John (Barasana)
1
1:1b.JOH.001.001 Dios macu̶ Jesucristo su̶orine Diore masiama masa. Rẽmoju̶ne jẽre ñie manoju̶rene ñacõamasiñuju Jesús, ĩ jacu̶ rãcane. Jesúne, Dios ñacoadimasiñuju.
1:2b.JOH.001.002 Macaru̶cu̶ro, õ vecayere quẽne, tire Dios ĩ rujeoroto rĩjoroju̶ jẽre ĩ rãcane ñacõamasiñuju ĩ macu̶.
1:3b.JOH.001.003 Macaru̶cu̶rore, õ vecayere quẽne ñajediro ĩ macu̶ su̶orine tire rujeomasiñuju Dios. Ĩ macu̶ ĩ manone Dios ĩ rujeoroti maniboriaroja.
1:4b.JOH.001.004 Mani rijato beroju̶ma, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsigũ̶, ñacoadimasiñuju Dios macu̶. Ĩ jacu̶ ĩ catisere ĩ macu̶ ĩ ĩsise su̶orine Diorãca quẽnaro ñaama masa, ĩre masirã yuja.
1:5b.JOH.001.005 Diore ajimenaju̶ama, rojose yirã ñari, “Riojo ñamasusere masiaja yu̶ama”, yitu̶oĩaboarãma. To bajiro yirã ñaboarine, “Diorãca quẽnaro ñato” yigu̶, Jesucristo ĩ ĩsisere masa jediro ĩna ajibetirotire yirã, yimasimenama Diore ajiterã.
1:6b.JOH.001.006 Sĩgũ̶ ñacami Juan vãme cu̶tigu̶. Masare, “Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Ĩ su̶orine Diorãca quẽnaro ñaja yu̶a” yirãre oco rãca ĩnare bautizagu̶ ñacami. Ĩre goti rĩjoro cu̶tirotiyumi Dios, ĩ macu̶ ĩ bajiroti quetire. Ĩ bajiroti quetire ajicõari, “To bajiro masu bajigu̶ ñagũ̶mi” ĩ macu̶re masa jediro ĩna yitu̶oĩarotire bojagu̶ ñari, to bajiro ĩre goti rĩjoro cu̶tirotiyumi Dios.
1:8b.JOH.001.008 Riojo ñamasuse Juan ĩ gotimasiocatima ĩ masune tu̶oĩaquẽnocõari, ĩ goticati me ñacaju̶ ti. Dios macu̶ adi macaru̶cu̶roju̶re ejacacu̶ yeju̶a ñacaju̶ ti, riojo ñamasuse Juan ĩ gotimasiocati. “Rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosarocu̶ ñaami” Dios macu̶re masa ĩna yitu̶oĩarotire yigu̶, ĩre goti rĩjoro cu̶tirimasu̶ ñacami Juanma.
1:10b.JOH.001.010 Jesúma, adi macaru̶cu̶roju̶re manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari ĩ ruyuaroto rĩjoroju̶ne jẽre ñacõañuju ĩ. Ĩ su̶orine adi macaru̶cu̶rore Dios ĩ rujeomasire ti ñaboajaquẽne, ĩre ĩacõari, “Ãni, Dios macu̶ ñaami”, ĩre yimasibeticama ĩna, adi macaru̶cu̶roana masa.
1:11b.JOH.001.011 Jud'io masa, “Yu̶ rĩa ñaja mu̶a” Dios ĩ yigoticũboariarã tu̶ju̶ manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari, ĩna rãca ĩ ñarũgũboajaquẽne, ĩre ĩatecama ĩna.
1:12b.JOH.001.012 Ĩre ĩna ĩateboajaquẽne, sĩgũ̶ri ĩre yu̶a ajitirũ̶nu̶jare, “Yu̶ rĩa ñaja mu̶a”, yu̶are yiĩañumi Dios.
1:13b.JOH.001.013 “Jud'io masa ñari, Dios rĩa ñaja yu̶a”, yimasiña manoja. Gãjerã masa quẽne, to bajiro yimasibeama. To yicõari, “Mani masune mani tu̶oĩase su̶orine Dios rĩa ñaja mani”, yimasiña manoja. Ado bajiroju̶a bajiaja: “ ‘Yu̶ rĩa ñaja mu̶a’ ĩ yiĩamaijare, ĩ rĩa ñacoaju̶”, yireju̶a ñaja.
1:14b.JOH.001.014 Dios macu̶ manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari, yu̶a rãca bajiñarũgũcami. Yu̶are ĩamaicõari, quẽnaro yirũgũcami. To yicõari, Dios yere gotigu̶, riojo gotimasiorũgũcami. “Ĩ ñacami Dios macu̶. Sĩgũ̶ne ñagũ̶, ĩ jacu̶re bajiro ñamasugũ̶ ñacami”, ĩre yimasiaja yu̶a, ĩre ĩacana.
1:15b.JOH.001.015 Ĩrene goticami Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶. Jesús ĩ ejarone, ado bajiro masare goticami: —Ãnine ñaami mu̶are yu̶ goti rĩjoro cu̶tigu̶ma. Ĩ bajirotire gotigu̶, ado bajiro mu̶are yigotiadicaju̶ yu̶: “Yu̶ bero sĩgũ̶ ejaru̶cu̶mi. Yu̶ rĩjoroju̶ne jẽre ñacõañumi. To bajigu̶ ĩ ñajare, yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami ĩma” mu̶are yigotiadicaju̶ yu̶ —yicami Juan, Jesús ĩ bajirotire gotigu̶.
1:16b.JOH.001.016 Masare maimasucõagũ̶ ñari, mani ñajedirorene quẽnaro manire yirũgũami Dios macu̶.
1:17b.JOH.001.017 Moisés ñamasir'i su̶orine masare Dios ĩ rotimasirere masire ñaja. Jesucristo su̶orine Dios manire ĩ maiseju̶arema masire ñaja. Ĩ ocare quẽne, riojo ñamasusere, Jesucristo su̶orine tire masire ñaja.
1:18b.JOH.001.018 Niju̶ane Diore ĩre ĩagũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine ĩ macu̶ sĩgũ̶ne ñagũ̶, ĩ jacu̶ rãcagu̶ ñari, ĩ jacu̶re bajirone tu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ jacu̶ ĩ bajisere riojo manire gotimasiocami.
1:19b.JOH.001.019 To bajiri paiare, ĩnare ejarẽmorãre quẽne cõañuma ĩna u̶jarã, Jerusalén macana. “ ‘¿Ñimu̶ ñati mu̶?’ masare oco rãca bautizagu̶re Juanre ĩre yisẽniĩama” yirã, ĩnare cõañuma.
1:20b.JOH.001.020 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩasere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Juan: —Yu̶ma, masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñaja yu̶ —ĩnare yicami Juan.
1:21b.JOH.001.021 To bajiro ĩ yirone, ĩre sẽniĩaquẽnocama ĩna: —¿Ñimu̶ ũgũ̶ju̶a ñatique mu̶, to yijama? ¿El'ias, Diore gotirẽtobosamasir'i, gãme tudicaticõari, bajiatique mu̶? —ĩre yisẽniĩacama. —Ĩ me ñaja yu̶ —yicõacami quẽna. To bajiro ĩ yirone, ĩre sẽniĩacama quẽna: —¿Mu̶ne ñatique Diore ĩre gotirẽtobosarimasu̶, “Ejaru̶cu̶mi” ĩna yigu̶? —Juanre yisẽniĩacama. —Ĩ me ñaja yu̶ —yicõacami quẽna.
1:22b.JOH.001.022 To bajiro ĩ yise ñajare: —¿Ñimu̶ ũgũ̶ju̶a ñati mu̶? —ĩre yicama ĩna. —Yu̶are sẽniĩaroticõarãre, “Ĩ ñaami”, ĩnare yigotiru̶aja yu̶a. ¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñaja yu̶, yatique mu̶, mu̶ masune mu̶ yijama? —ĩre yisẽniĩacama quẽna, Juanre, masare oco rãca bautizagu̶re.
1:23b.JOH.001.023 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicu̶dicami: —Yu̶ne ñaja, yucú̶ manoju̶ masare gotimasiocudirũgũgũ̶ma. Ado bajiro yigotirũgũaja yu̶: “Mani u̶ju̶ ejaru̶cu̶mi. To bajiri rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya, ĩre yurã”, yirũgũaja yu̶. To bajiro yu̶ yigotirotire jẽre tirũ̶mu̶ju̶ne, “To bajiro yiru̶cu̶mi ĩ”, yiuca rĩjoro cu̶ticõamasiñumi Diore ĩre gotirẽtobosarimasu̶, Isa'ias ñamasir'i —yicu̶dicami Juan, ĩre sẽniĩarãre.
1:24b.JOH.001.024 Fariseo masa ĩna cõariarã ñacama ĩna, Juanre sẽniĩacana.
1:25b.JOH.001.025 Quẽna ĩre sẽniĩacama ĩna: —To bajise yigu̶ ñaboarine, Cristo me ñaboarine, El'ias ñamasir'i me ñaboarine, Diore gotirẽtobosarimasu̶ “Ejaru̶cu̶mi” ĩna yigu̶ me ñaboarine, ¿no yigu̶ oco rãca masare bautizatique mu̶? —Juanre yisẽniĩacama.
1:26b.JOH.001.026 To bajiro ĩna yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicu̶dicami: —Yu̶ma, masa rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca ĩnare bautizagu̶ ñaja yu̶. To bajiboarine mani ñarigodoju̶ jẽre ñagũ̶mi, “To ñagũ̶mi” mu̶a yimasibecu̶.
1:27b.JOH.001.027 Yu̶ bero masare gotigu̶ ñaboarine, yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñagũ̶mi ĩma. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugũ̶ masu ĩ ñajare —ĩnare yicu̶dicami Juan.
1:28b.JOH.001.028 To bajiri, adi ñajediro bajicaju̶ Betania vãme cu̶ti macaju̶. Ti maca ñacaju̶ Juan, masare oco rãca ĩ bautizacatiya Jordán vãme cu̶tirisa gajejacatu̶aju̶.
1:29b.JOH.001.029 Gajerũ̶mu̶, yu̶a tu̶ju̶ Jesús ĩ vadone ĩre ĩacami Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶. Ĩre ĩacõari ado bajiro masare yigoticami: —Ĩaña mu̶a yuja. Ĩne ñaami Dios yu̶, oveja macu̶re bajiro masare rijabosarocu̶. No bojarãre “Rojose yu̶ yise vaja yu̶re rijabosayumi” ĩre yironare rojose ĩna yise vaja ĩnare rijabosarocu̶.
1:30b.JOH.001.030 Ĩ yirotirene goti rĩjoro cu̶tigu̶ ado bajiro mu̶are yigoticaju̶ yu̶: “Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a yu̶ gotimasioro bero gotimasioru̶cu̶mi gãji” mu̶are yicaju̶ yu̶. “Yu̶ rĩjoroju̶ne jẽre ñacoayumi ĩma. To bajiri yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami” mu̶are yicaju̶ yu̶.
1:31b.JOH.001.031 Yu̶ quẽne, “Ĩ ñagũ̶mi” yimasibeticaju̶ yu̶ maji. To bajiboarine, “Ĩne ñagũ̶mi ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i” mani yiĩamasirotire bojagu̶ ñari, oco rãca masare bautizadicaju̶ yu̶ —yu̶are yicami Juan.
1:32b.JOH.001.032 Quẽna gajeye ado bajiro yu̶are yigoticami: —Ĩre ĩaboarine, “Ĩne ñagũ̶mi ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i”, yimasibeticaju̶ yu̶ maji. To bajiboarine Dios ado bajiro yu̶re yi ocaruyucami ĩ, “Masare oco rãca bautizaru̶cu̶ja mu̶” yu̶re yi ocaruyucõari: “Yu̶ cõagũ̶, Esp'iritu Santo, bujare bajigu̶ rujiadicõari, ĩ joere rocajeoru̶cu̶mi. Ĩne ñaru̶cu̶mi, ‘Rojose ĩna yisere quẽnaro masicõari, tu̶oĩavasoatĩmato ĩna’ yigu̶, Esp'iritu Santore cõarocu̶”, yu̶re yi ocaruyucami Dios. To bajiro yu̶re ĩ yicatore bajirone ĩamu̶ yu̶ yuja. To bajiri, “Dios macu̶ ñaami”, yimasiaja yu̶ yuja —yigoticami Juan, yu̶are gotigu̶.
1:35b.JOH.001.035 Gajerũ̶mu̶ oco rãca masare ĩ bautizacatoju̶ ñacami Juan quẽna. Ĩ rãca ñacaju̶ yu̶a, ju̶arã, ĩ buerã.
1:36b.JOH.001.036 To yu̶a ñaro, Jesús ĩ rẽtoato ĩre ĩacõari, ado bajiro yu̶are goticami Juan: —Ĩaña. Ĩne ñaami Dios yu̶, oveja macu̶re bajiro masare rijabosarocu̶ —yu̶are yicami Juan.
1:37b.JOH.001.037 To bajiro Juan ĩ yisere ajicõari, Jesúre ĩre su̶yacaju̶ yu̶a yuja.
1:38b.JOH.001.038 To ĩre yu̶a su̶yatone, ju̶darũ̶gũ̶ ĩacõari, —¿Ñiere bojarã bajiati mu̶a? —yu̶are yisẽniĩacami. To bajiro ĩ yisẽniĩarone: —Gotimasiorimasu̶, ¿noju̶ ñari mu̶ ñaro? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a.
1:39b.JOH.001.039 To bajiro ĩre yu̶a yirone, —Ĩarã vayá —yu̶are yicu̶dicami. To bajiro ĩ yijare, ĩre su̶yaejacoacaju̶ yu̶a, ĩ ñaroju̶re. Muiju ĩ rocasãroto rĩjoro ejacaju̶ yu̶a, toju̶re. To bajiri ĩ rãca bajiña, toju̶ne cãnicoacaju̶ yu̶a yuja.
1:40b.JOH.001.040 Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ gotisere ajicõari, yu̶ rãca Jesúre ĩre su̶yacacu̶ ñacami Andrés. Simón Pedro vãme cu̶tigu̶ bedi ñacami.
1:41b.JOH.001.041 Jesúre ĩre ĩamasicõari, guaro ĩ gagu̶ Simónre ĩre jigu̶ vacoacami. Ĩre bu̶jacõari ado bajiro ĩre gotiyuju: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, Cristo mani yitu̶oĩayuñarũgũgũ̶re ĩamu̶ yu̶ yuja —ĩre yiyuju Andrés.
1:42b.JOH.001.042 To bajiro ĩre yi, yu̶a cu̶toju̶a ĩre jicoayumi Andrés. Simónre ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Simón ñaja mu̶, Jonás macu̶. To bajiboarine Pedro vãme cu̶tiru̶cu̶ja mu̶ yuja —Simónre ĩre yicami Jesús. (Gũ̶ta yire ũni ñaja ti, “Pedro” yire.)
1:43b.JOH.001.043 Gajerũ̶mu̶ Galilea vãme cu̶ti sitaju̶are yu̶are ũmato vacami Jesús. To bajiri toju̶re ejacõari, Felipe vãme cu̶tigu̶re ĩre bu̶jacami yuja. Ĩre bu̶jacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Yu̶ rãca vayá. Yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaya mu̶ —ĩre yicami.
1:44b.JOH.001.044 Betsaida vãme cu̶ti macagu̶ ñacami Felipe. Ti macanane ñacama Pedro, ĩ bedi Andrés quẽne.
1:45b.JOH.001.045 Jesúre ĩamasicõari, Natanael vãme cu̶tigu̶re ĩre gotigu̶ vacoacami Felipe. Ĩre bu̶jacõari, ado bajiro ĩre gotiyuju ĩ: —“Bajiru̶cu̶mi” Moisés ñamasir'i ĩ yiucamasir'ire ĩamu̶ yu̶ yuja. Diore ĩre gotirẽtobosarimasa quẽne, “To bajiru̶cu̶mi” ĩna yiucamasir'ire ĩamu̶ yu̶ yuja. Ĩ ñaami Nazaret vãme cu̶ti macagu̶, Jesús vãme cu̶tigu̶, José vãme cu̶tigu̶ macu̶ —Natanaelre ĩre yigotiyuju ĩ.
1:46b.JOH.001.046 To bajiro ĩ yirone, —¿Ĩma Nazaret vãme cu̶ti macagu̶ ñaboarine, quẽnagũ̶ ñaguĩda? —Felipere ĩre yisẽniĩañuju Natanael. —Vayá. Ĩre ĩaĩatoque mani —ĩre yiyuju Felipeju̶ama. To bajise gãmerã yicõari, yu̶a tu̶ju̶ vadicoayuma ĩna yuja.
1:47b.JOH.001.047 Natanael ĩ vadore ĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Õ tu̶sagu̶, Israel ñamasir'i jãnami Dios ĩ bojasere yigu̶ vadiami. Masare yitogu̶ me ñaami —yicami Jesús.
1:48b.JOH.001.048 To bajiro ĩ yirone, —¿No bajiro yicõari yu̶re ĩamasiati mu̶? —ĩre yicami Natanael. To bajiro ĩ yirone, —Felipe mu̶re ĩ jiroto rĩjoroju̶ne higuera vãme cu̶tiu̶ ẽñeroca mu̶ ñaroju̶ne jẽre mu̶re ĩacõamu̶ yu̶ —ĩre yicami Jesús.
1:49b.JOH.001.049 To bajiro ĩ yisere ajicõari: —Gotimasiorimasu̶, Dios macu̶ ñaja mu̶, yu̶are Israel ñamasir'i jãnerabatiare rotimu̶orũ̶gõrocu̶ —ĩre yicami Natanael.
1:50b.JOH.001.050 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩre yicu̶dicami Jesús: —“¿Higuera vãme cu̶tiu̶ ẽñeroca mu̶ ñaroju̶ne jẽre mu̶re ĩacõamu̶ yu̶” mu̶re yu̶ yiserene ajicõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yimasiati mu̶? Adi rẽtoro ĩaĩañamanire mu̶re yiĩoru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yicami Jesús.
1:51b.JOH.001.051 Gajeye quẽna ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Ũ̶mu̶agasero soje ti jãnarone, yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶re, to yicõari, Diore moabosarãre ĩna mu̶jatore, ĩna rujiadore quẽne ĩaru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús.
2
2:1b.JOH.002.001 Ju̶arũ̶mu̶ bero, Galilea sita Caná vãme cu̶ti macaju̶re sĩgũ̶ ĩ manajo cu̶tirũ̶mu̶ boserũ̶mu̶ ñasu̶ocaju̶ ti. Jesús jaco quẽne ñacamo so, toju̶re.
2:2b.JOH.002.002 Jesúre, to yicõari, yu̶a ĩ buerãre quẽne, yu̶are jicama ĩna. To bajiro ĩna yicana ñari, yu̶a quẽne Jesúrãca ñacaju̶ toju̶re.
2:3b.JOH.002.003 Yu̶a idiñaro rĩne u̶ye oco jedicoacaju̶. To ti bajirone, ado bajiro Jesúre yicamo ĩ jaco: —U̶ye oco jedicoaju̶ yuja —ĩre yicamo.
2:4b.JOH.002.004 To so yirone, —¿Caco, no yigo tire yu̶re gotiati mu̶? Maji, ĩaĩañamani Dios ĩ masise rãca yu̶ yiĩoroti ejabeaja maji —sore yicami Jesús.
2:5b.JOH.002.005 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicamo so, u̶ye oco iorimasare: —Ĩ rotirore bajiro yiya —ĩnare yicamo so.
2:6b.JOH.002.006 Tore ñacaju̶ oco varia sotu̶ri, gũ̶tane ĩna vearia sotu̶ri. Cojomo cõro, coja jẽnituaro ñari sotu̶ri ñacaju̶ ti. “Ado bajiro mani yijare, ‘Rojose mana ñaja mu̶a’ manire yiĩaami Dios” yirã ĩna coeri sotu̶ri, oco sotu̶ri ñacaju̶ ti. Ti sotu̶ri cincuenta, to yicõari, setenta litros cõro juari sotu̶ri ñacaju̶.
2:7b.JOH.002.007 To bajiri ado bajiro u̶ye oco iorimasare ĩnare yicami Jesús: —Oco jiojũ̶mu̶oña adi sotu̶rire —ĩnare yicami. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ti sotu̶ri ñaro cõrone jiojũ̶mu̶ocama ĩna.
2:8b.JOH.002.008 Ĩna jiojũ̶mu̶ogajanoro ĩacõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Boserũ̶mu̶ ũmato yirimasu̶re mojoroaca vaãmi vati, ĩre ioaya —ĩnare yicami Jesús. Ĩnare ĩ yirotirore bajirone iocama ĩna.
2:9b.JOH.002.009 Tire ĩ idiroto rĩjoroju̶ne oco jẽre u̶ye oco godovedicoasuja ti, ti sotu̶ ñaro cõrone. “Toaye u̶ye oco ñaroja”, yimasibeticami. Tire iorimasa rĩne masicama ĩna. Tire idicõari, mame manajo cu̶tirocu̶re jicami boserũ̶mu̶ ũmato yirimasu̶.
2:10b.JOH.002.010 Ĩ ejarone, ado bajiro ĩre yicami: —Gãjerãma, ĩna boserũ̶mu̶ yisu̶o vajama, quẽnaseju̶are iosu̶ocama. Jairo masa ĩna idiro beroju̶, quẽnabetibu̶sare iocama ĩna yuja. Mu̶ma quẽnaseju̶are ru̶ayuja mu̶, yucu̶aca ĩna ioserema —ĩre yicami boserũ̶mu̶ ũmato yirimasu̶.
2:11b.JOH.002.011 To bajiro Jesús ĩ yicati, ĩaĩañamanire Dios ĩ masise rãca ĩ yiĩosu̶ocati ñacaju̶ ti Galilea sita, Caná vãme cu̶ti macaju̶re. Ĩaĩañamanire ĩ yiĩojama, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõacacu̶ ñaja yu̶” yigu̶ yiĩosu̶ocami. To bajiro ĩ yiĩosere ĩacõari, bu̶tobu̶sa ĩre ajitirũ̶nu̶caju̶ yu̶a, ĩ buerã.
2:12b.JOH.002.012 Boserũ̶mu̶ ti jediro bero, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ ũmato vacami Jesús. Ĩ jaco, ĩ bederã, to yicõari yu̶a ĩ buerã quẽne, ĩ rãca vacaju̶ yu̶a. Yoarobu̶sa ñacaju̶ yu̶a, ti macaju̶re.
2:13b.JOH.002.013 Yu̶a jud'io masa Pascua boserũ̶mu̶ yu̶a yirotirũ̶mu̶ri cõñaro Jerusalénju̶ ejacaju̶ yu̶a, Jesúrãca.
2:14b.JOH.002.014 Toju̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ta vecu̶a ĩsirimasa, oveja ĩsirimasa, buja ĩsirimasa quẽne ñacama. Gãjerã ye rãca gãjoa vasoarimasa quẽne ĩna rujiri cũmuroriju̶ rujicama ĩna.
2:15b.JOH.002.015 To bajiro ĩna yiñasere ĩacõari bajeriamare quẽnocami Jesús. To bajiro yicõari ĩna yarã ta vecu̶are, ovejare Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñarãre ĩnare bajeãgõbucami. Gãjoa vasoarimasa ye gãjoatiirire varebatereacõacami. To yicõari ĩna gãjoa jeorijau̶rire tucaguereacami.
2:16b.JOH.002.016 To yicõari, buja ĩsirimasare ado bajiro yicami yuja: —Ãnoa mu̶a ĩsironare juabudi vasa mu̶a. Yu̶ jacu̶ ya vire gajeyeũni ĩsiriavi godoveobesa mu̶a —ĩnare yicami Jesús.
2:17b.JOH.002.017 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Dios oca masa ĩna ucamasirere ado bajiro tu̶oĩabu̶jacaju̶ yu̶a, ĩ buerã: “Mu̶ ya vire quẽnaro ĩna yirũ̶cu̶bu̶obetijare, ĩnare ĩajũnisiniru̶cu̶ja yu̶. To bajiro yu̶ yise ñajare yu̶re sĩarocaru̶arãma ĩna”, yirere tu̶oĩabu̶jacaju̶ yu̶a.
2:18b.JOH.002.018 To ĩ yirone, to ñacana jud'io masa Jesúre ĩre sẽniĩacama: —“Dios ĩ masise rãca yigu̶ yaja yu̶” mu̶ yijama, ¿no bajiro yu̶are yiĩogu̶ada mu̶? —ĩre yisẽniĩacama ĩna, Jesúre.
2:19b.JOH.002.019 To bajiro ĩna yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Jesús: —Adi vi Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire mu̶a caguerocacõajama, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne quẽna ti vire bu̶ajeocõaru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yicami.
2:20b.JOH.002.020 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —Cuarenta y seis ñaricũ̶mari josayujarã ĩna, adi vire bu̶añarã. ¿Mu̶ma, “Idiarũ̶mu̶ berone quẽna bu̶ajeocõaru̶cu̶ja”, yiboati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna.
2:21b.JOH.002.021 Jesús to bajiro Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire ĩ yijama, ĩ masu ruju̶rene yigu̶ yicõañumi.
2:22b.JOH.002.022 Ĩ bajirocaro bero gãme ĩ tudicatiato, “To bajiro bajiru̶aroja” ĩ yigoticatire tu̶oĩabu̶jacaju̶ yu̶a, ĩ buecana. Tire tu̶oĩabu̶jacõari, Dios ocare masa ĩna ucamasirere, Jesús ĩ goticatire quẽne ajitirũ̶nu̶caju̶ yu̶a.
2:23b.JOH.002.023 Jerusalénju̶ Pascua boserũ̶mu̶ ĩna yiñaro, quẽna gajeye ĩaĩañamanire masare yiĩocami Jesús. To bajiro ĩ yiĩojare, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i mani u̶ju̶ ñaami”, ĩre yiajitirũ̶nu̶cama jãjarã masa.
2:24b.JOH.002.024 Jesúju̶ama to bajiro ĩna yiajitirũ̶nu̶sere ĩamasicõari, “Socarã mene yama”, yibeticõacami, masa jediro ĩna tu̶oĩasere ĩamasigũ̶ ñari.
3
3:1b.JOH.003.001 Sĩgũ̶ fariseo masu̶, Nicodemo vãme cu̶tigu̶ ñacami. Jud'io masa vatoaju̶re ñamasugũ̶ ñacami ĩ.
3:2b.JOH.003.002 Ñamiju̶ Jesúre ĩre ĩagũ̶ ejayuju. Ĩ tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Gotimasiorimasu̶, “Mu̶re cũñumi Dios, ‘Masare gotimasioato’ yigu̶”, mu̶re yimasiaja yu̶a. Sĩgũ̶ mu̶ yirore bajirone yiĩoñamanire yigu̶re ĩabeticaju̶. To bajiri, “Diorãca ñacõari, yami”, yimasiaja yu̶a —Jesúre ĩre yiyuju.
3:3b.JOH.003.003 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Nicodemore gotiyuju Jesús: —Riojo mu̶re gotiaja yu̶. No bojarã, quẽna gãme ruyuamenama, Dios ĩ ñaroju̶re ejamasimenama —Nicodemore yiyuju Jesús.
3:4b.JOH.003.004 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju Nicodemo: —¿No bajiro bu̶cu̶ ñacoaboarine, quẽna gãme tudiruyuacoare ñarojari? ¿Quẽna ĩ jacore sãjacoacu̶jarique ĩ, quẽna gãme tudiruyuaru̶? —Jesúre ĩre yiyuju Nicodemo.
3:5b.JOH.003.005 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —“Quẽna gãme ruyuaroti ñaja” yu̶ yijama, masa su̶orine gãme ruyuarotire yigu̶ me yaja. “Quẽna gãme ruyuaroti ñaja” yu̶ yijama, “ ‘Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diorãca quẽnaro ñacõari, ĩ bojarore bajiro yirã ñato’ yigu̶, ĩ yirotire sẽniroti ñaja”, yigu̶ju̶a yaja. “Dios ĩ bojabeti yiru̶abeaja yu̶. Ĩ su̶orine ĩ rãca quẽnaro ñaja yu̶” yirã, oco rãca bautizarotiriarã, to yicõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diorãca quẽnaro ñarã, ĩna rĩne ñarãma Dios ĩ ñaroju̶re ejacõari, ĩ rãca ñamu̶orũ̶gõrona.
3:7b.JOH.003.007 “Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diorãca quẽnaro ñarã, ĩna rĩne Dios ĩ ñaroju̶re ejacõari, ĩ rãca ñamu̶orũ̶gõru̶arãma” mu̶re yu̶ yisere, ajiyamanire bajiro ajimavisiabesa mu̶.
3:8b.JOH.003.008 Mino no ti bojarone vẽatucõaroja ti. Mino ti vẽatujama, ajiaja mani. To bajiboarine, “Toaye vadoja. Toju̶are vatoja”, yimasibeaja mani. Tire bajirone bajigu̶ ñaami Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo. “Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca quẽnaro ñacõari, ĩ bojarore bajiro yigu̶ ñato” yigu̶, gãjire ĩ yirotire masibeama masa —Nicodemore yiyuju Jesús.
3:9b.JOH.003.009 To bajiro ĩ yirone, quẽna gãme sẽniĩaquẽnoñuju Nicodemo: —¿No bajiro bajiroada ti? —Jesúre ĩre yisẽniĩa quẽnoñuju ĩ.
3:10b.JOH.003.010 Ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —¿Israelita masare ĩnare gotimasiogũ̶ ñaboarine, adi quetirema masibeati mu̶?
3:11b.JOH.003.011 Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Mani ĩase, Dios ĩ yiserene, mu̶are gotirũgũaja yu̶a. To bajiboarine yu̶a gotirũgũsere ajicõari, “To bajiro me bajiaja”, yicõarũgũaja mu̶a.
3:12b.JOH.003.012 Adi macaru̶cu̶roayere yu̶ gotisere ajitegu̶ ñari, Dios ĩ bajisere ĩabu̶jayamanire yu̶ gotijaquẽne, ajiteru̶cu̶ja mu̶ —ĩre yiyuju Jesús.
3:13b.JOH.003.013 Gajeye quẽna ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶, Dios ĩ ñaroju̶re mu̶jar'i maami. Yu̶ sĩgũ̶ne ñaja yu̶, Dios ĩ ñaroju̶ne rujiadicõari, tudi gãme mu̶jarocu̶ma. Dios ĩ roticõacacu̶ ñaja yu̶ Diorãcagu̶.
3:14b.JOH.003.014 Tirũ̶mu̶ju̶ Moisés ñamasir'i, yucú̶ manoju̶ ñacudigu̶ yucú̶ joeju̶ ãñare bajigu̶ ñagũ̶re cõmene quẽnor'ire ĩre jeomasiñuju, “Ãña cũniecoriarã ĩre ĩamu̶oato ĩna” yigu̶. To bajiro ĩ yir'ire ãña cũniecoriarã, ĩre ĩamu̶orãju̶a, caticoamasiñujarã ĩna quẽna. To bajiro bajiru̶aroja yu̶re quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶re quẽne. Yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajutucõari, vũ̶mu̶orũ̶gõru̶arãma ĩna, yu̶ bajirocarotire yirã.
3:15b.JOH.003.015 To bajise bajirocu̶ ñari, no bojarã, “Jesucristo ĩ bajirocare su̶orine yu̶re ĩavariquẽnacõari quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩarãre ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, yu̶ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶ —Nicodemore ĩre yiyuju Jesús.
3:16b.JOH.003.016 —Ñajediro masare maimasucõagũ̶ ñari, ĩ macu̶ sĩgũ̶ne ñagũ̶re ĩre cõañumi Dios, “Masare rijabosato” yigu̶. To bajiro ĩ yire ñajare, “Jesucristo ĩ bajirocare su̶orine yu̶re ĩavariquẽnacõari, quẽnaro yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩarãma, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩ ĩsiriarã ñarãma.
3:17b.JOH.003.017 Adi macaru̶cu̶roanare, “Rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yato” yigu̶ me, ĩ macu̶re cõañumi Dios. Ado bajiroju̶a yiyumi. “Mu̶re ajitirũ̶nu̶rona ĩna rijato beroju̶, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, ĩ macu̶re cõañumi Dios.
3:18b.JOH.003.018 “Dios macu̶ ñagũ̶mi” Jesúre yitu̶oĩagũ̶re rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶re ĩre cõabetiru̶cu̶mi Dios. Dios macu̶ sĩgũ̶ne ñagũ̶re, “Dios macu̶ me ñagũ̶mi” ĩre yigu̶ju̶arema, to bajiro ĩre ĩ yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre cõaru̶cu̶mi Dios.
3:19b.JOH.003.019 Ĩ macu̶re adi macaru̶cu̶roju̶re ejacacu̶re ĩre ajitirũ̶nu̶menare rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare rearu̶cu̶mi. Ĩ macu̶ su̶orine Diorãca quẽnaro ñaama masa, ĩre masirã. Masaju̶ama rojose yitu̶jaru̶amena ñarã ñari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaru̶amenama ĩna. To bajiri Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶menama. To bajiro yirã ĩna ñajare, ĩnare rearu̶cu̶mi Dios.
3:20b.JOH.003.020 Rojose yirã, Dios macu̶re terãma ĩna. “Masa rĩjoroju̶a, ‘To bajise rojose yicaju̶ mu̶’ yu̶re yiromi Jesús” yibojonerã ñari.
3:21b.JOH.003.021 Dios ĩ bojasere quẽnaseju̶are yirãma, Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶rãma ĩna. Yayioroju̶ yirudibeama ĩnaju̶ama, “ ‘Dios ĩnare ĩ yirẽmojare, quẽnaseju̶are yirũgũama’ yimasiato ĩna” yirã.
3:22b.JOH.003.022 Nicodemore Jesús ĩ gotiro bero, vacoacaju̶ yu̶a, Judea sitaju̶. Toju̶re yoarobu̶sa ñacaju̶ yu̶a. Toju̶ masare oco rãca bautiza ñarũgũcaju̶ yu̶a.
3:23b.JOH.003.023 Juan, oco rãca bautizarimasu̶, Salim vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ Enón vãme cu̶ti macaju̶ oco rãca masare bautizarũgũñuju ĩ quẽne. Toju̶re riaga jairo ti oco cu̶tijare, ĩnare bautiza ñarũgũñuju ĩ. Jãjarã masa ĩre bautizarotirã ejarũgũñujarã ĩna, toju̶re.
3:24b.JOH.003.024 Ado bajiro yiñamasiñuju Juan, tubiberiaviju̶ ĩ tubibe ecoroto rĩjoro:
3:25b.JOH.003.025 Oco rãca masare Juan ĩ bautiza ñarone, gãji jud'io masu̶, Juan buerã tu̶ju̶re ejayuju ĩ. Ejacõari, “To bajiro me bajiaja. Ado bajiroju̶a mani yijare, ‘Rojose mana ñaja mu̶a’ manire yiĩagũ̶mi Dios” yigu̶, ĩna rãca oca josayuju ĩ.
3:26b.JOH.003.026 Ĩ rãca ĩna oca josariaro bero, Juan tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre gotiyujarã ĩ buerã: —Gotimasiorimasu̶, Jordán vãme cu̶tirisa ijacatu̶aju̶ mu̶ ĩagoticacu̶, mu̶ yirũgũrore bajirone masare oco rãca ĩnare bautizarũgũñuju ĩ. To bajiri jãjarã masa mani tu̶ju̶re ejaborona, ĩ tu̶ju̶a rĩne varũgũrãma ĩna, ĩre yigotiyujarã ĩna —Juanre, masare oco rãca bautizarimasu̶re.
3:27b.JOH.003.027 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Juan: —Ñie manane ñaborãma masa, Dios ĩ cõabetijama. Mani bajirũgũse quẽne Dios ĩ bojasere bajirone bajirũgũaja ti.
3:28b.JOH.003.028 “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i me ñaja yu̶. “ ‘Ĩ ejaroto rĩjoro, ĩre goti rĩjoro cu̶tiato’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja yu̶”, jẽre mu̶are yigoticõacaju̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Juan, ĩ buerimasare.
3:29b.JOH.003.029 To yicõari, “Ãmosiagu̶ babare bajiro bajiaja yu̶” yigu̶, ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotimasioñuju Juan: —Ãmosiariarũ̶mu̶ so manaju̶ ñarocu̶ babare ajisu̶yaroco me ñagõmo. So manaju̶ ñarocu̶ju̶are ajisu̶yaroco ñagõmo. So manaju̶re so ajisu̶yasere ĩacõari, bu̶to variquẽnagũ̶mi ĩ baba. Tire bajirone, “Masa jãjarãre oco rãca bautizarũgũñuju ĩ quẽne” mu̶a yisere ajicõari, bu̶to variquẽnaja yu̶ quẽne.
3:30b.JOH.003.030 Yu̶ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaami ĩma. To bajiri, yu̶re ĩna rũ̶cu̶bu̶oro rẽtoro ĩre ĩna rũ̶cu̶bu̶osere bojaja yu̶ —ĩ buerãre yiyuju Juan.
3:31b.JOH.003.031 Dios tu̶ju̶ vadir'i ñaami jediro u̶ju̶ ñamasugũ̶. Gãji ĩ cõro ñamasugũ̶ magũ̶mi. Adi macaru̶cu̶roju̶re ruyuariarã, adi macaru̶cu̶roayere ĩarã ñari, tirene gotiaja mani. Dios tu̶ju̶ vadir'ima õ vecayere, to yicõari, adi macaru̶cu̶roayere quẽne quẽnaro masigũ̶ ñari, jediro u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaami.
3:32b.JOH.003.032 Ĩma, ĩ ĩarere, ĩ ajirere gotiami ĩ, Dios yere. To bajiboarine ĩ gotisere ajitirũ̶nu̶beama masa.
3:33b.JOH.003.033 “Jesús ĩ yirore bajiro bajiroja” ĩre yiajigu̶ma, to bajiro ĩ yiajise su̶orine “Socagu̶ me ñaami Dios” yigu̶ ñagũ̶mi.
3:34b.JOH.003.034 Esp'iritu Santore ĩre cõañumi ĩ macu̶re adi macaru̶cu̶roju̶re ĩ cõar'ire, “Ĩ tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩamasiato” yigu̶. To bajiro ĩ yir'i ñari, Dios ocarene goticami Jesús.
3:35b.JOH.003.035 Mani jacu̶ Dios, ĩ macu̶re maigũ̶ ñari, “Ñajedirore rotiya mu̶”, ĩre yicũñumi.
3:36b.JOH.003.036 No bojagu̶, Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, Dios ĩ catisere cu̶ogu̶ ñaami. To bajiboarine no bojagu̶ Dios macu̶re ajitirũ̶nu̶becu̶ma, Dios ĩ catisere cu̶obeami. To bajiro ĩ bajijare, rojose ĩ yisere ĩajũnisini tu̶jabecu̶ne, rojose ĩ yise vaja, rojose ĩre yiru̶cu̶mi Dios, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre rocagu̶.
4
4:1b.JOH.004.001 To bajiri, “Juan rẽtobu̶saro masare oco rãca bautizarũgũñuju Jesúju̶a. To bajiri Juan buerimasa rẽtobu̶saro ñañujarã Jesús ĩ buerimasaju̶a” yire quetire ajiyujarã fariseo masa.
4:2b.JOH.004.002 (Quẽnaro masuma, masare oco rãca bautizabetirũgũcami Jesús. Yu̶aju̶a, ĩ buerimasaju̶a masare oco rãca ĩnare bautizarũgũcaju̶.)
4:3b.JOH.004.003 To bajiri, “Jesús masare oco rãca bautizagu̶ yigu̶mi” fariseo masa ĩna yitu̶oĩasere masicõari, Judea sitare ñacana vacoacaju̶ yu̶a Jesúrãca, Galilea sitaju̶ tudiana yuja.
4:4b.JOH.004.004 To vana, Samaria sitare rẽtoaroti ñacaju̶ yu̶are.
4:5b.JOH.004.005 To bajiri toju̶re ejacoacaju̶ yu̶a, Sicar vãme cu̶ti macaju̶re. Ti macama Jacob ñamasir'i, ĩ macu̶ Josére ĩ ĩsimasire sita tu̶ju̶ ñacaju̶ ti.
4:6b.JOH.004.006 Toju̶re ñacaju̶ oco goje, Jacob ñamasir'i ya goje. Bogagu̶ ñari, ti goje tu̶re ejarũju ejacami Jesús. Ũ̶mu̶recaji cõro muiju tu̶sacami.
4:7b.JOH.004.007 Yu̶a ĩ buerãju̶ama gaje macaju̶ bare vaja yirã vacoacaju̶ yu̶a. Toju̶re Jesús ĩ rujirone, sĩgõ Samaria sitago oco vago ejayumo so. So oco vago ejaro ĩacõari, sore oco sẽniñuju Jesús: —Oco yu̶re ioya —sore yiyuju ĩ.
4:9b.JOH.004.009 Sore ĩ oco sẽnirone, ado bajiro ĩre yiyuju so, Samaria sitago: —¿No yigu̶ jud'io masu̶ ñaboarine, Samaritana yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re oco sẽniati mu̶? —Jesúre yiyuju so. Samaritano masa, jud'io masa rãca gãmerã terã ñacoayuja yu̶a. To bajiri, to bajiro Jesúre ĩre yiyuju so.
4:10b.JOH.004.010 To bajiro so yisere ajicõari: —Dios ĩ ĩsirotire mu̶ masijama, “Ĩ ñaami yu̶re oco sẽnigũ̶” mu̶ yimasijama, yu̶ju̶are oco sẽnibogoja mu̶. Yu̶re mu̶ oco sẽnijama, oco catireayere mu̶re iobogu̶ja yu̶ —sore yiyuju Jesús.
4:11b.JOH.004.011 To bajiro ĩ yijare, —Ñiene oco vabecu̶ja mu̶. Ũ̶mu̶arigoje ñaja adi goje. ¿Noju̶ayere yu̶re catiorotirema yu̶re oco iogu̶ada mu̶?
4:12b.JOH.004.012 Mani ñicu̶ Jacob ñamasir'i adi gojere cũmasiñumi ĩ. Ĩ quẽne idimasiñuju, adi goje ocore. Ĩ rĩa quẽne idiyujarã. Ĩ yarã vaibu̶cu̶rã ecariarã quẽne idiyujarã. Mu̶ma, ¿“Ĩ rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶” yigu̶ yatique mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju so.
4:13b.JOH.004.013 To bajiro so yijare, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —No bojarã adi goje ocore idiboariarã, quẽna gãme oco idiru̶acõaru̶arãma.
4:14b.JOH.004.014 No bojarã oco catireayere masare yu̶ iorãma, quẽna gãme oco idiru̶abetiru̶arãma. Ĩnare yu̶ oco iose su̶orine Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma —sore yigotiyuju Jesús.
4:15b.JOH.004.015 To bajiro ĩ yisere ajicõari: —Tiju̶are idiru̶aja yu̶ quẽne, “Quẽna adi gojeayere tudi oco vacõari, idirobe yu̶” yigo —Jesúre ĩre yiyuju so.
4:16b.JOH.004.016 To bajiro so yirone, —Vasa. Mu̶ manaju̶re ĩre jiaya. Ĩre ji, vaba quẽna adoju̶ —sore yiyuju Jesús.
4:17b.JOH.004.017 To bajiro ĩ yijare, —Manaju̶ magõ ñaja yu̶ —yicu̶diyuju so. To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —“Manaju̶ magõ ñaja yu̶” mu̶ yiserema soco me yaja mu̶.
4:18b.JOH.004.018 Cojomocãrãcu̶ju̶ manaju̶a cu̶tirio ñaja mu̶. Quẽna yucu̶ mu̶ rãca ñagũ̶ quẽne, mu̶ manaju̶ masu me ñaami. To bajiri, “Manaju̶ magõ ñaja yu̶” mu̶ yiserema soco me yaja mu̶ —sore yiyuju Jesús.
4:19b.JOH.004.019 To bajise sore ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju so: —Diore gotirẽtobosagu̶ ñaja mu̶, mu̶re yimasiaja yu̶ —yiyuju so, so bajisere ĩ gotise ñajare.
4:20b.JOH.004.020 —Mani ñicu̶a, adi buroju̶ ejacõari, vaibu̶cu̶re soemu̶omasiñujarã, Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶orã. To bajiboarine mu̶ama, jud'io masama, “Jerusalénju̶ rĩne yirũgũroti ñaja”, yirũgũaja mu̶a —Jesúre yiyuju so.
4:21b.JOH.004.021 To bajiro so yijare, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —Mu̶re yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶ña mu̶: Cojorũ̶mu̶ adi burore quẽne, to yicõari Jerusalénju̶re quẽne Diore, mani jacu̶re, ĩre yirũ̶cu̶bu̶orã vabetiru̶arãma masa.
4:22b.JOH.004.022 Mu̶ama, Diore quẽnaro mu̶a masibecu̶rene rũ̶cu̶bu̶oaja mu̶a. Yu̶aju̶ama, mu̶a rẽtoro ĩre masiaja yu̶a. Yu̶a, jud'io masa su̶orine masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi Dios.
4:23b.JOH.004.023 “Cojorũ̶mu̶ Diore ĩre yirũ̶cu̶bu̶orã vabetiru̶arãma” mu̶re yu̶ yigotiserema yoato mene bajirotirene mu̶re gotiaja yu̶. Masa, Diore rũ̶cu̶bu̶orã masuma, Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro tu̶oĩacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶oama ĩna. To bajiro ĩre yirũ̶cu̶bu̶osere bojaami mani jacu̶.
4:24b.JOH.004.024 Ĩabu̶jayamagũ̶ ñaami Dios. To bajiri, masa ĩre ĩna rũ̶cu̶bu̶omasucõaru̶ajama, socarã mene Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro tu̶oĩacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶orãma —sore yiyuju Jesús.
4:25b.JOH.004.025 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro yiyuju so: —“Diore gotirẽtobosagu̶ ejaru̶cu̶mi, Cristo ĩna vãme yigu̶”, yimasiaja yu̶. Ejacõari, yu̶are quẽnaro gotiquẽnojeoru̶cu̶mi —Jesúre yiyuju so.
4:26b.JOH.004.026 To bajiro so yirone, —Ĩne ñaja yu̶, mu̶re ñagõgũ̶ma —sore yicami Jesús.
4:27b.JOH.004.027 To bajiro sore ĩ yiñarone, tudiejacaju̶ yu̶a, ĩ buerã. To rõmio rãca ĩ ñagõñajare, no yimasibeticaju̶ yu̶a, tiũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajiboarine, “¿Ñie ũnire bojati mu̶? ¿No yigu̶ so rãca gãmerã ñagõri mu̶a?”, ĩre yisẽniĩabeticaju̶ yu̶a.
4:28b.JOH.004.028 Yu̶a tudiejarone oco varia sotu̶re ãmibecone, so ñariaroju̶ vacoacamo so. So ñariaroju̶ tudiejacõari, ado bajiro masare ĩnare yigoticudiyuju so:
4:29b.JOH.004.029 —Jediro yu̶ yiadirere, “Ado bajiro yicaju̶ mu̶” yu̶re yigotigu̶re ĩarã vayá mu̶a quẽne. ¿Diore gotirẽtobosagu̶, Cristo me ñagũ̶ yiguida ĩ? —ĩnare yiyuju so.
4:30b.JOH.004.030 To bajiro so yirere ajicõari, Jesúre ĩarã, yu̶a tu̶ju̶re vayuma ĩna.
4:31b.JOH.004.031 Ĩna ejaroto rĩjoro ado bajiro Jesúre yiboacaju̶ yu̶a: —Gotimasiorimasu̶, baya —ĩre yiboacaju̶ yu̶a.
4:32b.JOH.004.032 To bajiro ĩre yu̶a yiboajaquẽne, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Jẽre yu̶rema yu̶ bare ñacõaja mu̶a masibeti —yu̶are yicõacami.
4:33b.JOH.004.033 To bajiro ĩ yirone, —¿Sĩgũ̶ ĩre bare cũgũ̶ ejarida ĩ? —yu̶a masune gãmerã yisẽniĩacaju̶ yu̶a.
4:34b.JOH.004.034 To bajiro yu̶a gãmerã yiñagõsere ajimasicõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Yu̶re cõacacu̶ ĩ bojasere yu̶ yijama, ti moarere yu̶ yigajanojama, tine ñaja yu̶ barere bajiro bajise. Masama bare bavariquẽnarũgũama. Yu̶ma yu̶re cõacacu̶ ĩ bojasere bajiro yicõari, variquẽnarũgũaja yu̶.
4:35b.JOH.004.035 “Babari muijua ru̶yaja maji, ote ti bu̶cu̶aroti, tire mani juarẽoroti”, tocãrãca cũ̶mari yirũgũaja mu̶a. Dios ocare masare gotimasiorãju̶ama, ti ũnire yitu̶oĩabesa. “Masare Dios ocare mani gotimasiorotiju̶ ejabeaja maji”, yitu̶oĩabesa mu̶a. Yu̶ma ado bajiro yaja: Jẽre ote bu̶cu̶acoaju̶ yuja. Yucu̶acane tire juaroti ñaja. Ĩaĩasaque. Jãjarã masa yu̶re ajitirũ̶nu̶rona vadiama ĩna. Ado cõrone ĩnare mu̶a gotimasiojama, quẽnamasucõaja, mu̶are yaja yu̶.
4:36b.JOH.004.036 Socaro me bajiaja bu̶cu̶rã ĩna gotimasire: “Sĩgũ̶ ñagũ̶mi otegu̶. Gãji ñagũ̶mi ti rica cu̶tiro boca juarẽogũ̶”, yiyujarã bu̶cu̶rã. To bajiro masune bajiaja ti, yu̶ ocare gotimasiorãre quẽne. Tu̶oĩasaque mu̶a: Sĩgũ̶ri ñaama yu̶ ocare masare gotimasiosu̶orã. Oterimasare bajiro bajirã ñaama. Ĩna bero ĩnare gotimasiorã, ti rica cu̶tiro boca juarẽorãre bajiro bajirã ñaama gãjerã. Ĩnaju̶a ĩna gotimasiorone, ĩnare ajitirũ̶nu̶ama masa yuja. To bajiri goti rĩjoro cu̶tiriarã ña, bero gotimasiorã ña, bajiama ĩna. No bojagu̶ otericare juarẽogũ̶, vaja bu̶jagu̶ yigu̶mi. To bajirone bajirãma yu̶ ocare masare gotimasiorã quẽne, variquẽnarere bu̶jarã. Ĩna gotimasiose ti ñajare, yu̶re ajitirũ̶nu̶ama masa. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, Diorãca quẽnaro ñarũgũru̶arãma, ĩna rijato beroju̶ quẽne. To bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ĩnare gotimasiosu̶oboariarã, bero ĩnare gotimasiorã rãca bu̶to variquẽnaru̶arãma ĩna.
4:38b.JOH.004.038 Tirũ̶mu̶ju̶ quẽne mu̶are cõacaju̶ yu̶, mu̶a gotimasiose su̶orine masa ĩna ajitirũ̶nu̶rotire yigu̶. Yu̶ ocare ĩnare gotimasiosu̶oriarã me ñaja mu̶a, bajirãju̶ma. To bajiri, gãjerã ĩna gotimasioboariarã ñaama, mu̶aju̶a mu̶a gotimasiorone, yu̶re ajitirũ̶nu̶rona —yu̶are yigoticami Jesús, ĩ buerimasare.
4:39b.JOH.004.039 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, “Jediro yu̶ yiadirere, ‘Ado bajiro yicaju̶ mu̶’ yu̶re yigotimi ĩ” rõmio so yigotisere ajicõari, jãjarã ti macariana Samaria sitana, ado bajiro Jesúre tu̶oĩacama ĩna: “Diore gotirẽtobosagu̶, Cristo ñaami”, Jesúre yitu̶oĩacama ĩna.
4:40b.JOH.004.040 To bajiro yitu̶oĩarã ñari, Jesús tu̶ vadieja, ĩre ĩavariquẽnacõari, yu̶are tujaroticama ĩna. To bajiri, ĩna rãca ju̶arũ̶mu̶ ñacaju̶ yu̶a.
4:41b.JOH.004.041 Ĩna rãca ñacõari, Jesús ĩ masune ĩnare ĩ gotimasiosere ajicõari, “Diore gotirẽtobosagu̶, Cristo ñaami”, yitu̶oĩacama jãjarãbu̶sa.
4:42b.JOH.004.042 Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, ado bajiro sore yicama ĩna, rõmiore: —Jẽre, ĩre ajitirũ̶nu̶aja yu̶a, mu̶ gotise rĩne me. Yucu̶ne yu̶a masune ĩre ajicõari, “To bajiro masu bajigu̶ ñaami”, ĩre yiajitirũ̶nu̶aja yu̶a yuja. “Ĩne ñaami adi macaru̶cu̶roana rojose mani tãmu̶oborotire manire yirẽtobosarocu̶”, yimasiaja yu̶a yuja —sore yicama ĩna, ti macana.
4:43b.JOH.004.043 To yiro bero ju̶arũ̶mu̶ bajiña, vacoacaju̶ yu̶a quẽna, Jesúrãca, Galilea sitaju̶are vana.
4:44b.JOH.004.044 Ado bajiro yu̶are yigoticami Jesús, ĩna gotimasirere gotigu̶: —“Diore gotirẽtobosarimasare ĩna ye sitana ĩnare rũ̶cu̶bu̶obeama” yise socaro mene yigotiaja ti —yu̶are yigoticami Jesús.
4:45b.JOH.004.045 Galilea sitaju̶re Jesús ĩ ñariaroju̶re ĩ rãca yu̶a ejatone quẽnaro yu̶are yicama toana. Ĩna quẽne Jerusalénju̶ Pascua boserũ̶mu̶ ñaro ĩarã variarã tudiejariarã ñacama ĩna. To bajiri jediro Pascua ñaro Jesús ĩ yicatire ĩariarã ñañuma ĩna quẽne.
4:46b.JOH.004.046 To bajiro bero Galilea sita Caná vãme cu̶ti macaju̶ ejacaju̶ yu̶a quẽna, Jesúrãca. To ñacaju̶, ocorene u̶ye oco ĩ godoveocato. Toju̶re ñacami sĩgũ̶ masu̶ u̶ju̶re rotibosagu̶. Ĩ macu̶, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ bu̶to rijañañuju ĩ.
4:47b.JOH.004.047 To bajiri, Judea sitaju̶ ñar'i Galilea sitaju̶are Jesús ĩ vadisere ajicõari, ĩre ĩagũ̶ ejacami u̶ju̶re rotibosagu̶. Jesús tu̶ju̶re ejacõari ado bajiro ĩre yicami: —Yu̶ ya viju̶ vayá. Yu̶ macu̶ bajirocacu̶ yimi. Ĩre catiogu̶ vayá —Jesúre, ĩre yicami.
4:48b.JOH.004.048 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Ĩaĩañamanire yu̶ yiĩosere mu̶a ĩabetijama, “Dios ĩ masise rãca yigu̶ yami”, yu̶re yiajitirũ̶nu̶betiru̶arãja mu̶a —ĩre yicami Jesús.
4:49b.JOH.004.049 To bajiro ĩ yiboajaquẽne: —Yu̶ rãca mu̶ vadibetijama, bajirocacoaru̶cu̶mi yu̶ macu̶ —Jesúre ĩre yicami.
4:50b.JOH.004.050 To bajiro ĩ yijare yuja: —Mu̶ ya viju̶ tudiasa. Jẽre ĩre catiocõaja yu̶ —ĩre boca yicõacami Jesúju̶ama. To bajise ĩre ĩ yisere ajicõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cami. To bajiri ĩ ya viju̶ tudicoacami yuja.
4:51b.JOH.004.051 Ĩ ya vire ĩ cõñarũtuatone, ĩre moabosarimasa bocacõari, ado bajiro ĩre yigoti bocayujarã ĩna: —Jẽre mu̶ macu̶ quẽnacoami yuja —ĩre yiyujarã ĩna.
4:52b.JOH.004.052 To bajiro ĩna yirone, —¿No cõro masune tudiquẽnasu̶ori ĩ, yu̶ macu̶? —ĩnare yisẽniĩañuju. —Ñamica, ũ̶mu̶recaji ñaro masune ĩre tu̶jamasimu̶ ti —ĩre yiyujarã ĩna, ĩna u̶ju̶re.
4:53b.JOH.004.053 To bajiro ĩre ĩna yibocarone, “To cõro muiju ĩ tu̶satone, ‘Jẽre mu̶ macu̶re catiocõaja yu̶’ yu̶re yimasimi Jesús”, yitu̶oĩamasiñuju ĩ. To bajiri ĩ quẽne, ĩ yarã quẽne, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ Dios ĩ yicõagũ̶, manire ejarẽmorocu̶ ñaami”, Jesúre ĩre yiajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna.
4:54b.JOH.004.054 Ti ñacaju̶ quẽna gaje ĩaĩañamani Jesús ĩ yiĩobabocati, Judea sitare ñacõari, Galilea sitaju̶ tudiejacõari, ĩ yiĩocati.
5
5:1b.JOH.005.001 To ĩ yiro bero, jud'io masa ĩna bajimasirere tu̶oĩacõari, boserũ̶mu̶ ti ejajare, Jerusalénju̶ yu̶are ũmato vacami Jesús.
5:2b.JOH.005.002 Ti macana ĩna vajanare, “Sãjaroma ĩna” yirã, ĩna matagãniriacũ̶ni soje, Oveja vãme cu̶ti soje ñacaju̶ ti. Ti soje tu̶re ñacaju̶ masa ĩna guarita. Hebreo ocama Betzata vãme cu̶ticaju̶ tira. Tira tu̶re cojomocãrãca viriaca sitane ĩna veariaviriaca ñacaju̶, rijaye cu̶tirã ĩna cũñariviriaca.
5:3b.JOH.005.003 Toju̶re jãjarã ñacama rijaye cu̶tirã. Caje ĩamena, rujasagueri vana, micarã quẽne, to cũñacama. Tira oco ti saberotire yurã, bajicũñacama ĩna.
5:4b.JOH.005.004 Dios tu̶agu̶, ángel, tocãrãcaji tiraju̶re ĩ ejarone, tira oco saberũgũñuju ti. To ti bajirone, no bojagu̶ rijaye cu̶tigu̶, varocaroasu̶ogu̶ rĩne guaro catirũgũñuju ĩ.
5:5b.JOH.005.005 Toju̶ rijaye cu̶tirã vatoaju̶ ñacami sĩgũ̶ treinta y ocho cũ̶mari rijañar'i.
5:6b.JOH.005.006 Ĩ cũñaro ĩacõari, yoaro ĩ cũñarũgũrere ĩamasicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacami Jesús: —¿Quẽna tudicati quẽnaejacoaru̶ati mu̶? —ĩre yicami Jesús.
5:7b.JOH.005.007 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicami: —Sĩgũ̶ju̶ama oco ti saberone yu̶re ãmiroñuagũ̶ maami. Tocãrãcaji oco ti sabero, gãjerãju̶a rĩne yu̶ rĩjoro ñuñaveocõarũgũama ĩna —ĩre yicami, Jesúre.
5:8b.JOH.005.008 To bajiro ĩ yirone, —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. Mu̶ cũñaritore ãmiña. To yicõari, vasa —ĩre yicami Jesús.
5:9b.JOH.005.009 To ĩ yirirĩmarone, quẽnaro catiquẽnagũ̶ ñacoacami ĩ yuja. Ĩ cũñaritore ãmi, vasu̶ocami yuja. Tirũ̶mu̶ ñacaju̶ jud'io masa yu̶a u̶su̶sãjariarũ̶mu̶.
5:10b.JOH.005.010 To bajiri ĩ cũñaritore ĩ gaja vato ĩacõari, ado bajiro ĩre yicama jud'io masa u̶jarã: —Yucu̶ma u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaja. To bajiri mu̶ cũñaritore gajabesa mu̶. To bajiro mu̶ yijama, moare ñaja ti —ĩre yicama sĩgũ̶ri, Jesús ĩ catiocacu̶re.
5:11b.JOH.005.011 To bajiro ĩna yiro, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús ĩ catiocacu̶: —Yu̶re catiogu̶, “Mu̶ cũñaritore ãmiasa”, yu̶re yimi —ĩnare yicami.
5:12b.JOH.005.012 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿Ñimu̶ ñari, “Mu̶ cũñaritore ãmiasa” mu̶re yigu̶ma? —ĩre yisẽniĩacama ĩna.
5:13b.JOH.005.013 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩaboajaquẽne, toju̶re jãjarã masa vatoaju̶ Jesús ĩ vayayicoajare, “Ĩ ñaami”, ĩnare yigotimasibeticami.
5:14b.JOH.005.014 Tiju̶ bero, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ yu̶a ñaro, rijarũ̶mu̶ri cu̶tir'ire ĩre ĩabu̶jacami Jesús quẽna. Ĩre ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Ajiya. Quẽnaro quẽna tudicaticoaju̶ mu̶. Quẽna gãme rojose yibesa, “Bu̶tobu̶sa rojose tãmu̶orobe” yigu̶ —ĩre yicami Jesús.
5:15b.JOH.005.015 To bajiro ĩ yiro bero micase rijaye cu̶tiboacacu̶, ĩre sẽniĩaboariarã tu̶ju̶ ejacõari, “Jesúne ñaami, yu̶re catiogu̶”, ĩnare yigotiyumi ĩ.
5:16b.JOH.005.016 To bajiri u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re micaboacacu̶re Jesús ĩre ĩ catiocatore bajiro gãjerãre to bajirone ĩ yirũgũjare, josari ĩ tãmu̶orotire yirã, ĩre rojose yisu̶yacama ĩna, jud'io masa u̶jarã.
5:17b.JOH.005.017 “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne, masare ĩ catiose vaja, rojose tãmu̶oato ĩ” yirã ĩna ñaboajaquẽne, ado bajiro ĩnare yicami Jesúju̶ama: —Masa rijaye cu̶tirãre catiotu̶jabecu̶ ñaami Dios, yu̶ jacu̶. To bajiri ĩnare catiotu̶jabeaja yu̶ quẽne —ĩnare yicami Jesús.
5:18b.JOH.005.018 “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re Dios ĩ moarotibetiboajaquẽne, moami Jesús”, ĩre yijũnisinicama jud'io masa u̶jarã, ĩre sĩaru̶arã. To yicõari, “Dios ñaami yu̶ jacu̶” ĩ yisere ajicõari, “ ‘Diore bajiro ñamasugũ̶ ñaja yu̶’ yigu̶ yami”, yicama ĩna. To bajiro yirã ñari, bu̶tobu̶sa jũnisinirã ñari, ĩre sĩaru̶a tu̶oĩacama ĩna.
5:19b.JOH.005.019 To bajise ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Dios macu̶ ñari, yu̶ bojase yibeaja yu̶. Yu̶ jacu̶ ĩ yisere ĩacõari, ĩ yirore bajirone yaja yu̶. Jediro yu̶ jacu̶ ĩ yirore bajirone yu̶ quẽne ĩ macu̶ quẽne, to bajirone yaja.
5:20b.JOH.005.020 Yu̶ jacu̶ yu̶re maiami. Yu̶re maigũ̶ ñari, jediro ĩ yisere yu̶re ĩoami. Adirũ̶mu̶riaye rẽtoro josasere yu̶re yiĩoru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yisere yu̶ yiĩosere ĩacõari, no yimasibetiru̶arãja mu̶a quẽne, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari.
5:21b.JOH.005.021 Bajireariarãre catiorũgũami yu̶ jacu̶. To bajiri yu̶, ĩ macu̶ quẽne, ĩ yirũgũrore bajirone yirũgũaja yu̶, no yu̶ bojarãre.
5:22b.JOH.005.022 Masa rojorãre beserocu̶ me ñaami yu̶ jacu̶. “Ĩnare beserocu̶ ñaja mu̶”, yu̶re yicami.
5:23b.JOH.005.023 To bajiro yu̶re yicami, ĩre quẽnaro ĩna yirũ̶cu̶bu̶orore bajirone yu̶re quẽne “Yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶. Quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶obecu̶ma, yu̶ jacu̶re, yu̶re cõacacu̶re quẽne yirũ̶cu̶bu̶obecu̶ yigu̶mi —jud'io masa u̶jarãre yicami Jesús.
5:24b.JOH.005.024 To bajiro ĩnare yigajanocõari, ado bajiro goticami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojagu̶ yu̶ ocare ajicõari, yu̶re cõacacu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, Dios ĩ catisere cu̶ogu̶ ñaami. Ĩ ũgũ̶rema, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩre cõabetiru̶cu̶mi Dios.
5:25b.JOH.005.025 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Adirũ̶mu̶ri bajirotirene mu̶are yaja yu̶: Yu̶re ajitirũ̶nu̶menama, bajireariarãre bajiro bajirãma, ĩna rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere cu̶omena ñari. To bajiboarine Dios macu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma sĩgũ̶ri. Ĩnaju̶are, “Ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶.
5:26b.JOH.005.026 Masare yu̶ jacu̶ ĩ catiorũgũrore bajiro yu̶re ĩ catioroticati ñajare, ĩ catisere ĩnare ĩsimasiaja yu̶.
5:27b.JOH.005.027 To yicõari, Dios macu̶ ñaboarine, masu̶re bajiro ruju̶ cu̶ticõari, masa vatoaju̶ ñar'i yu̶ ñajare, “Masare besemasiru̶cu̶ja mu̶”, yu̶re yicami yu̶ jacu̶.
5:28b.JOH.005.028 To bajiro yu̶ yisere ajiyamanire bajiro ajitu̶oĩabesa mu̶a. Bajireariarã jediro ĩnare yu̶ jiro, ĩna ajijedirotirũ̶mu̶ ejaru̶aroja.
5:29b.JOH.005.029 To cõrone yu̶ jisere ajicõari, yu̶ tu̶ju̶ ejajediru̶arãma ĩna, tudicatiana yuja. Yu̶ tu̶ ejacõari, quẽnaro yirũgũriarãma, Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna. Rojose yirũgũriarãrema rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõaru̶cu̶ja yu̶ yuja —ĩnare yigoticami Jesús, jud'io masa u̶jarãre.
5:30b.JOH.005.030 Quẽna ado bajiro ĩnare goticami Jesús: —Yu̶ bojarore bajiro yigu̶ me ñaja yu̶. Yu̶re cõacacu̶ ĩ bojarore bajiro yiru̶a tu̶oĩagũ̶ ñari, masare rojose yirãre, to yicõari quẽnase yirãre yu̶ ĩabesejama, quẽnaro riojo yaja yu̶.
5:31b.JOH.005.031 “To bajiro yigu̶ ñaja yu̶” yu̶ masurione yu̶ yijama, “Socu̶ yami”, yu̶re yiroti ñaboroja.
5:32b.JOH.005.032 To bajiboarine, ñaami sĩgũ̶, yu̶re gotibosagu̶. Yu̶re ĩ gotibosase, quẽnaro riojo ñaja ti.
5:33b.JOH.005.033 Gãji quẽne, “Ĩne ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶ Dios ĩ cõar'i”, yu̶re yigotibosayumi, Juan, masare oco rãca bautizarimasu̶. Ĩ tu̶ju̶re mu̶a ejarẽmorimasare sẽniĩaroticõañuja mu̶a. Quẽnaro riojo mu̶are cu̶diyumi.
5:34b.JOH.005.034 “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõar'ire yu̶re ĩ gotibosajaquẽne, yu̶re ĩ gotibosabetijaquẽne, no yibeaja ti, yu̶re, Dios ĩ cõacacu̶ ñari. Juan yu̶re ĩ gotibosarere mu̶are gotiaja yu̶, tire ajitirũ̶nu̶cõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶a vabetirotire bojagu̶ ñari.
5:35b.JOH.005.035 Sĩabusuocõari quẽnaro riojo ĩamasire ñaja. Tire bajirone bajicami Juan, quẽnaro riojo yu̶re gotibosacacu̶ ñari. Ĩre ajivariquẽnañuja mu̶a maji.
5:36b.JOH.005.036 To bajiro mu̶are yiboarine, “Sĩgũ̶ ñaami yu̶re gotibosagu̶” yu̶ yijama, Juanre tu̶oĩagũ̶ me yaja yu̶. Juan yu̶re ĩ gotibosacati rẽtoro ñamasuse ñaja. Tima ĩaĩañamanire mu̶are yu̶ yiĩorũgũse, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ rotise ñaja. Tire ĩacõari, “Socu̶ me yami. Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yimasiama masa.
5:37b.JOH.005.037 Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ quẽne, ĩ masune, “Yu̶ macu̶, yu̶ cõagũ̶ ñaami” yigu̶ ñari, masa ĩna ajimasirotire ĩnare cõarũgũami. Ĩ cõacacu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari, ĩre ajimena, to yicõari, ĩ ocare ajitirũ̶nu̶mena ñaja mu̶a.
5:39b.JOH.005.039 Dios ocare masa ĩna ucamasirere bu̶to buerũgũboaja mu̶a, “Ti ocare mani buejama, Diorãca quẽnaro ñacõari, mani rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mani” yirã. To bajiboarine yu̶ bajiserene mu̶are ti gotiboajaquẽne, yu̶re ajiru̶abeaja mu̶a. Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶jama, Diorãca quẽnaro ñacõari, mu̶a rijato beroju̶ ĩ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũborãja mu̶a.
5:41b.JOH.005.041 “Quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato masa” yigu̶ me, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶.
5:42b.JOH.005.042 Mu̶a tu̶oĩasere ĩamasiaja yu̶. To bajiri, “Diore mairã me ñaja mu̶a”, mu̶are yimasiaja yu̶.
5:43b.JOH.005.043 Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ roticõajare, adoju̶ vadicaju̶ yu̶, mu̶are gotimasiogũ̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. No bojagu̶, Dios ĩ cõabecu̶rema, “Masa quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶ ĩ vadijama, ĩju̶are ajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a.
5:44b.JOH.005.044 Mu̶a masune quẽnase gãmerã yirũ̶cu̶bu̶orere bojarũgũaja mu̶a. Dios sĩgũ̶ne ñaami mani u̶ju̶. To bajigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, “Quẽnase manire yato Dios” yirã, no bojase mu̶a yirotire yitu̶oĩabetirũgũaja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a.
5:45b.JOH.005.045 Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶re mu̶a ejaro, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶beticama”, mu̶are yigotiyirobetiru̶cu̶ja yu̶. Moisés ñamasir'ine ñaami to bajisere mu̶are yigotiyirogu̶. “Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere quẽnaro mani ajitirũ̶nu̶jama, Dios tu̶ju̶ varu̶arãja mani”, yitu̶oĩaboaja mu̶a.
5:46b.JOH.005.046 To bajiboarine yu̶ bajirotirene ucamasiñumi Moisés. To bajiri ĩ ucamasirere mu̶a ajitirũ̶nu̶masucõajama, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶borãja mu̶a.
5:47b.JOH.005.047 Ĩ ucamasirere quẽnaro ajitirũ̶nu̶mena ñari, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a, —ĩnare yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre.
6
6:1b.JOH.006.001 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira gajejacatu̶aju̶aju̶ yu̶are ũmato jẽacami Jesús. Gaje vãme, Tiberias vãme cu̶ticaju̶ tira.
6:2b.JOH.006.002 “Dios macu̶ne ñaja yu̶” yigu̶, rijaye cu̶tirãre Jesús ĩ catiorũgũsere ĩacõari, jãjarã masa ĩre su̶yarũgũcama ĩna.
6:3b.JOH.006.003 Gajejacatu̶aju̶ ejacõari, burore yu̶are ũmato majacõari, rujicami Jesús.
6:4b.JOH.006.004 Pascua boserũ̶mu̶ jud'io masa yu̶a quẽnorotirũ̶mu̶ cõñacaju̶.
6:5b.JOH.006.005 To bajiri jãjarã masa Jesúre ĩre su̶yarũgũrã ĩna vadore ĩacõari, ado bajiro Felipere ĩre yicami Jesús: —Ĩnare ecaru̶arã, ¿noju̶ bare vaja yirãti mani? —ĩre yicami.
6:6b.JOH.006.006 “Ado bajiro yiru̶cu̶ja yu̶” yimasiboarine, “ ‘Mu̶ ejarẽmose rãca ecamasicõaru̶arãja’ Felipe yu̶re ĩ yicu̶diro ajigu̶sa” ĩre yigu̶ne, yicõañumi Jesús.
6:7b.JOH.006.007 To bajiro ĩ yijare ado bajiro ĩre yicu̶dicami Felipe: —Doscientos gãjoatiiri rãca vaja yiboarine, ĩnare ecajeomasibetiborãja mani —Jesúre ĩre yicami.
6:8b.JOH.006.008 To ĩ yirone, yu̶a rãcagu̶, Pedro bedi Andrés vãme cu̶tigu̶, ado bajiro Jesúre yicami:
6:9b.JOH.006.009 —Sĩgũ̶ daquegu̶, cojomo cõro pan cebada vãme cu̶tise, to yicõari, ju̶arã vaire cu̶oboami, bajigu̶ju̶ma. Masa jãjarã ĩna ñajare, tĩjariaro manimasucõaja ti —Jesúre ĩre yicami Andrés.
6:10b.JOH.006.010 To bajiro ĩ yirone, —Masare ĩnare rujirotiya —yicami Jesús. Toju̶re tatũcuro ñacaju̶. To bajiri, ta joeju̶ rujicama. Cinco mil ũ̶mu̶a ñacama ĩna.
6:11b.JOH.006.011 Ĩna rujijediro ĩacõari, pan daquegu̶ ĩ baborotirene juacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore yivariquẽnacami Jesús. To yicõari ĩ buerãre yu̶are ĩsicami, “Rujirãre ĩsibatoya” yigu̶. Vaire quẽne, to bajirone yicami. Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano quẽnaro bau̶su̶cu̶tijedicõacama.
6:12b.JOH.006.012 Ĩna bagajanoro ĩacõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Ĩna baru̶asere juarẽoña. Bajirearobe tiju̶ma —yu̶are yicami Jesús.
6:13b.JOH.006.013 To bajiro yu̶are ĩ yijare, cebada vãme cu̶tise cojomo cõro pan ñaboarere yu̶a juarẽojama, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yacaju̶.
6:14b.JOH.006.014 To bajiro ĩaĩañamanire Jesús ĩ yiĩoro ĩacõari, ado bajiro yicama masa: —Diore gotirẽtobosarimasu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicõari, manire rotirocu̶ne ñaami —Jesúre ĩre yicama masa.
6:15b.JOH.006.015 To bajiro ĩna yijare, “Yu̶ bojabetiboajaquẽne, yu̶re ãmivacõari u̶ju̶ yu̶re cũru̶ama” yimasicõari, ĩ sĩgũ̶ne buro joeju̶re majacoacami Jesús.
6:16b.JOH.006.016 Ti rãioato ĩacõari, u̶tabu̶cu̶rare rojaejacaju̶ yu̶a, Jesús buerimasa.
6:17b.JOH.006.017 Rojaeja, cũmua vasãja jẽacaju̶ yu̶a, gajejacatu̶aju̶ Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ vana. Ti rẽtiacoaboajaquẽne, ejabeticõacami Jesús.
6:18b.JOH.006.018 To yu̶a bajijẽarũtuatone, bu̶to mino vacaju̶. To bajica yiro, bu̶to sabetu̶ocõacaju̶ ti.
6:19b.JOH.006.019 Cinco o seis kilómetros cõro yu̶a jẽatu̶satone, yu̶a tu̶ju̶ oco joene vadicami Jesús. Oco joene ĩ vadire ĩarãne, u̶cacaju̶ yu̶a.
6:20b.JOH.006.020 To bajiro yu̶a bajiboajaquẽne, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Güibesa. Yu̶ne ñaja —yu̶are yi vadicami Jesús.
6:21b.JOH.006.021 To bajiro yu̶are ĩ yijare, variquẽnarãne, ĩre sãcaju̶ yu̶a. Ĩre yu̶a sãrirĩmarone jẽaejacoacaju̶ yu̶a yuja.
6:22b.JOH.006.022 U̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ tujacana, cũmuane yu̶a ĩ buerã Jesús ĩ manone yu̶a jẽasere ĩacama ĩna. To bajiri gajerũ̶mu̶ yu̶a tudijẽaejabetore ĩacõari, Jesúre quẽne ĩre ĩabeticõari, Tiberias macana ĩna ejase cũmune jẽaejayuma, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶, Jesúre macarã.
6:25b.JOH.006.025 Yu̶are ĩabu̶jacõari, ado bajiro Jesúre yisẽniĩacama ĩna: —Gotimasiorimasu̶, ¿Divato adore ejari mu̶? —ĩre yisẽniĩacama ĩna.
6:26b.JOH.006.026 To bajiro ĩna yisẽniĩasere ajicõari: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ĩaĩañamanire yu̶ yiĩosere ĩari, “To bajiro yigu̶ ĩ ñajare, ĩre ajitirũ̶nu̶ su̶yaroti ñaja” yirã me yu̶re macasu̶yaja mu̶a. “Quẽnaro bau̶su̶cu̶tiriaroju̶ bare ecagu̶ ñaami” yirã ñari, bajiaja mu̶a.
6:27b.JOH.006.027 Bare mu̶a bojamasuseju̶ama yoaro meacane mu̶are jediveocoatoja ti. To bajiri mu̶a barotire tu̶oĩarejaibeticõaña mu̶a. Gajeye barere bajiro bajise ñaja, Dios ĩ roticõacacu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre yu̶ ĩsisema. Jedibetiru̶aroja tima. “ ‘Tire ĩsimasiami’ yu̶re yimasiato ĩna” yigu̶, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩorũgũrotire yu̶re u̶jocami Dios. To bajiri, bare jedibetiju̶are bojarã, Dios ĩ bojasere yiya mu̶a —ĩnare yicami Jesús.
6:28b.JOH.006.028 To bajiro ĩ yijare, ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿No bajiro yu̶a yirotire bojati Dios? —ĩre yisẽniĩacama.
6:29b.JOH.006.029 To bajiro ĩna yisere ajicõari ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Jesús: —Dios ĩ cõacacu̶re yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶sere bojaami Dios —ĩnare yicami Jesús yuja.
6:30b.JOH.006.030 To bajiro ĩ yijare, —¿Ñie ũnire Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yu̶are yiĩoru̶cu̶ada mu̶, tire ĩacõari “Yu̶re ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yu̶are yigu̶?
6:31b.JOH.006.031 Mani ñicu̶a ñamasiriarã yucú̶ manoju̶ ñacudirã, maná vãme cu̶tisere bamasiñujarã ĩna. To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. Tu̶oĩasaque: “Bare Dios ĩ ñaroayere manire ecagu̶ yivẽjañumi”, yigotiaja Dios oca, masa ĩna ucamasire —Jesúre ĩre yicama. To bajiro ĩna yijama, “Moisés ñamasir'i su̶orine bajiriaroja ti” yirã yicama.
6:32b.JOH.006.032 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Moisés ñamasir'i me Dios ĩ ñaroayere barere ĩnare cõacami. Yu̶ jacu̶ne ñaami ĩ ñaroayere barere ĩnare cõacacu̶ma. To bajirone bajiaja pan quẽnamasusere quẽne. Tire mu̶are cõami Dios.
6:33b.JOH.006.033 Tire mu̶a bajama, mu̶a rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsiecoru̶arãja mu̶a.
6:34b.JOH.006.034 To bajiro ĩ yirone, —To yijama, pan quẽnamasusere yu̶are ecarũgũma mu̶ —ĩre yicama ĩna yuja.
6:35b.JOH.006.035 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicami Jesús yuja: —Yu̶ne ñaja pan quẽnamasuse Dios ĩ cõase. To bajiri, no bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, bau̶su̶cu̶tirũgũgũ̶re bajiro bajigu̶mi. To bajiri, diseju̶ane Dios ĩ ejarẽmose ĩre ru̶yabetiru̶aroja.
6:36b.JOH.006.036 To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a, yu̶re ĩarã ñaboarine. Jẽre tirene mu̶are gotiboabu̶ yu̶.
6:37b.JOH.006.037 No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶ jacu̶ su̶orine yu̶ bojarore bajiro quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoariarã ñaama. No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Mu̶re bojabeaja”, ĩre yibetiru̶cu̶ja yu̶.
6:38b.JOH.006.038 Adoju̶re vagu̶, yu̶ bojasere yiru̶ me rujiadicaju̶ yu̶. Yu̶ jacu̶ ĩ bojaseju̶are yiru̶, vadicaju̶ yu̶.
6:39b.JOH.006.039 Ado bajiro bojaami yu̶ jacu̶, yu̶re cõacacu̶: Ĩ su̶orine yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñajediro, ñatu̶sarirũ̶mu̶re rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vasere bojabeami. Ĩ tu̶ju̶ ĩna ñaseju̶are bojaami.
6:40b.JOH.006.040 No bojagu̶, “Dios macu̶ ñaja mu̶” yu̶re yimasicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶re, Dios ĩ catisere ĩ cu̶osere bojaami yu̶ jacu̶ —ĩnare yicami Jesús.
6:41b.JOH.006.041 “Pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶ ñaja yu̶ Dios ĩ ñaroju̶ rujiadicacu̶” Jesús ĩ yisere ajicõari, ñagõjaicama jud'io masa u̶jarã.
6:42b.JOH.006.042 Ado bajiro gãmerã yicama: —¿Adi macagu̶, José macu̶ me ñatique? Ĩ jacu̶re, ĩ jacore quẽne masiaja mani. To bajigu̶ ñaboarine, “Dios ĩ ñaroju̶ rujiadicaju̶ yu̶”, manire yisocaboami —gãmerã yicama ĩna.
6:43b.JOH.006.043 To bajiro ĩna gãmerã yiñajare, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Yu̶re ñagõmacabesa mu̶a.
6:44b.JOH.006.044 Yu̶ jacu̶ su̶orine yu̶ bojarore bajiro quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoariarã rĩne ñaama yu̶re ajitirũ̶nu̶rã. Ñatu̶sarirũ̶mu̶ ĩnare catioru̶cu̶ja yu̶.
6:45b.JOH.006.045 Diore gotirẽtobosariarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rona ĩna bajirotire yirã, gotirã ado bajiro ucayuma ĩna: “Dios ĩ masise su̶orine masiru̶arãma ĩna jedirone”, yiucayuma ĩna. To bajiri yu̶ jacu̶ ĩ masise su̶orine yu̶ bojarore bajiroju̶are tu̶oĩavasoacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma.
6:46b.JOH.006.046 Masu̶, niju̶ane yu̶ jacu̶re ĩagũ̶ maami. Yu̶ sĩgũ̶ne ĩ tu̶ju̶re rujiadicacu̶ ñari, ĩre ĩacacu̶ ñaja yu̶.
6:47b.JOH.006.047 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, Dios ĩ catisere cu̶ogu̶ ñaami.
6:48b.JOH.006.048 Pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶ ñaja yu̶.
6:49b.JOH.006.049 Mu̶a ñicu̶a yucú̶ manoju̶ maná vãme cu̶tisere bare, Dios ĩ cõarũgũrere barũgũriarã ñaboarine bajireajedicoasuma ĩna.
6:50b.JOH.006.050 Yu̶rema, pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶re, masa ĩna ajitirũ̶nu̶jama, bajireacoaboarine, quẽna tudicaticõari, quẽnaro ñarũgũru̶arãma ĩna.
6:51b.JOH.006.051 Yu̶ne ñaja pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶ Dios ĩ cõacacu̶ma. No bojarã yu̶re barã ĩna rijato beroju̶, quẽna tudicaticõari, quẽnaro ñarũgũru̶arãma. To bajiro ĩna bajirotire yigu̶, ĩnare rijabosaru̶cu̶ja yu̶ —jud'io masa u̶jarãre yicami Jesús.
6:52b.JOH.006.052 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yicama ĩna: —¿No bajiro ĩ ruju̶re manire ecariquĩda ĩ? —gãmerã yicama ĩna.
6:53b.JOH.006.053 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶re, Dios ĩ roticõacacu̶re, yu̶ ruju̶re mu̶a babetijama, yu̶ ri'ire quẽne mu̶a idibetijama, mu̶a rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere cu̶obetiru̶arãja mu̶a.
6:54b.JOH.006.054 No bojagu̶ yu̶ ruju̶re bagu̶, yu̶ ri'ire idigu̶ ñaami Dios ĩ catisere cu̶ogu̶. To bajicõari, ĩ rijato beroju̶ ñatu̶sarirũ̶mu̶re tudicaticõari, quẽnaro ñarũgũru̶cu̶mi.
6:55b.JOH.006.055 Yu̶ ruju̶ ñaja bare ñamasuse. To bajicõari, yu̶ ri'i ñaja idire ñamasuse.
6:56b.JOH.006.056 To bajiri yu̶ ruju̶re bacõari, yu̶ ri'ire idigu̶ma, yu̶ rãcagu̶ ñagũ̶mi. Yu̶ju̶a quẽne, ĩ rãcagu̶ ñaja yu̶.
6:57b.JOH.006.057 Yu̶ jacu̶, yu̶re cõacacu̶ catirere cu̶ogu̶ ñaami. To bajiri ĩ su̶orine catiaja yu̶. To bajirone bajiru̶cu̶mi yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ quẽne. Yu̶ su̶orine ĩ rijato beroju̶ quẽna tudicaticõari, yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi.
6:58b.JOH.006.058 To bajiri pan quẽnamasusere bajiro bajigu̶, Dios ĩ ñaroju̶ rujiadicacu̶ ñaja yu̶. Yu̶ma mu̶a ñicu̶are õ vecaye bare Dios ĩ cõare maná vãme cu̶tisere bajiro bajigu̶ me ñaja. Mu̶a ñicu̶a, maná vãme cu̶tisere bariarã ñaboarine, bajireajediyuma ĩna. No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ma, ĩ rijato beroju̶ quẽna tudicaticõari, yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi —ĩnare yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre.
6:59b.JOH.006.059 Ado bajiro ĩ gotimasio ñajama, Capernaum vãme cu̶ti maca ñarivi, Dios ocare ĩna bueriviju̶ ñacõari, ĩnare gotimasiocami Jesús.
6:60b.JOH.006.060 To bajiro ĩ gotisere ajicõari, jãjarã ĩre su̶yarã, ado bajiro gãmerã yicama ĩna: —To bajiro ĩ yigotimasiose, no bajiro yimasiriaro maja. Tire ajivariquẽnagũ̶ magũ̶mi —gãmerã yicama ĩna.
6:61b.JOH.006.061 To bajiro ĩna gãmerã yisere masicõacami Jesús. To bajiri, ado bajiro ĩnare yicami: —To bajiro mu̶are yu̶ yigotimasiosere ajitebesa mu̶a.
6:62b.JOH.006.062 “Riojo me yami” mu̶a yitu̶oĩajama, Dios ĩ roticõacacu̶ õ vecaju̶ yu̶ vadicatoju̶re quẽna yu̶ tudimu̶jatore ĩacõari, “Riojo yiyumi”, yitu̶oĩaboaru̶arãja mu̶a.
6:63b.JOH.006.063 “Yu̶ ruju̶re ĩna base su̶orine, ĩna rijato beroju̶ ‘Tudirijabeticõato’ yigu̶, Dios ĩ catisere cu̶oru̶arãma masa” yu̶ yijama, yu̶ ruju̶re yigu̶ me yaja yu̶. Yu̶re masa ĩna ajitirũ̶nu̶seju̶are yigu̶ yaja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãrema Esp'iritu Santore ĩnare cõaru̶cu̶ja yu̶, ĩna rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶.
6:64b.JOH.006.064 To bajiro yu̶ yigotisere, “Socu̶ yami”, yitu̶oĩaja mu̶a sĩgũ̶ri —ĩnare yicami Jesús. Rẽmoju̶ne, “Ĩna ñaru̶arãma ‘Socu̶ yami’ ” yu̶re yitu̶oĩarã, to yicõari, “Ĩ ñaru̶cu̶mi yu̶re ĩsirocarocu̶” yimasigũ̶ ñari, to bajiro ĩnare yicami.
6:65b.JOH.006.065 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiquẽnocami: —“Yu̶re su̶yarã sĩgũ̶ri, ‘Socu̶ yami’, yu̶re yitu̶oĩaama” yimasigũ̶ ñari, “Ñimarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rã maniborãma, yu̶ jacu̶ su̶orine quẽnaseju̶are ĩna tu̶oĩavasoabetijama”, mu̶are yibu̶ yu̶. To bajiri yu̶ jacu̶ su̶orine quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoarã me ñari, “Socu̶ yami”, yu̶re yaja mu̶a sĩgũ̶ri —ĩnare yicami Jesús.
6:66b.JOH.006.066 To bajiro ĩ yisere ajicõari, jãjarã ĩre su̶yaboacana ĩre cãmotadicõari, ju̶aji ĩ rãca vacudibeticama ĩna yuja.
6:67b.JOH.006.067 To bajiro ĩna bajiro ĩacõari, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ado bajiro yu̶are sẽniĩacami Jesús: —¿Mu̶a quẽne, “Ĩre cãmotadito mani”, yu̶re yitu̶oĩati mu̶a? —yu̶are yisẽniĩacami.
6:68b.JOH.006.068 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicu̶dicami Pedro: —Ñimu̶ju̶a mu̶re bajiro bajigu̶ magũ̶mi. Yu̶a rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶are mu̶ ĩsisere gotiaja mu̶.
6:69b.JOH.006.069 Mu̶re ajitirũ̶nu̶aja yu̶a. “Rojose yigu̶ me, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶”, mu̶re yimasiaja yu̶a —Jesúre ĩre yicami Pedro.
6:70b.JOH.006.070 To bajiro ĩ yisere ajicõari ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Mu̶arema, ¿ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre yu̶ne mu̶are bese juabeticati yu̶? To yu̶ yicana mu̶a ñaboajaquẽne, mu̶a vatoare ñaami sĩgũ̶ vãtia u̶ju̶re cu̶digu̶ —yu̶are yicami Jesús.
6:71b.JOH.006.071 To bajise ĩ yijama, Simón macu̶ Judas Iscariotere yigu̶ yiyumi Jesús, yu̶a ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro rãcagu̶ ñaboarine, ĩre ĩsirocarocu̶ ĩ ñajare.
7
7:1b.JOH.007.001 To bajiro ĩ yiro bero, quẽna Galilea sitaju̶ yu̶are ũmato vacudicami Jesús. Judea sitaju̶ ñaru̶abeticami, ti sitana jud'io masa u̶jarã ĩre ĩna sĩaru̶ajare.
7:2b.JOH.007.002 Yucú̶ manoju̶ ĩna ñicu̶a ĩna ñacudimasirere tu̶oĩariarũ̶mu̶ri, Enramadas vãme cu̶ti boserũ̶mu̶ cõñacaju̶.
7:3b.JOH.007.003 To bajiri, Jesús bederã ado bajiro ĩre yicama: —Judea sitaju̶ mu̶re su̶yaboacana, jãjarã ñarãma. To bajiri adoju̶re tujabesa. Toju̶ane tudicoasa mu̶, ĩna quẽne, “Ĩaĩañamanire mu̶ yiĩorũgũsere ĩato ĩna” yigu̶.
7:4b.JOH.007.004 No bojagu̶, jãjarã masa ĩre ĩna ĩamasirotire ĩ bojajama, masa mojoroaca ñaroju̶re yiĩocudibecu̶mi. Ĩaĩañamanire yiĩomasigũ̶ ñari, jãjarã ĩna ñaroju̶are yiĩoaya mu̶ —ĩre yicama ĩna, Jesús bederã.
7:5b.JOH.007.005 Jesús bederã ñaboarine, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, ĩre yitu̶oĩarã me ñacama.
7:6b.JOH.007.006 To bajiri ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Judeaju̶ yu̶ varoti ejabeaja maji. No bojarirũ̶mu̶ mu̶a vajama, mu̶arema quẽnacõaja.
7:7b.JOH.007.007 Diore ajimena mu̶a ñajare, mu̶are ĩatemenama. Yu̶rema ĩateama ĩna, “Mu̶a yirũgũse, rojose ñaja ti” ĩnare yu̶ yijare.
7:8b.JOH.007.008 Enramadas boserũ̶mu̶ ĩarã vasa mu̶ama. Yu̶rema, yu̶ varoti ejabeaja maji —ĩ bederãre yicami Jesús.
7:9b.JOH.007.009 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, Galilea sitaju̶re ñacõacaju̶ yu̶a maji.
7:10b.JOH.007.010 Ĩ bederã ĩna vato bero, Jesús quẽne, Enramadas boserũ̶mu̶ ũmato ĩagũ̶ vacami. To bajiboarine, yayioroaca yu̶are ũmato ejacami.
7:11b.JOH.007.011 To ñacama jud'io masa u̶jarã quẽne. Ĩre macaboacama. —¿Noju̶ ñati ĩ? —yicudiboacama.
7:12b.JOH.007.012 Tirũ̶mu̶rire jãjarã masa Jesúre ñagõjai ñacama ĩna. Sĩgũ̶ri ado bajiro yicama: —Quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi —yicama ĩna. Gãjerãju̶ama: —Quẽnaro yigu̶ me ñagũ̶mi. Masare yitogu̶ ñagũ̶mi —boca yicama. U̶jarãre güirã ñari, ĩna masune yayioroaca gãmerã ñagõcõa ñacama ĩna, Jesúre gõjarã.
7:14b.JOH.007.014 Enramadas boserũ̶mu̶ ĩna yi gu̶dareco cu̶tiato, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire sãjacõari, masare ĩnare gotimasiocami Jesús yuja.
7:15b.JOH.007.015 Ĩ gotimasiosere ajicõari, no yimasibeticama jud'io masa u̶jarã: —Buebetir'i ñaboarine, ¿no yigu̶ to bajise gotimasiomasiati ĩ? —yicama ĩna.
7:16b.JOH.007.016 To bajiro ĩna yisere masicõari, —Yu̶ gotimasiosema yu̶ ye me ñaja. Yu̶re cõacacu̶ ye ñaja ti.
7:17b.JOH.007.017 Dios ĩ bojasere mu̶a yiru̶ajama, “Dios ĩ yerene gotimasioami”, yimasiborãja mu̶a.
7:18b.JOH.007.018 No bojagu̶ no ĩ tu̶oĩasene gotigu̶ma, masa quẽnase ĩre ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojagu̶mi. No bojagu̶ ĩre cõacacu̶re Diore masa quẽnase ĩre ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojagu̶ma, riojo masune gotigu̶ ñagũ̶mi. Ñie ũniju̶are masare ĩnare yitobecu̶mi.
7:19b.JOH.007.019 ¿Moisés ñamasir'i Dios ĩ rotimasirere mu̶are cũbesujarique ĩ? Tire cu̶orã ñaboarine no bojagu̶ mu̶a vatoare Dios ĩ rotimasirere cu̶dijeogu̶ maami. Rojose yu̶ yibetiboajaquẽne yu̶re sĩaru̶aja mu̶a —masare yicami Jesús.
7:20b.JOH.007.020 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna masa: —Vãti mu̶ u̶su̶ju̶re sãjacõari, rojose mu̶re yitogu̶ yigu̶mi. Ñimu̶ju̶a mu̶re sĩaru̶agu̶ magũ̶mi —ĩre yicama ĩna, Jesúre.
7:21b.JOH.007.021 To bajiro ĩna yijare, —U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaboajaquẽne, sĩgũ̶ rijagu̶re yu̶ catioro ĩacõari ĩau̶cacaju̶ mu̶a, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaboajaquẽne moami” yiĩaterã.
7:22b.JOH.007.022 Moisés ñamasir'i sũcacare circuncisión yirere mu̶are rotiyumi ĩ. Ĩ masu me tire rotisu̶oyumi. Jẽre ĩ ñicu̶aju̶ne to bajirone yicoadimasiñujarã ĩna. To bajiro rotimasire ñajare, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne, sũcare circuncisión yaja mu̶a.
7:23b.JOH.007.023 Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere cu̶dirã ñari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne sũcare circuncisión yaja mu̶a. Yu̶ju̶arema u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne sĩgũ̶ rijagu̶re yu̶ catiojama, ¿no yirã yu̶re jũnisiniati mu̶a?
7:24b.JOH.007.024 Ñie manone rujajine quẽnaro tu̶oĩabetiboarine, “Rojose ĩre ñaja”, yu̶re yibesa mu̶a. “Rojose ĩre ñaja” mu̶a yijama, quẽnaro tu̶oĩa rĩjoro yicõari, “Rojose ĩre ñaja”, yu̶re yiya mu̶a —ĩnare yicami Jesús, masare.
7:25b.JOH.007.025 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Jerusalén macana sĩgũ̶ri ĩna masune gãmerã sẽniĩacama ĩna: —¿Sĩaru̶arã, ĩna macagu̶ me ñaruyuati ĩ?
7:26b.JOH.007.026 Ado mani jediro rĩjoroju̶are ñagõñaami ĩ. To ĩ bajiboajaquẽne sĩgũ̶ ĩre boca yimatagu̶ maami. Adoana u̶jarã, “Cristo Dios ĩ cõagũ̶, mani u̶ju̶ ñagũ̶mi ĩ”, ¿yitu̶oĩarãda ĩna?
7:27b.JOH.007.027 “Ti macagu̶ vayumi”, yimasiaja mani. Cristorema, “Ĩ ejaro, ‘Toagu̶ vayumi’ yimasibetiru̶arãja mani”, yiadire ñaja —ĩna masune gãmerã yicama ĩna, Jerusalén macana sĩgũ̶ri.
7:28b.JOH.007.028 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ gotimasio ñacacu̶, oca tutuase rãca ñagõcami Jesús yuja: —Yu̶re ĩacõari, “Ti macagu̶ ñaami”, yu̶re yitu̶oĩaboaja mu̶a. To bajiro mu̶a yitu̶oĩajama, yu̶re cõacacu̶re riojo yigu̶re masibeaja mu̶a.
7:29b.JOH.007.029 Yu̶ma ĩre masiaja. Ĩ cõacacu̶ne ñaja yu̶. Ĩ ñaroju̶ne vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yicami Jesús.
7:30b.JOH.007.030 To bajiro ĩ yijare, bu̶to ĩre ajijũnisinirã ñari, ĩre ñiaru̶aboacama ĩna, jud'io masa u̶jarã. To bajiboarine ĩre ñiamasibeticama ĩna, “To cõrone ñiaecoru̶cu̶mi” Dios ĩ yiriarũ̶mu̶ ti ejabetijare.
7:31b.JOH.007.031 Gãjerãma jãjarã ĩre ajitirũ̶nu̶cama ĩna. To bajiri ado bajiro yicama ĩna: —Cristo, Dios ĩ cõar'i ñagũ̶mi ãni. No bojagu̶ ĩ rẽtoro ĩaĩañamanire yigu̶ maniru̶cu̶mi —yicama ĩna, ĩre ajitirũ̶nu̶rã.
7:32b.JOH.007.032 Masa Jesús ĩ bajisere yayioroaca ĩna gotiro ajiyuma fariseo masa. To bajiri, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasare Jesúre ĩre ñiarotiyuma ĩna, paia u̶jarã quẽne.
7:33b.JOH.007.033 Ĩna ejaro ĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Yu̶re cõacacu̶ tu̶ju̶ quẽna tudiaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri yoaro meaca adore masa tu̶ju̶re ñaru̶cu̶ja yu̶.
7:34b.JOH.007.034 Yu̶re macaru̶arãja mu̶a. To bajiboarine yu̶re bu̶jabetiru̶arãja mu̶a. Yu̶ ñaroju̶re no bajiro yi vamasibetiru̶arãja mu̶a —masare ĩnare yigoticami Jesús.
7:35b.JOH.007.035 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, jud'io masa u̶jarã ĩna masune gãmerã sẽniĩacama ĩna: —¿Noju̶re variquĩda ĩ, ĩre mani bu̶jabetirotoju̶rema? Mani ñaro soju̶aju̶ vacõari griego masa rãca vu̶sarã tu̶ju̶ varu̶ yigu̶mi, ĩ yijama. Toju̶re vacõari, gãjerã masare, o mani yarãre gotimasiogũ̶ varu̶ yigu̶mi, ĩ yijama.
7:36b.JOH.007.036 “Yu̶re macaboarine yu̶re bu̶jabetiru̶arãja mu̶a. To bajicõari yu̶ ñaroju̶re vamasibetiru̶arãja mu̶a” ĩ yijama, ¿no yire ũnire yati ĩ? —gãmerã yiñagõcama ĩna.
7:37b.JOH.007.037 Masa manoju̶ ĩna ñicu̶a ĩna ñacudimasirere tu̶oĩatu̶sariarũ̶mu̶, tirũ̶mu̶ ñacaju̶ rujarũ̶mu̶ masuma. Tirũ̶mu̶re vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, oca tutuase rãca ñagõcami Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ oco idiru̶ajama, oco sẽnigũ̶mi. Tire bajirone, no bojagu̶ Diore ĩ masiru̶ajama, yu̶ tu̶ju̶re vadicõari ĩre yu̶ catiorotire sẽnigũ̶ ejato ĩ.
7:38b.JOH.007.038 Ajiya mu̶a. Ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãrema, “Ĩna u̶su̶riju̶ oco masare catiose, riagare bajiro ũmayucõa ñaru̶aroja, ‘Diorãca quẽnaro ñacõa ñarũgũrãjaro’ yiro”, yigotiaja Dios oca —masare ĩnare yigoticami Jesús.
7:39b.JOH.007.039 To bajiro ĩ yijama, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩna u̶su̶riju̶re, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ejacõari quẽnaro ĩnare ejarẽmocõa ñarũgũru̶cu̶mi, ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõari, Diorãca quẽnaro ñaronare” yigu̶ yicami Jesús. Õ vecaju̶re, quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oriaju̶ju̶re Jesús ĩ tudiejabetijare, Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore adi macaru̶cu̶rore Jesúre ajitirũ̶nu̶canare cõabesumi Dios maji.
7:40b.JOH.007.040 Jesús ĩ ñagõsere ajicõari, sĩgũ̶ri ado bajiro yicama: —Diore ĩre gotirẽtobosarimasa, Dios ocare ucarã, “To bajiru̶cu̶mi” masa ĩna yiucamasir'i masune ñaami —yicama ĩna, sĩgũ̶ri.
7:41b.JOH.007.041 Gãjerãju̶ama ado bajiro yicama ĩna: —Cristo, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i masune ñacõaami —yicama ĩna. Gãjerãma ado bajiro yicama: —Cristo me ñaami. No bajiro yigu̶, Galileagu̶ne Cristo ñabecu̶mi.
7:42b.JOH.007.042 Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotijama, ado bajiro yaja: “U̶ju̶ David ñamasir'i jãnerabatia jãnami ñaru̶cu̶mi Cristo. To bajiri David ñamasir'ire bajirone Belén macagu̶ne ñaru̶cu̶mi ĩ quẽne”, yigotiaja Dios oca —yicama ĩna.
7:43b.JOH.007.043 Ado bajise ricatiri rĩne Jesúre ĩre yitu̶oĩacama ĩna.
7:44b.JOH.007.044 Sĩgũ̶ri ĩre ñiaru̶aboacama. To bajiboarine ĩre ñiamasibeticama.
7:45b.JOH.007.045 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa Jesúre ĩre ñiamasibeticõari, fariseo masa, paia u̶jarã tu̶ju̶re tudiacama ĩna. Ñie manane ĩna ejaro ĩacõari ado bajiro ĩnare yisẽniĩañujarã ĩna paia u̶jarã: —¿No yirã ĩre ãmiadibeti mu̶a? —ĩnare yiyujarã ĩna.
7:46b.JOH.007.046 Ado bajiro ĩnare yicu̶diyujarã Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire coderimasa: —Ĩre bajiro ñagõrã manicama ĩna —yiyujarã ĩna.
7:47b.JOH.007.047 To bajiro ĩna yijare, fariseo masaju̶a ado bajiro ĩnare yiyujarã: —¿To yitogu̶ ĩ yiserene ĩre ajiri mu̶a?
7:48b.JOH.007.048 Mu̶a u̶jarã ñaja yu̶a. Yu̶ama sĩgũ̶ ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ maja. Mani u̶jarã quẽne sĩgũ̶ ĩre ajitirũ̶nu̶gũ̶ maami.
7:49b.JOH.007.049 Adoana masa Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere masibeticõari, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rãma. To bajiro ĩna bajijare, ĩnare rearu̶cu̶mi Dios —yiyujarã ĩna fariseo masa.
7:50b.JOH.007.050 Nicodemo ñamiju̶ Jesúre ĩre ĩagũ̶ ejar'i, fariseo masu̶ ñañuju ĩ quẽne. Ĩ babarãre ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ:
7:51b.JOH.007.051 —¡Majique! Moisés ñamasir'i manire ĩ rotimasirere yirã, ĩ gotisere ajicõari, ĩre sẽniĩabetiboarine, “Rojose ñaja ti, ĩre”, yimasibeaja mani —yiyuju Nicodemo, ĩ babarãre.
7:52b.JOH.007.052 To bajiro ĩ yijare, —¿Mu̶ quẽne Galileagu̶ ñatique mu̶? Dios ocare masa ĩna ucamasiriatutire ĩaĩasaque mu̶. Tire mu̶ buero bero, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ Galileaju̶ vadir'i maniru̶cu̶mi” yiucaturere masiru̶cu̶ja mu̶ quẽne —ĩre yiyujarã ĩna, Nicodemore tud'irã.
7:53b.JOH.007.053 To bajiro ĩre yicõa, ĩna ya viriju̶ tudijedicoasujarã ĩna.
8
8:1b.JOH.008.001 Macaju̶ yu̶a tujarone, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ majacoacami Jesús.
8:2b.JOH.008.002 Gajerũ̶mu̶, busuriju̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ tudiejacami quẽna Jesús. Ĩ ejaro ĩacõari jãjarã masa ĩ tu̶re rẽjacama. To bajiro ĩna bajijare, rujicõari yu̶are gotimasiocami Jesús.
8:3b.JOH.008.003 To bajiro yu̶are ĩ yigotimasio ñarone, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ejacama. Sĩgõ rõmio manaju̶ cu̶tiboarine gãji rãca ajeri cu̶tigore yu̶a ĩaro rĩjoroju̶are sore jiaejocama ĩna.
8:4b.JOH.008.004 To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yicama ĩna: —Yu̶are masiogũ̶, adio rõmio manaju̶ cu̶tiboarine gãji rãca so ajeri cu̶tisere ĩamu̶ yu̶a.
8:5b.JOH.008.005 Moisés ñamasir'i ĩ rotimasire ado bajiro yirotiaja ti: “To bajiro yirãrema gũ̶tane ĩnare reasĩaña”, yaja ti. Mu̶ma, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶? —Jesúre ĩre yicama.
8:6b.JOH.008.006 “Moisés ĩ yiriarore bajirone Jesús manire ĩ cu̶dibetijama, ‘Jesús, rojose yimi’ ” u̶jarãre yi ocasãru̶arã, Jesúre sẽniĩatoboacama ĩna. To bajiro ĩna yisẽniĩatoboajaquẽne, mubiacõari ĩ ãmo vãsoane ucacami Jesús, sita tũcuroju̶re.
8:7b.JOH.008.007 Ĩre ĩna sẽniĩatu̶jabetijare, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús yuja: —Mu̶a rãcagu̶, “Rojose yibecu̶ ñaja yu̶” yigu̶, gũ̶tane mu̶are ũmato rocavasu̶oato —ĩnare yicami Jesús.
8:8b.JOH.008.008 To bajiro yicõa, quẽna mubiacoacami Jesús. Mubiacõari, sita tũcurore ucacõa ñacami quẽna.
8:9b.JOH.008.009 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Rojose yibeticaju̶” yigu̶ manicami. To bajiri, sore gũ̶tane rocavamenane, bu̶cu̶rã vasu̶o, tiju̶ bero gãjerã vajedicoacama ĩna. To ĩna baji veogo, so sĩgõne Jesúrãca tujacamo so.
8:10b.JOH.008.010 To ĩna bajiro bero, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, so sĩgõne so ñaro ĩacõari, ado bajiro sore sẽniĩacami Jesús: —¿Noju̶ ñati ĩna yuja, “Rojose yimo” mu̶re yirãma? ¿Rojose mu̶ yise vaja, sĩgũ̶ju̶ama mu̶re sĩamenane, vacoajari ĩna? —sore yicami Jesús.
8:11b.JOH.008.011 To bajiro ĩ yijare, —Yu̶re sĩamenane, vacoajama —Jesúre yicamo. To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yicami Jesús: —Yu̶ quẽne, “Rojose mu̶ yire vaja rojose tãmu̶oru̶ocoja”, yibeaja yu̶. Vasa. Quẽna gãme rojose yibeja mu̶ yuja —sore yicami Jesús.
8:12b.JOH.008.012 Quẽna ado bajiro masare ĩnare yigoticami Jesús: —Yu̶ su̶orine Diore masiama masa. Yu̶re ajitirũ̶nu̶masurãma, Diore masimenare bajiro bajibetiru̶arãma ĩna. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre catioaja yu̶, ĩna rijato beroju̶, “Quẽnaro catijedicõa ñarũgũrãjaro” yigu̶ —ĩnare yicami Jesús.
8:13b.JOH.008.013 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicama fariseo masa: —“To bajiro bajigu̶ ñaja yu̶” mu̶ yiboajaquẽne, niju̶ane gãji mami, “Riojo gotiami” mu̶re yigu̶ma. To bajiri to bajiro mu̶ yiboase vaja maja ti. To bajiro yitocõagũ̶ yaja mu̶ —Jesúre ĩre yicama.
8:14b.JOH.008.014 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicu̶dicami Jesús: —Yu̶ vadicatoju̶re masiaja yu̶. Yu̶ varotore quẽne masiaja yu̶. To bajiri yu̶ masune yu̶ gotise ñaboarine, socase me ñaja ti. Mu̶ama, yu̶ vadicatoju̶re, to yicõari, yu̶ varotore quẽne masibeaja mu̶a.
8:15b.JOH.008.015 Masa ñari, riojo masimenane, “Rojose yirã ñaama”, gãjerãre yiĩabeserũgũaja mu̶a. Yu̶ma, masa ĩna yisere ĩabesegu̶ me yaja.
8:16b.JOH.008.016 To bajiboarine masa rojose ĩna yisere yu̶ ĩabesejama, yu̶ sĩgũ̶ne ĩabesebeaja yu̶. Yu̶ jacu̶, yu̶re cõacacu̶, yu̶ rãcane ĩabeseami. To bajiri, masare, “Rojose yirã ñaama” yu̶ yijama, riojo masune ĩnare gotiaja yu̶.
8:17b.JOH.008.017 Mu̶a ñicu̶a ĩna rotimasirere ado bajiro yiucamasire ñaja ti: “ ‘Rojose yimi’ ju̶arã ĩna yijama, ĩnare ajiya”, yaja ti, mu̶a ñicu̶a ĩna rotimasire.
8:18b.JOH.008.018 To bajiri, “To bajiro bajigu̶ ñaja yu̶”, masare yiĩorũgũaja yu̶, yu̶ masu quẽne. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ quẽne, ĩ masune, “Yu̶ macu̶ yu̶ cõagũ̶ ñaami” yigu̶ ñari, masa ĩna ajimasirotire ĩnare cõarũgũami —ĩnare yicami Jesús.
8:19b.JOH.008.019 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿Noju̶ ñati mu̶ jacu̶? —ĩre yicama, Jesúre. To bajiro ĩna yijare ĩnare cu̶dicami Jesús: —Yu̶re ĩamasibeaja mu̶a. To bajiri yu̶ jacu̶re quẽne masibeaja mu̶a. Yu̶re mu̶a ĩamasijama, yu̶ jacu̶re quẽne masiborãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús.
8:20b.JOH.008.020 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶, masa ĩna gãjoa sãriaju̶ tu̶ju̶re rũ̶gõcõari, to bajise masare ĩnare yigotimasiocami Jesús. Toju̶ jud'io masa u̶jarã ĩna moariju̶ ti ñaboajaquẽne, Jesúre ñiamasibeticama, ĩre ĩna ñiaroticu maji ti ejabetijare.
8:21b.JOH.008.021 Quẽna ado bajiro masare yigoticami Jesús: —Varu̶cu̶ja yu̶. Yu̶ vato bero, yu̶re macaboaru̶arãja mu̶a. Yu̶re bu̶jamena rĩne rojose mu̶a yise rãcane bajireacoaru̶arãja mu̶a. To bajiri yu̶ vatoju̶re vamasibetiru̶arãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús.
8:22b.JOH.008.022 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro gãmerã yicama ĩna, jud'io masa u̶jarã: —¿Ĩ masune sĩayayiru̶ yati ĩ, “Yu̶ varotoju̶re vabetiru̶arãja mu̶a” ĩ yijama? —gãmerã yicama ĩna.
8:23b.JOH.008.023 To bajiro ĩna yisere ajicõari: —Mu̶ama, adigodoana ñaja. Yu̶ma, õ vecagu̶ju̶ ñaja. Adi macaru̶cu̶roana Diore ajimena ñaja mu̶ama. Yu̶ma, adi macaru̶cu̶roagu̶ me ñaja yu̶.
8:24b.JOH.008.024 To bajiri, “Rojose mu̶a yise rãcane bajireacoaru̶arãja mu̶a”, mu̶are yibu̶ yu̶. “Ĩne ñaja yu̶” yu̶ yirore bajiro yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶betijama, rojose mu̶a yise rãcane bajireacoaru̶arãja mu̶a —ĩnare yicami Jesús.
8:25b.JOH.008.025 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿Ñimu̶ ũgũ̶ ñati mu̶? —ĩre yicama ĩna, Jesúre. To bajiro ĩna yirone, ĩnare cu̶dicami Jesús: —Mu̶are gotisu̶ogu̶ju̶ne, “Ĩ ñaja yu̶” mu̶are yisu̶oadicaju̶ yu̶.
8:26b.JOH.008.026 Jairo mu̶are yu̶ gotiroti ñaboaja ti. Rojose mu̶a yisere ĩacõari, “Ado bajiro rojose yaja mu̶a” cojoji me mu̶are yu̶ yiborotine bajicõaja ti. To bajiboarine masare adi macaru̶cu̶roanare mu̶are yu̶ gotijama, yu̶re cõacacu̶ ĩ gotirotise rĩne gotirũgũaja yu̶ —ĩnare yicami Jesús.
8:27b.JOH.008.027 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, “ ‘Yu̶re cõacacu̶’ yigu̶, ‘Diore, ĩ jacu̶re’ yigu̶ yami”, yiajimasibeticama ĩna.
8:28b.JOH.008.028 To bajiri ado bajiro ĩnare yigoticami Jesús: —Dios ĩ roticõacacu̶ne ñaja yu̶. Yucú̶tẽroju̶ masa yu̶re ĩna jajuturo bero bajisere ĩacõari, “Riojo yiyumi. To bajiro masune bajigu̶ ñañumi”, yu̶re yimasiru̶arãja mu̶a. “Ĩ masurione ĩ tu̶oĩasere me gotirũgũñumi. Ĩ jacu̶ ĩre ĩ gotimasiorotisere gotirũgũñumi”, yimasiru̶arãja mu̶a.
8:29b.JOH.008.029 Yu̶re cõacacu̶ yu̶ rãcane ñacõa ñarũgũami. Ĩ bojase rĩne yaja yu̶. To bajiri yu̶re vaveobetirũgũami —masare yigoticami Jesús.
8:30b.JOH.008.030 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, jãjarã masa ĩre ajitirũ̶nu̶cama.
8:31b.JOH.008.031 To bajiri jud'io masare ĩre ajitirũ̶nu̶rãre ado bajiro goticami Jesús: —Mu̶are yu̶ gotimasiorũgũsere mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, yu̶ buerã masune ñaru̶arãja mu̶a.
8:32b.JOH.008.032 To bajiro bajirã rĩne Dios ocare socabetire ajimasiru̶arãja mu̶a. Ti ocare ajimasicõari, rojose mu̶a yisejasere yitu̶jaru̶arãja mu̶a, Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arã —ĩnare yicami Jesús.
8:33b.JOH.008.033 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro yicama ĩna: —Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñari, Dios yarã ñaja yu̶a. To bajiri, ¿no bajiro yigu̶, “Rojose mu̶a yisejasere yitu̶jaru̶arãja mu̶a, Dios ĩ bojaseju̶are yiru̶arã”, yu̶are yati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna.
8:34b.JOH.008.034 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojarã rojose yirãma, rojose yisejarã ñari, rojose yitu̶jamasibeama.
8:35b.JOH.008.035 Sĩgũ̶ ĩ u̶ju̶re moabosarimasu̶, “Ado yu̶re moarotigu̶ rãcane ñacõa ñarũgũru̶cu̶ja yu̶”, yimasibeami. U̶ju̶ macu̶ju̶ama, ĩ rãcane ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi. To bajiri, Dios rĩama, ĩ rãcane ñacõa ñarũgũru̶arãma.
8:36b.JOH.008.036 To bajiri, rojose mu̶a yisejasere yu̶ su̶orine “Yitu̶jaru̶arãja” mu̶a yijama, “Rojose maja ĩnare”, mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶ yuja.
8:37b.JOH.008.037 “Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñaja yu̶a” mu̶a yisere masiaja yu̶. To bajiro yirã ñaboarine, yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶beticõari yu̶re sĩaru̶aja mu̶a.
8:38b.JOH.008.038 Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ yiĩocatire mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶ama, mu̶a jacu̶ rojose yigu̶ ĩ rotisere cu̶dirã ñaja —ĩnare yicami Jesús.
8:39b.JOH.008.039 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicama ĩna: —Abraham ñamasir'ine ñañumi, “yu̶a jacu̶” yu̶a yigu̶ma —Jesúre ĩre yicama ĩna. To bajiro ĩna yirone, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Abraham ĩ yirũgũriarore bajirone yiborãja mu̶a, ĩ rĩa mu̶a ñajama.
8:40b.JOH.008.040 Yu̶ jacu̶, Dios oca socase mere ĩ gotirotirore bajirone mu̶are yu̶ gotimasioboajaquẽne, yu̶re sĩaru̶aja mu̶a. Abraham ñamasir'ima ti ũnire yibetirũgũmasiñumi.
8:41b.JOH.008.041 Yu̶re sĩaru̶arã, mu̶a jacu̶ masu rojose yigu̶ ñadir'i ĩ yirũgũrore bajirone yirã ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús. To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicama: —Yu̶a jacu̶ masuma, Dios ñaami. Gãji mami yu̶arema. Ĩ rĩa masune ñaja yu̶ama —Jesúre ĩre yicama ĩna.
8:42b.JOH.008.042 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Jesús: —Mu̶a jacu̶ masune Dios ĩ ñajama, yu̶re maiboriarãja mu̶a. Yu̶ masu me vadicaju̶ yu̶. Dios yu̶re ĩ cõajare vadicaju̶ yu̶. Dios tu̶ju̶ vadicõari adone ñaja yu̶.
8:43b.JOH.008.043 ¿No yirã yu̶ gotisere ajimasibeati mu̶a? Yu̶ gotimasiosere ajiru̶amena ñari, tire ajimasibeaja mu̶a.
8:44b.JOH.008.044 Mu̶a jacu̶ma, vãtia u̶ju̶ ñaami. Ĩ rĩa ñaja mu̶a. To bajiri ĩ bojasere bajirone mu̶a quẽne yiru̶a tu̶oĩaja mu̶a. Rẽmoju̶ne masare sĩarimasu̶ne ñacoayumi vãtia u̶ju̶. Riojo gotibetirũgũami. Yitorimasu̶, socase jacu̶ ñaami. Ĩ gotijama, socarũgũami. Rẽmoju̶ne to bajirone bajicoayumi.
8:45b.JOH.008.045 Yu̶rema socabeti quetire gotigu̶ yu̶ ñajare, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a.
8:46b.JOH.008.046 Sĩgũ̶, “Ado bajise rojosere yicaju̶ mu̶”, yu̶re yimasigũ̶ mami. To bajiri, riojo mu̶are yu̶ gotiboajaquẽne, ¿no yirã yu̶re ajitirũ̶nu̶beati mu̶a?
8:47b.JOH.008.047 Dios rĩa mu̶a ñajama, ĩ ocare ajiboriarãja mu̶a. Ĩ rĩa me ñari yu̶re ajiru̶abeaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús.
8:48b.JOH.008.048 To bajiro ĩ yirone, cu̶dicama jud'io masa u̶jarã: —“Samaria sitagu̶, vãti sãñagũ̶ ñaja mu̶” mu̶re yu̶a yirũgũse riojone yiyuja yu̶a —Jesúre ĩre yicama jud'io masa u̶jarã yuja.
8:49b.JOH.008.049 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Vãti sãñagũ̶ me ñaja yu̶ma. Yu̶ jacu̶ Diore quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oaja yu̶. Mu̶ama, yu̶re rũ̶cu̶bu̶obeaja mu̶a.
8:50b.JOH.008.050 “Quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna masa” yigu̶ me vadicacu̶ ñaja yu̶. Sĩgũ̶ne ñaami, quẽnaro masa yu̶re ĩna yirũ̶cu̶bu̶osere bojagu̶ma. Yu̶re rũ̶cu̶bu̶omenare ĩamasigũ̶ ñaami. Ĩamasicõari, rojose yu̶re ĩna yise vaja rojose tãmu̶orotiru̶cu̶mi.
8:51b.JOH.008.051 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojarã yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶rãma, bajireabetiru̶arãma ĩna —ĩnare yicami Jesús.
8:52b.JOH.008.052 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre yicama jud'io masa u̶jarã: —To bajiro mu̶ yisere ajicõari, “Vãti sãñagũ̶ masune ñaami”, mu̶re yimasiaja yu̶a yuja. Abraham ñamasir'i, Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã quẽne, bajireajedicoasuma ĩna. To bajiro ĩna bajire ti ñaboajaquẽne, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma bajireabetiru̶arãma ĩna”, yiboaja mu̶.
8:53b.JOH.008.053 Yu̶a ñicu̶ Abraham ñamasir'i, ñamasugũ̶ ñamasiñuju ĩma. ¿Ĩ rẽtoro ñamasugũ̶ ñatique mu̶? Abraham quẽne, Diore gotirẽtobosarimasa quẽne bajireajedicoasuma ĩna. To yijama, ¿ñimu̶ ũgũ̶ ñati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna.
8:54b.JOH.008.054 To bajiro ĩna yijare, ĩnare cu̶dicami Jesús: —Yu̶ masurione, “Quẽnagũ̶ ñaja yu̶. Quẽnase yigu̶ ñaja yu̶” yu̶ yiboajama, ñie vaja maja ti. Yu̶ jacu̶ ñaami quẽnase yu̶re yirũ̶cu̶bu̶ogu̶, “Ĩne ñaami yu̶a Dios” mu̶a yiboagu̶.
8:55b.JOH.008.055 Ĩre masibeaja mu̶a. Yu̶ma, ĩre quẽnaro masiaja. “Ĩre masibeaja” yu̶ yijama, mu̶are bajirone socagu̶ ñabogu̶ja yu̶. Yu̶ma, quẽnaro masune ĩre masicõaja yu̶. Ĩ yirore bajirone ĩre cu̶diaja yu̶.
8:56b.JOH.008.056 Mu̶a masa ñicu̶, Abraham ñamasir'i, “Cojorũ̶mu̶ ejaru̶cu̶mi Dios ĩ cõagũ̶, ñajediro masa u̶ju̶” yigu̶, variquẽna yuñamasiñumi. To bajiri adi macaru̶cu̶roju̶re yu̶ ejaro ĩacõari, variquẽnamasucõacami —ĩnare yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre.
8:57b.JOH.008.057 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicama ĩna, Jesúre: —Bu̶cu̶ me ñaja mu̶. Cincuenta cũ̶mari cu̶obetiboarine, ¿no yigu̶, “Abraham ñamasir'ire ĩre ĩacaju̶ yu̶”, yati mu̶? —ĩre yicama ĩna.
8:58b.JOH.008.058 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicami: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Abraham ñamasir'i ĩ ñaroto rĩjoroju̶ne jẽre ñacõacaju̶ yu̶ —ĩnare yicami Jesús.
8:59b.JOH.008.059 To bajiro ĩ yisere ajicõari, gũ̶tari juacama, ĩre rearu̶arã. To bajiro ĩna yirone, ĩnare rudicõa budiacami Jesús, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire ñaboacacu̶.
9
9:1b.JOH.009.001 To bajivacu̶ne, sĩgũ̶ rẽmone caje ĩabecu̶ ruyuar'ire ĩre ĩabu̶jacami Jesús.
9:2b.JOH.009.002 To ĩ bajisere ĩacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a, ĩ buerimasa, Jesúre: —Gotimasiogũ̶, ¿no yigu̶ rẽmone ĩabecu̶ ruyuayujari ĩma? ¿Ĩ jacu̶aju̶a o ĩ masu ye su̶ori bajiyujarique? —Jesúre ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a.
9:3b.JOH.009.003 To bajiro yu̶a sẽniĩarone, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Ĩ masune rojose ĩ yire vaja me, ĩ jacu̶a quẽne rojose ĩna yire vaja me, to bajigu̶ ruyuayumi ĩ. “Dios ĩ masisere masirãjaro masa” yigu̶, to bajigu̶ ruyuayumi.
9:4b.JOH.009.004 Ũ̶mu̶a ti ñaro moamasiaja mani. Rãioro beroju̶ma moamasibeaja mani. To bajirone bajiaja mani catise quẽne. Ado ñarãma, moamasiaja mani. To bajiboarine, no bojarirũ̶mu̶ mani bajireacoajama, moamenaja mani. To bajiri, yu̶re cõacacu̶ ĩ rotirore bajirone quẽnaro yirũgũroti ñaja.
9:5b.JOH.009.005 To bajiri adi macaru̶cu̶roju̶re masa ruju̶re bajiro ruju̶ cu̶ticõari, yu̶ ñasere ĩacõari, to yicõari, yu̶ gotimasiosere ajicõari, Diore masiama masa. Ti ñaja yu̶ moare —yicami Jesús.
9:6b.JOH.009.006 To bajiro yigajanogũ̶ne, sita tũcuroju̶re gooco eoreacũcami. To yicõa, ĩ goocone sitare yierocami. To yicõari, ĩabecu̶re tine tucami, ĩ cajere.
9:7b.JOH.009.007 To bajiro ĩre yicõari ado bajiro ĩre yiroticami, ĩabecu̶re: —Siloé vãme cu̶tirita, masa ĩna guarũgũritaju̶ vasa. Toju̶ ejacõari, mu̶ cajere coeba —ĩre yicami Jesús, ĩabecu̶re. (Hebreo oca rãca “siloé” ĩna yijama, “cõar'i” yirã yicama.) To bajiri Jesús ĩ coerotisere ajicõari, ĩ coerotirore bajirone ĩ cajere coegu̶ vacoacami ĩabecu̶. Ĩ cajere coegajanogũ̶ne, ĩacoasuju. To bajiri ĩ ya viju̶ tudicoasuju.
9:8b.JOH.009.008 Ĩ tudiejaro ĩacõari, ĩ yarã, ĩre ĩarũgũriarã, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —“¿Yu̶re ĩamaicõari, yu̶re ĩsiña” yirujirũgũgũ̶ me ñati ĩma? —yiyujarã ĩna.
9:9b.JOH.009.009 To bajiro ĩna yirone, —Ĩne ñaami —yiyujarã ĩna sĩgũ̶ri. Gãjerãju̶ama: —Ĩ me ñaami. Ĩre bajigu̶ne ñaami, bajigu̶ju̶ma —yiyujarã gãjerãju̶a. To bajiro ĩna yisere ajicõari ĩ masune, —Ĩne ñaja yu̶ —yigotiyuju ĩ.
9:10b.JOH.009.010 To bajiro ĩ yigotijare ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã masa: —¿No bajiro yicõari, ĩacoati mu̶ yuja? —ĩre yiyujarã ĩna.
9:11b.JOH.009.011 To bajiro ĩna yijare, —Sĩgũ̶, Jesús vãme cu̶tigu̶ ĩ goocone sitare yierocõari yu̶ cajere tumi. Tire tucõari, ado bajiro yu̶re yirotimi: “Siloé vãme cu̶tiritaju̶ vacõari, mu̶ cajere coeba”, yu̶re yimi. To bajiri tiraju̶ ejacõari, yu̶ cajere coebu̶ yu̶. To bajiro yigu̶ne, ĩacoaju̶ yu̶ yuja —ĩnare yiyuju ĩ.
9:12b.JOH.009.012 To bajise ĩnare ĩ yigotijare, ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã masa: —¿Noju̶ ñarojari, to bajiro mu̶re yir'ima? —ĩre yisẽniĩaboayujarã ĩna. —Ba. Masibeaja yu̶ —yiyuju ĩabecu̶ ñaboar'i.
9:13b.JOH.009.013 To bajiro ĩ yisere ajicõari, fariseo masa tu̶ju̶re ĩabecu̶ ñaboar'ire ĩre jiasujarã ĩna.
9:14b.JOH.009.014 Ĩ goocone sitare yierocõari ĩabecu̶re Jesús ĩ caje ĩaroticatirũ̶mu̶ma, jud'io masa ĩna u̶su̶sãjarirũ̶mu̶ ñacaju̶ ti.
9:15b.JOH.009.015 To bajiri ĩabetiboacacu̶re ĩna ãmiejaro ĩacõari, ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã fariseo masa: —¿No bajiro yicõari, ĩabetirũgũboagu̶ne, ĩacoati mu̶ yuja? —ĩre yisẽniĩañujarã fariseo masa. To bajiro ĩre ĩna yirone, —Ĩ goocone sitare yierocõari, yu̶ cajere tumi. Tire coegu̶ne ĩacoaju̶ yu̶ yuja —ĩnare yigotiyuju ĩ.
9:16b.JOH.009.016 To bajiro ĩ yirone, —Mu̶re to bajiro yir'ima, Dios ĩ cõar'i me ñagũ̶mi. U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re rũ̶cu̶bu̶obesumi —yiyujarã ĩna. Gãjerãju̶ama ado bajiro yiyujarã ĩna: —Rojose yigu̶ ĩ ñajama, ado bajiro ĩaĩañamanire yibetiborimi —yiyujarã gãjerãju̶ama. To bajiri ricatiri rĩne tu̶oĩañujarã ĩna fariseo masa.
9:17b.JOH.009.017 To yicõari bero, quẽna gãme sẽniĩañujarã ĩna, ĩabecu̶ ñaboar'ire: —Mu̶ma, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶, “Ĩato” mu̶re yir'ire? —yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yirone, —“Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñagũ̶mi”, yaja yu̶ma —yiyuju ĩ.
9:18b.JOH.009.018 “Ĩabecu̶ ruyuar'i ñaboarine, ĩacoasumi yuja”, yiru̶abesujarã ĩna maji. To bajiri ĩabetiboar'i jacu̶are jicõañujarã ĩna.
9:19b.JOH.009.019 Ĩna ejaro, ado bajiro ĩnare yisẽniĩañujarã ĩna: —¿Mu̶a macu̶, ĩabecu̶ ruyuacacu̶ mu̶a yigu̶ne ñati ãnima? ¿No bajiro yicõari ĩabecu̶ ñaboarine, ĩacoasujari ĩ yuja? —yisẽniĩañujarã ĩna, ĩ jacu̶are.
9:20b.JOH.009.020 To bajiro ĩna yisẽniĩajare, ĩnare gotiyujarã ĩna: —Ĩne ñaami yu̶a macu̶ne, ĩabecu̶ ruyuacacu̶ne.
9:21b.JOH.009.021 To bajiboarine, “Ado bajiro yicõari, ĩaami yuja”, yimasibeaja yu̶a. Ĩ cajere ĩarotir'ire masibeaja yu̶a. Ĩre sẽniĩaña mu̶a. Bu̶cu̶ ñaami jẽre. Ĩ masu mu̶are gotiato —yiyujarã ĩ jacu̶a.
9:22b.JOH.009.022 Jud'io masa u̶jarãre ĩnare güirã ñari, “Jesúne ñaami ĩre ĩarotir'i” ĩnare yiterã ñari, to bajise yiyujarã ĩ jacu̶a. Jud'io masa u̶jarã ado bajiro yitu̶oĩañujarã ĩna: —“Jesús ñaami ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i, mani u̶ju̶” yirãre sãjarotibetiru̶arãja mani, Dios ocare ĩna bueriviriju̶re —yitu̶oĩañujarã ĩna.
9:23b.JOH.009.023 To bajiri, “Manire sãjarotibetoma” yirã, “Bu̶cu̶ ñaami. Ĩre sẽniĩaña”, ĩnare yiyujarã ĩabetiboar'i jacu̶a.
9:24b.JOH.009.024 To bajiro ĩna yijare, ĩabetiboar'ire ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna quẽna: —Dios sĩgũ̶rene quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oya, mu̶ cajere ĩarotir'i ĩ ñajare. Jesúju̶arema, “Rojose yigu̶ ñaami”, ĩre yimasiaja yu̶a —ĩre yiyujarã ĩna.
9:25b.JOH.009.025 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju ĩ: —“Rojose yigu̶, quẽnase yigu̶ ñagũ̶mi”, ĩre yimasibeaja yu̶. “Ĩabecu̶ ñaboacacu̶, yucu̶rema ĩagũ̶ ñaja yu̶ yuja”, yimasiaja yu̶, tirema —yiyuju ĩ.
9:26b.JOH.009.026 To bajiro ĩ yisere ajiboarine, quẽna ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿No bajiro mu̶re yiri ĩ, “Ĩato ĩ” mu̶re yigu̶? —ĩre yiyujarã ĩna.
9:27b.JOH.009.027 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —Jẽre mu̶are gotiboabu̶ yu̶. Yu̶re ajibeaja mu̶a. ¿No yiru̶arã quẽna gãme gotire bojati mu̶a? ¿Mu̶a quẽne ĩ buerã ñaru̶atique? —ĩnare yiyuju ĩ.
9:28b.JOH.009.028 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre tud'iyujarã ĩna: —Mu̶ma, ĩ buegu̶ ñaja mu̶. Yu̶ama, Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere buerã ñaja yu̶ama.
9:29b.JOH.009.029 “Moisés ñamasir'ire ñagõñumi Dios”, yimasiaja yu̶a. Mu̶re catior'irema masibeaja yu̶a. “Toju̶ vadir'i ñagũ̶mi”, yimasibeaja yu̶a, ĩrema —yiyujarã ĩna.
9:30b.JOH.009.030 To bajiro ĩna yisere ajiu̶cacõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —Yu̶ cajere ĩ ĩarotiboajaquẽne, “Toju̶ vadir'i ñañumi”, yimasibeaja mu̶a.
9:31b.JOH.009.031 “Rojose yirãrema ajibecu̶mi Dios. Ĩre rũ̶cu̶bu̶ocõari, ĩ bojasere yirã rĩrene ajigu̶mi Dios”, yimasiaja mani.
9:32b.JOH.009.032 “Ĩabecu̶ ruyuar'ire sĩgũ̶ ĩre ĩaroticõañuju” yire ajiyamanicaju̶ ti.
9:33b.JOH.009.033 Yu̶re ĩarotigu̶ma, Dios ĩ cõagũ̶ me ĩ ñajama, yu̶re no yimasibetiborimi —ĩnare yiyuju ĩ.
9:34b.JOH.009.034 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Rẽmone rojose rãca ruyuar'i ñaja mu̶. To bajigu̶ ñaboarine, “Ĩnare gotimasioru̶cu̶ja yu̶”, ¿yitu̶oĩaboati mu̶, yu̶are? —ĩre yiyujarã ĩna, ĩabecu̶ ñaboar'ire. To yicõa, ĩre bucõañujarã ĩna, Dios ocare ĩna bueriviju̶ ñaboagu̶re.
9:35b.JOH.009.035 Ĩabecu̶ ñaboar'ire ĩre ĩna bucõasere ajicaju̶ yu̶a, Jesúrãca. To bajiri ĩre ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —¿Dios ĩ roticõacacu̶re ajitirũ̶nu̶ati mu̶? —ĩre yicami Jesús.
9:36b.JOH.009.036 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami: —Yu̶re gotiya. “Ĩ ñaami”, yiya. Ĩre ajitirũ̶nu̶ru̶aja —Jesúre ĩre yicami.
9:37b.JOH.009.037 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Jẽre ĩre ĩaja mu̶. Ĩne ñaja yu̶, ado mu̶ rãca ñagõgũ̶ne —ĩre yicami Jesús.
9:38b.JOH.009.038 To bajiro ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶, mu̶re ajitirũ̶nu̶aja yu̶ —Jesúre ĩre yicõa, ĩ rĩjoroju̶are gu̶somuniari tuetucami, “Ñamasugũ̶ masune ñaja mu̶” ĩre yirũ̶cu̶bu̶ogu̶.
9:39b.JOH.009.039 To ĩ yiro bero, ado bajiro masare yicami Jesús: —Ĩamenare bajiro bajirã ñaama Dios ocare ajitirũ̶nu̶mena. “Quẽnaro Diore ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. To bajiboarine Diore ajitirũ̶nu̶mena ñaboarine, “ ‘Diore ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a’ yirãma, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma ĩna” yigu̶agu̶ vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yicami Jesús.
9:40b.JOH.009.040 To bajiro ĩ yijare, to ñacana fariseo masa sĩgũ̶ri, Jesúre ĩre sẽniĩacama ĩna: —¿“Dios ocare masimena ñaama ĩna quẽne” yigu̶, yu̶are yati mu̶? —Jesúre ĩre yicama ĩna.
9:41b.JOH.009.041 To bajiro ĩna yirone, —“Dios ocare quẽnaro masibeaja yu̶a” mu̶a yigotijama, rojose maniboriaroja ti, mu̶are. “Jẽre Dios ocare masiaja yu̶a” yirã ñari, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶betijare, rojose ñacõa ñaja mu̶are —ĩnare yicami Jesús.
10
10:1b.JOH.010.001 Quẽna masare gotimasiogũ̶ ado bajiro yicami Jesús: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojagu̶ oveja ĩna ñarisãnirore, sojere sãjabecu̶, soje maniju̶rene joresãjagũ̶ma, juarudirimasu̶ o gãjerã yarãre ẽmacudirimasu̶ ñagũ̶mi.
10:2b.JOH.010.002 Sojene sãjagũ̶ma, ĩnare coderimasu̶ ñaami.
10:3b.JOH.010.003 Ovejare coderimasu̶re, “Sãjajaro ĩ” yigu̶ ĩre soje jãnabosagu̶mi, ti sãniro sojere codegu̶. Ĩ sãjatone ĩ oca jedisere ajimasicõarãma ĩna oveja. Ĩna vãmene ĩnare jibugu̶mi, ĩnare masigũ̶ ñari.
10:4b.JOH.010.004 Ĩnare jibujeocõari, ĩnare rĩjoro cu̶ti vacu̶mi. Ĩ ocare ajimasicõari, ĩre su̶yarãma ĩna.
10:5b.JOH.010.005 Ĩna ajimasibecu̶rema su̶yamenama ĩna. Ĩ ocare ajimasibeticõari, ĩre rudiru̶arãma ĩna —ĩnare yicami Jesús, masare.
10:6b.JOH.010.006 Ado bajise ĩnare yigotimasioboacami Jesús. Ĩnaju̶ama boca ajimasibeticama.
10:7b.JOH.010.007 Ĩna ajimasibetire masicõari, ado bajiro ĩnare goticami Jesús quẽna: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ ñaja soje, oveja ĩna sãjarisojere bajiro bajigu̶. Ovejare bajiro bajirã ñaama masa.
10:8b.JOH.010.008 Yu̶ rĩjoro ejariarãma, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶”, yisocariarãma. Ĩna ñaro cõrone juarudirimasare bajiro bajirã ñacoayuma ĩna, yu̶re ajitirũ̶nu̶riarãre, “Ajitirũ̶nu̶beticõaña” yirã. To bajiro ĩnare ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãju̶ama, ĩnare cu̶dibesuma ĩna.
10:9b.JOH.010.009 Yu̶ ñaja sojere bajiro bajigu̶. No bojarãre yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. Ovejare coderimasu̶re bajirone quẽnaro ĩnare ĩacoderũgũru̶cu̶ja yu̶. To bajiri ñie güiose mano quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna.
10:10b.JOH.010.010 Juarudirimasa, masare juarudiru̶arã, ĩnare sĩama ĩna. Yu̶ju̶ama, “Sĩgũ̶ ru̶yabeto catireayere quẽnaro cu̶ojedicõato ĩna” yigu̶, vadicaju̶ yu̶.
10:11b.JOH.010.011 Yu̶ ñaja ovejare quẽnaro coderimasu̶re bajiro bajigu̶. Ovejare quẽnaro coderimasu̶re ĩre ĩna sĩaru̶aboajaquẽne, quẽnaro ĩnare codecõa ñaru̶cu̶mi. Ĩre bajiro bajigu̶ ñaja yu̶. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã rojose ĩna yise vajare yu̶ne ĩnare vaja yibosarocu̶ ñaja yu̶.
10:12b.JOH.010.012 Sĩgũ̶, vaja bojagu̶ rĩne ĩ moajama, quẽnaro ovejare codetirũ̶nu̶becu̶mi. Buyairo ĩ ejaro ĩacõari, ovejare vaveocoacu̶mi ĩ, ĩre rudigu̶. Ĩ yarã oveja me ĩna ñajare, ĩnare vaveocoacu̶mi. To bajiri, buyairo jiaejacõari, ovejare ĩnare ãgõbatereacõagũ̶mi.
10:13b.JOH.010.013 Vaja bojagu̶ masune moagũ̶ ñari, ovejare ĩnare maibecu̶ne, ĩnare vaveoru̶cu̶mi, ĩ yarã me ĩna ñajare.
10:14b.JOH.010.014 Yu̶ ñaja ovejare quẽnaro coderimasu̶re bajiro bajigu̶. Dios, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ masirore bajirone yu̶ quẽne ĩre masiaja. Tire bajirone yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre quẽne ĩnare ĩamasiaja yu̶. Ĩnaju̶a quẽne, yu̶re ĩamasiama ĩna. Ĩnare rijabosarocu̶ ñaja yu̶.
10:16b.JOH.010.016 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rona, sĩgũ̶ri, jud'io masa me ñaru̶arãma. Ĩnare quẽne ĩnare jirẽoru̶cu̶ja yu̶. Ĩna quẽne yu̶re cu̶diru̶arãma ĩna. To bajiri cojorũ̶mu̶ cojo masare bajirone bajicõa ñarũgũru̶arãma ĩna, gãmerã ĩamairã. To bajiri yu̶ sĩgũ̶ne quẽnaro ĩnare coderũgũru̶cu̶ja yu̶.
10:17b.JOH.010.017 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare rijabosaru̶aja yu̶, “Ĩna rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatoma ĩna” yigu̶. Yu̶ rijato beroju̶ quẽna tudicatiru̶cu̶ja yu̶, bajigu̶ju̶ma. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre yu̶ rijabosaru̶ajare, yu̶ jacu̶ bu̶to yu̶re maiami.
10:18b.JOH.010.018 Masare yu̶ rijabosaru̶abetijama, no bajiro yicõari yu̶re sĩabetiborãma ĩna. Masare yu̶ rijabosaru̶ase ñaja yu̶ bojarore bajirone yu̶ yiroti. To bajiri, quẽna yu̶ tudicatiru̶ajama, caticoa masiaja yu̶. To bajiro yu̶ yimasirotire yu̶re cũcami yu̶ jacu̶ —masare yigoticami Jesús.
10:19b.JOH.010.019 To bajiro ĩ yisere ajicõari, jud'io masa u̶jarã ricatiri rĩne tu̶oĩacama ĩna.
10:20b.JOH.010.020 Jãjarã ĩna rãcana ado bajiro yicama: —Vãti sãñagũ̶, mecu̶rimasu̶ ĩ ñaboajaquẽne, ¿no yirã ĩre ajiati mu̶a? —ĩnare yicama ĩna.
10:21b.JOH.010.021 Gãjerãju̶ama, ado bajiro yicama ĩna: —Vãti sãñagũ̶ ĩ ñajama, to bajise ñagõbetiborimi; to yicõari, caje ĩamenare quẽne ĩnare ĩarotibetiborimi —yicama ĩna.
10:22b.JOH.010.022 Jerusalénju̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ñarãre Diore rũ̶cu̶bu̶omenare ĩnare bucõari, ĩna quẽnorere tu̶oĩariarũ̶mu̶ri ñacaju̶ ti, tirũ̶mu̶ri. Juebu̶cu̶rũ̶mu̶ri ñacaju̶ ti.
10:23b.JOH.010.023 To bajiri Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjacõari, Salomón vãme cu̶tijacatu̶aju̶are vacaju̶ yu̶a Jesúrãca.
10:24b.JOH.010.024 To bajiro yu̶a bajiñarone, Jesús tu̶ju̶ jud'io masa u̶jarã rẽjacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacama: —¿No cõroju̶, “Ĩ me ñaami. Ĩne ñaami”, mu̶re yimasirãti yu̶a? “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i mu̶ ñajama, yucu̶ne riojo yu̶are gotiya —Jesúre ĩre yicama ĩna.
10:25b.JOH.010.025 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Jẽre mu̶are gotiboaja yu̶. Yu̶re ajibeaja mu̶a. Yu̶ jacu̶ ĩ rotisene cojoji me mu̶are yiĩocõarũgũboaja yu̶. Tire ĩacõari, “Ĩne ñaami”, mu̶are yiroti ñarũgũboaja ti.
10:26b.JOH.010.026 Yu̶ yarã me ñaja mu̶a, bajirãju̶ma. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a.
10:27b.JOH.010.027 Oveja ĩna u̶ju̶ ocare ĩna ajimasirore bajirone yu̶ yarã yu̶re ajimasiama ĩna. Yu̶ quẽne quẽnaro ĩnare masiaja. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaama ĩna.
10:28b.JOH.010.028 Dios ĩ catisere ĩnare ĩsiaja yu̶. To bajiri niju̶ane yu̶re jicãmoto ecobetiru̶cu̶mi. To bajiri, ĩna rijato beroju̶, quẽna tudicatijedicõari yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma.
10:29b.JOH.010.029 “Ĩnare cu̶oato” yigu̶, yu̶ jacu̶ yu̶re cũcami. Niju̶ane ĩ rẽtoro masigũ̶ magũ̶mi. To bajiri niju̶ane yu̶re jicãmoto veomasibetiru̶cu̶mi.
10:30b.JOH.010.030 Yu̶, yu̶ jacu̶ rãca sĩgũ̶ne ñaja yu̶a —yicami Jesús, jud'io masa u̶jarãre.
10:31b.JOH.010.031 To bajiro ĩ yirone, gũ̶tarire juacama ĩna, ĩre rearu̶arã.
10:32b.JOH.010.032 To bajiro ĩna yisere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —Yu̶ jacu̶ ĩ masisene cojoji me mu̶a ĩaro rĩjoroju̶a ĩaĩañamanire yiĩorũgũmu̶ yu̶. ¿Di vãme yu̶ yiĩosere ĩacõari, “Rojose yigu̶ yami” yirã, gũ̶tane yu̶re rearu̶ati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús.
10:33b.JOH.010.033 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna jud'io masa u̶jarã: —Ĩaĩañamanire mu̶ yiĩose su̶ori me gũ̶ta rãca mu̶re rearu̶arãja yu̶a. Rujajine Diore mu̶ yise vaja mu̶re rearu̶arãja yu̶a. Yu̶are bajiro masu̶ ñaboarine, “Dios ñaja yu̶”, yiboaja mu̶ —ĩre yicama ĩna, Jesúre.
10:34b.JOH.010.034 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare yicami Jesús: —“ ‘Yu̶re bajiro bajirã ñaja mu̶a’ yiyumi Dios”, yiucamasire ñaja, mu̶a ñicu̶a ĩna rotimasire.
10:35b.JOH.010.035 “Dios ocare masa ĩna ucamasire riojo ñamasuse ñaja”, yimasiaja mani. “Ĩ ocare ajitirũ̶nu̶rãre, ‘Yu̶re bajiro bajirã ñaja mu̶a’ yiyumi Dios”, yimasiaja mani.
10:36b.JOH.010.036 “Mu̶ sĩgũ̶ne ñaja mu̶, yu̶re bajiro bajigu̶” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re yu̶re cõacami Dios. To bajiro ĩ yicacu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, “Dios macu̶ ñaja yu̶” yu̶ yirone, ¿no yirã, “Diore yiajegu̶ yaja mu̶”, yu̶re yati mu̶a?
10:37b.JOH.010.037 Yu̶ jacu̶ ĩ yirore bajirone yu̶ yibetijama, yu̶re ajitirũ̶nu̶besa.
10:38b.JOH.010.038 Yu̶ jacu̶ ĩ yirore bajirone yu̶ yijama, yu̶re ajitirũ̶nu̶betiboarine, yu̶ yiĩosere ĩacõari, “Dios macu̶ ñaami”, yitu̶oĩaroti ñaja mu̶are. To bajiri, “Yu̶ jacu̶ rãcane ñaja yu̶. Ĩ quẽne yu̶ rãcane ñaami” yu̶ yigotimasiosere ajicõari, “Riojo gotiami”, yu̶re yimasirona ñaja mu̶a —ĩnare yicami Jesús.
10:39b.JOH.010.039 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre ñiaru̶aboacama ĩna. Jesúju̶ama boca rudicoacami.
10:40b.JOH.010.040 To bajivacu̶, Jordán vãme cu̶tirisa gajejacatu̶aju̶ yu̶are ũmato jẽacoacami Jesús. Toju̶ ejacõari, masare oco rãca Juan ĩ bautiza ñacatoju̶re tujacaju̶ yu̶a yuja.
10:41b.JOH.010.041 Toju̶re jãjarã masa ĩre ĩarã ejacama. Jesúre ĩre ĩacõari, ado bajiro gãmerã yicama ĩna: —Ĩaĩañamanire yiĩobetiboarine, jediro Jesús ĩ bajisere gotigu̶, socu̶ mene gotiyumi Juan —gãmerã yicama masa.
10:42b.JOH.010.042 Toju̶re jãjarã masu, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ su̶yasu̶ocama ĩna yuja.
11
11:1b.JOH.011.001 Sĩgũ̶ ñacami Lázaro vãme cu̶tigu̶. Ĩ bederã rõmiri ñacama Mar'ia, gajeo Marta. Ĩna ñacama Betania vãme cu̶ti macana. Mar'ia ñacamo so, Jesús gu̶borire su̶tiquẽnase tucõari so joa ñajone vejacarocaco. Bu̶to rijayuju Lázaro.
11:3b.JOH.011.003 Lázaro ĩ rijaro ĩacõari, ĩ bederã rõmiri Jesúre ĩre oca cõañuma ĩna: —Mu̶ baba Lázaro bu̶to rijami —ĩre yi oca cõañuma ĩna.
11:4b.JOH.011.004 Tire ajicõari, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Rijaye ĩre sĩabetoja. “ ‘Quẽnarẽtogũ̶ ñaami Dios. Ĩ cõrone quẽnagũ̶ ñaami ĩ macu̶ quẽne’ yirũ̶cu̶bu̶orãjaro masa” yigu̶, rijagu̶ bajigu̶mi —yu̶are yicami Jesús. “Ĩre rijaye ĩre sĩabetoja” yigu̶, “Rijayayicõa tu̶jabetiru̶cu̶mi” yiru̶ne yicõañumi.
11:5b.JOH.011.005 Lázarore, ĩ bederã rõmiri Martare, to yicõari, Mar'iare quẽne ĩnare maicami Jesús.
11:6b.JOH.011.006 To bajiboarine, “Bu̶to rijami Lázaro” ĩna yisere ajiboarine, vabeticami Jesús maji. Tone yu̶a ñacatone ju̶arũ̶mu̶ ñacõacaju̶ yu̶a maji, Jesúrãca.
11:7b.JOH.011.007 To baji, ju̶arũ̶mu̶ bero yu̶are ĩ buerãre ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Ita quẽna, Judea sitaju̶. Lázaro ĩ ñaroju̶ vajaro mani —yu̶are yicami Jesús.
11:8b.JOH.011.008 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacaju̶ yu̶a: —Cãnu̶bu̶sane toana jud'io masa u̶jarã gũ̶ta rãca mu̶re rearu̶acama ĩna. ¿Toju̶re quẽna tudivaroti tu̶oĩati mu̶, yu̶are gotimasiogũ̶? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶a, Jesúre.
11:9b.JOH.011.009 To yu̶a yirone, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —Adi macaru̶cu̶roju̶re mani catiro cõro quẽnaro cõĩamasiami Dios. Ĩ bojaro cõro catiru̶arãja mani. No bojarã Diore masirã, Dios ĩ bojasere yitu̶jabeama, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari.
11:10b.JOH.011.010 Diore masimenaju̶ama, Dios ĩ bojasere yiru̶abeama, yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari —yu̶are yicami Jesús.
11:11b.JOH.011.011 Tire yu̶are goticõa, quẽna gajeye yu̶are gotirẽmocami: —Mani baba Lázaro, cãnicoarimi. To bajiri ĩre yujiogu̶acu̶ yaja yu̶ —yicami Jesús.
11:12b.JOH.011.012 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶a: —Cãnigũ̶ ĩ bajijama, caticoaru̶cu̶mi —ĩre yicaju̶ yu̶a, Jesúre.
11:13b.JOH.011.013 “Cãnigũ̶ bajigu̶mi” Jesús ĩ yisere ajicõari, “Ĩ u̶su̶sãjarere yigu̶mi”, yicõacaju̶ yu̶a. To bajiro yu̶a yitu̶oĩaboajaquẽne, Jesúju̶ama, “Bajirocacoarimi” yiru̶ne yicõañumi Jesús.
11:14b.JOH.011.014 To bajiri, “Yu̶re quẽnaro ajimasibeama ĩna” yigu̶, riojo yu̶are goticami Jesús: —Lázaro bajiyayicoarimi —yicami yuja.
11:15b.JOH.011.015 —Variquẽnaja. Quẽnaro ĩ tu̶ju̶re vabeju̶ yu̶, “Riojo Dios macu̶ne ñaami” mu̶a yirũ̶cu̶bu̶orotire yigu̶. To bajiri, ita. Ĩato, Lázarore —yu̶are yicami Jesús.
11:16b.JOH.011.016 Jesús buerimasu̶ yu̶a rãcagu̶, Tomás vãme cu̶tigu̶ ñacami. Cojoji ruyuarãne, ju̶arã ruyuar'i yu̶a yicacu̶ ñacami. Ado bajise yu̶are yicami: —Ita mani quẽne. Jesúrãcane bajiyayirãsa —yu̶are yicami Tomás.
11:17b.JOH.011.017 To bajiri, Betaniaju̶ yu̶a ejarone, —Babarirũ̶mu̶ri tu̶saju̶, Lázarore ĩna yujero bero —yu̶are yigoticama masa.
11:18b.JOH.011.018 Jerusalén macaju̶ ñacõari, vajama, tres kilómetros vaejariaro ñacaju̶ Betania maca.
11:19b.JOH.011.019 Jerusalén maca vadiriarã jud'io masa jãjarã ejayuma, Lázaro ĩ bajirocajare otirã. “Quẽnabeti bajiaja ti mu̶a gagu̶ ĩ bajiyayise” Martare, to yicõari Mar'iare quẽne yiotirã ejayuma ĩna.
11:20b.JOH.011.020 To bajiro ĩna yiñarone, “Vadiami Jesús” ĩna yisere ajicõari, yu̶are bocago, vadicoayumo Marta. To so bajiro ũnone, so bedeo, Mar'iaju̶ama, vadibesumo. Viju̶ne ñacõañumo so.
11:21b.JOH.011.021 Jesús tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro ĩre yicamo Marta: —Yu̶ u̶ju̶, adone mu̶ ñajama, yu̶ gagu̶ bajiyayibetiborimi.
11:22b.JOH.011.022 Ĩ bajirocato bero ti ñaboajaquẽne, “Diore mu̶ sẽnijama, mu̶ sẽnirore bajirone mu̶re cu̶diru̶cu̶mi Dios”, yimasiaja yu̶ —Jesúre ĩre yicamo so, Marta.
11:23b.JOH.011.023 To so yisere ajicõari, —Mu̶ gagu̶ quẽna caticoaru̶cu̶mi —sore yicami Jesús.
11:24b.JOH.011.024 To bajiro ĩ yijare, —Socu̶ me yaja mu̶. Ñatu̶sarirũ̶mu̶ masare Dios ĩ catiorirũ̶mu̶ju̶, quẽna caticoaru̶cu̶mi yu̶ gagu̶ —ĩre yicamo so.
11:25b.JOH.011.025 To so yisere ajicõari, ado bajiro sore yicami Jesús: —Yu̶ ñaja masare catiogu̶ masuma. No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma bajiyayicoaboarine, quẽna tudicaticõaru̶arãma ĩna. To ĩna bajiro bero, ju̶aji tudirijabetiru̶arãma. ¿Tire ajitirũ̶nu̶ati mu̶ quẽne? —Martare sore yisẽniĩacami Jesús.
11:27b.JOH.011.027 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —“Yu̶ u̶ju̶, mu̶ yirore bajirone bajiaja ti. Mu̶ne ñaja, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i, masa ñajediro u̶ju̶. Dios macu̶ne ñaja mu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re vadir'i”, mu̶re yimasiaja yu̶ —Jesúre ĩre yicamo so.
11:28b.JOH.011.028 To yicõa, so bedeore Mar'iare, sore jigo, tudicoacamo Marta. So tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro Mar'iare sore gotirudiyuju so, yayioroaca: —Manire gotimasiorimasu̶ tone ñaami. “Vadiato”, mu̶re yimi —sore yiyuju Marta, so bedeore.
11:29b.JOH.011.029 To sore so yigoticõaroju̶ma, guaro vũ̶mu̶ budi vadicoayumo so Mar'ia, Jesúre ĩre ĩagoago.
11:30b.JOH.011.030 Jesúrãca ti macaju̶re ejabeticaju̶ yu̶a maji. Marta yu̶are so bocacatoju̶ne ñacõacaju̶ yu̶a maji.
11:31b.JOH.011.031 Mar'ia rãca ñañuma ĩna jud'io masa, so gagu̶ ĩ bajiyayijare otirã. To bajiri Mar'ia guaro so vũ̶mu̶ vado ĩacõari sore su̶yayuma ĩna quẽne. “Masa boero tu̶ju̶ otigo, vaco bajigomo” yirã baji ruyuyuma ĩna.
11:32b.JOH.011.032 Mar'ia, Jesús tu̶ju̶ ejacõari, ĩ gu̶bori tu̶ju̶ gu̶somuniari tuetucamo so, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo. To yicõari, ado bajiro ĩre yicamo so: —Yu̶ u̶ju̶, cãnu̶ju̶ mu̶ ejajama, yu̶ gagu̶ bajiyayibetiborimi —Jesúre ĩre yicamo so, Mar'ia.
11:33b.JOH.011.033 Mar'ia so otisere ĩacõari, so rãca vadicana jud'io masa quẽne ĩna otisere ĩacõari, Jesús, bu̶to su̶tiriticami.
11:34b.JOH.011.034 To bajicõari ĩnare sẽniĩacami Jesús: —¿Noju̶ ĩre yujemasiri mu̶a? —ĩnare yisẽniĩacami Jesús. To bajiro ĩ yirone, —Adoju̶a ĩagũ̶ vadiĩasa yu̶a u̶ju̶ —ĩre yicama ĩna.
11:35b.JOH.011.035 To bajiro ĩre ĩna yirone, oticami Jesús.
11:36b.JOH.011.036 Jesús ĩ otisere ĩacõari, ado bajiro yicama ĩna jud'io masa, sĩgũ̶ri: —Ĩaĩasaque. Lázarore bu̶to ĩre maiboayumi —gãmerã yicama ĩna.
11:37b.JOH.011.037 To bajiro ĩna yirone, gãjerã sĩgũ̶ri ado bajiro yicama: —Caje ĩabecu̶re ĩaroticacu̶ ñaboarine, ¿no yigu̶ Lázarorema, “Rijabeticõato”, yimasibesujari? —gãmerã yicama ĩna sĩgũ̶ri, to ñacodecana.
11:38b.JOH.011.038 Bu̶to su̶tiritigu̶ne, ejarũ̶gũ̶cami Jesús, Lázaro masa boero tu̶ju̶re. Gũ̶tavi ñacaju̶ ti, bajirocar'ire ĩna yujeriaju̶. Gũ̶tane bibe ecoyuja.
11:39b.JOH.011.039 Toju̶re ejagu̶ne, —Gũ̶tare tũnuo gocõaña —ĩnare yicami Jesús. To bajiro ĩ yirone ado bajiro ĩre yicamo so, Marta, Lázaro ñaboar'i bedeo: —¡Yu̶ u̶ju̶, majique! Babaricãrãcarũ̶mu̶ tu̶sacoaju̶ ĩ bajiyayiro bero. Jẽre ũ̶ni su̶ticoacu̶mi —Jesúre yicamo so.
11:40b.JOH.011.040 To so yiboajaquẽne, ado bajiro sore yicami Jesús: —Yu̶re mu̶ ajitirũ̶nu̶jama, rẽtoro ñamasusere Dios ĩ yimasisere ĩaru̶ocoja mu̶, mu̶re yibu̶ yu̶ —sore yicami Jesús.
11:41b.JOH.011.041 To bajiri yuja, gũ̶tare tũnuogocama masa. Ĩna tũnuogorone, õ vecaju̶are ĩamu̶ocõari, ado bajiro yicami Jesús: —Cacu̶, “Quẽnaja” mu̶re yaja, yu̶re mu̶ ajise ñajare. Tocãrãcajine mu̶re yu̶ sẽniro ajirũgũaja mu̶. To bajiri, “ ‘Dione ñaami Jesúre ĩre cõar'i’ yimasiato ĩna” yigu̶, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a yu̶ yimasirotire mu̶re sẽniaja yu̶ —Diore yicami Jesús.
11:43b.JOH.011.043 To yigajanogũ̶ne, tutuase avasãcami Jesús yuja: —Lázaro, budiaya mu̶ —yicami Jesús.
11:44b.JOH.011.044 To bajiro ĩ yirone, bajirocar'ire ĩna yujer'i ñaboarine, budicoadicami Lázaro. Ĩ ricarire to yicõari, ĩ ruju̶re quẽne sudine du̶rear'i ñacami. Ĩ gu̶bori, ĩ ru̶joa quẽne sudine gũmar'i ñacami. To bajiri, —Ĩre õjaña mu̶a. Vajaro ĩ —ĩnare yicami Jesús.
11:45b.JOH.011.045 To bajiro Jesús ĩ yiĩosere ĩacõari, jãjarã jud'io masa, Mar'iare baba cu̶ticana, Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶ su̶yasu̶ocama ĩna.
11:46b.JOH.011.046 Gãjerãma, Jesús ĩ yiĩosere ĩacõari, fariseo masare gotirã vasujarã ĩna.
11:47b.JOH.011.047 Ĩna gotisere ajicõari, fariseo masa, paia u̶jarã rãca rẽjañujarã ĩna. Rẽjacõari, jud'io masa u̶jarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne jirẽocõañujarã ĩna. To bajiri ĩna rãca ado bajiro gãmerã ñagõñujarã ĩna: —¿No bajiro ĩre yirãti mani? Bu̶to masune ĩaĩañamanire yiĩogũ̶ yami.
11:48b.JOH.011.048 To bajirone ĩre mani yiboa tu̶jajama, masa jediro ĩre ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. To bajicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire caguereacõaru̶arãma romano masa. To yicõari mani ñarimacarire reajeocõaru̶arãma ĩna —gãmerã yiyujarã ĩna.
11:49b.JOH.011.049 Ti cũ̶mare paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Caifás vãme cu̶tigu̶ ñacami. To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Masibeaja mu̶a.
11:50b.JOH.011.050 Mani ye jedirore ĩna reajama, quẽnabetoja. To bajiri ĩaĩañamanire yiĩogũ̶, manire rijabosato ĩ —yiyuju Caifás.
11:51b.JOH.011.051 Ĩ masurione to bajise tu̶oĩacõari, yibesuju Caifás. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñari, Dios su̶orine to bajiro gotiyuju, Jesúre ĩre sĩaru̶agu̶ ñaboarine. “Jud'io masa rĩrene ĩnare rijabosabetiru̶cu̶mi Jesús. No bojarã Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rona Dios rĩa ñaronare adi macaru̶cu̶roanare ĩnare rijabosaru̶cu̶mi Jesús” yimasibecu̶ ñaboajaquẽne, ĩ tu̶oĩasere Caifáre cõañuju Dios.
11:53b.JOH.011.053 To bajiri, Caifás ĩ gotiriarũ̶mu̶ne, “¿No bajiro yicõari Jesúre ĩre sĩarãti mani?”, gãmerã yisu̶oyujarã ĩna, jud'io masa u̶jarã.
11:54b.JOH.011.054 To bajiri, jud'io masa ĩna ñarorema ñacudibeticami Jesús yuja. To ñabecu̶ne, yucú̶ manoju̶ ñarimaca, Efra'in vãme cu̶ti macaju̶a yu̶are ũmato vacoacami Jesús.
11:55b.JOH.011.055 Pascua boserũ̶mu̶ ĩna yiroto mojoroaca ru̶yacoadicaju̶ ti. To bajiri, jãjarã masa vacama Jerusalénju̶, “ ‘Rojose mana ñaja mu̶a yuja’ manire yiĩato Dios” yirã, paia ĩna yirotirere yirã vana.
11:56b.JOH.011.056 Toju̶re ejacõari, Jesúre macaboayujarã ĩna. Ĩre macaboana, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ejacõari ado bajiro gãmerã sẽniĩañujarã ĩna, Jesús ĩ ejabetijare: —¿Mu̶ma no bajiro tu̶oĩati mu̶? ¿Boserũ̶mu̶ vadibetimasucõagũ̶ yiguida? —gãmerã yiyujarã ĩna, Jesús ĩ ejabetijare.
11:57b.JOH.011.057 Fariseo masa, to yicõari, paia u̶jarã quẽne, “Jesúre mu̶a ĩabu̶jajama, yu̶are gotiba. Ĩre ñiaru̶arã yaja yu̶a”, yiyujarã ĩna, masare.
12
12:1b.JOH.012.001 Cojomo cõro, coja jẽnituarirũ̶mu̶ri Pascua boserũ̶mu̶ ñaroti ti ru̶yarũtuato Betania vãme cu̶ti macaju̶ vacaju̶ yu̶a, Jesúrãca. Lázaro ĩ ñarimaca ñacaju̶ ti maca Betania. To ñacaju̶ Lázarore, bajirocaboar'irene Jesús ĩre ĩ catiocato.
12:2b.JOH.012.002 Jesús ĩ ejaro ĩacõari, ĩre rũ̶cu̶bu̶orã ĩre bare quẽnoecacama toana rõmiri. Lázaro bedeo, Marta ñacamo, yu̶are bare jeogo. Lázaro quẽne ñacami, yu̶a rãca bagu̶.
12:3b.JOH.012.003 Yu̶a bañarone su̶tiquẽnase nardo vãme cu̶tisere ãmiejacamo Lázaro bedeo ñatu̶sago, Mar'ia vãme cu̶tigo. Trescientos gramos cõro ñacaju̶ ti. Jairo vaja cu̶tise ñacaju̶. Tine Jesús gu̶borire yuetucamo so. Yuetucõari so joa ñajone tire vejacarocamo so. Vi jũ̶mu̶rone su̶tijũ̶mu̶coacaju̶ ti.
12:4b.JOH.012.004 Tone ñacami Judas Iscariote quẽne. Ĩ quẽne yu̶are bajirone Jesús buegu̶ ñacami. Ĩ ñañumi Jesúre ĩaterãre ĩsirocarocu̶. Jesús gu̶borire so yueturo ĩacõari, ado bajiro sore yicami:
12:5b.JOH.012.005 —Tire su̶tiquẽnasere ĩsicõari, trescientos ñaritiiri juaroco ñaboayumo so. Ti vaja juacõari, maioro bajirãre ĩnare mani ĩsijama, quẽnaboyuja ti —sore yicami Judaju̶ama.
12:6b.JOH.012.006 Maioro bajirãre maibetiboarine to bajiro yicõacami ĩ. Juarudirimasu̶ ñari to bajise yicami ĩ. Ĩ ñarũgũcami yu̶a gãjoare juabosarimasu̶. To bajiro yica yigu̶ne yu̶a gãjoare juarudicõarũgũñumi ĩ.
12:7b.JOH.012.007 To bajiri Judas to bajise sore ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Tone yicõato. Yu̶re ĩna yujeroto rĩjoro yuejeo rĩjoro cu̶tigo yamo so.
12:8b.JOH.012.008 Maioro bajirã mu̶a rãca ñacõa ñarũgũru̶arãma, mu̶a ejarẽmorona. Yu̶ma, mu̶a rãca ñacõa ñabetiru̶cu̶ja —ĩre yicami Jesús.
12:9b.JOH.012.009 “Betania macaju̶ ñaami Jesús” ĩna yisere ajicõari jud'io masa jãjarã ejacama. Jesús sĩgũ̶rene ĩre ĩarã ejarã me, bajicama ĩna. Lázarore, Jesús ĩ catior'ire ĩarã rãcane vayuma ĩna.
12:10b.JOH.012.010 Lázarore quẽne sĩaru̶ayujarã ĩna paia u̶jarã, ĩre Jesús ĩ catiore su̶orine, jãjarãbu̶sa Jesúju̶are ajitirũ̶nu̶ su̶yacõari, ĩnare ĩna cãmotadise ñajare.
12:12b.JOH.012.012 Jerusalénju̶ Pascua boserũ̶mu̶ ĩna yiñarore ĩarã, jãjarã masa ejayuma ĩna. To bajiri Mar'ia Jesúre so yuetucatirũ̶mu̶ beroagarũ̶mu̶ ñacaju̶ tirũ̶mu̶ma. To bajiri tirũ̶mu̶rene Jesús ĩ ejarotire ajicõari, jejejũ ũni rujañoquerire jasurejuacõari Jesúre bocacama. Ĩre bocarã, ado bajiro yiavasã variquẽnacama ĩna: —¡“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagu̶ quẽnaro ĩ yigu̶ ñaami! —Jesúre ĩre yiavasã variquẽnacama ĩna.
12:14b.JOH.012.014 To bajiro ĩna yi vatone, burro vãme cu̶tigu̶re ĩre bu̶jacõari, ĩre vajejacami Jesús, “To bajirone bajiru̶cu̶mi” Dios oca, masa ĩna yiucamasire ñajare. Ado bajiro yiucamasiñuma ĩna:
12:15b.JOH.012.015 “Mu̶a Jerusalén macana, güibetiru̶arãja mu̶a. Mu̶a u̶ju̶ ñarocu̶ burro vãme cu̶tigu̶ joeju̶ jesacõari, vadiru̶cu̶mi”, yiucamasiñuma.
12:16b.JOH.012.016 Maji to bajiro ĩna yiucamasirere ajimasibeticaju̶ yu̶a, ĩ buerimasa. Jesús masare rijabosacõari Dios ĩ ñaroju̶ ĩ tudimu̶jato bero, “Dios ocare masa ĩna ucamasire, Jesús ĩ vadirotirene gotiyuja ti”, yimasicaju̶ yu̶a yuja.
12:17b.JOH.012.017 Jẽre ĩna yujeriju̶re Lázarore Jesús ĩ catiocatire ĩacana, masa jedirorene gotibatocõañuma.
12:18b.JOH.012.018 To bajiri, ĩaĩañamanire Jesús ĩ yiĩocatire ajicõari Jesúre ĩarã ejacama jãjarã masa.
12:19b.JOH.012.019 To bajiro masa ĩna yisere ĩacõari fariseo masa ĩna masune gãmerã ñagõñujarã ĩna: —Ĩaña. Masa jediro ĩ ocare ĩre ajitirũ̶nu̶ama ĩna yuja. No yiriaro maja mani —gãmerã yiyujarã fariseo masa.
12:20b.JOH.012.020 Pascua boserũ̶mu̶re Jerusalénju̶ Diore rũ̶cu̶bu̶orã vana rãca sĩgũ̶ri vu̶sacama griego masa.
12:21b.JOH.012.021 Felipere sẽniĩarã ejayujarã ĩna. Galilea sita Betsaida vãme cu̶ti macagu̶ ñacami Felipe. Jesús buegu̶ ñacami ĩ quẽne. Ado bajiro Felipere yiyujarã ĩna: —Jesúrãca ñagõru̶aja yu̶a —Felipere ĩre yiyujarã ĩna.
12:22b.JOH.012.022 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Andrére ĩre gotigu̶ vasuju Felipe. To bajiri ĩna ju̶arã Jesúre gotirã ejacama, yu̶a tu̶ju̶.
12:23b.JOH.012.023 Ĩna gotisere ajicõari, ado bajiro yicami Jesús, ĩnare: —Yu̶ ñaja Dios ĩ roticõacacu̶. Yu̶re ĩna sĩarotirũ̶mu̶ cõñaja ti. Yu̶re ĩna sĩaro bero, “Rẽtoro quẽnagũ̶ ñaami”, yu̶re yimasiru̶arãma masa.
12:24b.JOH.012.024 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶ rijabosabetijama, masa ñajediro, Diorãca quẽnaro ñabeticõari, ĩna bajirearo bero, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma. Trigo aje oteriarore bajirone bajiaja ti. Trigo ajea, sita ẽñeroca tiare ĩna coacũbetijama, judibetoja ti. Tiare ĩna coacũjama, judicõari, jairo rica cu̶tiru̶aroja ti. To bajirone bajiru̶aroja yu̶re quẽne. Yu̶re ĩna yujejare, yu̶ su̶orine ĩna rijato bero quẽnaro catijedicõa ñarũgũru̶arãma jãjarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rona.
12:25b.JOH.012.025 No bojarã, no ĩna bojarone ñare cu̶tirãma adi macaru̶cu̶ro ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Ĩ oca yu̶a gotise ñajare, yu̶are ĩna sĩacõajama, quẽnacõaroja” yirãma, Dios ĩ catisere cu̶orã ñaru̶arãma.
12:26b.JOH.012.026 No bojagu̶ yu̶ bojasere yiru̶agu̶, quẽnaro yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaroti ñaja. To bajiro bajigu̶ma, yu̶ rãca ñacõa ñarũgũru̶cu̶mi. To bajiro bajigu̶rema quẽnaro ĩre rũ̶cu̶bu̶oru̶cu̶mi yu̶ jacu̶ —ĩnare yicami Jesús.
12:27b.JOH.012.027 To bajiro yicõari, ado bajiro ñagõcami Jesús quẽna: —Bu̶to tu̶oĩasu̶tiritiaja yu̶. ¿No bajiro yigu̶ti yu̶? ¿“ ‘Cacu̶ rojose tãmu̶oromi’ yigu̶, yu̶re matabosaya”, yigu̶ti yu̶? To bajiro yibetiru̶cu̶ja yu̶. Tire tãmu̶oru̶ne vadicacu̶ ñaja yu̶ —yicami Jesús.
12:28b.JOH.012.028 To bajiro yicõa, Dioju̶are sẽnicami yuja: —Cacu̶, mu̶ bojarore bajirone bajiato. Masa mu̶re rũ̶cu̶bu̶orãjaro —Diore ĩre yicami Jesús yuja. To bajiro ĩ yirone, õ vecaju̶ ocaruyucaju̶: —Mu̶ su̶ori “Masa quẽnaro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, yicoadicaju̶ yu̶. To bajiri, yiru̶cu̶ja yu̶ quẽna, mu̶ bajirotire —yi ocaruyucaju̶ õ vecaju̶.
12:29b.JOH.012.029 Tire ajirãne, —Bu̶jo ñaromi —yicaju̶ yu̶a sĩgũ̶ri. Gãjerãma: —Ángel ĩre ñagõgũ̶ yiromi —yicama ĩna.
12:30b.JOH.012.030 To bajiro masa ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami Jesús: —“Yu̶re yiro me”, yi ocaruyuaja ti. Mu̶are “Ajiato” yiro, yaja.
12:31b.JOH.012.031 Yucu̶acane rojose yu̶re yirãre ĩabesesu̶oru̶cu̶mi Dios. To bajiro ĩ yisu̶orone masare ĩnare rojose yirotigu̶re yirẽtorũ̶gũ̶ru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ yirone, masare ĩ rotirũgũboasere rotimasibetiru̶cu̶mi ĩ yuja.
12:32b.JOH.012.032 Yucú̶tẽroju̶ masa yu̶re ĩna jajutuse su̶orine masa ñajediro u̶ju̶ ñaru̶cu̶ja yu̶ yuja. To bajiro yu̶ bajise su̶orine, “Dios macu̶, yu̶ u̶ju̶ ñaru̶cu̶ja mu̶, mu̶ masise rãca yu̶re ejarẽmorocu̶”, yiru̶arãma jãjarã adi macaru̶cu̶roana.
12:33b.JOH.012.033 To bajiro ĩ yijama, “Ado bajiro sĩaecoru̶cu̶ja” yigu̶ yicami.
12:34b.JOH.012.034 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶dicama masa: —Dios ocare masa ucamasire ti gotijama, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ bajirocabetiru̶cu̶mi”, yigotiaja ti. To bajiro ti yigotiboajaquẽne, ¿no yigu̶, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶re yu̶re jajuturu̶arãma ĩna”, yati mu̶? ¿Ñimu̶ju̶a Dios ĩ roticõar'i masuma ñati? —Jesúre ĩre yicama ĩna.
12:35b.JOH.012.035 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —Yu̶ su̶orine riojo ñamasusere masiama masa, ĩna masiru̶ajama. Yoaro mene mu̶are vaveogu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶tu̶saya mu̶a, “Ĩ yirore bajirone yirãsa mani” yirã. To bajise mu̶a yijama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vabetiru̶arãja mu̶a. Diore masimenaju̶ama, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna varotire masibeama.
12:36b.JOH.012.036 To bajiri, mu̶a rãca yu̶ ñarone yu̶re ajitirũ̶nu̶ña, “Ĩre bajirone Diore masicoaru̶arãja mani” yirã —ĩnare yicami Jesús. To bajiro masare ĩnare yigotigajanocõa, ĩna masibetoju̶a vacõari, ĩnare yayicami Jesús.
12:37b.JOH.012.037 Jesús, jairo ĩaĩañamanire ĩnare ĩ yiĩoboajaquẽne, ĩre ajitirũ̶nu̶beticama masa.
12:38b.JOH.012.038 “To bajiro bajiru̶aroja ti” Isa'ias ñamasir'i, ĩ yimasire ñajare, bajicaju̶ ti. Ado bajiro yiucamasiñumi: “Yu̶a u̶ju̶, mu̶re yu̶a gotirẽtobosasere ajiboarine, to yicõari, mu̶ yiĩosere ĩaboarine, mu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ maami”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i.
12:39b.JOH.012.039 Dios ĩ cõarocu̶re ajitirũ̶nu̶betironare yigu̶ ado bajiro ucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i quẽna:
12:40b.JOH.012.040 “Ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶beti vaja ĩna masiboasere ĩnare masiriojeocõaru̶cu̶mi Dios. To bajiro ĩ yise ñajare, ĩre ajimasibetiru̶arãma. Riojo ĩna ajimasijama, rojose ĩna yirũgũsere tu̶oĩasu̶tiriticõari, tu̶oĩavasoaborãma ĩna. Yu̶re ĩna sẽnijama, yu̶re ĩna cãmotadicõa tu̶jaborotire ĩnare yirẽtobosabogu̶ja yu̶, yigotiami Dios”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i.
12:41b.JOH.012.041 “Cristo rẽtoro ñamasugũ̶ maami” Dios ĩ yiĩosere ĩacõari, to bajiro yiucamasiñumi Isa'ias.
12:42b.JOH.012.042 “To bajiro bajiru̶aroja” Isa'ias ĩ yiucamasire ñaboajaquẽne jãjarã jud'io masa, to yicõari ĩna u̶jarã quẽne sĩgũ̶ri Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cama ĩna. To bajirã ñaboarine, masa ĩna ajiro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja”, yibeticama ĩna bajirãju̶ma, fariseo masa, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rãre sãjarotibetiru̶arãja mani, Dios ocare mani bueriviju̶re” ĩna yire ñajare. To bajiri ĩnare güirã, “Yu̶are masiroma” yirã, tire gotibeticama ĩna.
12:43b.JOH.012.043 To bajiro yirã ñari, Dios ye rẽtobu̶saro masa yeju̶are rũ̶cu̶bu̶orere bojacama ĩna.
12:44b.JOH.012.044 Ruyugoaro goticami Jesús: —Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶ sĩgũ̶rene ajitirũ̶nu̶rã me yama. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶rã yama.
12:45b.JOH.012.045 Yu̶re ĩarãma, yu̶ jacu̶re quẽne ĩarã yama.
12:46b.JOH.012.046 Yu̶ su̶orine Diore masiama masa. Adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, rojose yitu̶jato” yigu̶.
12:47b.JOH.012.047 Yu̶ ocare ajiboarine yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶betijama, yu̶ me ñaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩnare cõarocu̶ma. Adi macaru̶cu̶roanare rojose yigu̶agu̶ vadicacu̶ me ñaja yu̶ma. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩna ñaro cõrone rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna vaborotire ĩnare yirẽtobosagu̶agu̶ vadicaju̶ yu̶.
12:48b.JOH.012.048 To bajiboarine, yu̶re rũ̶cu̶bu̶obeticõari, yu̶ ocare ajitirũ̶nu̶menama, ñatu̶sarirũ̶mu̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varu̶arãma ĩna.
12:49b.JOH.012.049 Yu̶ masurione tu̶oĩacõari, tire gotigu̶ me yaja yu̶. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ ĩ gotirotise rĩne gotiaja yu̶.
12:50b.JOH.012.050 “Yu̶ jacu̶ ĩ rotisere ĩna ajitirũ̶nu̶jama, ĩna rijato beroju̶, tudirijabeticõari, yu̶ rãca quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãma ĩna”, yimasiaja yu̶. To bajiri yu̶ gotijama, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ yirotirore bajirone gotiaja yu̶ —masare yicami Jesús.
13
13:1b.JOH.013.001 Pascua boserũ̶mu̶ yu̶a batu̶saroto rĩjoro, jẽre, “Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ adi macaru̶cu̶rore yu̶ vaveoroto mojoroaca ru̶yaja yuja”, yimasicõacami Jesús. Simón macu̶re, Judas Iscariotere, “Jesús vajanare ĩnare ocasãru̶cu̶ja yu̶, ‘Ĩre ñiato ĩna’ yigu̶” yirere ĩre cõañumi ĩ, vãtia u̶ju̶. Jẽre tire masicõañumi Jesús. “Dios tu̶ju̶ vadicacu̶ ñaja yu̶. To bajiri ĩ tu̶ju̶ quẽna tudiaru̶cu̶ja yu̶. Rẽmoju̶ne, ‘No yiyamagũ̶ ñaja mu̶. No mu̶ bojasere yimasiaja mu̶’ yu̶re yicoadicami Dios”, yimasicõacami Jesús. Rẽmoju̶ne adi macaru̶cu̶roanare, ĩre ajitirũ̶nu̶canare, yu̶are maicoadicami “Mu̶are maimasucõaja yu̶” yigu̶, ado bajiro bajicami Jesús adi macaru̶cu̶roju̶re ĩ ñatu̶sacatirũ̶mu̶ri. Tire mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶.
13:4b.JOH.013.004 Yu̶a batu̶sañarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, joeado ĩ sãñaritore veacami Jesús. To yicõari, ĩ ruju̶ gu̶darecore toallare siatucami.
13:5b.JOH.013.005 To yicõari, rujabajaju̶ ocore jiocami. Jiojeo, yu̶a gu̶borire coecami Jesús. Coecõari, toalla rãca yu̶a gu̶borire carocami.
13:6b.JOH.013.006 Pedro gu̶borire ĩ coegu̶adone, ado bajiro ĩre boca yicami: —¿Yu̶ u̶ju̶ ñaboarine, yu̶ gu̶borire coegu̶agu̶ yati mu̶? —yicami Pedro.
13:7b.JOH.013.007 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Yucu̶acarema mu̶a gu̶borire yu̶ coesere tu̶oĩamasibeaja mu̶a maji. Bero tire ajimasiru̶arãja mu̶a —yicami Jesús.
13:8b.JOH.013.008 To bajiro ĩ yiboajaquẽne: —Yu̶ gu̶borire coebetiru̶cu̶ja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yirone, —Mu̶ gu̶borire yu̶ coebetijama, yu̶ rãcagu̶ me ñaru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús.
13:9b.JOH.013.009 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicami Pedro: —To mu̶ yiro ũnoma yu̶ gu̶bori rĩne coebesa. Yu̶ ãmorire quẽne, yu̶ ru̶joare quẽne coeya —Jesúre ĩre yicami Pedro.
13:10b.JOH.013.010 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Jẽre guacõar'irema, jediro ĩ ruju̶re coere maja. Gu̶bori rĩne coejama, quẽnaja. U̶eri manare bajiro bajirã ñaja mu̶a. To bajiboajaquẽne sĩgũ̶ ñaami mu̶a rãcagu̶ u̶eri cu̶tigu̶re bajiro bajigu̶ —yu̶are yicami Jesús.
13:11b.JOH.013.011 “Ĩ ñaami yu̶re ĩsirocarocu̶” yimasicõari, “Mu̶a jedirone u̶eri mana ñajedicõa bajibeaja mu̶a”, yu̶are yicami Jesús.
13:12b.JOH.013.012 Yu̶a gu̶borire coegajanocõari, quẽna ĩ veacũcatiasere sãñacami Jesús. To yigajano, quẽna gãme ejarũjucõari ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —¿Mu̶a gu̶borire yu̶ coesere ajimasiati mu̶a?
13:13b.JOH.013.013 “Yu̶are gotimasiogũ̶, yu̶a u̶ju̶”, yu̶re yaja mu̶a. Ĩ masune ñaja yu̶. To bajiro yu̶re mu̶a yijama, quẽnaja. Riojone yaja mu̶a.
13:14b.JOH.013.014 Yu̶, mu̶a u̶ju̶, mu̶are gotimasiogũ̶ ñaboarine, mu̶a gu̶borire yu̶ coejare, mu̶a masu quẽne, mu̶a gãmerã gu̶bori coejama, quẽnaja.
13:15b.JOH.013.015 “Yu̶ yirore bajirone yato ĩna” yigu̶, mu̶are yiĩogũ̶ yaja yu̶.
13:16b.JOH.013.016 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Sĩgũ̶ moabosarimasu̶ ñamasugũ̶ me ñaami ĩ. Ĩ u̶ju̶ju̶ama ñamasugũ̶ ñaami. Sĩgũ̶ gãji ĩ cõar'i ĩ ñajama, ñamasugũ̶ me ñaami. Ñamasugũ̶ju̶ama ĩre cõar'i ñaami. To bajiri mu̶a u̶ju̶ ñari, “Yu̶ yirore bajirone mu̶a masu quẽne gãmerã ejarẽmoña mu̶a”, mu̶are yaja yu̶.
13:17b.JOH.013.017 Yu̶ gotisere ajicõari, quẽnaro mu̶a yijama, variquẽnaru̶arãja mu̶a.
13:18b.JOH.013.018 Mu̶a jedirorene yigu̶ me yaja yu̶ adirema. Yu̶ besecanare, mu̶are quẽnaro masiaja yu̶. Yucu̶acane yu̶ bajiroti Dios ĩ goticũcati ejaru̶aroja ti. Ado bajiro yigotiaja ti, Dios ocare masa ucamasire: “Yu̶ rãca bagu̶ ñaboarine yu̶re ĩsirocarocu̶ ñaami”, yigotiaja Dios oca.
13:19b.JOH.013.019 Ti bajiroto rĩjoroaca mu̶are gotiaja yu̶. To bajiro ti bajiro ĩacõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yiajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a.
13:20b.JOH.013.020 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶ cõarãre ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, yu̶re cõacacu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶ama —yu̶are yicami Jesús.
13:21b.JOH.013.021 To bajiro yigoticõari bero, bu̶to tu̶oĩasu̶tiriticami Jesús. To bajiri quẽnaro riojo yu̶are goticami: —Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶. Sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús.
13:22b.JOH.013.022 To bajiro ĩ yisere ajicõari, yu̶a ĩ buerimasa, yu̶a masune gãmerã ĩacaju̶ yu̶a, “¿Ñimu̶ju̶are yati?” yirã ñari.
13:23b.JOH.013.023 Yu̶re ĩ buegu̶re bu̶to yu̶re maicami Jesús. To bajiri yu̶a batu̶sacatire ĩ tu̶aca barujicaju̶ yu̶.
13:24b.JOH.013.024 “ ‘¿Ñimu̶ju̶are yati mu̶?’ ĩre yisẽniĩato” yigu̶, yu̶re sõjucami Pedro.
13:25b.JOH.013.025 To bajiro ĩ yiro ĩacõari, Jesús tu̶bu̶saca vu̶ru̶acaju̶ yu̶, ĩre sẽniĩagũ̶: —Yu̶ u̶ju̶, ¿ñimu̶ju̶a ñati mu̶re ĩaterãre ĩsirocarocu̶ma? —ĩre yisẽniĩacaju̶ yu̶.
13:26b.JOH.013.026 To yu̶ yirone, ado bajiro yu̶re cu̶dicami Jesús: —Pan yosecõari, yu̶ ĩsigũ̶ne ñaru̶cu̶mi yu̶re ĩsirocarocu̶ma —yicu̶dicami Jesús. To yicõa yuja, Simón macu̶ Judas Iscariotere, ĩsicami ĩ yuja.
13:27b.JOH.013.027 Tire bocaãmicõari, ĩ barone ĩ u̶su̶ju̶re vãtia u̶ju̶ sãjacoa ruyucami Judare. To bajiro ĩ bajijare, ado bajiro ĩre yicami Jesús: —Mu̶ yiru̶a tu̶oĩasere yidaya mu̶ —Judare ĩre yicami Jesús.
13:28b.JOH.013.028 Ĩ rãca barujicana sĩgũ̶ju̶ama to bajiro ĩ yisere ajimasibeticaju̶ yu̶a.
13:29b.JOH.013.029 Yu̶a ye gãjoare coderimasu̶ ĩ ñajare, “ ‘Boserũ̶mu̶ ñaro mani baroti vaja yiaya’ ĩre yigu̶ yigu̶mi Jesús”, yitu̶oĩaboacaju̶ yu̶a sĩgũ̶ri. Gajeyerema, “ ‘Maioro bajirãre gãjoa ĩsiaya’ yigu̶ yigu̶mi ĩ yijama”, yicõacaju̶ yu̶a.
13:30b.JOH.013.030 Bagajano, vacoacami Judas yuja. Jẽre ñamiju̶ ñacaju̶ ti.
13:31b.JOH.013.031 Judas ĩ budiato bero, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Yucu̶acane, “Quẽnamasugũ̶ ñaami Dios ĩ roticõacacu̶”, yimasiroti ñaja. To bajiro yu̶re yirã ñari, “Quẽnamasugũ̶ ñaami Dios quẽne”, yimasiroti ñaja ti.
13:32b.JOH.013.032 Diore masa ĩna rũ̶cu̶bu̶ojama, yu̶re quẽne, “Ĩre rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma”, yiru̶cu̶mi Dios. Yoaro mene to bajiro yigu̶agu̶ yami Dios.
13:33b.JOH.013.033 Yu̶ rĩare bajiro bajirã ñaja mu̶a. Mu̶a rãca yoaro ñacõa ñabetirũgũru̶cu̶ja yu̶. Yu̶re macaboaru̶arãja mu̶a. Cãnu̶ jud'io masa u̶jarãre yu̶ gotimasirore bajirone mu̶are quẽne gotiaja yu̶. “Yu̶ varotore vamasimenaja mu̶a”, mu̶are yaja yu̶.
13:34b.JOH.013.034 Yucu̶ne mame rotisere mu̶are gotiaja yu̶: Ado bajiro bajiñama mu̶a: Mu̶are yu̶ ĩamaiadicatore bajirone mu̶a quẽne gãmerã ĩamaiña.
13:35b.JOH.013.035 Mu̶a gãmerã ĩamairo ĩacõari, “Jesús buerimasa ñaama”, mu̶are yiĩaru̶arãma ĩna, masa jediro —yu̶are yicami Jesús.
13:36b.JOH.013.036 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Jesúre sẽniĩacami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, ¿noju̶a vacu̶ yati mu̶? —ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yijare, —Yucu̶acarema yu̶ varotoju̶re vamasibecu̶ja mu̶ma maji. Ado beroju̶ yu̶re su̶yaru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús.
13:37b.JOH.013.037 To bajiro ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶, ¿no bajijare yucu̶acarema mu̶ rãca su̶yamasibecu̶ada yu̶? Mu̶ sĩaecoroti ñaboajaquẽne, yu̶ju̶a sĩaecoru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre yicami Pedro.
13:38b.JOH.013.038 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —¿Socabetiboatime mu̶? Ñamasusere riojo mu̶re gotiaja yu̶: Gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro idiaji, “Jesúre ĩre masibeaja yu̶”, yiru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús.
14
14:1b.JOH.014.001 To bajiro Pedrore ĩre yigajanocõari ado bajiro yu̶are yigoticami Jesús quẽna: —Bu̶to tu̶oĩarejaibeticõaña mu̶a. Diore ĩre ajitirũ̶nu̶cõari, yu̶re quẽne ajitirũ̶nu̶ña.
14:2b.JOH.014.002 Yu̶ jacu̶ ya viju̶re jairo mu̶a ñarotijau̶ri ñaja ti. To ti bajibetijama, mu̶are gotibetibogu̶ja yu̶. Toju̶ mu̶a ñarotire mu̶are quẽnoyugu̶ varu̶ bajiaja yu̶.
14:3b.JOH.014.003 Toju̶ mu̶a ñarotijau̶rire quẽnogajanocõari, quẽna gãme vadiru̶cu̶ja yu̶. “Toju̶re yu̶ ñaro yu̶ rãca ñarãjaro” yigu̶ mu̶are juagu̶ ejaru̶cu̶ja yu̶ quẽna.
14:4b.JOH.014.004 Yu̶ vaejarotore masiaja mu̶a. To bajiri toju̶ vaejaria maare masiaja mu̶a —yu̶are yicami Jesús.
14:5b.JOH.014.005 To bajise ĩ yiboajaquẽne, ado bajiroju̶a ĩre yicami Tomás: —Yu̶a u̶ju̶, mu̶ varotore masibeaja yu̶a. ¿No bajiro yicõari, to varia maare masiru̶arãda yu̶a? —Jesúre ĩre yicami.
14:6b.JOH.014.006 To bajiro ĩ yirone ado bajiro ĩre yicu̶dicami Jesús: —Yu̶ne ñaja varia maare bajiro bajigu̶ma. Yu̶ su̶orine Dios tu̶ju̶re ejare ñaja ti. Yu̶ su̶orine riojo ñamasusere masire ñaja ti. “Ĩna rijato beroju̶ tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere masare ĩnare ĩsigũ̶ ñaja yu̶. To bajiri, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã rĩne yu̶ jacu̶ tu̶ju̶re ejaru̶arãma.
14:7b.JOH.014.007 Yu̶re mu̶a masijama, yu̶ jacu̶re quẽne ĩre masiru̶arãja mu̶a. Yu̶re ĩarã ñari, “Ĩ jacu̶re masiaja yu̶a”, yimasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús.
14:8b.JOH.014.008 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicami Felipeju̶ama: —Yu̶a u̶ju̶, mu̶ jacu̶re yu̶are ĩoña mu̶. To mu̶ yicõaroju̶, “Riojo gotiami yu̶are”, yimasiru̶arãja yu̶a yuja —Jesúre ĩre yicami Felipe.
14:9b.JOH.014.009 To bajiro Felipe ĩ yijare, —Tirũ̶mu̶ju̶ne mu̶a rãca ñacõa su̶oadicaju̶ yu̶. ¿No yigu̶ to yu̶ bajiboajaquẽne yu̶re ĩamasibeati mu̶ maji? No bojagu̶ yu̶re ĩagũ̶ma, yu̶ jacu̶re ĩagũ̶ ñaami. To bajiri, “Mu̶ jacu̶re yu̶are ĩoña”, yibeticõaña mu̶.
14:10b.JOH.014.010 “Yu̶ jacu̶ rãcane ñacõaja yu̶. Ĩ quẽne yu̶ rãca ñaami”, mu̶are yaja yu̶. Tire ajicõari, ¿“Riojone gotiami”, yu̶re yibetimasucõati mu̶a, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã? Mu̶are yu̶ gotirũgũserema yu̶ masune yu̶ tu̶oĩase mere mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ jacu̶, yu̶ rãcane ñacõarũgũgũ̶ ĩ yise ñajare, jediro yicoadicaju̶ yu̶.
14:11b.JOH.014.011 “Yu̶ jacu̶ rãcane ñaja yu̶. Ĩ quẽne yu̶ rãcane ñaami” yu̶ yisere yu̶re ajitirũ̶nu̶ña. Yu̶ gotisere ajicõaboarine yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶betijama, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩoadirũgũcatire tu̶oĩacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña mu̶a.
14:12b.JOH.014.012 Ñamasusere riojo mu̶are gotiaja yu̶: No bojagu̶ “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami” yu̶re yiajitirũ̶nu̶gũ̶ma, yu̶ yirore bajirone yiru̶cu̶mi. Yucu̶acane yu̶ jacu̶ tu̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. Dios tu̶ yu̶ tudiajare, ĩaĩañamani yu̶ yiĩocati rẽtobu̶saro ĩaĩañamanire yiĩoru̶arãja mu̶a quẽne.
14:13b.JOH.014.013 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, güimenane sẽnirũgũma mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, no mu̶a bojasere mu̶a sẽniro cõrone mu̶are ĩsirũgũru̶cu̶ja yu̶, “ ‘Quẽnamasugũ̶ ñaami’ yu̶ jacu̶re yimasiato ĩna” yigu̶.
14:14b.JOH.014.014 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, güimenane yu̶re mu̶a sẽnijama, no mu̶a sẽnirore bajirone mu̶are cu̶diru̶cu̶ja yu̶ —ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús.
14:15b.JOH.014.015 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro yu̶are goticami Jesús quẽna: —Yu̶re mu̶a maimasucõajama, yu̶ rotisere cu̶diru̶arãja mu̶a.
14:16b.JOH.014.016 To bajiro mu̶a yijama, yu̶ jacu̶re ĩre sẽniru̶cu̶ja yu̶, “Yu̶re ñavasoarocu̶re ĩre cõato ĩ” yigu̶. Ĩ cõarocu̶ ñaami Esp'iritu Santo riojo gotigu̶. Mu̶a rãca ñacõarũgũru̶cu̶mi, mu̶are yirẽmogũ̶.
14:17b.JOH.014.017 Diore ajimena Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore masibeama ĩna. To bajiri ĩna u̶su̶riju̶re ĩre sãjarotimasibeama. Mu̶a rãca ĩ ñajare, ĩre masirã ñaja mu̶ama. Mu̶a u̶su̶riju̶re ñacõarũgũru̶cu̶mi.
14:18b.JOH.014.018 Vagu̶agu̶ yaja yu̶. Mu̶a rãca ñagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶ quẽna.
14:19b.JOH.014.019 Yucu̶acane vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re ajimenama, yu̶re ĩabetiru̶arãma. Mu̶a rãca yu̶ ñarũgũrotire masiru̶arãja mu̶ama. Yu̶ rijato bero quẽna gãme caticõarocu̶ yu̶ ñajare mu̶a quẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, mu̶a rijato beroju̶ quẽna gãme caticõari ñacõarũgũru̶arãja mu̶a quẽne.
14:20b.JOH.014.020 Yu̶ jacu̶ rãca ñacõaja yu̶. Mu̶a rãca quẽne ñacõaja yu̶. Mu̶aju̶a quẽne, “Yu̶ rãcane ñacõaja mu̶a” yu̶ yirore bajirone, yu̶ tudicatirirũ̶mu̶, “Socu̶ mene yiyumi Jesús”, yimasiru̶arãja mu̶a yuja.
14:21b.JOH.014.021 Yu̶ rotisere cu̶digu̶ma, yu̶re maigũ̶ ñaami. Yu̶re maigũ̶rene ĩre mairu̶cu̶mi yu̶ jacu̶ quẽne. Yu̶ quẽne ĩre mairu̶cu̶ja yu̶. Ĩre maicõari, ĩ rãca ñagũ̶ ejaru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ bajiro yu̶re ĩabetiboarine ĩ rãcane yu̶ ñasere “Masiato” yigu̶ ĩre rotiru̶cu̶ja yu̶ —yu̶are yicami Jesús.
14:22b.JOH.014.022 To bajiro ĩ yisere ajicõari, Judas Iscariote me, gãji Judas vãme cu̶tigu̶, ado bajiro ĩre sẽniĩacami: —Yu̶a u̶ju̶, ¿no yigu̶ gãjerãre ĩnare yiĩobecu̶ne, yu̶a rĩrene yu̶are yiĩoru̶cu̶ada mu̶? —Jesúre ĩre yisẽniĩacami Judas.
14:23b.JOH.014.023 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro cu̶dicami Jesús: —No bojarã yu̶re mairã, yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶ru̶arãma. To bajiri yu̶ jacu̶ ĩnare mairu̶cu̶mi. To bajiri yu̶ quẽne, yu̶ jacu̶ quẽne, ĩna tu̶ ñarã vadiru̶arãja yu̶a.
14:24b.JOH.014.024 No bojagu̶ yu̶re maibecu̶ma, yu̶ gotisere ajitirũ̶nu̶becu̶mi. Mu̶are yu̶ gotisema yu̶ masune yu̶ tu̶oĩarujeose mere mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ jacu̶ yu̶re cõacacu̶ ĩ gotirotisere gotiaja yu̶.
14:25b.JOH.014.025 Maji mu̶a rãca ñagũ̶ ñari, tire mu̶are gotiaja yu̶.
14:26b.JOH.014.026 Yu̶re ñavasoarocu̶re, Esp'iritu Santore ĩre cõaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶. Ñajediro mu̶are yu̶ gotiadicatire, “Masiritiroma” yigu̶, mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús.
14:27b.JOH.014.027 Gajeye quẽna ado bajiro yu̶are goticami Jesús: —Mu̶are vare gotigu̶agu̶ yaja yu̶. Mu̶are yu̶ rijabosaroti ñajare, Diorãca quẽnaro ñaru̶arãja mu̶a. Yu̶re ajimenaju̶ama, “Ado bajiro mani yijama, quẽnaro ñaru̶arãja mani” yiboarine, Diorãca quẽnaro ñamasibetiru̶arãma. To bajiri, tu̶oĩarejaibesa mu̶a. To bajicõari, güibesa.
14:28b.JOH.014.028 “Vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiboarine mu̶a rãca ñagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶ quẽna” yu̶ yisere ajibu̶ mu̶a. Socarã mene yu̶re mu̶a maijama, “Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶re vagu̶agu̶ yaja yu̶” yu̶ yisere ajicõari, quẽnaro variquẽnaboriarãja mu̶a. Ĩ ñaami yu̶ rẽtobu̶saro ñagũ̶.
14:29b.JOH.014.029 Yu̶ bajiroto rĩjoro tire mu̶are gotiaja yu̶. To bajiri to ti bajiro ĩacõari, bu̶tobu̶sa yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãja mu̶a.
14:30b.JOH.014.030 Gajeye jairo mu̶are ñagõrẽmobetiru̶cu̶ja yu̶. Diore ajimenare rojose yirotigu̶, vãtia u̶ju̶, jẽre vadicoagu̶mi. To bajiboarine, yu̶re rotimasigũ̶ me ñaami ĩma.
14:31b.JOH.014.031 Yu̶ jacu̶ ĩ rotirore bajirone yaja yu̶. To bajiro yu̶ yisere ĩacõari, “Ĩ jacu̶re maigũ̶ masune ñacõaami”, yimasiru̶arãma masa —yu̶are yicami Jesús. To bajiro yigajanocõari, —Ita. Vajaro mani —yu̶are yicami Jesús yuja.
15
15:1b.JOH.015.001 —U̶yebu̶ ñamasuribu̶re bajiro bajigu̶ ñaja yu̶. Tibu̶re ĩatirũ̶nu̶gũ̶re bajiro bajigu̶ ñaami yu̶ jacu̶.
15:2b.JOH.015.002 To bajiri tibu̶ ru̶ju̶ri ti rica manijama, jasurereacõaru̶cu̶mi. Ti rica cu̶tijama, quẽnaro ĩatirũ̶nu̶ru̶cu̶mi. “Jairobu̶sa rica cu̶tiato” yigu̶, sĩniriru̶ju̶rirema, tire bejareacõaru̶cu̶mi.
15:3b.JOH.015.003 Rica cu̶ti ru̶ju̶rire bajiro bajirã ñaja mu̶a, mu̶are yu̶ gotimasiosere ajitirũ̶nu̶rã ñari. To bajiri yu̶ jacu̶ su̶orine jẽre rojose mana ñacoadicaju̶ mu̶a.
15:4b.JOH.015.004 Quẽnaro yu̶ rãca ñacõarũgũma mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, mu̶a rãcane ñacoarũgũru̶cu̶ja yu̶. U̶yebu̶ ru̶ju̶ tibu̶ju̶re ti tuyabetijama, rica manoja ti. To bajirone bajiru̶arãja mu̶a. Yu̶ rãca mu̶a ñabetijama, quẽnase yimasibetiru̶arãja mu̶a yuja.
15:5b.JOH.015.005 Yu̶ ñaja u̶yebu̶re bajiro bajigu̶ma. Tibu̶ ru̶ju̶rire bajiro bajirã ñaja mu̶a. No bojarã yu̶ rãca ñarãma, ĩna rãca yu̶ ñajare, quẽnase rĩne yiru̶arãma ĩna. To bajiro ĩna bajijama, jairo rica cu̶tirãre bajiro bajirã ñaru̶arãma ĩna. Yu̶ manijama, ĩna masurione Dios ĩ ĩavariquẽnasere yimasibetiru̶arãma ĩna.
15:6b.JOH.015.006 No bojagu̶ yu̶ rãca ñabecu̶rema ĩre rocacõaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶. Sĩniriru̶ju̶re ãmicõari, jeameju̶ tĩarocagu̶re bajiro ĩre yicõaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶.
15:7b.JOH.015.007 Yu̶ rãcane ñacõari, mu̶are yu̶ gotimasiosere masiritibeticõari, mu̶a bojasere yu̶re mu̶a sẽniro cõrone mu̶are ĩsiru̶cu̶ja yu̶.
15:8b.JOH.015.008 Quẽnase rĩne mu̶a yirũgũsere ĩacõari, yu̶ jacu̶re quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma masa. To bajiri, “Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶rã ñaama”, mu̶are yimasiru̶arãma ĩna.
15:9b.JOH.015.009 Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ mairore bajirone mu̶are quẽne maiaja yu̶. Yu̶ mairã ñaja mu̶a. To bajiri quẽnase rĩne yirũgũña mu̶a, yu̶ bojarore bajirone yirã.
15:10b.JOH.015.010 Yu̶ rotisere mu̶a cu̶dirũgũjama, yu̶ mairã ñarũgũru̶arãja mu̶a. To bajirone yaja yu̶ quẽne. Yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ rotisere cu̶dirũgũaja yu̶. To bajiri yu̶re mairũgũami yu̶ jacu̶.
15:11b.JOH.015.011 “Yu̶re bajirone quẽnaro variquẽnaro ñato ĩna” yigu̶ mu̶are gotiaja yu̶.
15:12b.JOH.015.012 Ado bajiro mu̶are rotiaja yu̶: Mu̶are yu̶ maiadicatore bajirone gãmerã maiña mu̶a.
15:13b.JOH.015.013 Sĩgũ̶ ĩ babare maigũ̶ ñari, ĩ rijabosajama, tiju̶a ñaja ñamasuse gãmerã maireayema.
15:14b.JOH.015.014 Yu̶ rotirore bajiro mu̶a cu̶dijama, yu̶ babarã ñaru̶arãja mu̶a.
15:15b.JOH.015.015 To bajiri, “Yu̶re moabosarimasa ñaja mu̶a”, mu̶are yibeaja yu̶ yuja. Moabosarimasama ĩna u̶ju̶ ĩ yisere masimenama ĩna. “Yu̶ babarã ñaja mu̶a”, mu̶are yaja yu̶ yuja. Jediro yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ gotiadicatire mu̶are gotimasiocoadicaju̶ yu̶. To bajiri yu̶ babarã ñaja mu̶a.
15:16b.JOH.015.016 Yu̶re besecana me ñaja mu̶ama. Yu̶ju̶a mu̶are besecaju̶ yu̶. “Quẽnase rĩne yato ĩna” yigu̶, mu̶are besecaju̶ yu̶. To bajiro mu̶a yijama, gãjerã mu̶are ĩacõari, mu̶are ajicõari yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma ĩna quẽne. To bajiri Dios ĩ catisere cu̶oru̶arãma ĩna quẽne. To bajiri, quẽnase mu̶a yijama, yu̶re mu̶a sẽnirore bajirone mu̶are ĩsiru̶cu̶mi yu̶ jacu̶.
15:17b.JOH.015.017 Ado bajiro mu̶are rotiaja yu̶: Gãmerã ĩamaiña mu̶a —yu̶are yicami Jesús.
15:18b.JOH.015.018 Quẽna ado bajiro yu̶are gotimasiocami Jesús: —Diore ajimena mu̶are ĩna ĩatud'ijama, “Yu̶a rĩrene ĩatud'irã me yirãma ĩna. Jesúre quẽne ĩre ĩatud'icoadicama ĩna”, yitu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a.
15:19b.JOH.015.019 Diore ajimenama, ĩnare bajiro tu̶oĩarãre maiama ĩna. To bajiri ĩnare bajiro mu̶a tu̶oĩajama, mu̶are quẽne maiboriarãma ĩna. Diore ajimena rãca mu̶a ñarore mu̶are besecaju̶ yu̶, “Tu̶oĩavasoacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãjaro” yigu̶. To bajiri mu̶are ĩatud'iama Diore ajimena yuja.
15:20b.JOH.015.020 Mu̶are yu̶ gotisere masiritibesa mu̶a: “Moabosarimasu̶ma, ñamasugũ̶ me ñaami. U̶ju̶ju̶ama ñamasugũ̶ ñaami ĩma” yigu̶, mu̶are gotibu̶ yu̶. Diore ajimenama, mu̶a u̶ju̶re, yu̶re rojose yisu̶yarũgũama. To bajiri mu̶are quẽne rojose yisu̶yaru̶arãma. To bajiboarine tu̶oĩavasoacõari, yu̶ gotimasiosere cu̶dirũgũama. To bajiri mu̶are quẽne mu̶are cu̶diru̶arãma.
15:21b.JOH.015.021 Yu̶re cõacacu̶re quẽne masibeama Diore ajimena. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, mu̶are quẽne rojose yisu̶yaru̶arãma ĩna.
15:22b.JOH.015.022 Masare gotimasiogũ̶ yu̶ vadibetijama, “Rojose yirã ñaja mani. Dios ĩ rotiriarore bajirone cu̶dibeaja”, yimasibetiboriarãma, Diore ajimena. Ĩnare yu̶ gotimasioro bero ñajare, “Rojose mana ñaja”, yimasibeama ĩna yuja.
15:23b.JOH.015.023 No bojarã yu̶re ĩatud'irã, yu̶ jacu̶re quẽne ĩatud'irã yama ĩna.
15:24b.JOH.015.024 Ĩna ĩaro rĩjoroju̶a Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yu̶ yiĩobetijama, “Yu̶are Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire ĩ yiĩobetijare, ‘Dios ĩ cõar'i, Cristo ñaami’ ĩre yimasibeaja yu̶a”, yiboriarãma ĩna. Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamanire yu̶ yiĩoro ĩacana ñaama ĩna. Tire ĩacana ñaboarine ĩna ĩatirũ̶nu̶beti vaja rojose ĩnare ñacõa ñaja. To bajiri, yu̶re ĩateama ĩna. Yu̶ jacu̶re quẽne ĩre teama ĩna.
15:25b.JOH.015.025 Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajirone bajiaja ti yuja, yucu̶rirema. Ado bajise gotiaja ti: “Ñie manone yu̶re ĩateama ĩna”, yigotiaja ti —yu̶are yicami Jesús.
15:26b.JOH.015.026 To bajiro yicõari, gajeyere quẽna ado bajiro yu̶are gotimasiocami Jesús: —Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santore socabecu̶re mu̶are cõaru̶cu̶ja yu̶, yu̶ gotimasirũgũsere “Ajimasiato” yigu̶, mu̶are ejarẽmorocu̶re.
15:27b.JOH.015.027 Yu̶ gotimasiosu̶oroju̶ne yu̶ rãcane ñacoadicaju̶ mu̶a. To bajiri, yu̶ gotimasiocatire ajicana ñari, ĩaĩañamanire yu̶ yiĩocatire ĩacana ñari, masare gotimasiomasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús.
16
16:1b.JOH.016.001 Quẽna ado bajiro yu̶are gotimasiorũtuacami Jesús: —“Yu̶re ajiquejeroma” yigu̶, adire mu̶are gotiaja yu̶:
16:2b.JOH.016.002 Dios ocare mani buerũgũriviju̶ mu̶a ñarore mu̶are bucõaru̶arãma ĩna. To bajiro yicõari mu̶are sĩarãne, “Dios ĩ bojasere bajiro ãnoare ĩre sĩabosaja mani”, yitu̶oĩaboaru̶arãma ĩna.
16:3b.JOH.016.003 To bajiro ĩna yijama, yu̶re quẽne, yu̶ jacu̶re quẽne masimena ñari, yiru̶arãma ĩna.
16:4b.JOH.016.004 “ ‘ “To bajiro masune bajiru̶aroja ti” yiquĩda ĩ Jesús’ yitu̶oĩamasirãjaro ĩna” yigu̶, mu̶are gotiaja yu̶. Rẽmoju̶re mu̶are gotisu̶ogu̶, mu̶are gotibeticaju̶ yu̶ maji, “Ĩna rãca ñaru̶cu̶ja yu̶ maji” yigu̶ ñari.
16:5b.JOH.016.005 Yu̶re cõacacu̶ tu̶ju̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶ yuja. To yu̶ bajiboajaquẽne, “¿Noju̶ vagu̶agu̶ yati mu̶?”, yu̶re yisẽniĩabeaja mu̶a.
16:6b.JOH.016.006 Sẽniĩamenane, mu̶are yu̶ yigotiserene tu̶oĩasu̶tiritiaja mu̶a.
16:7b.JOH.016.007 To bajiri, riojo mu̶are gotiaja yu̶. Yu̶ vacoajama, mu̶are quẽnaru̶aroja. Yu̶ vabetijama, mu̶are ejarẽmorocu̶, Esp'iritu Santo mu̶a rãca ñagũ̶ vadibetibogu̶mi. Yu̶ vajama, ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶.
16:8b.JOH.016.008 Esp'iritu Santo ĩ vadijama, ĩ ejarẽmose rãca, “Riojo manire yiyumi Dios. Rojose yirã ñaja mani”, yimasiru̶arãma masa. Ĩ ejarẽmose rãca quẽnase masune yirere masiru̶arãma ĩna. Gajeye quẽne, ĩ ejarẽmose rãca ado bajiro tu̶oĩamasiru̶arãma masa: “Diore mani cu̶dibeti vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ manire cõaru̶cu̶mi Dios”, yimasiru̶arãma.
16:9b.JOH.016.009 Yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶beti vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩna varotire Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca masiru̶arãma.
16:10b.JOH.016.010 Yu̶ jacu̶ ĩ ñaroju̶re yu̶ varoti ti ñajare, yu̶re ĩabetiru̶arãja mu̶a. Yu̶ jacu̶ tu̶ ñacõari, yu̶ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Quẽnaro riojo yigu̶ ñañumi”, yimasiru̶arãja mu̶a.
16:11b.JOH.016.011 “Masare rojose yirotigu̶re vãtia u̶ju̶re rojoroju̶, rojose tãmu̶oato” yigu̶, ĩre yu̶ cõarotire Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca masiru̶arãja mu̶a.
16:12b.JOH.016.012 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro yu̶are yigotimasiocami Jesús: —Jairo mu̶are yu̶ gotiroti ñaboaja ti. To ti bajiboajaquẽne yucu̶ne mu̶are yu̶ gotijeocõajama, ajimasimenaja mu̶a maji.
16:13b.JOH.016.013 Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo mu̶a tu̶ ejacõari, ĩ ejarẽmose rãca riojo masu ajimasijeoru̶arãja mu̶a. Ĩ sĩgũ̶ ĩ ejarẽmose rĩne bajibetiru̶aroja. Yu̶ jacu̶ ĩ rotise rãca ejarẽmoru̶cu̶mi. To yicõari, “Ado bajiro bajiru̶aroja” ĩ yise rãca ajimasiru̶arãja.
16:14b.JOH.016.014 To yicõari, mu̶a rãca yu̶ yiñarũgũcatire mu̶a ajimasirotire mu̶are ejarẽmoru̶cu̶mi Esp'iritu Santo, “ ‘Jesús, quẽnamasugũ̶ ñaami’ ĩre yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna” yigu̶.
16:15b.JOH.016.015 Ñajedirone yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ rotirore bajirone mu̶are gotiaja yu̶ quẽne. To bajiri, “Mu̶a rãca yu̶ yiadicatire mu̶are gotimasioru̶cu̶mi Esp'iritu Santo”, mu̶are yibu̶ yu̶ —yu̶are yicami Jesús.
16:16b.JOH.016.016 To yigu̶ne, quẽna ado bajiro goticami Jesús: —Yucu̶ne yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re ĩabetiru̶arãja mu̶a. To bajiboarine quẽna yoaro mene yu̶re ĩacõaru̶arãja mu̶a —ĩ buerãre yu̶are yicami Jesús.
16:17b.JOH.016.017 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶ri ĩ buerã, ado bajiro gãmerã yisẽniĩacaju̶ yu̶a: —¿No yire ũnire yigu̶ yati ĩ? —gãmerã yicaju̶ yu̶a. —“Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri yu̶re ĩabetiru̶arãja mu̶a. To bajiboarine quẽna yoato mene yu̶re ĩacõaru̶arãja mu̶a”, manire yami —gãmerã yicaju̶ yu̶a.
16:18b.JOH.016.018 —“Yoato mene yu̶re ĩaru̶arãja” manire ĩ yijama, ¿no bajiro bajiru̶ yati? “Tire yigu̶ yami”, yiajimasibeaja mani —gãmerã yicaju̶ yu̶a.
16:19b.JOH.016.019 To yu̶a yiñarone, “Yu̶re sẽniĩaru̶ama ĩna”, yimasicõacami Jesúju̶ama. To bajiri ado bajiro yu̶are yicami: —“Yoaro mene yu̶re ĩabetiroana yaja mu̶a. To bajiboarine quẽna yoato mene yu̶re ĩacoaru̶arãja mu̶a”, mu̶are yibu̶ yu̶. To bajiro yu̶ yiserene, ¿mu̶a masune gãmerã sẽniĩati mu̶a?
16:20b.JOH.016.020 Riojo ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶. Tu̶oĩasu̶tiritirã ñari, otiru̶arãja mu̶a. Diore ajimenama, variquẽnaru̶arãma ĩna. Mu̶ama, tu̶oĩasu̶tiritirã ñaboarine yoaro mene quẽna variquẽnacoaru̶arãja mu̶a.
16:21b.JOH.016.021 Adire bajiro bajiru̶aroja ti: Sĩgõ rõmio, macu̶ cu̶tigoago, tu̶oĩasu̶tiritigomo so, “Josari tãmu̶oru̶ocoja” yigo. So macu̶ cu̶tiro beroju̶ma, tire tu̶oĩasu̶tiritibecone, variquẽna masiriocõagõmo so.
16:22b.JOH.016.022 Tire bajirone mu̶a quẽne yucu̶rema tu̶oĩasu̶tiritiaja mu̶a. To bajiboarine quẽna mu̶are ĩagũ̶ vadiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶re ĩacõari, bu̶to variquẽnaru̶arãja mu̶a quẽna. To bajiro mu̶a variquẽnasere gãji, “Variquẽnabeticõaña mu̶a”, yibetiru̶cu̶mi.
16:23b.JOH.016.023 Tirũ̶mu̶ ti ejarone yuja, ñieju̶are yu̶re sẽniĩabetiru̶arãja mu̶a yuja. Jẽre masicõaru̶arãja mu̶a. Riojo ñamasusere mu̶are gotiaja yu̶: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami” yu̶re yiajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ jacu̶re mu̶a sẽnijama, mu̶a sẽniro cõrone mu̶are ĩsiru̶cu̶mi.
16:24b.JOH.016.024 “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, yisẽnibeticaju̶ mu̶a maji, yu̶ jacu̶re. Ado beroma yuja, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, yisẽnirũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mu̶are ĩsiru̶cu̶mi yu̶ jacu̶, “Quẽnaro variquẽnato ĩna” yigu̶ —yu̶are yicami Jesús.
16:25b.JOH.016.025 Gajeye quẽna ado bajiro yu̶are yigoticami Jesús: —Mu̶are yu̶ gotijama, gotimasiore rãca mu̶are goticoadicaju̶ yu̶ maji. Bero mu̶are yu̶ gotijama, gotimasiore rãca me mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro yu̶ jacu̶ yere mu̶are yu̶ gotijare, quẽnaro ajimasiru̶arãja mu̶a.
16:26b.JOH.016.026 Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ yu̶ tudiejato berone, “Yu̶are sẽnibosaya mu̶”, yu̶re yibetiru̶arãja mu̶a. Mu̶a masune, yu̶ jacu̶re güimenane, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a”, ĩre yisẽnirũgũru̶arãja mu̶a.
16:27b.JOH.016.027 Mu̶are maiami yu̶ jacu̶, yu̶re mu̶a maijare. “Dios ĩ cõar'i ñaami” mu̶a yiajitirũ̶nu̶jare, mu̶are maiami ĩ.
16:28b.JOH.016.028 Yu̶ jacu̶ tu̶ ñar'i, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. To bajiri adi macaru̶cu̶roanare vaveocoaru̶cu̶ja yu̶, quẽna yu̶ jacu̶ tu̶ tudiacu̶ —yu̶are yicami Jesús, ĩ buerãre.
16:29b.JOH.016.029 To bajiro ĩ yisere ajicõari ĩre cu̶dicaju̶ yu̶a yuja: —Yucu̶rema gotimasiore rãca me, mu̶ gotisere quẽnaro ajimasiaja yu̶a yuja.
16:30b.JOH.016.030 “Ñajediro masigũ̶ ñaja mu̶”, yiĩamasiaja yu̶a yuja. Mu̶re yu̶a sẽniĩaroto rĩjoroju̶ne jẽre yu̶a sẽniĩarotire masicõaja mu̶. To bajiri, “Dios tu̶ vadir'i ñaja mu̶”, mu̶re yiajitirũ̶nu̶aja yu̶a yuja —Jesúre ĩre yicaju̶ yu̶a.
16:31b.JOH.016.031 To bajiro yu̶a yijare, ado bajiro yu̶are cu̶dicami Jesús: —¿Socarã mene, “Quẽnaro mu̶re ajitirũ̶nu̶aja yu̶a”, yu̶re yati mu̶a?
16:32b.JOH.016.032 Riojo mu̶are gotiaja yu̶: Yucu̶ne yu̶re cãmotadijedicoaru̶arãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajiboajaquẽne, sĩgũ̶ne ñabetiru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ rãcane ñacõa ñaru̶cu̶mi yu̶ jacu̶.
16:33b.JOH.016.033 Ti jediro mu̶are gotiaja yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, quẽnaro ñacõaru̶arãja mu̶a” yigu̶. Adi macaru̶cu̶roana, Diore ajimena, rojose mu̶are ĩna yijare, rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. To bajiboarine, tu̶oĩatĩmama: Masa rojose yu̶re ĩna yiboajaquẽne, rojose yibeticõari, Dios ĩ bojaseju̶are yicoadicaju̶ yu̶. To bajiri, mu̶a quẽne yu̶re bajirone yimasiru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús, ĩ buerãre.
17
17:1b.JOH.017.001 To bajiro yicõari bero, õ vecaju̶are ĩamu̶ocõari, ado bajiro yicami Jesús: —Cacu̶, mu̶ tu̶ju̶ yu̶ tudiaroti mojoroaca ru̶yaja ti yuja. Masa, “Quẽnamasugũ̶ ñaami” yu̶re ĩna yimasirotire yigu̶, ejarẽmoña. To bajiro mu̶ yijama, yu̶ su̶orine, “Quẽnamasugũ̶ ñaami”, mu̶re quẽne yiru̶arãma ĩna.
17:2b.JOH.017.002 Mu̶ macu̶ ñaja yu̶. “Masare ñajedirore rotimasiato ĩ” yigu̶ yu̶re cõacaju̶ mu̶. Mu̶ su̶orine yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Ĩna rijato bero quẽnaro catijedicõa ñarũgũrãjaro” yigu̶ yu̶re cõacaju̶ mu̶.
17:3b.JOH.017.003 Ado bajiro bajiama ĩna tudirijabetirere cu̶orãma: Dios ñamasugũ̶re, mu̶re masiama. To yicõari, mu̶ roticõacacu̶re quẽne yu̶re masiama.
17:4b.JOH.017.004 Adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ ñaro, yu̶ su̶orine quẽnase mu̶re yirũ̶cu̶bu̶ocoadicama ĩna masa. Yu̶re mu̶ yirotirũgũro cõrone jẽre mu̶re yibosagajanoaja yu̶.
17:5b.JOH.017.005 Adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne mu̶re bajirone rũ̶cu̶bu̶o ecogu̶ ñacoadicaju̶ yu̶. To bajiri, mu̶ tu̶ju̶ yu̶ tudiejaro, quẽna yu̶re ĩna yirũ̶cu̶bu̶orotire yigu̶, yu̶re yirẽmoña mu̶.
17:6b.JOH.017.006 Yu̶ buerimasa mu̶re ajimena rãca ĩna ñarore mu̶ besecana ñama. Ĩnare besecõari, yu̶re ĩsicaju̶ mu̶. To bajiri yu̶ su̶orine mu̶re masiama ĩna yuja. Mu̶ yarã ñacõari, mu̶ ocare cu̶dirã ñaama.
17:7b.JOH.017.007 To bajiri jediro yu̶ gotimasiose, to yicõari, ĩaĩañamani yu̶ yiĩosere ĩacõari, “Dios su̶orine yami”, yimasiama ĩna.
17:8b.JOH.017.008 Mu̶ ocare yu̶re mu̶ gotiroticatore bajirone ĩnare goticoadicaju̶ yu̶. Tire ajicõari, “Dios tu̶ vadir'i, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yu̶re yimasiama ĩna yuja.
17:9b.JOH.017.009 Mu̶re ĩnare sẽnibosaja yu̶. Mu̶re ajimenarema ĩnare mu̶re sẽnibosabeaja yu̶. Yu̶re mu̶ ĩsicana ñajare, sẽnibosaja yu̶.
17:10b.JOH.017.010 Yu̶ yarã ñarã ñari, mu̶ yarãne ñarã bajiama. Ĩna su̶orine yu̶re quẽnase yirũ̶cu̶bu̶oama masa.
17:11b.JOH.017.011 Yucu̶acane mu̶ rãca ñagũ̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶. To bajiri adi macaru̶cu̶rore vaveoacu̶ yaja yu̶ yuja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãma, adi macaru̶cu̶roju̶ tujacõarã yama ĩna. Cacu̶, rojose yigu̶ me ñaja mu̶. Mu̶ masise, yu̶re mu̶ ĩsicati rãcane ãnoare ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña. Cojoro cõro tu̶oĩarã ñaja mani. Manire bajirone ĩna quẽne “Sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩato ĩna” yigu̶, ĩnare ĩatirũ̶nu̶ña.
17:12b.JOH.017.012 Adi macaru̶cu̶roju̶re ĩna rãca ñagũ̶ yu̶ yimasirotire yu̶re mu̶ ĩsicati ñajare, quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶coadicaju̶ yu̶. “Sĩgũ̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vatomi” yigu̶ quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶coadicaju̶ yu̶. To bajiboarine sĩgũ̶ ñaami rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ varocu̶. “To bajiro bajiru̶aroja” mu̶ yicatire masa ĩna ucamasicati ti goticatore bajirone yigu̶ bajiru̶cu̶mi ĩma.
17:13b.JOH.017.013 Yucu̶acane mu̶ tu̶ vagu̶agu̶ yaja yu̶ yuja. Adi macaru̶cu̶roju̶re ñagũ̶ maji adire mu̶re sẽniaja yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ variquẽnarore bajirone ĩna quẽne quẽnaro variquẽnajedicõato ĩna” yigu̶.
17:14b.JOH.017.014 Ãnoa yu̶ buerã, yu̶re mu̶ gotiroticatire ajicõari tu̶oĩavasoacana ñaama ĩna. To bajiri mu̶re ajimena ĩna tu̶oĩare bajirone tu̶oĩabeama ĩna yuja. Yu̶re bajirone tu̶oĩarã ñama. To bajiro bajirã ĩna ñajare, ĩnare ĩateama masa, mu̶re ajimena.
17:15b.JOH.017.015 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, “ ‘Mu̶re ajimena rãca vatoaju̶ ñabeticõato ĩna’ yigu̶, ĩnare juacoasa mu̶”, mu̶re yibeaja yu̶. Ado bajiroju̶a mu̶re sẽniaja yu̶. Quẽnaro ĩnare yirẽmoña, “Vãtia u̶ju̶re ĩre cu̶diroma ĩna” yigu̶.
17:16b.JOH.017.016 Mu̶re ajimena ĩna tu̶oĩarore bajirone tu̶oĩagũ̶ me ñaja yu̶. To bajiri, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã quẽne, mu̶re ajimena ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã me ñaama ĩna.
17:17b.JOH.017.017 Riojo ñamasuse ñaja ti mu̶ oca. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare yirẽmoña mu̶, mu̶ ocare “Quẽnaro ajimasiato ĩna” yigu̶. Mu̶ ocare ajimasicõari, “Quẽnase rĩne yirã ñato” yigu̶, ĩnare yirẽmoña.
17:18b.JOH.017.018 Mu̶re ajimena vatoaju̶re yu̶re cõacaju̶ mu̶. Yu̶ quẽne, to bajirone mu̶re ajimena vatoaju̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare cõagu̶agu̶ yaja yu̶.
17:19b.JOH.017.019 “Yu̶ bajirotire mu̶ tu̶oĩacatore bajirone bajiru̶aroja ti”, mu̶re yaja yu̶, “Yu̶ su̶orine quẽnase ĩnare ejaru̶aroja” yimasigũ̶ ñari. To bajiro mu̶re yaja yu̶, “Yu̶re ĩacõari, ‘Dios ocare socabetire Jesús ĩ cu̶dirore bajirone cu̶dirãsa mani’ yato ĩna” yigu̶ —yicami Jesús, Diore sẽnigũ̶.
17:20b.JOH.017.020 Gajeye ado bajiro Diore sẽnicami Jesús: —Yu̶ rãca ñacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã rĩrene ĩnare sẽnibosagu̶ me yaja yu̶. Ãnoa ĩna gotimasiose ti ñajare, “Gãjerã quẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶ru̶arãma” yigu̶, ĩnare quẽne sẽnibosaja yu̶.
17:21b.JOH.017.021 “Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñajediro sĩgũ̶re bajiro ñato ĩna” yigu̶, mu̶re sẽniaja yu̶, to yicõari, “Mani rãca quẽne ñacõa ñato ĩna” yigu̶. Cacu̶, yu̶ rãca ñaja mu̶. Yu̶ quẽne, mu̶ rãca ñaja. To mani bajirore bajirone sĩgũ̶re bajiro ĩna ñasere bojaja yu̶. To bajiro ĩna bajiro ĩacõari, “Socu̶ mene Dios ĩ cõar'i ñañumi Jesús”, yitu̶oĩavasoaru̶arãma masa.
17:22b.JOH.017.022 “ ‘Diorãca ñaami’ masa yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶, yu̶re ejarẽmoadicaju̶ mu̶. To bajirone yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre quẽne, yu̶re mu̶ ejarẽmocatore bajirone ĩnare ejarẽmoru̶cu̶ja yu̶, masa, ĩnare ĩacõari “ ‘Diorãca ñaama’ ĩnare yirũ̶cu̶bu̶oato” yigu̶. To bajiro ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶, mani bajirore bajirone, “Sĩgũ̶re bajiro ñato ĩna” yigu̶.
17:23b.JOH.017.023 Ĩna rãca ñarũgũaja yu̶. Mu̶ quẽne, yu̶ rãca ñarũgũaja mu̶. To bajiri sĩgũ̶re bajirone tu̶oĩaru̶arãma ĩna. To bajiro ĩna bajiro ĩacõari, “Dios ĩ cõar'ine ñañumi Jesús”, yimasiru̶arãma masa. “Ĩ macu̶re ĩ mairore bajirone ĩnare quẽne maiami Dios”, yimasiru̶arãma masa.
17:24b.JOH.017.024 Cacu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã yu̶re mu̶ ĩsicana ñaama ĩna. To bajiri yu̶ rãca ĩna ñarotire bojaja yu̶, mu̶ rãca yu̶ rotiñarore “Ĩarãjaro ĩna” yigu̶. To bajiri, mu̶ rãca yu̶ rotisere ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro ti ruyuaroto rĩjoroju̶ne Jesúre maicoayumi Dios” ĩna yimasirotire bojaja yu̶.
17:25b.JOH.017.025 Cacu̶ rojose yigu̶ me ñaja mu̶. Mu̶re ajimenama, mu̶re masibeama ĩna. Yu̶ma, mu̶re masiaja yu̶. Ãnoa yu̶ buerã quẽne, “Dios ĩ cõar'ine ñaami”, yu̶re yimasiama ĩna.
17:26b.JOH.017.026 “Ado bajiro bajigu̶ ñaami Dios”, ĩnare yigotimasiocoadicaju̶ yu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre. To bajirone ĩnare gotimasiocõaja yu̶ maji, yu̶re mu̶ mairore bajirone “Gãjerãre maiato ĩna” yigu̶. To yicõari, “Ĩna rãca yu̶ ñacõa ñarũgũrotire masiato ĩna” yigu̶ to bajiro yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩnare gotimasioaja yu̶ —Diore ĩre yicami Jesús.
18
18:1b.JOH.018.001 To bajiro Diore Jesús ĩ yisẽniro bero, Cedrón vãme cu̶ti cora gajejacatu̶aju̶ vacaju̶ yu̶a, ĩ rãca. To vanane, olivo vãme cu̶tisere oteriaveseju̶re jiacaju̶ yu̶a.
18:2b.JOH.018.002 Tocãrãcajine ti veseju̶re rẽjacaju̶ yu̶a. To bajiri Judas, Jesúre ĩaterãre ĩsirocacacu̶ quẽne, yu̶a rãca rẽjarũgũcacu̶ ñari, toju̶re quẽnaro masicami.
18:3b.JOH.018.003 To bajiri ti vesere masigũ̶ ñari, surarare, to yicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasare ũmato ejacami Judas. Paia u̶jarã, to yicõari, fariseo masa ĩna cõariarã ñacama. Jariaserine besu cu̶ocama ĩna. Sĩgũ̶ri sĩabusuoriari, gãjerã mu̶jorijãirire bajise sĩare cu̶ocama ĩna.
18:4b.JOH.018.004 Jẽre, “To bajirone yu̶re yiru̶arãma” yigoticacu̶ ñari, ĩnare bocagu̶acami Jesús. Ĩnare bocacõari ado bajiro ĩnare sẽniĩacami: —¿Ñimu̶re macati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús.
18:5b.JOH.018.005 To bajiro ĩ yirone, —Jesús Nazaret macagu̶re macaja yu̶a —ĩre yicu̶dicama ĩna. To bajiro ĩna yirone, —Yu̶ne ñaja —ĩnare yicu̶dicami ĩju̶ama. Judas, Jesúre ĩaterãre gotiyiror'i quẽne ĩna rãca ñacami.
18:6b.JOH.018.006 “Yu̶ne ñaja yu̶” Jesús ĩ yirone, ju̶davẽjacoacama ĩna.
18:7b.JOH.018.007 To ĩna bajirone, ĩnare tudisẽniĩacami Jesús: —¿Ñimu̶re macarã bajiati mu̶a? —ĩnare yicami Jesús. To bajiro ĩ yirone, —Jesús Nazaret macagu̶re macaja yu̶a —yicama ĩna.
18:8b.JOH.018.008 To bajiro ĩna yisere ajicõari: —“Yu̶ne ñaja yu̶”, jẽre mu̶are yibu̶ yu̶. Yu̶rene mu̶a macajama, yu̶ rãcanare ĩnare varotiya maji —ĩnare yicami Jesús.
18:9b.JOH.018.009 To bajiro ĩ yijama, “ ‘To bajiru̶aroja ti’ ĩ yigoticatore bajiro bajiato” yigu̶ yicami. Ado bajise Diore ĩre yicami: “Cacu̶, yu̶re mu̶ ĩsicanare quẽnaro ĩnare ĩatirũ̶nu̶coadicaju̶ yu̶, ‘Sĩgũ̶ bajiyayiromi’ yigu̶”, yicami Jesús.
18:10b.JOH.018.010 Jesúre ĩna ñiaru̶aro ĩacõari, ĩ jariasere yoveacami Pedro. Tiasene paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasu̶re, Malco vãme cu̶tigu̶re riojojacatu̶aga gãmorore ĩre jatarocacõacami Pedro.
18:11b.JOH.018.011 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro Pedrore ĩre yicami Jesús: —Mu̶ jariasere tudisuacõaña quẽna. Rojose yu̶ tãmu̶orotire yu̶ jacu̶ ĩ bojacatire, “Tãmu̶oru̶abecu̶mi”, ¿yu̶re yiboatime mu̶? —Pedrore ĩre yicami Jesús.
18:12b.JOH.018.012 To bajiro ĩ yirone surara, ĩna u̶ju̶ rãca, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa quẽne Jesúre ñiacama ĩna. Ĩre ñiacõari, ĩ ãmobearire siacama ĩna.
18:13b.JOH.018.013 To yicõari, Anás ya viju̶ ĩre ãmicoacama ĩna yuja. Caifás ũmañicu̶ ñacami Anás. Ti cũ̶mare paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñacami Caifás.
18:14b.JOH.018.014 Caifás ñañuju: “Ĩre mani sĩabetijama, mani ñaro cõrone sĩajeocõaru̶arãma ĩna romano masa. To bajiri manire rijabosagu̶re bajirone bajiato ĩ”, yigotir'i ñañuju ĩ.
18:15b.JOH.018.015 Pedro rãca, Jesúre ĩna ãmivato su̶yacaju̶ yu̶a. Paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re quẽnaro ĩ masigũ̶ ñacaju̶ yu̶. To bajiri josari mene paia u̶ju̶ ya vi ta biberiasãniro rẽtosãjacoacaju̶.
18:16b.JOH.018.016 Pedroju̶ama ta biberiasãniro su̶yaroju̶aju̶ne sãjabecu̶ne tujacoacami. To bajiri paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re masigũ̶ ñari, ta biberiasãnirore coderimaso rãca ñagõgũ̶ tudibudicoacaju̶ yu̶. To yicõari Pedrore ĩre jisõcaju̶ yu̶.
18:17b.JOH.018.017 To cõrone ta biberiasãnirore coderimaso, Pedrore ĩre sẽniĩacamo so: —¿Jesús buerimasa rãcagu̶ me ñati mu̶? —ĩre yicamo so, Pedrore. To so yirone, —Ĩ me ñaja yu̶ —sore yicami Pedro.
18:18b.JOH.018.018 Ti u̶sajare, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasa, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa quẽne jea riocõari, sũmañacama ĩna. Pedro quẽne ĩna rãca sũmañacami.
18:19b.JOH.018.019 Jesúre ĩna ãmiejaro, ĩacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju: —¿Nocãrãcu̶ ñati mu̶ buerã? ¿Ñie ũnire ĩnare gotimasiorũgũati mu̶? —ĩre yisẽniĩañuju ĩ, Jesúre.
18:20b.JOH.018.020 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Masa ĩaro rĩjoroju̶a gotisu̶oadicaju̶ yu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re, to yicõari, ĩ ocare mani buerũgũriviriju̶re quẽne. Diseju̶ane yayioroaca yu̶ gotimasiore maja.
18:21b.JOH.018.021 ¿No yigu̶ yu̶ju̶are sẽniĩati mu̶? Yu̶re ajicanaju̶are ĩnare sẽniĩaĩasaque. Yu̶ gotirũgũcatire mu̶re gotiru̶arãma ĩna. Tire masirãma ĩna —ĩre yiyuju Jesús, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re.
18:22b.JOH.018.022 To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasu̶ Jesús riogare jayuju. Ĩre jacõari, —To bajiro mu̶ yicu̶dijama, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ me yaja mu̶ —Jesúre ĩre yiyuju Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasu̶.
18:23b.JOH.018.023 To bajiro ĩ yirone, ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo me yu̶ yijama, “Ado bajiro yaja mu̶”, yu̶re yigotiya mu̶. Riojo yu̶ yiboajaquẽne, ¿no yigu̶ yu̶re jati mu̶? —ĩre yiyuju Jesús.
18:24b.JOH.018.024 To bajiro ĩre yisẽniĩacõari bero, ĩre ĩna siarere jojiorotibecu̶ne paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ Caifás vãme cu̶tigu̶ tu̶ju̶are Jesúre cõañuju Anás.
18:25b.JOH.018.025 To ĩna yiñaro ũnone jea sũmacõa ñacami Pedro. Ĩ rãca jea sũmañarã ado bajiro ĩre yisẽniĩacama ĩna: —¿Ĩ buerimasu̶ me ñati mu̶ quẽne? —ĩre yisẽniĩacama ĩna. To bajiro ĩna yirone, —Bajibeaja. Ĩ me ñaja yu̶ —yicami Pedro.
18:26b.JOH.018.026 To bajiro ĩ yirone, sĩgũ̶ paia u̶ju̶re moabosarimasu̶ Pedrore ĩre sẽniĩacami: —Olivo vãme cu̶tisere oteriaveseju̶, ĩ rãca mu̶ ñaro, mu̶re ĩamu̶ yu̶ —ĩre yicami. Ĩ ñacami Pedro ĩ gãmoro jatacacu̶.
18:27b.JOH.018.027 To bajiro ĩ yisẽniĩasere ajicõari, —Ĩ me ñaja yu̶ —yicõacami quẽna Pedro. To bajiro ĩ yirirĩmarone, gãjabocu̶ ñagõcõacami yuja.
18:28b.JOH.018.028 Tiju̶ bero, Caifás ya vi ñariarã, Pilato ya viju̶are Jesúre ĩre ãmivacama. Jud'io masa u̶ju̶ ñaboarine, Roma vãme cu̶ti macagu̶ ñacami Pilato. To cõrone busumu̶jacoacaju̶ yuja. Ĩ ya vire sãjabeticama ĩna jud'io masa, “Gãjerã masa ya vi mani sãjajama, Pascua bare bamasimenaja mani” yitu̶oĩarã ñari.
18:29b.JOH.018.029 To bajiri, Pilato ĩna rãca ñagõru̶ budiacami ĩ yuja: —¿Ñie rojose ĩ yise su̶ori ĩre ocasãti mu̶a? —yicami Pilato, jud'io masare.
18:30b.JOH.018.030 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, ado bajiro ĩre cu̶dicama ĩna: —Rojose ĩ yibetijama, mu̶ tu̶ ĩre ãmiejobetiboriarãja yu̶a —ĩre yicama ĩna.
18:31b.JOH.018.031 To bajiro ĩna yirone, —Ĩre ãmicoasa mu̶a. Mu̶a masune rojose ĩ yisere ĩacõĩajeocõari, rojose ĩ yise vaja rojose ĩre yiba mu̶a yuja —ĩnare yiboacami Pilato, jud'io masare. To bajiro ĩnare ĩ yirone, —Yu̶a, jud'io masama, masare sĩamasibeaja —Pilatore ĩre yicama ĩna.
18:32b.JOH.018.032 “Yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajutusĩacõaru̶arãma masa” Jesús ĩ yicatore bajirone bajicaju̶ ti.
18:33b.JOH.018.033 Quẽna sãjacõari, Jesúre ĩre jiyuju Pilato. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yisẽniĩañuju: —¿Jud'io masa u̶ju̶ masune ñati mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato.
18:34b.JOH.018.034 To bajiro ĩ yirone, —¿Mu̶ masu tu̶oĩarine, to bajise yu̶re yisẽniĩati mu̶? ¿Gãjerã mu̶re ĩna gotijare, to bajise yu̶re sẽniĩatique mu̶? —ĩre yiyuju Jesús, Pilatore.
18:35b.JOH.018.035 To bajiro ĩ yijare, —Jud'io masu̶ me ñaja yu̶, tia. Mu̶ yarãne, paia u̶jarã rãca, yu̶ tu̶ mu̶re ãmiejoama ĩna. ¿Ñie ũni rojose yirori mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato.
18:36b.JOH.018.036 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Masa u̶ju̶ mu̶ yigu̶re bajiro bajigu̶ me ñaja yu̶. To bajiro bajigu̶ yu̶ ñajama, yu̶re su̶yarimasa yu̶re ĩaterãre ĩna rãca gãmerã quẽaboriarãma ĩna, “Yu̶re ñiaroma ĩna” yirã. To bajiri, masa u̶ju̶ mu̶ yigu̶re bajiro bajigu̶ me ñaja yu̶. Yu̶re rotise adone ñabeaja —Pilatore ĩre yiyuju Jesús.
18:37b.JOH.018.037 To bajiro ĩ yirone, —To yijama, ¿u̶ju̶ ñati mu̶? —yiyuju Pilato. To bajiro ĩ yirone ĩre cu̶diyuju Jesús: —Mu̶ yirore bajirone bajiaja yu̶. U̶ju̶ne ñaja yu̶. Adi macaru̶cu̶roju̶re vadicõari ruyuacaju̶, riojo ñamasusere gotiru̶. No bojarã yu̶ gotisere ajivariquẽnarãma, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñaama —Pilatore ĩre yiyuju Jesús.
18:38b.JOH.018.038 To bajiro ĩ yirone, —¿Ñie ũnire yigu̶ yati mu̶, ñamasuse ñaja mu̶ yiserema? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato. To bajiro Jesúre ĩre yisẽniĩa gajanocõari, budiejacami Pilato, jud'io masare gotigu̶agu̶ quẽna: —Yu̶ ĩajama, ñie rojose yigu̶ me ñaami.
18:39b.JOH.018.039 Tocãrãca cũ̶mari Pascua mu̶a yiro cõro, sĩgũ̶ tubibe ecor'ire mu̶are bubosarũgũaja yu̶. To bajiri, ¿mu̶a jud'io masa u̶ju̶re yu̶ bubosasere bojati mu̶a? —ĩnare yicami Pilato, jud'io masare.
18:40b.JOH.018.040 To bajiro ĩnare ĩ yijare, ado bajiro ĩre avasãcu̶dicama ĩna: —¡Ĩrema bubesa mu̶! ¡Barrabáju̶are ĩre bucõaña! —yiavasãcama ĩna, Pilatore. Barrabáju̶ama, juarudirimasu̶ ñañuju.
19
19:1b.JOH.019.001 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Jesúre ĩre bajerotiyuju Pilato yuja.
19:2b.JOH.019.002 Jesús ru̶joa joere jotabedo suariabedo ĩre jeoyujarã surara. To yicõari, u̶jarã ĩna sãñarito ũnore sũarivu̶jorore ĩre sãñujarã ĩna.
19:3b.JOH.019.003 To bajiro ĩre yigajanocõa, ĩ tu̶bu̶sa ejarũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna: —Jud'io masa u̶ju̶re mu̶re quẽnarotiaja yu̶a yuja —yiajatud'iyujarã ĩna, Jesúre. To yicõari ĩ riogare ĩre jayujarã ĩna.
19:4b.JOH.019.004 To bajiro ĩna yiro bero quẽna budiejacõari jud'io masare ado bajiro ĩnare yicami Pilato yuja: —¡Ĩaña mu̶a! Yu̶ ĩajama, ñieju̶a rojose yigu̶ me ñaami. Mu̶a quẽne ĩre ĩacõari, “Yu̶re bajiro tu̶oĩato” yigu̶, ĩre buaja yu̶ —ĩnare yicami Pilato.
19:5b.JOH.019.005 To bajiro ĩ yirone, jotabedo jesacõari, sũarivu̶jorore sãñacõari budiadicami Jesús. To cõrone yuja ado bajiro masare yicami Pilato: —¡Ĩaña mu̶a! Ãni ñaami ĩ yuja —ĩnare yicami Pilato.
19:6b.JOH.019.006 To bajiro ĩ yirone, Jesús ĩ budiadore ĩacõari ado bajiro avasãcama ĩna paia u̶jarã, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasa quẽne: —¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutuya! ¡Ĩre jajutuya! —yiavasãcama ĩna. To bajiro ĩna yirone, —¡Mu̶a masune ĩre ãmivacõari yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutuaya mu̶a! Yu̶ju̶a yu̶ ĩajama, ñieju̶a rojose yigu̶ me ñaami —ĩnare yicami Pilato, jud'io masare.
19:7b.JOH.019.007 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶dicama jud'io masa: —Yu̶a ñicu̶a ĩna rotimasiriarore bajirone yirã “Rijacoajaro” yaja yu̶a, “Dios macu̶ ñaja yu̶” ĩ yise vaja —Pilatore ĩre yicama ĩna.
19:8b.JOH.019.008 To bajiro ĩna yisere ajicõari bu̶tobu̶sa güiyuju Pilato.
19:9b.JOH.019.009 To bajiri quẽna viju̶ ĩre jicõari ĩre sẽniĩañuju Pilato: —¿Noagu̶ masu ñati mu̶? ĩre yisẽniĩañuju Pilato. To bajiro ĩ yisẽniĩaboajaquẽne —ĩre cu̶dibesuju Jesús.
19:10b.JOH.019.010 To bajiri quẽna ĩre tudisẽniĩañuju Pilato: —¿Yu̶re cu̶dibeatime mu̶? Gãjerãre mu̶re yucú̶tẽroju̶ yu̶ jajuturotiru̶ajama, jajutu rotimasiaja yu̶. Mu̶re yu̶ buru̶ajaquẽne bucõamasiaja yu̶. ¿Tire masibeatique mu̶? —Jesúre ĩre yiyuju Pilato.
19:11b.JOH.019.011 To bajiro ĩ yirone, —No bajiro yicõari rotimasibetibogu̶ja mu̶, Dios ĩ bojabetijama. Masare rotirocu̶re mu̶re cũcami Dios. To bajiri mu̶ tu̶ju̶re yu̶re cõagũ̶re, mu̶ rẽtoro rojose masu ñacõaja ti —Pilatore ĩre yiyuju Jesús.
19:12b.JOH.019.012 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “¿No bajiro yicõari, Jesúre ĩre bucõaroti ñaboati ti?”, yitu̶oĩañuju Pilato yuja. To bajiro ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, ado bajiro yiavasãcama jud'io masa: —Ĩre mu̶ bucõajama, u̶ju̶ ñamasugũ̶ César vãme cu̶tigu̶ rãcagu̶ me ñaru̶cu̶ja mu̶. No bojagu̶ ĩre sẽnibecu̶ne, “U̶ju̶ ñaru̶cu̶ja yu̶” yigu̶ma, César ĩ ĩategu̶ ñaami. To bajiri, ĩre mu̶ bujama, quẽnabeaja —Pilatore ĩre yiavasãcama ĩna.
19:13b.JOH.019.013 To bajiro ĩna yisere ajicõari, Jesúre ĩre jiburoticami Pilato yuja. To yicõari, rotigu̶ ĩ rujiriju̶re ejarũjũcoacami Pilato. Gabata vãme cu̶ticaju̶ hebreo ocarema. “Gũ̶tane bu̶oriaju̶” yire ũni ñacaju̶ ti.
19:14b.JOH.019.014 Pascua boserũ̶mu̶ bare basu̶oriarũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶, ñacaju̶ ti. Ũ̶mu̶recaji ñaro ado bajiro ĩnare yicami Pilato, jud'io masare: —Ãni ñaami mu̶a u̶ju̶ —ĩnare yicami.
19:15b.JOH.019.015 To bajiro ĩ yisere ajicõari, bu̶to avasãcama ĩna quẽna: —¡Sĩacõaroti ñaja! ¡Sĩacõaroti ñaja! ¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutusĩarotiya mu̶! —Pilatore ĩre yiavasã cu̶dicama ĩna. To bajiro ĩre ĩna yise ñajare, ado bajiro ĩnare yicami Pilato: —¿No yigu̶ mu̶a u̶ju̶re jajutusĩarotigu̶ada yu̶? —ĩnare yicami Pilato. To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶dicama paia u̶jarã: —César sĩgũ̶ne ñaami yu̶a u̶ju̶ma. Ñimu̶ju̶a gãji maami —yicama ĩna, Pilatore.
19:16b.JOH.019.016 To bajiro ĩna yisere ajicõari, “Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩato ĩna” yigu̶, Jesúre ĩnare ĩsicami Pilato. To bajiri Jesúre ĩre ãmicoacama ĩna yuja.
19:17b.JOH.019.017 Ĩre ĩna ãmiato, yu̶a quẽne su̶yacaju̶ yu̶a. Ĩre ãmivacõari, yucú̶tẽrore ĩre gajaroticama ĩna. Hebreo ocama Gólgota vãme cu̶ti buroju̶ ĩre ãmivacama ĩna. “Ru̶joco Buro” yire ũni ñacaju̶ ti.
19:18b.JOH.019.018 Toju̶ ĩre ãmiejacõari, Jesúre yucú̶tẽroju̶ ĩre jajutucama ĩna. Ĩ tu̶ gãjerã ju̶arã ĩnare jajutucama. Sĩgũ̶re ĩ riojojacatu̶a, gãjire ĩ gãcojacatu̶a ĩnare jajutucama ĩna.
19:19b.JOH.019.019 Jesús ĩ tuyaritẽroju̶re ĩ ru̶joa vecare ĩ vãmere ucaturotiyumi Pilato. Ado bajise yituyacaju̶: “Jesús Nazaret macagu̶, jud'io masa u̶ju̶” yiucature ñacaju̶ ti.
19:20b.JOH.019.020 Jãjarã jud'io masa tire ĩacama ĩna. Maca tu̶acane ñacaju̶ ti, Jesúre ĩna jajutucato. Ĩ ru̶joa veca vãme tuyase griego oca, hebreo oca, lat'in oca quẽne ñacaju̶ ti.
19:21b.JOH.019.021 To bajiri jud'io masa paia u̶jarã ado bajiro ĩre yicama, Pilatore: —“Jud'io masa u̶ju̶ ñaami” mu̶ yiucarotiboare quẽnabeaja ti. “ ‘Jud'io masa u̶ju̶ ñaja yu̶’ yiboami”, yiucavasoarotiya mu̶ —Pilatore ĩre yicama ĩna.
19:22b.JOH.019.022 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶dicami Pilato: —Jẽre uca ecocoamu̶. To bajiro ñacõato —ĩnare yicami Pilato.
19:23b.JOH.019.023 Yucú̶tẽroju̶ Jesúre jajutugajanocõari, ĩ sudi sãñaboarere juacama ĩna surara. Babaricãrãcaju̶ vocõari, gãmerã batocama ĩna. To bajiri, cojasene ru̶yacaju̶ ti, ĩna ãmirotiase. Jesús ĩ sãñarito joeado tiayamano ñacaju̶ ti. Riojone suamu̶jagajanoriaro ñacaju̶ ti.
19:24b.JOH.019.024 To bajiri ado bajiro gãmerã yicama surara: —Tiasere vobeticõato mani. “Ñimu̶ju̶a tiasere ĩ ãmiu̶jaro ĩarãsa mani” yirã, gũ̶tariacane reacũĩacama ĩna. To bajiro ĩna yijama, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotiriarore bajirone bajicaju̶ ti yuja, ado bajiro ti yimasire ñajare: “Yu̶ ye sudire gãmerã batoru̶arãma ĩna. ‘Ñimu̶ju̶a tiasere ĩ ãmiu̶jaro ĩaĩarãsa mani’ yiru̶arãma ĩna. To yirãne gũ̶tariacane reacũĩaru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. To bajiri, to bajirone yicama surara.
19:25b.JOH.019.025 Jesús yucú̶tẽroju̶ ĩ tuyaro tu̶ju̶ adocãrãcu̶ ñacaju̶ yu̶a: Ĩ jaco, to yicõari, so yo Cleofas manajo Mar'ia vãme cu̶tigo, gajeo Mar'ia Magdalena, ñacaju̶ yu̶a.
19:26b.JOH.019.026 Yu̶ Jesús ĩ buecacu̶, ĩ maigũ̶ quẽne ñacaju̶ yu̶. Ĩ jaco rãca yu̶ ñasere ĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Caco, ĩ ñaru̶cu̶mi mu̶ macu̶re bajiro bajigu̶ —sore yicami Jesús, yu̶ju̶are.
19:27b.JOH.019.027 To yicõari, yu̶ju̶are ado bajiro yicami: —Mu̶ jacore bajiro bajigo ñaru̶ocomo so —yu̶re yicami Jesús. To bajiro ĩ yise ñajare, yu̶ ya viju̶ sore ũmato ñarũgũcaju̶ yu̶ yuja.
19:28b.JOH.019.028 Jesús, to bajise yu̶are ĩ yiro bero, “Dios ĩ bojadicatore bajirone jẽre adi macaru̶cu̶roju̶re yijeocõaja yu̶ yuja” yigu̶ ñari, Dios ocare masa ĩna ucamasire, “Ti gotirore bajirone bajiato ti” yigu̶, —Bogoaja yu̶re —yicami Jesús yuja.
19:29b.JOH.019.029 To ñacaju̶ u̶ye oco jiase. Tire, sudiro bu̶ru̶ane ñiabiacõari, hisopo vãme cu̶tiricu̶ gajane siatucama ĩna, tibu̶ru̶are. To yicõari, Jesús rise tu̶ju̶re ñumu̶otucama ĩna.
19:30b.JOH.019.030 U̶ye oco jiase veroĩacõari ado bajiro yicami Jesús: —Dios ĩ roticõacatore bajirone jẽre yijeocõaja yu̶ yuja. To cõrone ñaja —yicami Jesús. To yigu̶ne, murocayo, u̶su̶tadicõa tu̶jacami Jesús yuja.
19:31b.JOH.019.031 Pascua boserũ̶mu̶ bare basu̶oriarũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶ ñacaju̶ ti. Gajerũ̶mu̶ yu̶a jud'io masa u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñacaju̶. To bajiri yucú̶tẽroju̶ rijariarã ruju̶ri tuyasere bojabeticama ĩna. To bajiri Pilatore ĩre sẽniñujarã jud'io masa u̶jarã: —Yucú̶tẽroju̶ tuyarãre ĩna ñicu̶gũ̶ri gõare jatũ̶rerotiya mu̶, “Guaro rijacoajaro” yigu̶. To yicõari ĩna ruju̶rire rujio rotiya —ĩre yiyujarã ĩna, jud'io masa u̶jarã.
19:32b.JOH.019.032 To bajiri Pilato ĩ rotijare, ĩ yarã surara vacõari, yucú̶tẽroju̶ Jesús tu̶ju̶ ju̶arã tuyarãre ĩna ñicu̶gũ̶ri gõare jatũ̶recama ĩna.
19:33b.JOH.019.033 Jesús tu̶ju̶re ejarũ̶gũ̶cõari, “Jẽre u̶su̶tadicoasumi ãnima”, ĩre yiĩacama ĩna. To bajiri ĩ ñicu̶gũ̶ri gõare jatũ̶rebeticama ĩna.
19:34b.JOH.019.034 To bajiboarine Jesús varubu̶re sĩgũ̶ surara sarejoracami. Ĩ sarejorarone, ri'i, oco rãca budicaju̶.
19:35b.JOH.019.035 Yu̶, tire gotigu̶, tire ĩacacu̶ masune ñacõaja yu̶. “Riojo gotiaja tire”, yimasiaja yu̶. Mu̶are quẽne, quẽnabu̶saro “ ‘Jesús ñaami Dios macu̶ mani u̶ju̶, ĩ masise rãca manire ejarẽmogũ̶’ yimasiato ĩna” yigu̶, riojo tire gotiaja yu̶.
19:36b.JOH.019.036 To bajiro ti bajijama, Dios ocare masa ĩna ucamasire ti gotirore bajirone jediro bajicaju̶ ti. Ado bajiro gotiaja Dios oca: “Cojo gõaro ĩre gõaro jajeabetiru̶arãma ĩna”, yigotiaja ti Dios oca.
19:37b.JOH.019.037 Gajeju̶ Dios oca ti gotijama, ado bajiro gotiaja: “Sarejora ecor'ire ĩaru̶arãma masa”, yigotiaja Dios oca.
19:38b.JOH.019.038 To ĩna yiro bero, Arimatea vãme cu̶ti macagu̶ José, Jesús ruju̶rire ãmiru̶ Pilatore sẽniñuju ĩ. Jesúre ĩre ajitirũ̶nu̶cacu̶ ñacami José. To bajiboarine gãjerãre gotibatobeticami, jud'io masa u̶jarãre güigu̶. To bajiri, “Ãmiña” Pilato ĩ yijare, Jesús ruju̶rire rujiogu̶ vasuju José.
19:39b.JOH.019.039 Nicodemo ñamiju̶ Jesúrãca ñagõgũ̶ ejar'i quẽne ejayuju. Treinta y cuatro kilo cõro rũ̶cu̶se su̶tiquẽnasere juaejayuju ĩ. Mirra vãme cu̶tise, áloe vãme cu̶tise rãca vu̶ore ñañuju ti su̶tise.
19:40b.JOH.019.040 To bajiri José, Nicodemo rãca, Jesús ruju̶rire rujiocõari sudijãiri botiquẽnarijãirine su̶tisere tucõari, ĩre gũmañujarã ĩna. Yu̶a jud'io masa, to bajiro yirũgũcaju̶ yu̶a, bajirearãre yujerã.
19:41b.JOH.019.041 Jesúre yucú̶tẽroju̶ ĩna jajutusĩacato, ote vese tu̶ju̶ ñacaju̶ ti. Ti veseju̶re masa yujeriavi gũ̶tavi mame quẽnoriaviju̶re ĩ ruju̶rire cũñujarã. Gãjerãre yujeĩañamanivi ñañuju ti vi.
19:42b.JOH.019.042 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶, Pascua bare basu̶oriarũ̶mu̶ ti ejaroto mojoroaca ru̶yacaju̶ ti. To bajiri ti viju̶ Jesús ruju̶rire cũñujarã ĩna, sõju̶ me ti ñajare.
20
20:1b.JOH.020.001 Gaje semana ĩna moasu̶oriarũ̶mu̶ busuriju̶ jẽju̶ rẽtiabu̶saroju̶ne vasuju so Mar'ia Magdalena. Jesúre ĩna yujeriavi tu̶ ejacõari, so ĩajama, gũ̶ta tũnuobibeboaria mañuju.
20:2b.JOH.020.002 To ti bajiro ĩacõari, ũmadi, yu̶a tu̶ju̶ ejacamo so. Pedro, yu̶, Jesús bu̶to ĩ maicacu̶, ñacaju̶ yu̶a. Yu̶a tu̶ju̶re ejacõari, ado bajiro yu̶are goticamo so: —Mani u̶ju̶ ruju̶rire ãmicoasuma ĩna. “Toju̶ ĩ ruju̶rire cũriarãma ĩna”, yimasibeaja yu̶ —yu̶are yicamo so.
20:3b.JOH.020.003 To so yisere ajicõari, Pedro rãca ĩarã vacoacaju̶ yu̶a.
20:4b.JOH.020.004 Yu̶a ju̶arã, cojoro cõro ũmacaju̶ yu̶a. Pedro rẽtobu̶saro ũmacaju̶ yu̶ju̶a. To bajiri, yu̶ju̶a ĩ rĩjoro ejacoacaju̶ yu̶.
20:5b.JOH.020.005 Mubiacõari, ti vire ĩasõcaju̶ yu̶. Ĩre ĩna gũmaboare rĩne ñacaju̶. Sãjabeticaju̶ yu̶, bajigu̶ju̶ma.
20:6b.JOH.020.006 Yu̶ beroju̶ ejacami Pedroju̶ama. Ĩma ĩre ĩna yujeriaviju̶ sãjacoacami. Ĩ quẽne, Jesúre ĩna gũmaboare rĩrene ĩacami.
20:7b.JOH.020.007 Jesús ru̶joare ĩna gũmariaro ricatiju̶ ti jesaro ĩacami. Ĩre ĩna du̶reariaboare gajeroju̶ jesacaju̶ ti.
20:8b.JOH.020.008 To cõrone yu̶ quẽne ĩ rĩjoro ejasu̶ocacu̶ quẽne sãjacoacaju̶ yu̶. Tire ĩacõari, “Tudicaticoasumi Jesús”, yimasicaju̶ yu̶ yuja.
20:9b.JOH.020.009 “Rijacoaboarine tudicaticoaru̶cu̶mi Jesús” Dios ocare masa ĩna ucamasire ti yigotisere ajimasibeticaju̶ yu̶a maji.
20:10b.JOH.020.010 To bajicõa, yu̶a ya viju̶ tudicoacaju̶ yu̶a yuja.
20:11b.JOH.020.011 Mar'ia Magdalenama, Jesúre ĩna yujeriavi tu̶ju̶ne oticõa tujasumo so. Otiñagõne, mubiacõari, ti vire ĩasõcõañuju so.
20:12b.JOH.020.012 Ĩasõcõagõne, ju̶arã ángel mesa, botiquẽnase sãñacõari rujirãre ĩañuju so. Sĩgũ̶ Jesús ru̶joa ñariaroju̶are rujiyuju ĩ. Gãji, ĩ gu̶bori ñariaroju̶are rujiyuju.
20:13b.JOH.020.013 So otiñaro ĩacõari, sore sẽniĩañujarã ĩna, Mar'ia Magdalenare: —¿No yigo otiati mu̶? —sore yiyujarã ángel mesa. To bajiro ĩna yirone, —Yu̶ u̶ju̶ ruju̶rire ãmicoasuma ĩna. “Toju̶ ĩ ruju̶rire cũriarãma ĩna”, yimasibeaja yu̶ —yiyuju so.
20:14b.JOH.020.014 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, ju̶darũ̶gũ̶gõne Jesúre ĩañuju so. Ĩre ĩaboarine, “Jesúne ñaami”, yimasibesuju so.
20:15b.JOH.020.015 To cõrone ĩju̶a sore sẽniĩañuju ĩ: —¿No yigo otiati mu̶? ¿Ñimu̶re macati mu̶? —sore yiyuju Jesús. “Adi vese coderimasu̶ ñagũ̶mi”, yitu̶oĩacõañuju so. To bajiri ado bajiro ĩre yiyuju so: —Ĩ ruju̶rire mu̶ ãmicũjama, “To cũmu̶ yu̶”, yu̶re yigotiya. Ãmigõ varu̶o yaja yu̶ —ĩre yiyuju so.
20:16b.JOH.020.016 To so yirone, ado bajiro sore yiyuju Jesús yuja: —Mar'ia —sore yiyuju. To bajiro ĩ yirone hebreo ocane ado bajiro ĩre yiyuju so: —Rabuni —yiyuju so. “Gotimasiogũ̶” yire ũni ñaja ti.
20:17b.JOH.020.017 To so yirone, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Yu̶re moaĩabesa maji. Yu̶ jacu̶ tu̶ju̶ mu̶jabeaja yu̶ maji. Vasa. Yu̶ yarãre ĩnare gotiaya: “Dios mani jacu̶, mani rũ̶cu̶bu̶ogu̶, ĩ ñaroju̶ vacu̶ yimi”, ĩnare yigotiaya —sore yigotirotiyuju Jesús, Mar'ia Magdalenare.
20:18b.JOH.020.018 To bajiro ĩ yirio, yu̶are gotigo ejacamo so. “Mani u̶ju̶re ĩamu̶ yu̶”, yu̶are yicamo so. To yicõari, Jesús ĩ gotiroticõariarore bajirone yu̶are goticamo.
20:19b.JOH.020.019 Moasu̶oriarũ̶mu̶ rãioati ñamire yu̶a Jesús ĩ buecana viju̶re rẽjacõari, ñacaju̶ yu̶a. Yu̶a yarã jud'io masare ĩnare güirã ñari, sojere tubibecõari ñacaju̶ yu̶a. To bajiro yu̶a bajiñaro yu̶a vatoane ruyuarũ̶gũ̶cõacami Jesús: —¿Ñati mu̶a? Quẽnaro ñaña mu̶a —yu̶are yicami Jesús.
20:20b.JOH.020.020 To yigu̶ne, ĩ ãmorire ĩna jajucatire, ĩ varubu̶re ĩna sarecatire yu̶are ĩocami Jesús. Yu̶a ĩ buecana yu̶a u̶ju̶re ĩacõari, bu̶to variquẽnacaju̶ yu̶a yuja.
20:21b.JOH.020.021 To bajiri quẽna ado bajiro yu̶are gotirũtuacami Jesús: —Quẽnaro ñaña mu̶a. Yu̶ jacu̶ masa tu̶ju̶ yu̶re ĩ cõacatore bajirone yu̶ quẽne mu̶are cõaja yu̶ yuja —yu̶are yicami Jesús.
20:22b.JOH.020.022 To yigu̶ne, yu̶are jutijeocami. Jutijeogu̶ne, ado bajiro yicami: —Dios ĩ cõagũ̶re Esp'iritu Santore bocaãmiña mu̶a.
20:23b.JOH.020.023 Ĩre bocaãmicõari, gãjerã rojose ĩna yisere mu̶a masiriojama, Dios quẽne rojose ĩna yisere masirioru̶cu̶mi. Rojose ĩna yisere mu̶a masiriobetijama, Dios quẽne rojose ĩna yisere masiriobetiru̶cu̶mi —yu̶are yicami Jesús.
20:24b.JOH.020.024 Yu̶are Jesús ĩ ruyuaĩororema, Tomás yu̶a rãcagu̶ cojoji ruyuarãne, ju̶arã ruyuar'i yu̶a yicacu̶ manicami maji.
20:25b.JOH.020.025 Jesús ĩ ruyuaĩoro bero Tomáre ĩabu̶jacõari, “Mani u̶ju̶re ĩre ĩamu̶ yu̶a”, ĩre yiboacaju̶ yu̶a. To bajiro ĩre yu̶a yiboajaquẽne ado bajiro yu̶are boca cu̶dicami Tomás: —Ĩ ãmorire ĩre ĩna jajucati gojerire ĩacõari yu̶ tõmeĩabetijama, to yicõari ĩ varubu̶re ĩna sarecatiju̶re yu̶ moaĩabetijama, “Ĩne ñaami”, yimasibecu̶ja yu̶ —yu̶are boca yicami Tomás.
20:26b.JOH.020.026 Cojomo cõro idia jẽnituarirũ̶mu̶ri bero quẽna rẽjacaju̶ yu̶a. Tirũ̶mu̶ yu̶a rẽjarirũ̶mu̶re Tomás quẽne ñacami yuja. Soje turiaro ti ñaboajaquẽne yu̶a vatoane ruyuarũ̶gũ̶cami Jesús quẽna. —¿Ñati mu̶a? Quẽnaro ñaña mu̶a —yu̶are yicami Jesús.
20:27b.JOH.020.027 To yicõa, ado bajiro Tomáre ĩre yicami: —Yu̶ ãmorire ĩacõari, mu̶ ãmo vãsoane yu̶re tõmeĩaña mu̶. Mu̶ ãmo vãsoane yu̶ varubu̶re ĩna saremasiriju̶re tõmeĩaña. “Ĩ me ñagũ̶mi”, yibeja yuja. “Ĩne ñaami”, yimasiña mu̶ yuja —ĩre yicami Jesús.
20:28b.JOH.020.028 To bajiro ĩre ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶, Dione ñaja mu̶ —Jesúre yicami Tomás.
20:29b.JOH.020.029 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Tomás, yu̶re ĩagũ̶ ñari, “Ĩne ñaja mu̶”, yu̶re yaja mu̶. Gãjerãma yu̶re ĩabetiboarine mu̶ yirore bajirone yu̶re ĩna yijama, quẽnaro variquẽnaru̶arãma ĩna —Tomáre ĩre yicami Jesús.
20:30b.JOH.020.030 Gajeye jairo ĩaĩañamanire yiĩocami Jesús, yu̶are ĩ buerãre. Ti ñaro cõrone ucajeobeaja yu̶, adi queti ucagu̶.
20:31b.JOH.020.031 Yu̶ ucasema, “Mani rijato beroju̶, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosacõari, ĩ rotirotire yigu̶, Dios ĩ cõar'i, to yicõari, ĩ macu̶ ñagũ̶mi Jesús” mu̶a yitu̶oĩarotire yigu̶, ucaja yu̶. To bajiro Jesúre mu̶a yitu̶oĩajama, mu̶a rijato beroju̶, “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere ĩsiecoru̶arãja mu̶a quẽne.
21
21:1b.JOH.021.001 Tiju̶ bero, quẽna yu̶are ruyuaĩocami Jesús, ĩ buecanare. Tiberias vãme cu̶tira tu̶saroju̶ yu̶are ruyuaĩocami ĩ. Ado bajiro bajicami:
21:2b.JOH.021.002 Adocãrãcu̶ ñacaju̶ yu̶a, rẽjacana: Simón Pedro vãme cu̶tigu̶, Tomás yu̶a rãcagu̶ cojoji ruyuarãne, ju̶arã ruyuar'i yu̶a yicacu̶, Natanael, Galilea sitagu̶ Caná vãme cu̶ti macagu̶, yu̶a Zebedeo rĩa, gãjerã ju̶arã Jesús ĩ buecana ñacaju̶ yu̶a.
21:3b.JOH.021.003 To yu̶a bajiñarone, ado bajiro yicami Pedro: —Vai vayagu̶acu̶ yaja yu̶ —yicami. To bajiro ĩ yijare, —Yu̶a quẽne mu̶ rãca vana yaja —ĩre yicaju̶ yu̶a. To yi, ĩ rãca vacoacaju̶ yu̶a. Va, cũmua vasãjacaju̶ yu̶a. Ti ñamire vai vaya ñamicu̶tiboacaju̶ yu̶a.
21:4b.JOH.021.004 Ti busumu̶jadone u̶tabu̶cu̶ra tu̶ne yu̶are ruyuaĩocõacami Jesús. To ĩ bajiboajaquẽne, “Ĩne ñagũ̶mi”, yimasibeticaju̶ yu̶a.
21:5b.JOH.021.005 Ado bajise yu̶are yicami: —¿Vai sĩabeati mu̶a? —yu̶are yicami Jesús. To bajiro ĩ yijare, —Vai vayaboaja yu̶a. Sãjabeama —ĩre yicaju̶ yu̶a.
21:6b.JOH.021.006 To yu̶a yirone, —¡Cũmua riojojacatu̶are bajiu̶re rocaroaya mu̶a! To bajiro mu̶a yijama, vai sĩaru̶arãja mu̶a —yu̶are yicami Jesús. To ĩ yirotirore bajirone yicaju̶ yu̶a. Jãjarã vai ĩna sãjajare, no yi tũ̶amu̶o sãtĩmabeticaju̶ yu̶a.
21:7b.JOH.021.007 Tire ĩaboacu̶, yu̶, Jesús ĩ maicacu̶ ado bajiro ĩre yicaju̶ yu̶, Pedrore: —Mani u̶ju̶ne ñaami —ĩre yicaju̶ yu̶. Tire ajicõari, ĩ sudiro veacũcatiasere guaro sãña, jatirocaroa, bacõa jãjacami ĩ, Jesús ĩ ñaroju̶are.
21:8b.JOH.021.008 Cien metros cõro vijariaroju̶re jayacaju̶ yu̶a. To bajiri jabua cu̶toju̶re bajiu̶re sãjacanare vaire vejajãjacaju̶ yu̶a.
21:9b.JOH.021.009 Jãjaeja, majacõari, jeame ũ̶ju̶rime vecare vai jesarãre ĩnare ĩacaju̶ yu̶a. To bajicõari, pan quẽne jesacaju̶ ti.
21:10b.JOH.021.010 Yu̶a ejaro ĩacõari ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Gãjerã vai juadirẽmoña yucu̶acane mu̶a vayasĩarãre —yu̶are yicami Jesús.
21:11b.JOH.021.011 To bajiro ĩ yisere ajicõari, cũmuaju̶re ejasãjacami Pedro. To yicõari, bajiu̶re boeju̶ vejamocũcami, jacarã vai sãñaricu̶re. Ciento cincuenta y tres ñarirãcu̶ ñacama vai ñajediro. Jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, surebeticaju̶ ti, bajiu̶.
21:12b.JOH.021.012 To ĩ yiro bero, ado bajiro yu̶are yicami Jesús: —Bayujiroaya —yu̶are yicami Jesús. “¿Ñimu̶ ñati mu̶?”, ĩre yisẽniĩabeticaju̶ yu̶a, “Mani u̶ju̶ne ñaami” yirã ñari.
21:13b.JOH.021.013 To yicõa, yu̶a tu̶ju̶ ejarũ̶gũ̶, panre yu̶are ĩsibatocami. Vaire quẽne, to bajirone yicami.
21:14b.JOH.021.014 Idiaji yu̶are ruyuaĩocoacami, ĩ sĩaecocato bero tudicaticõari.
21:15b.JOH.021.015 Yu̶a bayujigajanoro bero, Pedrore ĩre sẽniĩacami Jesús: —¿Mu̶ rãcana yu̶re ĩna mairo rẽtoro yu̶re maiati mu̶ Pedro, Jonás macu̶? —ĩre yisẽniĩacami Jesús. To bajiro ĩ yirone, —Yu̶ u̶ju̶ mu̶re maiaja yu̶. Mu̶re yu̶ maisere masiaja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yijare, —¡Oveja rĩare ĩna ecarũgũriarore bajirone yu̶ yarãre yu̶re gotimasiobosaba mu̶! —ĩre yicami Jesús.
21:16b.JOH.021.016 Quẽna tudisẽniĩacami Jesús, Pedrore: —¿Yu̶re maimasucõati mu̶ Pedro, Jonás macu̶? —ĩre yicami Jesús. To bajiro ĩ yirone Pedroju̶ama: —Yu̶ u̶ju̶ mu̶re maiaja yu̶. Mu̶re yu̶ maisere masiaja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro quẽna. To bajiro ĩ yijare, —¡Ovejare coderiarore bajirone yu̶ yarãre yu̶re codebosaba mu̶! —ĩre yicami Jesús.
21:17b.JOH.021.017 To yicõa, quẽna ĩre tudisẽniĩaquẽnocami Jesús: —¿Yu̶re maiati mu̶ Pedro, Jonás macu̶? —ĩre yicami Jesús. Idiaji, “¿Yu̶re maiati mu̶?” Jesús ĩ yisere ajicõari, su̶tiriticoacami Pedro yuja. To bajiri ado bajiro Jesúre ĩre yicami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, ñajediro masigũ̶ ñaja mu̶. Mu̶re yu̶ maisere masiaja mu̶ —Jesúre ĩre yicami Pedro. To bajiro ĩ yijare, —Ovejare ĩna ecarũgũrore bajirone yu̶ yarãre yu̶re gotimasiobosaba mu̶.
21:18b.JOH.021.018 Socu̶ mene mu̶re gotiaja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ mamu̶ ñagũ̶ju̶ma sudi sãñacõari, no mu̶ bojarone vacudirũgũcaju̶ mu̶ maji. Bu̶cu̶ mu̶ ñatone mu̶ ãmorire siacõari, mu̶ varu̶abetoju̶re mu̶re ãmiru̶arãma ĩna —Pedrore ĩre yicami Jesús.
21:19b.JOH.021.019 To bajise Pedrore ĩ yijama, ĩ sĩaecoroti vãmere gotimasiogũ̶ yicami. To bajiro mu̶ yiecosere ĩacõari, “Diore rũ̶cu̶bu̶oru̶arãma masa” yigu̶, to bajise goticami Jesús, Pedrore. To yigajanogũ̶ne, —Vayá yu̶ rãca. Yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaya —ĩre yicami Jesús.
21:20b.JOH.021.020 Ju̶dati ĩacõari ĩnare yu̶ su̶yaro yu̶re ĩacami Pedro. Yu̶ ñacaju̶ Jesús ĩ buecacu̶, bu̶to ĩ maicacu̶. Yu̶ne ñaja Jesús, Pascua boserũ̶mu̶ yu̶are ĩ ũmato batu̶sacatirũ̶mu̶ ĩ tu̶bu̶saca ñacõari, “¿Ñimu̶ ñati, mu̶re ĩaterãre ĩsirocarocu̶ma?” Jesúre yisẽniĩacacu̶.
21:21b.JOH.021.021 Yu̶re ĩacõari, ado bajiro Jesúre ĩre yisẽniĩacami Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, ãnima, ¿no bajiro bajirijariquĩda? —Jesúre ĩre yisẽniĩacami Pedro.
21:22b.JOH.021.022 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶dicami Jesús: —Quẽna yu̶ tudivadirotoju̶ ĩ catirotire yu̶ bojajama, caticõa ñarũgũru̶cu̶mi maji. No bajiro mu̶re yibeaja ti, mu̶ masibetijaquẽne. Mu̶ma yu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaya mu̶ —Pedrore ĩre yicami Jesús.
21:23b.JOH.021.023 To bajiro ĩ yirone, yu̶ju̶arema, “ ‘Rijabetiru̶cu̶mi’ yigu̶ yigu̶mi” yirene masicõacama ĩna. To bajiboarine Jesúju̶ama, “Rijabetiru̶cu̶mi”, yibeticami. Ado bajiroju̶a yicami ĩ: “Yu̶ tudiejariju̶ju̶ ĩ catisere yu̶ bojajama, caticõaru̶cu̶mi maji. Tire mu̶ masibetijama, no yibeaja mu̶re” yigu̶ yicami Jesús. Tire quẽnaro ajimasibeticõari, “Rijabetiru̶cu̶mi Juan” yire queti gotibatoyuma ĩna.
21:24b.JOH.021.024 Juan ñaja yu̶, Jesús ĩ buecacu̶. Yu̶ne ñaja, adi paperare ucagu̶. Yu̶ gotisere, “Riojo gotiaja ti”, yimasiaja mani.
21:25b.JOH.021.025 Gajeye jairo ñaja Jesús ĩ yiĩocati. Jediro Jesús ĩ yirũgũcatire mani ucajeocõajama, adi macaru̶cu̶rore tĩjabetiboroja paperatutiri. To cõrone ñaja.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Barasana Collection. John (Barasana). John (Barasana). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-8B9A-E