaji muiju ĩ tu̶sato Damascore yu̶ cõñatone, ñaro tu̶sarone vecaju̶ bu̶to caje mose busurujiadicaju̶ ti.
22:7b.ACT.022.007 Yu̶re ti busurocaturone, quedicoacaju̶ yu̶. Yu̶ quedirocacũatone, ado bajiro ocaruyucaju̶ ti: “Saulo, Saulo, ¿no yigu̶ rojose yu̶re yisu̶yarũgũati mu̶?”, yi ocaruyucaju̶ ti.
22:8b.ACT.022.008 To bajiro ti yirone, “¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñacõari, to bajise yu̶re yati mu̶?”, ĩre yicaju̶ yu̶. To yu̶ yirone, “Yu̶ne ñaja, Jesús, Nazaret macagu̶, rojose mu̶ yirũgũgũ̶ne”, yu̶re yi ocaruyucami.
22:9b.ACT.022.009 Yu̶ rãca vacana quẽne, bususere ĩacama. To bajiboarine Jesús yu̶re ĩ ñagõsere ajibeticama ĩna.
22:10b.ACT.022.010 To bajiro yu̶re ĩ yisere ajicõari, “Yu̶ u̶ju̶, ¿no bajiro yigu̶ti yu̶?”, ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶. To yu̶ yirone, “Damascoju̶ vasa mu̶. To mu̶ ejaro, ‘Ado bajiro yiya’ mu̶re yiru̶arãma”, yu̶re yi ocaruyucami.
22:11b.ACT.022.011 Yu̶ caje ĩamasibeticaju̶. To yu̶ bajijare, yu̶ babarã Damascoju̶ vana yu̶re tũ̶a vacama ĩna.
22:12b.ACT.022.012 Ti macaju̶re ñañumi Anan'ias vãme cu̶tigu̶. Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere quẽnaro ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñacami. “Quẽnaro yigu̶ ñaami”, ĩre yicama jud'io masa jediro.
22:13b.ACT.022.013 Yu̶re ĩagũ̶ ejacõari, ado bajiro yu̶re yicami: “Yu̶ maigũ̶, Saulo, tudiĩaña mu̶ quẽna”, yu̶re yicami. To yu̶re ĩ yirone, ĩacoacaju̶ yu̶.
22:14b.ACT.022.014 To yicõari, ado bajiro yu̶re gotirũtuacami: “Mani ñicu̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶osu̶oadimasir'i Dios, mu̶re beseyumi, ‘Rojose yibecu̶re, yu̶ macu̶re ĩacõari, ĩ ñagõsere ajiato’ yigu̶, to yicõari, ‘Yu̶ bojasere masigũ̶jaro’ yigu̶.
22:15b.ACT.022.015 To bajiri Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶. Mu̶ ajirere, mu̶ ĩarere quẽne, tire gotiru̶cu̶ja mu̶.
22:16b.ACT.022.016 ¿No yigu̶ yumaniajari? Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. ‘Rojose yu̶ yisere yu̶re masirioya’ mani u̶ju̶ Jesúre ĩre yiya. To yicõari, ‘Ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja’ yigu̶, oco rãca bautizarotiya”, yu̶re yicami Anan'ias.
22:17b.ACT.022.017 Ti macaju̶ yu̶ ñacato bero, Jerusalénju̶re tudiejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶, Jesúre sẽnigũ̶ sãjacaju̶ yu̶. Ĩre yu̶ sẽniñarone yu̶re ruyuaĩocõari, ado bajiro yu̶re yicami: “Divatone vasa. Yu̶ bajisere adi macanare mu̶ gotijama, mu̶re ajibetiru̶arãma ĩna”, yu̶re yicami.
22:19b.ACT.022.019 To yu̶re ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶: “Yu̶ u̶ju̶, tocãrãca vine, Dios ocare ĩna buerivirire sãjacõari, mu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ñejecõari, ĩnare bajerũgũcaju̶ yu̶. To yicõari tubiberiaviju̶ ĩnare tubiberũgũcaju̶ yu̶. To yu̶ yirũgũcana masirãma ĩna.
22:20b.ACT.022.020 Mu̶re gotirẽtobosarimasu̶re Estebanre ĩre sĩaroana ĩna yiñarone, ‘Ĩre sĩarocacõaña’ yicaju̶ yu̶ quẽne. To yicõari, ĩna sudi joeayere ĩna vejecũsere ĩnare codebosacaju̶ yu̶”, ĩre yicaju̶ yu̶.
22:21b.ACT.022.021 To bajiro ĩre yu̶ yiboajaquẽne, “Vasa mu̶. Sõju̶ mu̶re cõagu̶agu̶ yaja yu̶, jud'io masa me ĩna ñaroriju̶”, yu̶re yicami yu̶ u̶ju̶ —jud'io masare ĩnare yigotiyuju Pablo.
22:22b.ACT.022.022 To cõro ĩ gotitu̶satone, “ ‘Jud'io masa me ñarã tu̶ju̶ vasa mu̶’ yu̶re yicami yu̶ u̶ju̶ Jesús” ĩ yisere ajiterã ñari, bu̶to avasãtud'icõañujarã ĩna: —Catitegu̶ yami. Ĩre sĩarocacõaña —yiavasãñujarã ĩna.
22:23b.ACT.022.023 To bajiro yiñarãne, bu̶to jũnisinirã ñari, ĩna sudi joeayere vejecõari, ĩ cu̶toju̶are reacõañujarã ĩna. To yicõari, sitane mareayujarã ĩna.
22:24b.ACT.022.024 To ĩna yijare, surara u̶ju̶ju̶a ado bajiro yiyuju, ĩ surarare: —Ĩre ãmisãjacõari, ĩre bajeya mu̶a. Ĩre bajecõari, “¿No bajiro mu̶ yijare, mu̶re avasãjũnisiniati ĩna?”, ĩre yisẽniĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju.
22:25b.ACT.022.025 Ĩre siatucõari, ĩre ĩna bajeroadone, to rũ̶gõgũ̶re, surara u̶ju̶re rotibosarimasu̶re ado bajiro ĩre yiyuju Pablo: —Rojose yu̶ yirere ĩacõĩabetiboarine, yu̶re mu̶a bajejama, ¿quẽnacõarojari ti, Roma macagu̶ yu̶ ñaboajaquẽne? —ĩre yiyuju Pablo.
22:26b.ACT.022.026 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩ u̶ju̶re gotigu̶ vasuju: —“Roma macagu̶ ñaja”, yu̶re yimi. ¿No bajiro ĩre yigu̶ti mu̶? —ĩre yiyuju.
22:27b.ACT.022.027 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Pablore ĩre sẽniĩagũ̶ vasuju surara u̶ju̶: —Yu̶re gotiya mu̶: ¿Roma macagu̶ ñati mu̶? —ĩre yisẽniĩañuju ĩ. To ĩ yisere ajicõari, —Roma macagu̶ne ñaja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo.
22:28b.ACT.022.028 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pablore ĩre yiyuju: —“ ‘Roma macagu̶ ñaami’ yu̶re yiĩato ĩna” yigu̶, jairo vaja yicaju̶ yu̶ma. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju Pablo: —Yu̶rema, yu̶ jacu̶ju̶ne, Roma macagu̶ ñacõañumi. To bajiri, Roma macagu̶ ñaja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo.
22:29b.ACT.022.029 To ĩ yisere ajicõari, ĩre bajeru̶aboariarã, bu̶to güiyujarã. To bajiri ĩre vu̶ru̶gocoasujarã ĩna. “Pablo, Roma macagu̶ ĩ ñaboajaquẽne, ‘Cõmemarine ĩre siaya’ ĩnare yibu̶ yu̶” yigu̶ ñari, bu̶to güiyuju surara u̶ju̶.
22:30b.ACT.022.030 To bajiri gajerũ̶mu̶, “Pablore ĩre jojioya mu̶a”, ĩnare yiyuju surara u̶ju̶. To yicõari, paia u̶jarãre, jud'io masa u̶jarã ñaro cõro ĩnare jirẽoñuju, “ ‘Ado bajise rojose yimi Pablo’ yu̶re yigotiya mu̶a” ĩnare yisẽniĩaru̶. To bajiri, ĩna ejaro ĩacõari, Pablore ĩre jiyuju, “Ĩna rãca ñagõgu̶aya mu̶” yigu̶.
23
23:1b.ACT.023.001 To ĩ yigu̶ ñari, u̶jarã rĩjoroju̶a rũ̶gõcõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pablo: —Yu̶re ajiya, yu̶ yarã: Dios ĩ bojase jediro yirũgũaja yu̶. To bajiro yigu̶ ñari, tu̶oĩarejaibecu̶ne ñacõaja yu̶ —ĩnare yiyuju Pablo.
23:2b.ACT.023.002 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Anan'ias vãme cu̶tigu̶ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, ĩ tu̶ rũ̶gõrãre, “Pablo risere jaya”, ĩnare yiyuju.
23:3b.ACT.023.003 To bajiro Anan'ias ĩ yijare, —Mu̶re jaru̶cu̶mi Dios. “Quẽnaro yigu̶ ñaja yu̶” yitu̶oĩaboarine, rojose yigu̶ ñaja mu̶. “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶dibecu̶ ñaami” yu̶re yi ocasãru̶aboarine, yu̶re mu̶ jarotijama, tire cu̶dibecu̶ yaja mu̶ —Anan'iare ĩre yiyuju Pablo.
23:4b.ACT.023.004 To ĩ yisere ajicõari, ĩ tu̶ ñarã ado bajiro Pablore ĩre yiyujarã: —¿To bajise ĩre yitud'iati mu̶, Dios ĩ cũr'ire paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re? —ĩre yiyujarã ĩna.
23:5b.ACT.023.005 To ĩna yijare, ado bajiro yiyuju Pablo: —“Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñagũ̶mi”, yimasibeju̶ yu̶. “Mu̶are ũmato ñagũ̶re ĩre tud'ibesa”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩnare yiyuju Pablo.
23:6b.ACT.023.006 Pablore gotiyiroriarã, saduceo masa, to yicõari fariseo masa ñañujarã ĩna. To bajiri, ĩnare ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Pablo: —Yu̶ yarã, yu̶re ajiya mu̶a. Fariseo masu̶ ñaja yu̶. Yu̶ ñicu̶a quẽne fariseo masa ñamasiñuma ĩna. “Masa bajireariarãre ĩnare tudicatioru̶cu̶mi Dios” yigu̶ yu̶ ñajare, yu̶re gotiyirorã yaja mu̶a —ĩnare yiyuju Pablo.
23:7b.ACT.023.007 To ĩ yijare, fariseo masa, saduceo masa rãca gãmerã oca rẽtoru̶ayujarã ĩna. To bajiro bajica yirã, gãmerã ajimasibesujarã.
23:8b.ACT.023.008 Fariseo masama, ado bajiro tu̶oĩarã ñañujarã ĩna: “Bajireariarãre tudicatioru̶cu̶mi Dios. Ángel mesa, to yicõari, mani vatoa ĩna ñaboajaquẽne, ĩabu̶jayamana quẽne ñarãma”, yitu̶oĩarã ñañujarã ĩna. Saduceo masaju̶ama, “Bajireariarãre tudicatiobetiru̶cu̶mi Dios. Ángel mesa quẽne manama. ‘Mani vatoare ĩabu̶jayamana ñarãma’, ĩna yirã quẽne, manama”, yirã ñañujarã ĩna.
23:9b.ACT.023.009 To bajica yirã, bu̶tobu̶sa avasãñujarã ĩna. Sĩgũ̶ri fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro yiyujarã ĩna: —“Ñie rojose yibetirimi”, yaja yu̶ama. Ĩabu̶jayamagũ̶, ĩre ñagõrimi. Ĩ yijama, ángelju̶a ĩre ñagõrimi —yiyujarã ĩna.
23:10b.ACT.023.010 Bu̶tobu̶sa ĩna avasãjare, “Ĩre sĩaroma” yigu̶, “Mani ya viju̶ ĩre ãmicoasa mu̶a”, ĩnare yiyuju surara u̶ju̶.
23:11b.ACT.023.011 To ĩ yijare, ĩre ãmivacõari, ĩre tubibeyujarã ĩna quẽna. To ĩna yiro bero, ñamiju̶ Pablore ĩre ruyuaĩoñuju mani u̶ju̶. Ĩre ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Tu̶oĩagüibesa mu̶. Ado Jerusalénju̶re yu̶re mu̶ gotibosarore bajirone Roma vãme cu̶ti macaju̶re quẽne gotiru̶cu̶ja mu̶ —Pablore ĩre yiyuju mani u̶ju̶ Jesús.
23:12b.ACT.023.012 Gajerũ̶mu̶ busuriju̶, “Ado bajiro Pablore ĩre sĩaru̶arãja mani”, yiyujarã ĩna sĩgũ̶ri, jud'io masa. “Pablore ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babeti, idibeti, bajiru̶arãja mani. To bajiro mani yibetijama, rojose manire yato Dios”, yiyujarã ĩna.
23:13b.ACT.023.013 Cuarenta rẽtoro ñarirãcu̶ ñañujarã ĩna, “Pablore ĩre sĩarãsa mani” yiriarã.
23:14b.ACT.023.014 To bajiro yicõari, paia u̶jarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare gotirã ejayujarã ĩna: —“Pablore ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babetiru̶arãja mani. Ĩre sĩamenane mani bare bajama, rojose manire yato Dios”, yibu̶ yu̶a.
23:15b.ACT.023.015 To bajiri paia u̶jarã, to yicõari masa u̶jarã quẽne, surara u̶ju̶re ado bajiro ĩre yiucacõaña mu̶a: “Yu̶a tu̶ju̶ Pablore ĩre cõaña. Ĩre ajiquẽnoroana yaja yu̶a”, ĩre yiucatoya mu̶a. Adore ĩ ejabetone ĩre sĩacõaru̶arãja yu̶a —ĩnare yiyujarã ĩna.
23:16b.ACT.023.016 To bajiro ĩna yisere ajiyuju Pablo bedeo macu̶. Tire ajicõari, surara ya viju̶ vasuju, Pablore ĩre gotigu̶acu̶.
23:17b.ACT.023.017 Tire ĩ gotijare, surara u̶ju̶re rotibosagu̶re ĩre jiyuju Pablo. Ĩ ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Ãnire jiasa mu̶. U̶ju̶re ĩre ñagõru̶ami —ĩre yiyuju Pablo.
23:18b.ACT.023.018 To ĩ yijare, u̶ju̶ tu̶ju̶ ĩre jiasuju. To ejacõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Pablo, yu̶ tubibecũmasigũ̶ yu̶re jicõari, “Ãnire mu̶ u̶ju̶ tu̶ju̶ ĩre jiasa. Ĩ rãca ñagõru̶ami”, yu̶re yimi. To bajiri ĩre jiabu̶ yu̶ —ĩre yiyuju.
23:19b.ACT.023.019 To ĩ yirone, gajerobu̶sa ĩre tũ̶aacõari, ĩre sẽniĩañuju ĩ: —¿Ñiere yu̶re ñagõru̶ati mu̶? —ĩre yiyuju surara u̶ju̶.
23:20b.ACT.023.020 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju: —Jud'io masa, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩacõari, busiyu̶, “ ‘Yu̶a tu̶ju̶ Pablore ĩre cõaña. Ĩre ajiquẽnoroana yaja yu̶a’ ĩre yiucatoya”, yima, ĩna u̶jarãre.
23:21b.ACT.023.021 To bajiri ĩnare ajibeja mu̶. Cuarenta rẽtoro ñarirãcu̶ ñama ĩna, Pablore queacõari ĩre sĩarona. “Ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babeti, idibeti, bajiru̶arãja mani. To bajiro mani yibetijama, rojose manire yato Dios”, yiñama ĩna. To bajiri ĩnare mu̶ cu̶dirotire yurã yirãma —surara u̶ju̶re ĩre yigotiyuju Pablo bedeo macu̶.
23:22b.ACT.023.022 To ĩ yisere ajicõari, —Vasa. Yu̶re mu̶ gotisere gãjerãre ĩnare gotibeja —ĩre yiyuju surara u̶ju̶.
23:23b.ACT.023.023 To yicõari, ju̶arã ĩre rotibosarãre ĩnare jicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: —Yucu̶ ñami nueve ñaro, Cesarea vãme cu̶ti macaju̶ Pablore ũmato vana yirãja mu̶a. Adocãrãcu̶ ĩnare jirẽoña, mu̶a rãca varona: Doscientos ñarirãcu̶ gu̶bone varona, setenta ñarirãcu̶ caballo joe varona, to yicõari, doscientos ñarirãcu̶ reare besu cu̶ocõari varonare ĩnare jirẽoña mu̶a.
23:24b.ACT.023.024 To yicõari, caballo, Pablo ĩ jesavarocu̶re quẽne quẽnoyuya. Sĩaecobecu̶ne, U̶ju̶ Félix tu̶ju̶ Pablo ĩ ejasere bojaja yu̶ —ĩnare yiyuju ĩre rotibosarãre, surara u̶ju̶.
23:25b.ACT.023.025 To bajiro yigajanocõari, U̶ju̶ Félixre ado bajiro ĩre ucayuju ĩ:
23:26b.ACT.023.026 “¿Félix, yu̶ rũ̶cu̶bu̶ogu̶, tone ñaboati mu̶? Mu̶re quẽnaroticõaja yu̶. Yu̶ ñaja Claudio Lisias vãme cu̶tigu̶, surara u̶ju̶.
23:27b.ACT.023.027 Jud'io masa, ãnire ñiacõari, ĩre sĩaru̶ayuma ĩna. Ĩre ĩna sĩaroadone, ‘Roma macagu̶ ñaami’ yire quetire ajicõari, yu̶ surara rãca matamasimu̶ yu̶.
23:28b.ACT.023.028 ‘¿No bajise rojose yiri?’ ĩnare yisẽniĩaru̶, jud'io masa u̶jarã tu̶ju̶ ĩre ãmiamasimu̶ yu̶.
23:29b.ACT.023.029 To yu̶ ejaro ĩacõari, ĩna ñicu̶a ĩna yirũgũrere, ĩ yibetirere yu̶re gotimasima ĩna. Tire ajicõari, ‘Ñie rojose yibesumi. To bajiri, ĩre tubibecũña manoja ti. To yicõari, ĩre sĩaña manoja’ yiajimasimu̶ yu̶.
23:30b.ACT.023.030 Ĩre ĩna sĩaru̶asere ajigu̶ ñari, mu̶ tu̶ju̶ ĩre cõaja yu̶. To yicõari, ‘Rojose yimi’ ĩre yi ocasãrãre quẽne, ‘U̶ju̶ Félix tu̶ju̶ vasa mu̶a’ ĩnare yiru̶cu̶ja, ‘ “Ado bajise rojose yimi” mu̶re yigotiato ĩna’ yigu̶”, ĩre yiucacõañuju surara u̶ju̶, U̶ju̶ Félixre.
23:31b.ACT.023.031 To bajiro ĩ yiriarã ñari, ñamine Pablore ĩre ũmato vacõari, Ant'ipatris vãme cu̶ti macaju̶re ejayujarã ĩna.
23:32b.ACT.023.032 Ĩna va ñami cu̶tibusuoriarũ̶mu̶ne, tudicoayujarã ĩna, caballo joe vabetiriarãma. Caballo joeju̶ vana rĩne, Pablo rãca vasujarã ĩna.
23:33b.ACT.023.033 Cesarea macaju̶ ejacõari, ĩna u̶ju̶ ĩ ucacõariajũrore U̶ju̶ Félixre ĩre ĩsiñujarã ĩna. To yicõari Pablore quẽne ĩ tu̶ju̶ ĩre cũñujarã.
23:34b.ACT.023.034 Ĩ ucarere ĩacõari, “¿Noagu̶ ñati ĩ?”, ĩnare yisẽniĩañuju Félix. To ĩ yirone, “Cilicia sitagu̶ ñaami”, ĩre yicu̶diyujarã ĩna.
23:35b.ACT.023.035 To ĩna yisere ajicõari, Pabloju̶are ado bajiro ĩre yiyuju: —“Rojose yimasimi” mu̶re yi ocasãrã ĩna ejaroju̶ yu̶re mu̶ gotisere ajiru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yiyuju U̶ju̶ Félix. To yicõari, U̶ju̶ Herodes ñamasir'i ya viju̶ ĩre cũcõari, ĩ surarare ĩacoderotiyuju.
24
24:1b.ACT.024.001 Cojomocãrãcarũ̶mu̶ bero ejayujarã jud'io masa. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Anan'ias vãme cu̶tigu̶, Tértulo vãme cu̶tigu̶, to yicõari bu̶cu̶rã quẽne ñañujarã ĩna, Pablore, “Ado bajiro rojose yimasimi” ĩre yi ocasãrã ejarã. Tértulo ñañuju ĩnare ñagõbosagu̶, romano masa ĩna rotisere masigũ̶. To ĩna ejaro bero, Pablore ĩre jicõañuju U̶ju̶ Félix.
24:2b.ACT.024.002 Pablo ĩ sãjaejarone, Félixre “Ado bajiro rojose yimi Pablo” yigu̶agu̶, ado bajiro ĩre gotiyuju Tértulo: —Adi sitanare quẽnaro yu̶are coderũgũaja mu̶. Quẽnaro rotigu̶ mu̶ ñajare, quẽnaro ñarũgũaja yu̶a. “Ado bajiroju̶a ĩnare yu̶ rotijama, quẽnaru̶aroja” yitu̶oĩacõari yu̶are rotirũgũaja mu̶. To bajiri, rĩjoro rotiriarã rẽtoro quẽnaro rotimasiaja mu̶.
24:3b.ACT.024.003 Adi sitanare quẽnaro mu̶ rotisere tu̶oĩacõari, “Quẽnamasucõaja”, mu̶re yivariquẽnarũgũaja yu̶a.
24:4b.ACT.024.004 Gajeye jairo ñaboaja, mu̶re yu̶ gotiru̶ase. Moare jaibu̶sagu̶ja mu̶. To bajiboarine gaje vãme mu̶re gotiru̶aja yu̶. Tire ajiya mu̶ maji.
24:5b.ACT.024.005 Ãni Pablo vãme cu̶tigu̶, yu̶a jud'io masa jedirore bu̶to gotimavisiocudirũgũami. To bajiro ĩ yijare, quẽnaro ñamasibeaja yu̶a. To bajiri, nazareno masare socase yirãre ĩnare ũmato ñagũ̶ ñaami. Tire masiaja yu̶a.
24:6b.ACT.024.006 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire rũ̶cu̶bu̶obecu̶, sãjamasiñumi. To bajiro ĩ bajire ñajare, ĩre ñiamasimu̶ yu̶a, yu̶are rotise ti yirore bajirone rojose yiru̶arã. To yu̶a yiroadone, surara u̶ju̶ Lisias vãme cu̶tigu̶ ĩ surara rãca ejacõari, yu̶are ẽmacoamasimi. To yicõari, “U̶ju̶ Félix tu̶ju̶ vacõari, oca quẽnoru̶arãja mu̶a”, yu̶are yimasimi. To bajiri, bajibu̶ yu̶a.
24:8b.ACT.024.008 To bajiri mu̶ masu, ĩre sẽniĩacõari, “Socarã mene yiyuma ĩna. Rojose yigu̶ ñaami”, yimasiru̶cu̶ja mu̶ —U̶ju̶ Félixre ĩre yiyuju Tértulo.
24:9b.ACT.024.009 Ĩre ĩ gotigajanorone, “Socu̶ me yami. To bajirone bajimasimu̶”, ĩre yigotirẽmoñujarã jud'io masa, Tértulo rãcana.
24:10b.ACT.024.010 To ĩna yiro bero, Pabloju̶are ĩre ñagõrotiyuju Félix. To ĩ yijare, ado bajiro ĩre gotiyuju Pablo: —“Cojo cũ̶ma me jud'io masa yu̶a yisere quẽnaro riojo ĩacõĩarũgũami. To bajiri yu̶ yisere quẽne quẽnaro riojo ĩacõĩaru̶cu̶mi” mu̶re yitu̶oĩamasigũ̶ ñari, variquẽnase rãca mu̶re gotiaja yu̶.
24:11b.ACT.024.011 Jerusalénju̶re Diore yirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ejamasimu̶ yu̶. Yu̶ ejamasiro bero, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirũ̶mu̶ri ñatu̶saju̶. Tire gãjerãre mu̶ sẽniĩajama, yu̶ gotirore bajirone mu̶re gotirãma ĩna quẽne.
24:12b.ACT.024.012 Rojose yu̶ yibetiboajaquẽne, ãnoa socarãne yu̶re gotiyiroama. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re gãjerã rãca gãmerã oca josabetimasimu̶ yu̶. Dios ocare bueriaviriju̶re, to yicõari ti maca tu̶ri ñarãre quẽne ĩnare gotimavisiobetimasimu̶ yu̶.
24:13b.ACT.024.013 Rojose yu̶ yiro cõro, “Rojose yimasimi”, mu̶re yigotimasimenama ĩna.
24:14b.ACT.024.014 Ado bajiroju̶a bajigu̶ ñaja yu̶. Jesús vãme cu̶tigu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶. Yu̶a ñicu̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶omasir'ire Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaja yu̶. “Socasere ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaami” yu̶re ĩna yijama, Jesúre yu̶ ajitirũ̶nu̶jare, yama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, yu̶a ñicu̶re Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasire jediro, to yicõari, Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasirere quẽne ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñaja yu̶.
24:15b.ACT.024.015 “Cojorũ̶mu̶ masa bajireariarãre rojose yiriarãre, quẽnase yiriarãre quẽne ĩnare catioru̶cu̶mi Dios” ĩna yitu̶oĩayurore bajirone tu̶oĩaja yu̶ quẽne.
24:16b.ACT.024.016 To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari, yu̶ yimasiro cõro quẽnasere yirũgũaja yu̶, Dios quẽne, masa quẽne, “ ‘Rojose yigu̶ ñaami’ yu̶re yiroma” yigu̶.
24:17b.ACT.024.017 Cojo cũ̶ma me gajerori ñacudiboacu̶, Jerusalénju̶re ejamasimu̶ yu̶, yu̶ yarã sĩgũ̶ri maioro bajirãre ĩnare gãjoa ĩsigũ̶. To yicõari, Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñari, paiare vaibu̶cu̶rã sĩaroticõari, ĩnare soemu̶orotigu̶ bajimasimu̶ yu̶.
24:18b.ACT.024.018 “Tire yiru̶cu̶ja” yicõari yu̶ yibetirere, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, “Yu̶re masirioya” Diore yu̶ yigajanorone, yu̶re ĩamasima jud'io masa, Asia sita vadiriarã. Jãjarã masa rãca ñacõari, rujajine yicudigu̶ me bajimasimu̶ yu̶. Tire yu̶ yibetiboajaquẽne, yu̶re jũnisinirã ñari, ñiamasima ĩna. Ĩna masune adoju̶re vadicõari, rojose yu̶ yirere mu̶re gotirã ejarona ñaama ĩna.
24:20b.ACT.024.020 Ĩna ejabetijama, ado ñarã, jud'io masa u̶jarã rĩjoroju̶a ejacõari, “Ado bajise rojose yimi” yu̶re yi ocasãmasirã, rojose yu̶ yirere mu̶re gotirona ñaama ĩna.
24:21b.ACT.024.021 Ĩna rĩjoroju̶a ñacõari, ado bajiro ĩnare gotimasimu̶ yu̶: “ ‘Masa bajireariarãre ĩnare tudicatioru̶cu̶mi Dios’ yigu̶ yu̶ ñajare, yu̶re gotiyirorã yaja mu̶a”, ĩnare yimasimu̶ yu̶ —U̶ju̶ Félixre ĩre yigotiyuju Pablo.
24:22b.ACT.024.022 To ĩ yisere ajicõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ĩna bajisere quẽnaro masigũ̶ ñari, ado bajiro ĩnare gotiyuju U̶ju̶ Félix: —Jẽre ajicõaja yu̶. Surara u̶ju̶ Lisias ĩ ejaroju̶, Pablore yu̶ yirotire mu̶are gotiru̶cu̶ja —ĩnare yiyuju ĩ U̶ju̶ Félix.
24:23b.ACT.024.023 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, surara u̶ju̶re, “Ado bajiro ĩre codeba mu̶a”, yiyuju Félix: —Tubiberiavi ñacõari, ĩ vacudijama, ĩ ĩacudijaquẽne, “Vabesa”, ĩre yibeja. Ĩ babarã ĩre ĩarã ĩna ejajama, ĩre yirẽmorã ejajaquẽne, “¿No yirã bajiati?”, ĩnare yibeja —ĩre yi vacoasuju Félix.
24:24b.ACT.024.024 To ĩ yivariaro bero, yoatoju̶ tudiejayuju ĩ quẽna, ĩ manajo Drusila vãme cu̶tigo rãca. Jud'io maso ñañuju so. Ejacõari, Pablore ĩre jirotiyuju ĩ. Ĩ ejaro ĩacõari, —Jesucristore ajitirũ̶nu̶rere yu̶are gotiya —Pablore ĩre yiyujarã ĩna.
24:25b.ACT.024.025 —Dios quẽnase rĩne manire yirotiami. Rojose yiru̶aboarine, “Rojose yibetiru̶arãja” mani yitu̶oĩasere bojaami Dios. Gajerũ̶mu̶ masa rojose ĩna yisere ĩ ĩabeserirũ̶mu̶ ejaru̶aroja —ĩnare yigotiyuju. Tire ajiu̶cacõari, —Jẽre ajicõaja yu̶a. Quẽna gajerũ̶mu̶ yu̶ moare manirũ̶mu̶ mu̶re jiru̶cu̶ja. To cõroju̶ mu̶ gotisere ajirẽmoru̶cu̶ja —ĩre yiyuju Félix.
24:26b.ACT.024.026 Tiju̶ bero, cojoji me Pablore ĩre jirũgũñuju Félix. Jesús ocare ĩ gotimasiose rĩne, ajiru̶ me ĩre jirũgũñuju ĩ. “Yu̶re mu̶ bucõajama, gãjoa mu̶re ĩsiru̶cu̶ja” ĩ yisere ajiru̶ne, ĩre jicõarũgũñuju.
24:27b.ACT.024.027 To bajiro ĩ yiñaro rĩne ju̶a cũ̶ma rẽtocoasuju ti. “Jud'io masa yu̶re jũnisiniroma” yigu̶, Pablore ĩre bubesuju ĩ. Ju̶a cũ̶ma bero, u̶ju̶ ĩ ñaboasere budicoasuju Félix. To bajiri, Porcio Festo vãme cu̶tigu̶ju̶a u̶ju̶ sãjañuju.
25
25:1b.ACT.025.001 Cesarea macaju̶ u̶ju̶ ĩ sãjariaro bero, idiarũ̶mu̶ ñacõari, Jerusalén macaju̶are vasuju Festo.
25:2b.ACT.025.002 Toju̶ ĩ ejaro ĩacõari, paia u̶jarã, gãjerã jud'io masa ñamasurã quẽne, —Rojose yicami Pablo —Festore ĩre yi ocasãñujarã ĩna. To yicõari, —Pablore yu̶are mu̶ jiroticõabosajama, quẽnaru̶aroja —U̶ju̶ Festore ĩre yisẽniñujarã ĩna. To bajiro ĩna yijama, “Maa ĩ vadoju̶ne Pablore ĩre sĩacoarãsa mani” yirã, yiboayujarã ĩna.
25:4b.ACT.025.004 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare yiyuju Festo: —Cesarea macaju̶ne ĩre codecõa ñaru̶arãma ĩna. To bajiri, yoaro mene toju̶re tudiaru̶cu̶ja yu̶ quẽna.
25:5b.ACT.025.005 To yu̶ bajirone, mu̶a rãcana sĩgũ̶ri yu̶ rãca toju̶re vaejacõari, rojose Pablo ĩ yirere yu̶re gotiru̶arãma ĩna —ĩnare yicu̶diyuju Festo.
25:6b.ACT.025.006 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, Jerusalénju̶re ju̶aãmocãrãcarũ̶mu̶ cõro ñacõari, Cesarea macaju̶re tudiasuju Festo. Ĩ ejabusuorirũ̶mu̶ne oca ĩna ñagõquẽnoriju̶ju̶ rujicõari, Pablore ĩre jicõañuju ĩ.
25:7b.ACT.025.007 Pablo ĩ sãjaejaro ĩacõari, “Cojo vãme me rojose yicami”, Festore ĩre yigotiyujarã ĩna, jud'io masa, Jerusalénju̶ vadiriarã. “Rojose yicami” yicõarã ñaboarine, “Ado bajise rojose yicami”, yimasibesujarã ĩna.
25:8b.ACT.025.008 To ĩna yiro bero, “ ‘Rojose yibesumi’ yu̶re yato” yigu̶, ado bajiro yiyuju Pablo: —Ñie rojose yibeticaju̶ yu̶. Jud'io masa ĩna rotisere, to yicõari, U̶ju̶ César ĩ rotisere quẽne cu̶dirũgũcaju̶ yu̶. To yicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire quẽne, rũ̶cu̶bu̶orũgũcaju̶ yu̶ —yiyuju Pablo.
25:9b.ACT.025.009 To ĩ yirone, “Jud'io masa yu̶re tud'iroma” yigu̶, ado bajiro Pablore ĩre sẽniĩañuju Festo: —¿Jerusalénju̶ ejacõari, rojose mu̶ yirere mu̶re yu̶ sẽniĩajama, quẽnati? —ĩre yisẽniĩaboayuju.
25:10b.ACT.025.010 To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre yiyuju Pablo: —Bajibeaja. No yigu̶ vabecu̶ja. U̶ju̶ César “Masa rojose ĩna yisere ĩacõĩaña” ĩ yiriavine ñaja yu̶. To bajiri adone yu̶re sẽniĩacõaroti ñaja. Yu̶ yarã jud'io masare rojose ĩnare yibeticaju̶ yu̶. Tire quẽnaro masiaja mu̶.
25:11b.ACT.025.011 Rojose yu̶ yire su̶ori ĩnare mu̶ sĩarotijama, “Yu̶re sĩabesa”, yibecu̶ja yu̶. To bajiri, socarãne “Rojose yicami” yu̶re ĩna yi ocasãjare, “Ĩre sĩaña” yigu̶, yu̶re ĩsirocagu̶ magũ̶mi. “Rojose yiyujari yu̶” yigu̶, Roma macagu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yicu̶diyuju Pablo.
25:12b.ACT.025.012 To bajiro Pablo ĩ yijare, ĩre ñagõejarẽmorãre, “¿No bajiro yiroti ñati ĩre?” ĩnare yisẽniĩacõari bero, ado bajiro yiyuju Festo: —“ ‘¿Rojose yiyujari yu̶?’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶” mu̶ yijare, ĩ tu̶ju̶ mu̶re cõaru̶cu̶ja yu̶ —Pablore ĩre yiyuju Festo.
25:13b.ACT.025.013 To ĩ yiriarũ̶mu̶ri bero, U̶ju̶ Festore ĩagũ̶ ejayuju U̶ju̶ Agripa, Berenice vãme cu̶tigo rãca.
25:14b.ACT.025.014 Cojorũ̶mu̶ me ĩ rãca ñacõañujarã ĩna. To ĩna bajiñarone Pablo ĩ bajisere Agripare ĩre gotiyuju Festo: —Sĩgũ̶ ñaami ado, Pablo vãme cu̶tigu̶, U̶ju̶ Félix ĩ tubiber'i.
25:15b.ACT.025.015 Jerusalénju̶ yu̶ ñaro, “Rojose yicami”, yu̶re yigoticama bu̶cu̶rã jud'io masa, paia u̶jarã quẽne. “Rojose ĩ yicati vaja ĩre sĩarotiya mu̶”, yu̶re yiboacama ĩna.
25:16b.ACT.025.016 To bajiro yu̶re ĩna yiboajaquẽne, “Yibeaja yu̶. Yu̶a, romano masama, rojose masa ĩna yirere ĩacõĩamenane, sĩarotire manicoadimasiñuja. ‘Rojose yimi’ yigotiyirorã, to yicõari, rojose yir'i rãca ĩnare jirẽocõari, sẽniĩare ñacoadimasiñuja”, ĩnare yicaju̶ yu̶.
25:17b.ACT.025.017 Adoju̶re ĩna rãca yu̶ ejabusuocatirũ̶mu̶ne, Pablore ĩre jicõacaju̶ yu̶.
25:18b.ACT.025.018 “Ĩre gotiyirorã, ‘Bu̶to rojose masu yimasimi’ yu̶re yigotiru̶arãma ĩna”, yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶. “Rojose yigu̶ yiyumi” yiajiyamanirene goticõacama.
25:19b.ACT.025.019 “Yu̶a rũ̶cu̶bu̶osere rũ̶cu̶bu̶obeami. ‘Jesús vãme cu̶tigu̶, rijacoaboarine tudicatiami quẽna’ yisocarũgũami Pablo”. “ ‘Rojose yigu̶ yimi’ yirã yaja”, yirã, ti rĩne yu̶re goticama.
25:20b.ACT.025.020 To bajiro ĩna yijare, “Rojose yiyumi”, yimasibeticaju̶ yu̶. To bajiri, “¿Jerusalénju̶ ejacõari, rojose mu̶ yirere mu̶re yu̶ sẽniĩajama, quẽnati?”, ĩre yisẽniĩaboacaju̶ yu̶.
25:21b.ACT.025.021 To yu̶ yirone, ado bajiro yu̶re yicu̶dicami: “ ‘Rojose yiyujari yu̶’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶”, yu̶re yicami. To ĩ yijare, surarare ĩnare coderoticaju̶ yu̶, U̶ju̶ César ĩ ñaroju̶re ĩre cõaru̶ —Agripare ĩre yigotiyuju Festo.
25:22b.ACT.025.022 To ĩ yisere ajicõari, —Yu̶ quẽne, ĩ gotisere ajiru̶aja yu̶ —Festore ĩre yiyuju Agripa. To ĩ yijare, —Busiyu̶ ajiru̶cu̶ja mu̶, ĩ gotisere —ĩre yiyuju Festo.
25:23b.ACT.025.023 To bajiri gajerũ̶mu̶ masa ĩna rẽjariviju̶ Pablore ajigu̶ ejayuju Agripa, Berenice rãca. “Manire ĩacõari, ‘Ñamasurã ñaama ĩna’ manire yato” yirã, rũ̶cu̶bu̶oro ejayujarã ĩna. Ĩna rãcana, surara u̶jarã, gãjerã Cesarea macana ñamasurã quẽne ejayujarã ĩna, Pablore ajirã. Ĩna ejaro bero, Pablore ĩre jiyuju Festo.
25:24b.ACT.025.024 Pablo ĩ ejarone ado bajiro gotiyuju Festo: —U̶ju̶ Agripa, ado rẽjarã jediro, ĩaña mu̶a. Ãni ñaami Pablo. Bu̶to ĩre sĩaru̶arũgũama jud'io masa. Jerusaléana, adi macana quẽne, “Ĩre sĩacõaroti ñaja”, yiavasãboacama ĩna.
25:25b.ACT.025.025 “Ñie rojose ĩ yire su̶ori ĩre sĩaña manoja ti”, yicaju̶ yu̶. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, “ ‘Rojose yiyujari yu̶’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶” yu̶re ĩ yijare, “U̶ju̶ César ĩ ñaroju̶ ĩre cõaru̶cu̶ja”, yicaju̶ yu̶.
25:26b.ACT.025.026 To bajiro yitu̶oĩaboarine, rojose ĩ yirere ucamasibeaja yu̶, mani u̶ju̶re, Césare gotigu̶. Rojose ĩ yirere gotibecu̶ne ĩre yu̶ ucacõajama, tu̶oĩamasibecu̶re bajiro yigu̶ yigu̶ja yu̶. Tire tu̶oĩagũ̶ ñari, Pablore ĩre jicõamu̶ yu̶, mu̶a ajiro rĩjoroju̶a, “U̶ju̶ Agripa ĩre sẽniĩato” yigu̶. Ĩre sẽniĩacõari, “Rojose yiyumi Pablo” mu̶ yisere ajicõari, “U̶ju̶ Césare ĩre ucacõaru̶cu̶ja”, ĩre yibu̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Festo.
26
26:1b.ACT.026.001 To bajiro Festo ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pablore ĩre yiyuju u̶ju̶ Agripa: —Mu̶ yirũgũrere yu̶are gotiya —Pablore ĩre yiyuju Agripa. To ĩ yijare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pablo:
26:2b.ACT.026.002 —Yu̶ u̶ju̶ Agripa, mu̶ ajiro rĩjoro gotigu̶agu̶ ñari, variquẽnase rãca gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Jud'io masa mani yisere quẽnaro masiaja mu̶. Gãmerã ajimasibeticõari, yu̶a gãmerã oca rẽtorũgũsere quẽne quẽnaro masiaja mu̶. To bajiri jud'io masa, “Rojose yigu̶ ñaami” ĩna yiboasere mu̶ ajiro rĩjoro gotigu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri quẽnaro yu̶ gotisere ajiru̶cu̶ja mu̶ —yiyuju Pablo, Agripare.
26:4b.ACT.026.004 —Yu̶ ya maca ñacõari, mamu̶ ñagũ̶ yu̶ bajiñarũgũcatire masirãma jud'io masa jediro. To bajicõari, Jerusalénju̶re yu̶ bajirũgũcatire quẽne masirãma.
26:5b.ACT.026.005 Yu̶re masirã ñari, “Fariseo masu̶ ñacami”, mu̶re yigotirãma ĩna, ĩnare mu̶ sẽniĩajama. Fariseo masama, Dios manire ĩ rotimasirere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶orã ñaama.
26:6b.ACT.026.006 “Bajireariarãre ĩnare tudicatioru̶cu̶ja yu̶”, yigotimasiñumi Dios, mani ñicu̶are. To ĩ yire ti ñajare, “To bajirone yiru̶cu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ yu̶ ñajare, “Rojose yigu̶ ñaami”, yu̶re yi ocasãcama.
26:7b.ACT.026.007 Tire yu̶ yitu̶oĩarore bajirone tu̶oĩaama jud'io masa, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãca jũnari ñarã jedirone. Tire tu̶oĩarã, ñari ũ̶mu̶ari, ñamirire quẽne bu̶to Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶orũgũama ĩna. Tire tu̶oĩagũ̶ yu̶ ñajare, “Rojose yigu̶ ñaami”, yu̶re yi ocasãcama jud'io masa.
26:8b.ACT.026.008 ¿No yirã, “Bajireariarãre tudicatioru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩabeati mu̶a? —yiyuju Pablo.
26:9b.ACT.026.009 Quẽna ado bajiro gotiyuju Pablo: —“Nazaret macagu̶ Jesús vãme cu̶tigu̶ yere ĩna ajitirũ̶nu̶se vaja, cojo vãme me rojose ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩarũgũcaju̶ yu̶.
26:10b.ACT.026.010 To bajiro yigu̶ ñari, Jerusalénju̶re ñacõari, rojose ĩnare yirũgũcaju̶ yu̶. “Jesús yere ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare tubibeya mu̶” paia u̶jarã yu̶re ĩna yijare, jãjarã Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare tubiberũgũcaju̶ yu̶. To yicõari, “Ĩnare sĩacõato mani” u̶jarã ĩna yijama, “To bajirone bojaja”, yirũgũcaju̶ yu̶ quẽne.
26:11b.ACT.026.011 Cojoji me Dios ocare bueriaviriju̶ sãjaejacõari, “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i me ñarimi Jesús’ yiya mu̶a” yigu̶, ĩnare bu̶to rojose yicudirũgũcaju̶ yu̶. Bu̶to ĩnare ĩategu̶ ñari, gãjerã masa ĩna ñarimacariju̶re ĩna rudicoaboajaquẽne, rojose ĩnare yiru̶, ĩnare su̶yarũgũcaju̶.
26:12b.ACT.026.012 Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre rojose ĩnare yigu̶ yu̶ ñajare, “Damasco vãme cu̶ti macaju̶ vasa” paia u̶jarã yu̶re ĩna yijare, yu̶ babarã rãca vacaju̶ yu̶.
26:13b.ACT.026.013 To yu̶a bajivato, ũ̶mu̶recaji ñaro, ũ̶mu̶agu̶ muiju ĩ bususe rẽtoro bu̶to caje mose busucaju̶ ti.
26:14b.ACT.026.014 To bajiro ti bajijare, quedicoacaju̶ yu̶a. Yu̶a quedirocacũatone, hebreo oca rãca ado bajiro yi ocaruyucaju̶ ti: “Saulo, Saulo, ¿no yigu̶ rojose yu̶re yisu̶yarũgũati mu̶? To bajiro mu̶ yijama, mu̶ masune rojose yigu̶ yaja mu̶”, yu̶re yi ocaruyucaju̶ ti.
26:15b.ACT.026.015 To bajiro ti yirone, “¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñacõari, to bajise yu̶re yati mu̶?”, ĩre yicaju̶ yu̶. To yu̶ yirone, “Yu̶ne ñaja, Jesús, rojose mu̶ yisu̶yarũgũgũ̶ne”, yu̶re yi ocaruyucami.
26:16b.ACT.026.016 To yigu̶ne, “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. ‘Yu̶re gotibosaru̶cu̶mi’ yigu̶, mu̶re ruyuaĩoaja yu̶. To bajiri, yu̶ bajicatire, to yicõari yucu̶aca mu̶ ĩasere, bero mu̶re yu̶ yiĩorotire quẽne masare gotimasiocudiru̶cu̶ja mu̶.
26:17b.ACT.026.017 Mu̶ yarã jud'io masa, to yicõari jud'io masa me ñarã quẽne, rojose mu̶re ĩna yirotire mu̶re yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶.
26:18b.ACT.026.018 ‘Vãtia u̶ju̶ ĩ bojasere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirã ñaru̶arãma ĩna’ yigu̶, yu̶ bajicatire mu̶re gotimasioroticõagũ̶ yaja yu̶. Mu̶ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rã ñari, rojose ĩna yisere masirio ecocõari, Dios yarã ñaru̶arãma ĩna quẽne”, yu̶re yicami Jesús —ĩre yiyuju Pablo, Agripare.
26:19b.ACT.026.019 —To bajiri, yu̶re ruyuaĩocõari, ĩ yiroticatire bajirone cu̶dicaju̶ yu̶.
26:20b.ACT.026.020 Damasco vãme cu̶ti macanare ĩnare gotimasiosu̶ocaju̶ yu̶. Bero, Jerusalén macanare, Judea sitanare, to yicõari jud'io masa me ñarãre quẽne ĩnare gotimasiocudirũgũcaju̶ yu̶. “Rojose yu̶a yisere yitu̶jacõari, ‘Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arãja yu̶a’ yigoticõari, quẽnaseju̶are yirũgũña mu̶a”, ĩnare yigotirũgũcaju̶ yu̶.
26:21b.ACT.026.021 To bajiro yu̶ yijare, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ yu̶ ñaro yu̶re ñiacõari, yu̶re sĩaru̶aboacama ĩna, jud'io masa.
26:22b.ACT.026.022 To bajiro yu̶re ĩna yiru̶aboajaquẽne, quẽnaro yu̶re ejarẽmocami Dios. Yu̶re ĩ ejarẽmose ñajare, ñamasurã, ñamasumenare quẽne, mu̶are gotimasiocõa ñarũgũaja yu̶. Moisés ñamasir'i, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã quẽne, “Ado bajiro bajiru̶aroja”, yiucamasiñuma: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, rijacoaboarine, quẽna tudicatisu̶orocu̶ ñaru̶cu̶mi. To bajiro ĩ bajiroti ñajare, Diorãca quẽnaro ñacõari, ĩ catisere ĩsiecoaru̶arãma, jud'io masa, jud'io masa me ñarã quẽne”, yiucamasiñuma. “ ‘Bajiru̶aroja’ ĩna yiucariarore bajirone bajiaja”, mu̶are yigotirũgũaja —ĩnare yigotiyuju Pablo.
26:24b.ACT.026.024 To bajiro Pablo ĩ yigotiñarone, ado bajiro yiavasãñuju Festo: —To bajiro yimecu̶cõagũ̶ yaja mu̶. Jairo bueri ñari, no bojasene tu̶oĩacõari, goticõaja mu̶ —Pablore ĩre yiavasãñuju Festo.
26:25b.ACT.026.025 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro yiyuju Pablo, Festore: —Yimecu̶gũ̶ me yaja yu̶. Mu̶are yu̶ gotise socase me ñaja ti. Tire quẽnaro ajicõari, “To bajirone bajiroja”, yimasiroti ñaja.
26:26b.ACT.026.026 Jesús ĩ bajirere yu̶ gotise yayioroju̶ gotire me ñaja. Masa ĩna ĩaro bajire ñaja ti. To bajiro bajire ti ñajare, masare yu̶ gotimasiocatire masigũ̶mi U̶ju̶ Agripa. To bajiri, güibecu̶ne ñajediro ĩre gotiaja yu̶ —Festore ĩre yiyuju Pablo.
26:27b.ACT.026.027 To yicõari, Agripaju̶are ado bajiro yiyuju Pablo: —Diore gotirẽtobosariarã ĩna ucamasirere mu̶ ajirũ̶cu̶bu̶osere masiaja yu̶ —ĩre yiyuju Pablo.
26:28b.ACT.026.028 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Agripa: —“To cõro ĩre yu̶ gotirone tu̶oĩavasoacõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶coaru̶cu̶mi”, ¿yu̶re yitu̶oĩacõati mu̶? —ĩre yiyuju Agripa.
26:29b.ACT.026.029 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Pablo: —Yoaro meaca mu̶re yu̶ gotiboajaquẽne, “Jesúre yu̶ ajitirũ̶nu̶rore bajiro ĩre ajitirũ̶nu̶ato ĩ” yigu̶, Diore mu̶re sẽnibosaja yu̶. To yicõari, mu̶a jedirore Jesúre mu̶a ajitirũ̶nu̶rotire bojaja yu̶. To bajiboarine Jesúre mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶ori yu̶re bajiro mu̶a tubibe ecosere bojabeaja yu̶ —yiyuju Pablo.
26:30b.ACT.026.030 To ĩ yisere ajicõari, Agripa, Festo, Berenice, to yicõari Pablore ĩre ajiñariarã jediro, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ budicoasujarã ĩna.
26:31b.ACT.026.031 Budianane, ado bajise gãmerã yiyujarã ĩna: —Ñie rojose yibesumi. To bajiri, ĩre tubibecũre, ĩre sĩare quẽne mañuja ti —gãmerã yiyujarã ĩna.
26:32b.ACT.026.032 To yicõari, ado bajiro yiyuju Agripa, Festore: —“ ‘¿Rojose yiyujari yu̶?’ yigu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja yu̶” Pablo ĩ yibetijama, ĩre bucõaroti ñaboayuja —Festore ĩre yiyuju Agripa.
27
27:1b.ACT.027.001 “Pablore, gãjerã tubibe ecoriarãre quẽne, Italia vãme cu̶ti sitaju̶re ĩnare cõato mani”, yicama ĩna. To yirã ñari, Julio vãme cu̶tigu̶re, —Ĩnare ũmato vasa —ĩre yicama. Roma macana surarare U̶ju̶ César ĩ beseriarãre rotigu̶ ñacami Julio.
27:2b.ACT.027.002 Cũmua ñacaju̶ Adramitio vãme cu̶ti macana yaga. Asia sitaju̶re varoado bajicaju̶ tia. To bajiri tia rãca vacaju̶ yu̶a. Yu̶a rãca ñacami Aristarco vãme cu̶tigu̶ quẽne. Macedonia sita ñarimaca, Tesalónica vãme cu̶ti macagu̶ ñacami.
27:3b.ACT.027.003 Gajerũ̶mu̶ Sidón vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. “Rojose tãmu̶oami Pablo” yiĩamaicõari, “Mu̶ babarãre ĩnare ĩacudiaya. No mu̶ bojase mu̶re ĩsiato”, ĩre yicami Julio.
27:4b.ACT.027.004 Ti maca ñariarã, vacaju̶ yu̶a quẽna. To yu̶a bajivatone, bu̶to mino vacaju̶. To bajicõari, yu̶are vẽatu̶ocaju̶. To ti bajijare, Chipre vãme cu̶tiyoa tu̶re gãniacaju̶ yu̶a.
27:5b.ACT.027.005 To bajivana, Cilicia sitare rẽto, Panfilia sitare, Licia sita ñarimaca Mira vãme cu̶ti macare ejacaju̶ yu̶a.
27:6b.ACT.027.006 Ti macaju̶ gajea cũmua Alejandr'ia vãme cu̶ti macana yagare, Italiaju̶ varoado bajiricare ĩacõari, tia rãca yu̶are ũmato vacami surara u̶ju̶.
27:7b.ACT.027.007 Bu̶to mino ti vajare cojorũ̶mu̶ me josari vacõari, Gnido maca cãnamuñarore ejacaju̶ yu̶a. Yu̶a vato riojo bu̶to mino ti vacõa ñajare, Creta vãme cu̶tiyoa cu̶toju̶a vacoacaju̶ yu̶a. Tiyoa ñarimaca Salmón vãme cu̶ti macare rẽto, tiyoa tu̶re vacaju̶ yu̶a, mino ti vabetibu̶saroju̶a vana.
27:8b.ACT.027.008 Josari masu bajivana, Lasea maca tu̶ ñarimaca Buenos Puertos vãme cu̶ti macaju̶re ejacaju̶ yu̶a.
27:9b.ACT.027.009 Cojorũ̶mu̶ me vacoacaju̶ yu̶a. To bajiri tone bu̶to yu̶are güiocoacaju̶ yuja, juebu̶cu̶ ti cõñajare. To bajiri, ado bajiro ĩnare goticami Pablo:
27:10b.ACT.027.010 —Vabeticõato. Mani vajama, rojose tãmu̶oru̶arãja. Cũmua rujacoaru̶aroja. Gajeyeũni quẽne yayicoaru̶aroja. Mani quẽne sĩgũ̶ri rujareacoaru̶arãja —ĩnare yigotiboacami Pablo.
27:11b.ACT.027.011 To ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibeticami surara u̶ju̶. Cũmua u̶jarãju̶a, “Vacoajaro mani” ĩna yiseju̶are ajicami.
27:12b.ACT.027.012 Ti maca jetaga rocaturiaro juebu̶cu̶ ti ñajama quẽnabesuju. To bajiri, “Fenice vãme cu̶ti macaju̶ vajaro mani. Ti maca jetaga quẽnaro rocaturiaro ñañuju ti, mino ti vabetibu̶sajare. Toju̶ mani ñaro juebu̶cu̶ rẽtoru̶aroja”, yitu̶oĩacama ĩna jedirone.
27:13b.ACT.027.013 To bajiri ĩna vatoju̶are mino ti vasere ĩacõari, “Vajaro mani”, yicama ĩna. To yi, cũmua ruucũñiariajau̶ ancla vãme cu̶tijau̶re tũ̶amu̶osã, tiyoa tu̶re vacoacaju̶ yu̶a.
27:14b.ACT.027.014 To yu̶a bajivatone, gajeroju̶a bu̶to tutuaro mino vadicõari, yu̶are vẽaviocõacaju̶ ti. Nordeste vãme cu̶ti ñacaju̶ ti.
27:15b.ACT.027.015 To ti bajijare, “Tiyoa tu̶bu̶sa vanasa mani” yirã, tiare veaquẽnobu̶saboacama ĩna. Bu̶tobu̶sa mino ti vajare, “Manire ti vẽacõarore bajirone vacoajaro mani”, yicõacama ĩna.
27:16b.ACT.027.016 To bajivana, Cauda vãme cu̶tiyoa cõñarore rẽtoanane, mino ti vabetibu̶sajare, cũmua jairica tu̶re ĩna siajoriare tiare tũ̶amu̶osãcama ĩna, yu̶a vacatia jubeaju̶.
27:17b.ACT.027.017 To yigajanocõari, “Saguerobe” yirã, yu̶a vacatia rãca quẽnaro siañiacõacama ĩna. Sirte vãme cu̶tiju̶ cõñanane, “Jõrero vana yaja mani” yirã, ancla vãme cu̶tijau̶re rocaroaruucama ĩna. To bajiro ĩna yijare, mino ti vẽacõarore bajirone vacaju̶ yu̶a.
27:18b.ACT.027.018 Gajerũ̶mu̶ to bajirone mino ti vacõa ñajare, bu̶to sabecõa ñacaju̶. To ti bajijare, “Rujarobe” yirã, gajeyeũni gãjerãre ĩsiru̶arã ĩna juaboarere juarearodecõacama ĩna.
27:19b.ACT.027.019 To ĩna yibusuorirũ̶mu̶, to bajirone mino vacõari, ti sabecõa ñajare, cũmuayere quẽne juarearodecama ĩna yuja.
27:20b.ACT.027.020 Cojorũ̶mu̶ me, muiju ruyubeticami. Ñamire quẽne ñocoa ruyubeticama. Mino ti vatu̶jabetijare, “Rujareacoaru̶arãja mani”, yitu̶oĩacaju̶ yu̶a.
27:21b.ACT.027.021 Yoaro babeti vacaju̶ yu̶a. To yu̶a bajivajare, ado bajiro yu̶are goticami Pablo: —“Vabeticõato mani” mu̶are yu̶ yimasisere mu̶a ajijama, Creta vãme cu̶tiyoaju̶ne mani ñacõajama, rojose tãmu̶obetiborãja mani.
27:22b.ACT.027.022 To bajiboarine, tu̶oĩasu̶tiritibesa mu̶a. “Cũmua ti yayicoaboajaquẽne, manima caticõaru̶arãja”, yitu̶oĩaña mu̶a.
27:23b.ACT.027.023 Jẽju̶aga ñami ángel yu̶re ruyuaĩocõari yu̶re gotimi, Dios, yu̶ u̶ju̶, ĩ cõagũ̶.
27:24b.ACT.027.024 Ado bajiro yu̶re gotimi: “Güibesa mu̶. U̶ju̶ César tu̶ ejacõari, ‘¿Rojose yiyujari yu̶?’ yigu̶, ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja mu̶. Dios, mu̶re ĩamaigũ̶ ñari, ĩre mu̶ sẽnijare, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶mi. Mu̶ rãca vana jedirone catijedicõaru̶arãma ĩna”, yu̶re yimi ángel.
27:25b.ACT.027.025 To bajiri tire ajirã ñari, su̶tiritibesa mu̶a. “Dios ĩ gotiroticõariarore bajirone bajiru̶aroja”, yaja yu̶.
27:26b.ACT.027.026 To bajiri, yucú̶yoa cõñaroju̶a mino manire vẽatucõaru̶aroja —yu̶are yigoticami Pablo.
27:27b.ACT.027.027 Adriático vãme cu̶tiyaju̶re ju̶a semana vacaju̶ yu̶a, mino yu̶are vẽatucõase rãca. To bajivana rĩne, ñami gu̶dareco ti tu̶sato, “Yucú̶yoare cõñacoana yirãja mani”, yicama cũmuare ĩacoderimasa.
27:28b.ACT.027.028 To bajiri ũ̶cu̶ase cõĩariama rãca “¿no cõro ũ̶cu̶ati ti?” yirã, ruucõĩacama ĩna. Treinta y seis metros ũ̶cu̶acaju̶ ti. Yoarobu̶sa vacõari, ruucõĩacama ĩna quẽna. Veintisiete metros ũ̶cu̶acaju̶ yuja.
27:29b.ACT.027.029 To ti bajijare, “Gũ̶tare rocaturo, cũmua vadirobe” yirã, cũmua ruucũñiare ancla vãme cu̶tijau̶rire babarirãcajau̶re rearoderuucama ĩna, cũmua gu̶de ñaseju̶are. To yicõari, “Guarobu̶sa busuato” yirã, Diore sẽnicama ĩna.
27:30b.ACT.027.030 To yicõari, “Ĩguẽaju̶ ñasere quẽne rearoderuuroana yaja yu̶a”, yicama cũmuare ĩacoderimasa. Cũmua mojorica rãca rudiaru̶arã yirã yiboayuma.
27:31b.ACT.027.031 To ĩna yiboajaquẽne, surara u̶ju̶re, to yicõari surarare quẽne ado bajiro ĩnare goticami Pablo: —Cũmuare ĩacoderimasa ĩna rudicoajama, catibetiru̶arãja mu̶a —ĩnare yigoticami.
27:32b.ACT.027.032 To ĩ yijare, “Rudicoanasa mani” ĩna yiboariare, ĩna siariamarire yijesurecõari, vẽjarocaroacõacama ĩna, surara.
27:33b.ACT.027.033 To ĩna yiro bero, busujedibetone yu̶a jedirore baroticami Pablo: —“¿No bajiro bajirãti mani?” yitu̶oĩarã ñari, ju̶a semana quẽnaro bare bamenane ñacoaju̶ mu̶a.
27:34b.ACT.027.034 To bajiri bare baya mu̶a, “Catirãsa” yirã. Niju̶ane mani rãcagu̶ rijayayibetiru̶cu̶mi —yu̶are yigoticami Pablo.
27:35b.ACT.027.035 To bajiro yu̶are ĩ yiro bero, panre ãmicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, yicami, Diore sẽnigũ̶. To yigajanocõari, bacami.
27:36b.ACT.027.036 To ĩ yisere ajivariquẽnacõari, bacaju̶ yu̶a quẽne.
27:37b.ACT.027.037 Tia cũmuare vacana, doscientos setenta y seis ñarirãcu̶ ñacaju̶ yu̶a.
27:38b.ACT.027.038 Yu̶a bau̶su̶cu̶tiro bero, trigo joarire rearodecama ĩna, “Rũ̶cu̶betibu̶saro vanasa” yirã.
27:39b.ACT.027.039 Busuro bero yucú̶yoare ĩacõari, “¿No ũnoju̶ ñati?”, yicama ĩna. To bajiro yiboarine, jabua ti ruyujare, “Tibua cu̶toju̶are rocaturãsa”, yicama cũmuare ĩacoderimasa.
27:40b.ACT.027.040 To bajiri, ancla bu̶to ti rũ̶cu̶jare, ti cãnori rãcane jasureruucõacama ĩna. To ĩna yirone, gãjerãma “Cũmuare veaturãsa” yirã ĩna siaturiajãirire jojiocama ĩna, jabuaju̶are jãjaru̶arã. To yicõari, cũmua ĩguẽa cu̶toju̶a ñarigaserore mino tuarigaserore tũ̶amu̶ocama ĩna, “Cũmuare ũmato jãjajaro” yirã.
27:41b.ACT.027.041 Tu̶saroju̶re jãjaejamenane ti jõrejare, cũmua ĩguẽa jabuaju̶ jejacõacaju̶ ti. To ti bajirone, bu̶to oco sabeca yiro, cũmua gu̶de cu̶toju̶are sabevaruucõacaju̶.
27:42b.ACT.027.042 To ti bajirone, tubibe ecoriarã ĩna juadiriarãre “Baájãjarudiatoma” yirã ĩnare sĩaru̶acama suraraju̶a.
27:43b.ACT.027.043 Ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, Pablore maigũ̶ ñari, ĩnare sĩarotibeticami ĩna u̶ju̶ju̶a. —Tire yimenane, baámasirãma jatirearodecõari, tu̶saroju̶a baájãjasa mu̶a —ĩnare yicami.
27:44b.ACT.027.044 —Baámasimenama, yucú̶jãiri, to yicõari, no bojase jayase rãca ñiacõari tu̶saroju̶a baájãjasa —yicami. To bajiri sĩgũ̶ rujarocariaro mano jabuaju̶ baájãjaejacaju̶ yu̶a.
28
28:1b.ACT.028.001 Toju̶ ejacõari, “Malta vãme cu̶tiyoaju̶ ñaja mani”, yiĩamasicaju̶ yu̶a.
28:2b.ACT.028.002 Tiju̶ana masa, to yu̶a ejaro, quẽnaro yu̶are yicama. Bu̶to oco ti quedijare, yu̶are u̶sacaju̶. To yu̶a bajijare, jeame riocõari, “Sũmaroaya mu̶a quẽne”, yu̶are yicama.
28:3b.ACT.028.003 Jearu̶ju̶ri juagu̶ vacõari, ĩna riori mere ĩ tĩarone, ãña jearu̶ju̶ri vatoa ñar'i, “Jea asisere rudiacu̶ja” yigu̶, ĩ ãmoju̶re jatirocayocõari, cũnicami, Pablore.
28:4b.ACT.028.004 Ĩ cũniyojasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã yicama toana: —Masa sĩarimasu̶ ñagũ̶mi. Ĩna rujariaroju̶ ĩ rujarocabetijare, ĩ masa sĩare vaja ĩre ãña cũnirotigomo so, mani rũ̶cu̶bu̶ogo —gãmerã yicama ĩna.
28:5b.ACT.028.005 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, jeameju̶ ãñare ĩre yayerocatĩacõacami. To bajicõari, visiorũgũ yibeticami Pablo.
28:6b.ACT.028.006 “Guaro mijiru̶aroja. Ti mijibetijaquẽne, ñaro tu̶sarone rijacoa tu̶jaru̶cu̶mi”, yitu̶oĩaboacama tiju̶ana jediro. To yicõari, yoaro ĩre ĩacodeñaboacama. Ĩna tu̶oĩarore bajiro ĩ bajibetijare, ado bajiroju̶a tu̶oĩacama ĩna yuja: “Mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶, masu̶re bajiro ruju̶ cu̶ticõari, ejami”, gãmerã yicama ĩna yuja.
28:7b.ACT.028.007 To yu̶a bajiñacatiju̶ tu̶re ñacaju̶, tiyoana u̶ju̶ Publio vãme cu̶tigu̶ ye sita. Quẽnaro yu̶are bocaãmicami. To bajiri, idiarũ̶mu̶ ĩ rãca yu̶a ñaro quẽnaro yu̶are yicami.
28:8b.ACT.028.008 Ĩ tu̶ yu̶a ñaro, “Bu̶to rijaami yu̶ jacu̶” ĩ yisere ajicaju̶ yu̶a. “Bu̶bu̶ribu̶jacõari, gu̶da cuduami. Mano gajajuar'i cãnijesariaro joeju̶ jesaami”, yicami. To bajiro ĩ yijare, ĩre ĩagũ̶ jãjacami Pablo. Ĩ tu̶ jãjaejacõari, Diore ĩre sẽnibosacami. To yicõari, ĩ ãmori ñujeocami. To ĩ yirone, caticoacami ĩ yuja.
28:9b.ACT.028.009 Ĩre ĩ catiosere ajicõari, toana rijaye cu̶tirã, ĩre catiorotirã ejacama ĩna. To ĩna bajijare, ĩnare catiocami Pablo.
28:10b.ACT.028.010 To ĩ yijare, yu̶are rũ̶cu̶bu̶orã, quẽnaro yirũgũcama ĩna. To yicõari, yu̶a varoto rĩjoro, yu̶a bojase jediro yu̶are ĩsicama.
28:11b.ACT.028.011 Malta vãme cu̶ti yoaju̶re idiarã muijua ñacaju̶ yu̶a. “Juebu̶cu̶ ti rẽtoro bero vanasa” yirã, tujayuma Alejandr'ia vãme cu̶ti macana. To bajiri, juebu̶cu̶ bero, ĩna rãca vacaju̶ yu̶a quẽna. Tia ĩguẽaju̶re, “Ado bajirã ñarãma cũmuare ĩacoderimasa mani rũ̶cu̶bu̶orã, Cástor, to yicõari Pólux vãme cu̶tigu̶ quẽne” yicõari ĩna quẽnoriarã ñacama.
28:12b.ACT.028.012 Siracusa vãme cu̶ti macaju̶ ejacõari, idiarũ̶mu̶ ñacaju̶ yu̶a.
28:13b.ACT.028.013 Ti macaju̶ ñacõari vana, Regio vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a. Gajerũ̶mu̶ yu̶a vato riojo mino ti vajare, Puteoli vãme cu̶ti macaju̶ vaejacaju̶ yu̶a.
28:14b.ACT.028.014 Ti macaju̶ ejacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare bu̶jacaju̶ yu̶a. “Yu̶a rãca cojo semana ñaña mu̶a”, yu̶are yicama ĩna. To bajiri ĩna rãca cojo semana ñacaju̶ yu̶a. To baji, Romaju̶ vacaju̶ yu̶a.
28:15b.ACT.028.015 Yu̶a vadi quetire ajicõari, yu̶are bocarã vayuma ĩna, ti macana Jesúre ajitirũ̶nu̶rã. To bajiri, Foro de Apio vãme cu̶ti macaju̶ yu̶are bocacama. Gãjerãma, Tres Tabernas vãme cu̶toju̶ yu̶are bocacama ĩna. To ĩna bajiro ĩacõari, variquẽnagũ̶ ñari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yicami Pablo.
28:16b.ACT.028.016 Roma vãme cu̶ti macaju̶ yu̶a ejaro, tubiberiaviju̶ Pablo ĩ ñaru̶abetijare, “Gaje viju̶ sĩgũ̶ ĩ ñacõajama, quẽnacõaroja. To bajiboarine sĩgũ̶ surara ĩre coderu̶cu̶mi”, yicama.
28:17b.ACT.028.017 Romaju̶ ĩ ejaro bero idiarũ̶mu̶ ñatu̶sacu̶, “Jud'io masa u̶jarãre ĩnare jirẽoña”, yicami Pablo. Ĩna rẽjajediro, ado bajiro ĩnare goticami: —Yu̶re ajiya yu̶ yarã. Mani yarãre rojose yu̶ yibetiboajaquẽne, to yicõari, mani ñicu̶a ĩna yirũgũrere yu̶ rũ̶cu̶bu̶orũgũboajaquẽne, yu̶re ñiacõari, romano masare ĩsicama mani yarã, Jerusalén macana.
28:18b.ACT.028.018 Ñie rojose yu̶ yibetijare, “Rojose yibesumi” yicõari yu̶re buru̶aboacama romano masaju̶ama.
28:19b.ACT.028.019 Yu̶re ĩna buru̶aboajaquẽne, mani yarãju̶a, “Ĩre bubeticõaña”, ĩnare yicama. To ĩna yijare, “ ‘Rojose yiyujari yu̶’ yigu̶, Roma macagu̶, U̶ju̶ Césare ĩre ĩacõĩarotiru̶cu̶ja”, yicaju̶ yu̶. “ ‘Rojose yu̶re ĩna yicati ti ñajare, rojose ĩnare yiya’ yiru̶ me, U̶ju̶ César tu̶ju̶ varu̶cu̶ja”, yicaju̶ yu̶.
28:20b.ACT.028.020 Tire gotiru̶ mu̶are jicõamu̶ yu̶. Israel ñamasir'i jãnerabatia mani tu̶oĩayurũgũcacu̶, jẽre ejayumi. To bajiri, ĩre yu̶ ajitirũ̶nu̶jare, cõmema rãca yu̶re siarũgũama —ĩnare yigoticami Pablo.
28:21b.ACT.028.021 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicama ĩna, Roma macana jud'io masa u̶jarã: —Judea sitana ejaboarine, “Rojose yigu̶ ñaami Pablo”, yu̶are yigotibetirũgũama. Ĩna ucacõasere quẽne ĩabetirũgũaja yu̶a. To bajiri mu̶ bajisere masibeaja yu̶a.
28:22b.ACT.028.022 To bajiboarine, “Jesúre masa ĩna ajitirũ̶nu̶jama, quẽnabeti ñaja” masa ĩna yise rĩne ajirũgũmu̶ yu̶a. To bajiri, mu̶ tu̶oĩase yu̶are mu̶ gotisere bojaja —ĩre yicama ĩna, Pablore.
28:23b.ACT.028.023 To bajiro ĩre yirã ñari, ĩ gotisere ajirã ĩna rẽjarotirũ̶mu̶re ĩre goticama ĩna. “Tirũ̶mu̶ rẽjaru̶arãja mani” ĩna yicatirũ̶mu̶ ti ejaro, jãjarãbu̶sa rẽjacama ĩna. To bajiri, ado bajiro ĩnare gotimasiocami Pablo: —Jesúne ñaami “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i. Ĩre ajitirũ̶nu̶rãre, “Yu̶ yarã ñaama” ĩnare yiĩavariquẽnacõari, quẽnaro yirũgũami Dios —ĩnare yigotimasiocami Pablo. Tire ĩ gotimasiojama, Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ucamasirere masigũ̶ ñari, ĩnare gotimasiogũ̶ yicami. Busuriju̶ ĩ goticoajama, rãioriju̶ju̶ gotigajanocami.
28:24b.ACT.028.024 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Socu̶ me yami. Riojone bajiroja”, yiajicama sĩgũ̶ri. To bajiboarine gãjerãma ajitebu̶sacama.
28:25b.ACT.028.025 To bajiri sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩabetica yirã, budisu̶ocama ĩna. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare goticami Pablo: —Ado bajiro mu̶a bajirotire yigu̶, Esp'iritu Santo, mu̶a ñicu̶a ñamasiriarãre ĩ yimasire riojo ñañuja ti. “Ado bajiro ĩnare gotiya”, yimasiñumi, Isa'ias ñamasir'ire:
28:26b.ACT.028.026 “Mu̶ yarãre ĩnare gotiaya mu̶: ‘Yu̶re ajirã ñaboarine, ajimasibeticõa ñaru̶arãma. Yu̶ yiĩosere ĩarã ñaboarine, “¿To bajiro bajisere yigu̶ yatique ĩ?”, yiĩamasibeticõa ñaru̶arãma.
28:27b.ACT.028.027 Ado bajiro bajirã ñari, yu̶ yere ajimasimena ñarãma ĩna: Gãmo gojeri tusubeti, to yicõari, caje ĩamenare bajiro bajirãma. To bajiro yu̶ yijama, “Yu̶ yere tu̶oĩaru̶amena ñaama” yigu̶ yaja yu̶. To bajirã ñari, tire quẽnaro ajimasibeama. Yu̶ yere ĩna tu̶oĩaru̶ajama, tire ajimasicõari, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩavasoacõari, yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶oborãma ĩna. Yu̶re ĩna sẽnijama, yu̶re ĩna cãmotadicõa tu̶jaborotire ĩnare yirẽtobosabogu̶ja yu̶’, ĩnare yigotiaya mu̶”, Isa'iare ĩre yigotimasiñumi Esp'iritu Santo. To bajiro ĩ yijama, adirodorianare quẽne, mu̶are gotigu̶ yimasiñumi.
28:28b.ACT.028.028 To bajiri quẽnaro ajiya mu̶a: Adirũ̶mu̶rire Jesús su̶orine quẽnaro Dios ĩ yisere jud'io masa me ñarãju̶are gotimasiocudiroti ñaja. Ĩnaju̶ama tire ajirã ñari, ajitirũ̶nu̶ru̶arãma —ĩnare yigoticami Pablo.
28:29b.ACT.028.029 To bajiro ĩ yigotijare, sĩgũ̶re bajiro tu̶oĩabetica yirã, gãmerã oca rẽtocõari, budijedicoacama jud'io masa.
28:30b.ACT.028.030 Ju̶a cũ̶ma ñacami Pablo, gãjoa bojarã ñari, ĩre ĩna vasoariaviju̶re, Roma macaju̶re. To bajiñagũ̶, ĩre ĩarã ejarã jedirore quẽnaro ĩnare yirũgũcami.
28:31b.ACT.028.031 Güibecu̶ne ado bajiro ĩnare gotimasiorũgũcami: —Jesucristore mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, “Yu̶ yarã ñaama” mu̶are yiĩavariquẽnacõari, quẽnaro mu̶are yirũgũru̶cu̶mi Dios. To yicõari, —Ado bajiro Jesucristore ajitirũ̶nu̶roti ñaja —ĩnare yigotimasiorũgũcami. Tire ĩ gotimasio ñaro, “Ĩnare gotibesa”, ĩre yibetirũgũcama ĩna, romano masa. To cõro ñaja.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Barasana Collection. Acts (Barasana). Acts (Barasana). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-8B9D-B