Luke (Barasana)
1
1:1b.LUK.001.001 Teófilo, ¿ñaboati mu̶? Jesús ĩ bajire queti mu̶re ucabosagu̶ yaja yu̶. Jãjarã masa Jesús ĩ bajire quetire ucayuma ĩna.
1:2b.LUK.001.002 Jesús buerã, yu̶are ĩna goticatore bajirone ucayuma.
1:3b.LUK.001.003 To bajiri, yu̶ quẽne, ti queti jedirore quẽnaro buecõari, tire mu̶re ucabosagu̶ yaja yu̶.
1:4b.LUK.001.004 “Ti quetire quẽnaro masijeocõato” yigu̶, mu̶re ucabosaja.
1:5b.LUK.001.005 Judea sitana u̶ju̶, Herodes vãme cu̶tigu̶ ĩ ñarirodo ñañujarã Zacar'ias, ĩ manajo Isabel vãme cu̶tigo rãca. Zacar'ias, Ab'ias ñamasir'i jãnami ñari, pai ñañuju ĩ. Ĩ manajo quẽne pai, Aarón ñamasir'i jãneño ñañuju so.
1:6b.LUK.001.006 Dios ĩ ĩajama, quẽnarã ñañañujarã ĩna ju̶arãju̶ne. Ĩ rotirore bajirone yiyujarã ĩna. Masa quẽne, “Rojose yirã ñaama ĩna”, ĩnare yimasibesujarã.
1:7b.LUK.001.007 Rĩa mana rĩne bu̶cu̶rã ñacoasujarã ĩna. Bu̶to rĩa cu̶tiru̶arũgũboayujarã, bajirãju̶ma.
1:8b.LUK.001.008 Cojorũ̶mu̶ Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ moañañuju Zacar'ias, ĩ yarã rãca. Ĩna yirũgũriarore bajiro yiyujarã: “Ñimu̶ju̶a ‘Dios ĩ ñarisõa’ vãme cu̶ti sõaju̶ ĩ sãjaro ĩaĩarãsa mani” yirã, reacũĩañujarã, gũ̶tarine. To yigajanocõari, “Zacar'ias ñaami, tisõaju̶ sãjarocu̶” yimasicõari, ĩre sãjarotiyujarã ĩna. —Quẽnase su̶tisere bueaya mu̶ —ĩre yiyujarã ĩna. To bajiri, tisõaju̶ sãjaejacõari, bueyuju ĩ, Zacar'ias.
1:10b.LUK.001.010 Tire ĩ buetoyene, macajú̶ju̶ ñacõari, jãjarã masa Diore sẽniñañujarã ĩna.
1:11b.LUK.001.011 To bajiri quẽnase su̶tise ĩ bueñarone, ĩ bueñaricasabo riojojacatu̶aju̶are ruyuarũ̶gũ̶ñuju ángel.
1:12b.LUK.001.012 To ĩ bajirone ĩre ĩau̶cacoasuju Zacar'ias. To bajicõari, bu̶to ĩre güiyuju.
1:13b.LUK.001.013 To ĩ bajirone, ado bajiro ĩre gotiyuju ángel: —Yu̶re güibesa mu̶. Dios ĩre mu̶ sẽnirũgũsere mu̶re ajiami. To bajiri, ado bajiro mu̶re yicõami: “Macu̶ cu̶tiru̶ocomo so, ĩ manajo. Juan ĩre vãme yato”, mu̶re yimi Dios —ĩre yigotiyuju ángel.
1:14b.LUK.001.014 To yigajano, ado bajiro ĩre gotirũtuasuju, Zacar'iare, ĩ macu̶ ñarocu̶ ĩ bajirotire gotigu̶: —Mu̶ macu̶ ñarocu̶re Juanre ĩre ĩacõari, “Yu̶re quẽnaro rũ̶cu̶bu̶oami”, yiru̶cu̶mi Dios. Ado bajiro bajiru̶cu̶mi mu̶ macu̶: Ĩ jacore sãñagũ̶ju̶rene, Esp'iritu Santore cõaru̶cu̶mi Dios, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, Dios ĩ bojarore bajiro Juan ĩ yirũgũrotire yigu̶. Masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, Cristo ĩ ruyuaroto rĩjoro ruyuaru̶cu̶mi mu̶ macu̶. Idire mecu̶osere, to yicõari, vinore quẽne idibetiru̶cu̶mi. Ĩ su̶orine jãjarã Dios ĩ bojarore bajiro tuditu̶oĩaru̶arãma Israel ñamasir'i jãnerabatia. Diore gotirẽtobosamasir'i El'ias vãme cu̶timasir'ire bajiro masare güitu̶oĩabecu̶ne gotimasioru̶cu̶mi. Jacu̶a ĩna rĩare “Tudimaiato ĩna” yigu̶, gotiru̶cu̶mi. Diore ajimena, “Tu̶oĩavasoato ĩna” yigu̶, to yicõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re Cristore yurã, quẽnase ĩna tu̶oĩavasoarotire yigu̶, to bajiro yiru̶cu̶mi. To bajiro yirocu̶ ĩ ñajare, ĩ ruyuaro bu̶to variquẽnaru̶cu̶ja mu̶. Jãjarã masa bu̶to variquẽnaru̶arãma, bu̶cu̶acu̶ to bajiro ĩ gotisere ajicõari —Zacar'iare ĩre yigotiyuju ángel.
1:18b.LUK.001.018 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju Zacar'ias: —¿No bajiro mu̶ yisere ĩacõari, “Riojo yami”, mu̶re yimasiru̶cu̶ada yu̶? Rĩa mana bajiaja yu̶a. Jẽre bu̶cu̶o ñaamo yu̶ manajo. Yu̶ quẽne bu̶cu̶ ñaja yu̶ —ĩre yiyuju, ángelju̶are.
1:19b.LUK.001.019 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre gotiyuju ángel: —Diorãcagu̶ ñaja yu̶, Gabriel vãme cu̶tigu̶. “Quẽnase queti gotiaya” yigu̶, yu̶re cõami.
1:20b.LUK.001.020 To bajiri mu̶re yu̶ gotirore bajiro bajiru̶aroja. Adire yu̶ gotisere quẽnaro ajiya mu̶: Yu̶ gotisere “Bajibetoja” mu̶ yitu̶oĩajama, ñagõbecu̶ ñacoaru̶cu̶ja mu̶. Mu̶ macu̶ ĩ ruyuaro bero tudiñagõcoaru̶cu̶ja mu̶, bajigu̶ju̶ma —Zacar'iare ĩre yigotiyuju, ángel.
1:21b.LUK.001.021 To ĩna gãmerã yiñaro ũnone, macajú̶ju̶ Zacar'iare yucõa ñañujarã ĩna. Yubu̶saboana, “¿No yigu̶ to cõro yoaro bajiati?”, yitu̶oĩañujarã ĩna.
1:22b.LUK.001.022 To ĩna yiñarone, budicoayuju ĩ yuja. Ĩna tu̶ju̶re budiejacõari ĩnare gotimasibesuju, ñagõmasibecu̶ ñari. To ĩ bajisere ĩacõari, “Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ Dios ĩ ruyuaĩosere ĩar'i ñari, bajiami”, yimasicõañujarã ĩna. Ĩnare gotimasibeticõa tu̶jasuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, ĩ ãmorine ĩ bajirere ĩnare gotiyuju.
1:23b.LUK.001.023 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩ moarũgũrere moagajanocõari, ĩ ya viju̶ tudicoasuju ĩ yuja.
1:24b.LUK.001.024 To ĩ baji tudiejato bero, gu̶da ñacoasuju so, ĩ manajo, Isabel vãme cu̶tigo. To bajiri cojomocãrãcu̶ muijua cõro vi budibeco bajiñañuju so.
1:25b.LUK.001.025 To bajiñagõne, ado bajiro yitu̶oĩañuju so: “Rĩa manicoadicaju̶ yu̶. To bajiri bu̶to bojonerũgũcaju̶ yu̶. Yucu̶rema Dios yu̶re ĩamaicõari, quẽnaro ĩ yijare, gu̶da ñaja yu̶ yuja”, yitu̶oĩa variquẽnarũgũñuju so.
1:26b.LUK.001.026 Isabel vãme cu̶tigo cojomo cõro, coja jẽnituarirãcu̶ muijua, gu̶da so ñatu̶sato, quẽna gaje queti ĩre gotirotiyuju Dios, ángel Gabriel vãme cu̶tigu̶re. Galilea sita, Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ ĩre cõañuju Dios.
1:27b.LUK.001.027 Toju̶ ñañuju so, Jesús jaco ñaroco, Mar'ia vãme cu̶tigo. Mamo, ũ̶mu̶a rãca ñabeco ñañuju so. U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, José vãme cu̶tigu̶ manajoroco ñañuju so.
1:28b.LUK.001.028 To bajiri Gabriel, so tu̶ ejacõari, ado bajiro sore yiyuju: —¿Ñaboati mu̶? Gãjerã rõmia rẽtoro quẽnaro mu̶re yigu̶ ñari, quẽnaro mu̶re codeami Dios —Mar'iare yigotiyuju ĩ.
1:29b.LUK.001.029 To ĩ yirone, tire ajicõari, bu̶to tu̶oĩarejaiyuju so: “¿No yigu̶ to bajise yu̶re yati ĩ?”, yitu̶oĩarejaiyuju so.
1:30b.LUK.001.030 To bajise so yitu̶oĩarone ado bajise sore gotiyuju ĩ, Gabriel: —Yu̶ gotisere tu̶oĩarejaibesa mu̶. Bu̶to mu̶re maiami Dios.
1:31b.LUK.001.031 Yu̶ gotisere quẽnaro ajiya. Gu̶da ñaru̶ocoja mu̶. To bajicõari, macu̶ cu̶tiru̶ocoja mu̶. Macu̶ cu̶ticõari, Jesús ĩre vãme yiru̶ocoja mu̶.
1:32b.LUK.001.032 Masigũ̶ ñaru̶cu̶mi mu̶ macu̶. Mu̶ macu̶re, “Yu̶ macu̶ ñaami”, ĩre yiru̶cu̶mi Dios. Ĩ ñicu̶, David vãme cu̶ticacu̶, “Israel ñacacu̶ jãnerabatia u̶ju̶ ñaña mu̶” yigu̶, u̶ju̶ ĩre cũcami Dios. Ĩre ĩ cũcatore bajirone mu̶ macu̶re quẽne u̶ju̶ ĩre cũru̶cu̶mi ĩ.
1:33b.LUK.001.033 To bajiri Israel vãme cu̶ticacu̶ jãnerabatiare rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi mu̶ macu̶. Ĩ rotise jedibetiru̶aroja ti —Mar'iare sore yigotiyuju ĩ ángel.
1:34b.LUK.001.034 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju so: —Ũ̶mu̶a rãca yu̶ ñabetiboajaquẽne, ¿no bajiro yu̶re bajiroti ti? —ĩre yisẽniĩañuju so.
1:35b.LUK.001.035 To so yisẽniĩarone, ado bajise sore yigotiyuju ĩ: —Dios ĩ rotise rãca gu̶da ñaru̶ocoja mu̶. Esp'iritu Santore mu̶ tu̶ju̶ ĩre cõaru̶cu̶mi. To bajiri mu̶re ejacõari, mu̶re macu̶ yiru̶cu̶mi ĩ. To bajiro mu̶re ĩ yijare, mu̶ macu̶ ñarocu̶re, “Quẽnagũ̶, quẽnaro yigu̶, Dios macu̶ ñaami”, ĩre yimasiru̶arãma masa.
1:36b.LUK.001.036 Mu̶ yo Isabel vãme cu̶tigo quẽne bu̶cu̶o ñaboarine, macu̶ sãñagõ ñaamo so. Cojomo cõro coja jẽnituarirãcu̶ muijua jẽre gu̶da ñatu̶sajamo so, rĩa magõ ĩna yiboacacone.
1:37b.LUK.001.037 Dios quẽnaro sore ĩ yijare, bajiamo so. Diseju̶ane Diorema josase maja. Ĩ yimasise rĩne ñacõaja. To bajiri bajiamo. Mu̶ quẽne, to bajirone bajiru̶ocoja mu̶ —Mar'iare yigotiyuju ĩ.
1:38b.LUK.001.038 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju so: —Dios ĩ rotirore bajirone yiru̶ocoja yu̶. To mu̶ yirore bajirone yu̶re yato Dios —yiyuju so, Mar'ia, ángelju̶are. To so yiro bero, vacoasuju ĩ, ángel Gabriel vãme cu̶tigu̶.
1:39b.LUK.001.039 Tiju̶ bero, gajeyeũni quẽnosãjeo, guaro vacoasuju so, Judea sita bu̶to buri jairoju̶, Isabelre ĩagoaco.
1:40b.LUK.001.040 Toju̶ ejacõari, Zacar'ias ya viju̶ sãjaejacõari, ĩ manajore sẽniĩañuju so.
1:41b.LUK.001.041 To so yiro ajicõari, so gu̶dajoa sãñagũ̶ sũca yuguiyuju ĩ.
1:42b.LUK.001.042 To ĩ yirone, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, ado bajiro Mar'iare gotiyuju Isabel: —Yu̶ u̶ju̶ jaco ñaroco ejaja mu̶. Bu̶to quẽnaro mu̶re yiyumi Dios. Mu̶ macu̶ ñarocu̶re quẽne, bu̶to quẽnaro ĩre yiru̶cu̶mi. Ñamasugõ me yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩagõ ejaja mu̶.
1:44b.LUK.001.044 Yu̶re mu̶ sẽniĩarone, yu̶ gu̶dajoa sãñagũ̶ sũca variquẽnagũ̶, yuguiami.
1:45b.LUK.001.045 “Dios ĩ goticõariarore bajiro bajiru̶ocoja yu̶” yitu̶oĩagõ ñari, variquẽnaja mu̶ quẽne —Mar'iare yiyuju Isabel.
1:46b.LUK.001.046 To bajiro so yirone, variquẽnagõ ñari ado bajiro yiyuju Mar'ia: —Ĩ bojarore bajiro yiru̶a tu̶oĩagõ ñaboarine, ñamasugõ me yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ĩamaicõari quẽnaro yami Dios. To bajiro yu̶re ĩ yise ñajare, “Ñie rojose mano yu̶re yirẽtobosarũgũgũ̶mi”, Diore ĩre yivariquẽnaja yu̶. Bu̶to quẽnaro yami Dios, ĩ bojarore bajiro quẽnaro yu̶ yirotire yigu̶. Ĩ ñagũ̶mi masijeogu̶. Quẽnaro yigu̶ ñagũ̶mi. To bajiro quẽnaro yu̶re ĩ yise ñajare, “Quẽnaro sore yiyumi Dios”, yu̶re yirũgũru̶arãma masa ñajediro.
1:50b.LUK.001.050 Ĩre rũ̶cu̶bu̶orãre ĩamaicõari, quẽnaro yirũgũgũ̶mi Dios. To bajirone yicõa mu̶orũ̶gõru̶cu̶mi.
1:51b.LUK.001.051 “Gãjerã rẽtoro masirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩarã, no bojase ĩna yiru̶aboasere ĩnare yirotibesumi Dios.
1:52b.LUK.001.052 U̶jarãre ñamasurã ĩna ñaru̶aboasere ĩnare ñarotibeticõari, ñamasumenaju̶are, “Ñamasurã ñato”, yiyumi.
1:53b.LUK.001.053 Ñie manare quẽnasere ĩnare cõaboarine, gajeyeũni jairãrema ĩnare cõabesumi.
1:54b.LUK.001.054 Adire masiritibecu̶ ñari, to bajiro yiyumi: Mani ñicu̶, Abrahamre, ĩ beroanare quẽne, “Mu̶a masare, mu̶a jãnerabatiare quẽnaro yicõa ñaru̶cu̶ja yu̶”, ĩnare yigotimasiñuju Dios. Tire masiritibecu̶ ñari, to bajiro yiyumi —Isabelre yigotiyuju Mar'ia.
1:56b.LUK.001.056 Idiarã muijua sore baba cu̶tiñaboa, so ya viju̶ tudicoasuju Mar'ia.
1:57b.LUK.001.057 Mar'ia so tudiato bero, macu̶ cu̶tiyuju so, Isabel.
1:58b.LUK.001.058 So macu̶ cu̶tisere ajicõari, “Quẽnaro sore ejarẽmogũ̶ yiyumi Dios”, yitu̶oĩañujarã ĩna, so yarã, so tu̶ana quẽne. To bajiro yitu̶oĩarã ñari, sore variquẽna ejayujarã ĩna.
1:59b.LUK.001.059 Ĩ ruyuariaro bero, cojomo cõro, idia jẽnituarirũ̶mu̶ri ĩ cu̶otu̶sato, ĩ tu̶ju̶re ejayujarã masa, ĩna yirũgũriarore bajiro sũcare circuncisión yirã ejarã. To yicõari, —Ĩ jacu̶ vãmene ĩre vãme yito mani —yiboayujarã ĩna.
1:60b.LUK.001.060 To ĩna yiboajaquẽne, jacoju̶ama, —Bajibeaja. Juan vãme cu̶tiami —ĩnare yicõañuju so.
1:61b.LUK.001.061 To so yiro ajicõari, —Mu̶ ya jũnana ti vãmere vãme cu̶tibeticoayuma —sore yiyujarã ĩnaju̶ama.
1:62b.LUK.001.062 To yicõari, Zacar'iare, ĩna ãmorine ado bajise ĩre sẽniĩañujarã: —Mu̶ macu̶re, ¿No bajise ĩre vãme yiru̶ati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna.
1:63b.LUK.001.063 To ĩna yijare, ñagõbecu̶ ñari, ucariajãi sẽniñuju Zacar'ias. Tijãire ãmicõari, “Juan vãme cu̶tiami, yu̶ macu̶”, ĩnare yiuca ĩoñuju ĩ. Ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari, no yimasibesujarã ĩna yuja.
1:64b.LUK.001.064 Tirĩmarone, tudiñagõcoasuju Zacar'ias quẽna. To bajicõari, “Quẽnamasucõaja”, Diore yivariquẽnañuju.
1:65b.LUK.001.065 Ti quetire ajicõari, bu̶to güiyujarã ĩna tu̶ana ñajediro, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari. Judea sitana burori cu̶toana jediro ti quetire gãmerã gotibatoyujarã ĩna.
1:66b.LUK.001.066 Ĩna gotibatosere ajicõari, Zacar'ias macu̶re Dios ĩ ejarẽmose ñajare, “¿Bu̶cu̶acu̶, no bajiro yigu̶ ñariquĩda?”, yitu̶oĩañujarã.
1:67b.LUK.001.067 Cojorũ̶mu̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diore gotirẽtobosagu̶, ado bajiro basayuju Zacar'ias:
1:68b.LUK.001.068 —Tirũ̶mu̶ju̶ ado bajiro Diore gotibosamasiñujarã ĩre gotirẽtobosamasiriarã: “Sĩgũ̶, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, mu̶a jãnerabatiare ejarẽmogũ̶ ruyuaru̶cu̶mi. Ruyuacõari, mu̶a jãnerabatiare ĩaterimasa su̶orine rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶mi”, Diore yigotirẽtobosamasiñujarã ĩna. Ado bajiro mani ñicu̶are gotimasiñuju Dios: “Yu̶ goticatore bajiro mu̶are, mu̶a jãnerabatiare quẽne ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yicõa ñaru̶cu̶ja”, manire yigotimasiñuju Dios. Mani ñicu̶re, Abraham vãme cu̶timasir'ire quẽne ado bajiro gotimasiñuju Dios: “Yu̶ ñaja Dios. Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Mu̶ jãnerabatiare gãjerã ĩna ĩatese su̶orine rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. Ĩnare güimenane, yu̶ bojarore bajiro ‘Yimasiato ĩna’ yigu̶, to bajiro yiru̶cu̶ja yu̶. Adire masiritibetiru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, ĩna catiñaro cõro ‘Yu̶are ĩagũ̶mi Dios’ yimasiritimenane, yu̶ bojarore bajiro quẽnaro yirũgũru̶arãma”, yigotimasiñuju Dios. To bajiri, ĩre gotirẽtobosarimasa, ĩna gotimasiriarore bajiro, to yicõari ĩ masune ĩ gotimasiriarore bajirone yigu̶agu̶ yigu̶mi Dios yuja. Yoaro mene adi macaru̶cu̶roju̶ vadicõari, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre rojose mani tãmu̶oborotire yirẽtobosagu̶agu̶ yigu̶mi. To bajiro yirocu̶ ĩ ñajare, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnato mani —yibasavariquẽnañuju Zacar'ias.
1:76b.LUK.001.076 To yigajanocõari, “Ado bajiro yirocu̶ ñaja mu̶”, ĩ macu̶re yibasavariquẽnañuju Zacar'ias: —Yoaro mene ejaru̶cu̶mi mani u̶ju̶, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶. To bajiro ĩ bajiroti rĩjoro ñajare, “Rojose mu̶a yirũgũsere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya mu̶a, ĩre yurã”, yigotimasiorocu̶ ñaja mu̶. To bajiro mu̶ yisere ajicõari, tu̶oĩavasoa yuñarãre ĩamaicõari, quẽnaro yigu̶ ñari, ĩ rãca quẽnaro ñacõari, “Ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã ñato” yigu̶, ĩ yere masimenare ĩnare gotimasiocõari, rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re cõaru̶cu̶mi Dios. To bajiro yigoti rĩjoro cu̶tirocu̶ mu̶ ñajare, “Masirẽtogũ̶re Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaami”, mu̶re yiĩaru̶arãma masa, —ĩ macu̶re Juanre yibasavariquẽnañuju Zacar'ias.
1:80b.LUK.001.080 Yucú̶ manoju̶ bu̶cu̶ayuju Juan vãme cu̶tigu̶. Bu̶cu̶arũtuacu̶ne, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yigu̶ ñarũtuasuju ĩ. Masare ĩ gotimasiorotirũ̶mu̶ ti ejaroto rĩjoro, yucú̶ manoju̶re ñarũgũñuju.
2
2:1b.LUK.002.001 To bajiro bajiñarirodoju̶re masa ñajediro u̶ju̶, César Augusto vãme cu̶tigu̶, ĩ rotirimacarire ñarãre, “Ado cõro ñaama” yimasiru̶, ĩna vãmere ucaturotisu̶oyuju ĩ.
2:2b.LUK.002.002 Ĩre rotibosarimasu̶, Cirenio vãme cu̶tigu̶ Siria sitana u̶ju̶ ĩ ñarirodore masa vãmere ucaturotisu̶oyuju César.
2:3b.LUK.002.003 To bajiri, masa ñajediro, ĩna ñicu̶a ĩna ñamasiriaroju̶ vãme ucaturotirã varoti ñañuju.
2:4b.LUK.002.004 To bajiri, José quẽne, Galilea sitaju̶re ñarimaca Nazaret vãme cu̶ti maca ñar'i, Judea sita Belén vãme cu̶ti macaju̶are vasuju. Ti macaju̶ ruyuamasiñuju ĩ ñicu̶ ñamasir'i, U̶ju̶ David. To ĩ bajimasire ñajare, toju̶ vasuju, José, Mar'ia rãca ĩna vãmere ucarotigu̶acu̶.
2:5b.LUK.002.005 Jẽre so jacu̶are sẽnicõañuju ĩ. To bajiro yir'i ñari, so rãca vasuju José. “Macu̶ cu̶tiru̶ocomo” Dios ĩ yirio ñari, gu̶da ñañuju so.
2:6b.LUK.002.006 To bajiri Belén vãme cu̶ti macaju̶ ĩna ejaro, so macu̶ cu̶tirotirũ̶mu̶ ejayuju ti.
2:7b.LUK.002.007 To bajiro sore ti bajijare, vacudirã ĩna cãnirivi ĩna ñarotiju̶re sẽniboayujarã ĩna. Masa jũ̶mu̶cõañujarã, ti vire. To bajiri, vaibu̶cu̶rãre bare ecariaviju̶ ejayujarã ĩna yuja. Toju̶ Dios macu̶re macu̶ cu̶tiyuju Mar'ia. To yicõari, sũcare sudigaserorine ĩre gũmañuju so, jud'io masa ĩna yirũgũriarore bajiro yigo. To yicõari, cãnijesariaro ti manijare, vaibu̶cu̶rãre bare ecariacoroju̶ so macu̶re sãñuju so.
2:8b.LUK.002.008 Belén maca tu̶ ñañujarã ĩna, oveja coderimasa. Ñamire ĩnare ĩatirũ̶nu̶ñañujarã ĩna.
2:9b.LUK.002.009 To ĩna bajirone, ĩna tu̶ju̶re ruyuarũ̶gũ̶ñuju sĩgũ̶ ángel, Diore moabosagu̶. To ĩ bajirone, ĩna tu̶ju̶ bu̶to busubatoyuju, “ ‘Dios macu̶ ruyuagu̶mi’ yiĩamasiato ĩna” yigu̶. To bajiro ti bajijare, oveja coderimasa bu̶to güiyujarã ĩna.
2:10b.LUK.002.010 To ĩna bajirone, ado bajiro yiyuju ángel: —Güibesa mu̶a. Masa ĩna ĩavariquẽnarotire yigu̶, quẽnase queti mu̶are gotigu̶ bajiaja yu̶.
2:11b.LUK.002.011 U̶ju̶ David ĩ ruyuamasicati macaju̶re, masa rojose ĩna yise vaja ĩnare vaja yibosarocu̶, yucu̶ne ruyuami. Ĩ ñaami mani u̶ju̶, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶.
2:12b.LUK.002.012 Ado bajiro bajiñagũ̶re ĩre bu̶jamasiru̶arãja mu̶a: Vaibu̶cu̶rãre bare ecariaviju̶ ñagũ̶mi. Toju̶ sudigaserine gũmacoar'i, vaibu̶cu̶rãre bare ecariacoroju̶ sãñagũ̶mi ĩ. Toju̶ ñagũ̶re ĩre ĩabu̶jacõari, “Ĩne ñaami”, yimasiru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju ángel.
2:13b.LUK.002.013 To ĩ yiñarirĩmarone, gãjerã ángel mesa jãjarã ruyuayujarã ĩna. Ruyuacõari, ado bajise Diore ĩre basavariquẽnañujarã ĩna:
2:14b.LUK.002.014 —Dios õ vecagu̶ quẽnarẽtogũ̶, to yicõari, masirẽtogũ̶ ĩ ñajare, quẽnaro ĩre yito mani. Dios ĩ ĩavariquẽnarã ĩ rãca quẽnaro ñato ĩna —yiyujarã ĩna ángel mesa.
2:15b.LUK.002.015 To yigajano, tudicoasujarã ĩna, õ vecaju̶, Dios ĩ ñaroju̶. Ĩna tudiato bero, —Dios manire ĩ queti cõarere ajiaja mani. To bajiri, Belénju̶ vaĩato mani —gãmerã yiyujarã ĩna oveja coderimasa.
2:16b.LUK.002.016 To bajiro gãmerã yigajano, guaro vacoasujarã ĩna yuja. Toju̶ ejacõari, Josére, Mar'iare ĩnare ĩabu̶jayujarã ĩna. Sũcare quẽne vaibu̶cu̶rãre bare ecariacoroju̶ sãñagũ̶re ĩre ĩabu̶jayujarã.
2:17b.LUK.002.017 Ĩre ĩabu̶jacõari, ángel ĩnare ĩ gotirere to ñarãre ĩnare gotiyujarã.
2:18b.LUK.002.018 To ñariarã jediro, ĩna gotisere ajicõari, no yimasibesujarã, ti ũnire ajibetirũgũriarã ñari.
2:19b.LUK.002.019 Mar'iaju̶ama ñagõbesuju so, oveja coderimasa ĩna gotisere ajicõari. To bajiboarine, sũca ĩ bajisere bu̶to tu̶oĩañuju so masurioju̶ma.
2:20b.LUK.002.020 To bajiri oveja coderimasa ti quetire gotigajano, tudicoasujarã ĩna. Tudianane, ado bajise Diore ĩre yivariquẽna tudiasujarã ĩna: —Dios manire ĩ queti cõare, riojo ñañuja ti. Masirẽtogũ̶, to yicõari, quẽnarẽtogũ̶ ñagũ̶mi Dios —ĩre yivariquẽna vasujarã ĩna.
2:21b.LUK.002.021 Sũca cojomo cõro idia jẽnituarirũ̶mu̶ri ĩ ruyuariaro bero ti tu̶sato, circuncisión ĩre yiyujarã. To yicõari, Jesús ĩre vãme yiyujarã ĩna, sũcare. Mar'ia gu̶da so ñaroto rĩjoroju̶ne ángel sore ĩ vãme yirotiriarore bajirone ĩre vãme yirã yiyujarã ĩna.
2:22b.LUK.002.022 To ĩna yiriaro bero, Jerusalénju̶ vasujarã ĩna. Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cu̶dirã bajiyujarã ĩna. Ado bajise roticũmasiñuju ĩ: “Sũca ĩ ruyuaro bero, ju̶arã masa cõro ñarirũ̶mu̶ri bero, buja mu̶a ecariarãre ĩsima, paiare. Mu̶a cu̶obetijama, vaja yicõari, ĩsima, ‘Ĩnare soemu̶oato’ yirã. To bajiro yiba, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã. To bajiro mu̶a yijama, sũca ĩ ruyuaroto rĩjoro yu̶re yirũ̶cu̶bu̶oriavi mu̶a sãjarũgũriarore bajirone sãjamasiru̶arãja mu̶a quẽna. Mu̶a ĩsijama, buja mame bu̶cu̶arãre ĩsiru̶arãja mu̶a. Ũ̶mu̶, rõmio, to cõrone ĩsiru̶arãja mu̶a. Buja mame bu̶cu̶arã ĩna manijama, ju̶arã bujare bajirã ñarãcare ĩsiru̶arãja mu̶a”, yirotimasiñuju Dios. Gajeye ado bajiro yirotimasiñuju Dios: “Mu̶a macu̶ ruyuasu̶ogu̶re, paiare ĩorã, ĩre ãmivaru̶arãja mu̶a, ‘Dios yu̶ ñaami’ yiĩorã”, yirotimasiñuju Dios. To bajise Dios ĩ yirotimasire ñajare, Jesúre ãmivasujarã, paiare ĩoroana.
2:25b.LUK.002.025 To bajiri Jerusalénju̶ ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re vasujarã ĩna. Toju̶re ñañuju Simeón. Diore quẽnaro ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ĩ rotimasirere quẽnaro cu̶digu̶ ñañuju ĩ. “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, Cristo, Israel jãnerabatiare, yu̶ yarãre ejarẽmorũgũru̶cu̶mi ĩ, ‘Quẽnaro ñato’ yigu̶” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ ejarotire yugu̶ bajicõa ñañuju ĩ. Dios ĩ cõagũ̶ Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩagũ̶ ñañuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, cojorũ̶mu̶ ado bajise tu̶oĩañuju: “Yu̶ bajirocaroto rĩjoro, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re Cristore ĩaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩañuju Simeón.
2:27b.LUK.002.027 Cojorũ̶mu̶ Esp'iritu Santo Dios ĩ cõagũ̶ ĩre ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩamasicõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjaejacoasuju ĩ. Tirũ̶mu̶ne Jesúre ãmiejayujarã José, ĩ manajo rãca. To ĩna sãjaejarone, ĩna macu̶re bocaãmicõari, ado bajise Diore yigotiyuju ĩ, Diore variquẽnagũ̶: —Yu̶ u̶ju̶, jẽre yu̶ ĩaru̶arũgũcacu̶re yu̶re mu̶ goticatore bajirone ĩre ĩacõaja yuja. To bajiri, variquẽnaja yu̶. Yu̶ bajirocacoajama, quẽnacõaroja yuja.
2:30b.LUK.002.030 Ĩre ajitirũ̶nu̶rã rojose yu̶a tãmu̶oborotire yu̶are yirẽtobosarocu̶re mu̶ cõar'ire ĩre ĩacõaja jẽre.
2:32b.LUK.002.032 Ĩ su̶orine “Israel jãnerabatiare quẽnaro yiyumi Dios” yimasicõari, Diore masiru̶arãma Israel jãnerabatia me ñarã quẽne —yiyuju Simeón.
2:33b.LUK.002.033 José, to yicõari, Mar'ia quẽne, Jesús ĩ bajirotire Simeón ĩ gotisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, “Mani macu̶ ĩ bajirotire quẽnaro goti rĩjoro cu̶timasiami” yirã.
2:34b.LUK.002.034 To yicõari, quẽnaro Dios ĩnare ĩ yirotire ĩnare ñubuejeoyuju Simeón. To yigajano, Jesús ĩ bajirotire ado bajiro sore gotiyuju quẽna, Mar'iare: —Quẽnaro ajiya mu̶. “Israel ñamasir'i jãnerabatia, Dios ĩ bojasere quẽnaro masiato” yigu̶, ãni sũcare cõañumi Dios. To bajiri ĩ gotimasiosere ajicõari, ĩre tud'iru̶arãma jãjarã masa. To bajiro ĩna yijare, ĩnare ĩacõari, “ ‘Diore rũ̶cu̶bu̶orã ñaja yu̶a’ yigotiboarine, ĩre terã ñaama”, yimasiru̶arãma gãjerãju̶a. Ĩre tud'irãma, ĩna rijato beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vajedicoaru̶arãma ĩna. To bajiboarine gãjerãju̶ama, jãjarã, ãnire ajitirũ̶nu̶cõari, Dios yarã ñacoaru̶arãma ĩna, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vaborona. Mu̶ju̶ama, ãni mu̶ macu̶ ĩ bajirotire bu̶to su̶tiritiru̶ocoja mu̶ —Jesús jacore yiyuju Simeón.
2:36b.LUK.002.036 To ĩ yiro bero, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re ñañuju Ana vãme cu̶tigo. Aser ñamasir'i jãneño ñañuju so, Fanuel maco. Diore gotirẽtobosarimaso ñañuju so quẽne. So manaju̶ cu̶tiboar'i, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãca cũ̶mari so rãca ñatu̶sacu̶ne, sore bajirocaveocoasuju. To ĩ bajiveorio sĩgõne ñacõarũgũñuju so. To bajiñagõ rĩne, ochenta y cuatro cũ̶mari cu̶otu̶sasuju. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, so quẽne Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo, ĩre so sẽnirirũ̶mu̶ri bare babetirũgũñuju so.
2:38b.LUK.002.038 Simeón ĩnare ĩ gotiñarone ĩna tu̶ju̶ ejayuju so Ana. Ĩnare ĩ gotisere ajicõari, “Quẽnaro yiyuja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnañuju so. To yigajanocõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶re, “Jerusalén macana quẽnaro ñato” yigu̶, ĩnare yirẽtobosarocu̶re ĩ ejarotire tu̶oĩa yuñarãre, “Jẽre ruyuayumi”, ĩnare yigotibatoyuju Ana.
2:39b.LUK.002.039 José, to yicõari, Mar'ia quẽne Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone yigajanocõañujarã ĩna. To bajiri, Galilea sitare ñarimaca, Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ Jesúre ĩre ãmitudiasujarã ĩna.
2:40b.LUK.002.040 To baji tudieja, ti macaju̶ ñacõañujarã ĩna. Toju̶ bu̶cu̶ayuju Jesús. Quẽnaro masirũtuasuju, ĩ bu̶cu̶arũtuatore bajirone. To bajicõari, ruju̶ tutuaquẽnagũ̶ ñarũtuasuju ĩ. To bajiro ĩ bajiñarore ĩre yirẽmorũgũñuju Dios.
2:41b.LUK.002.041 Nazaretju̶ Jesús ĩ ñatoye, Jerusalénju̶ tocãrãca cũ̶mane Pascua boserũ̶mu̶ ĩarã varũgũñujarã ĩ jacu̶a.
2:42b.LUK.002.042 To bajiri ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñaricũ̶mari tu̶sacu̶ju̶, Pascua boserũ̶mu̶re ĩagu̶acu̶, ĩ jacu̶a rãca vasuju Jesús.
2:43b.LUK.002.043 Boserũ̶mu̶ ĩagajano, ĩna tudirirũ̶mu̶, “To bajigu̶mi” yimasiña manone, toju̶ne tujacoasuju Jesúju̶ama. To ĩ bajiboajaquẽne, “Gãjerã rãca baba cu̶tivagu̶ bajigu̶mi”, yitu̶oĩacõañujarã ĩ jacu̶aju̶ama. To bajiro ĩna yitu̶oĩa vaboajaquẽne, rãioriju̶ ĩna tu̶ju̶re ejabesuju. To bajiro ĩ bajijare, ĩna yarãre, ĩna rãca vanare, ĩna masirãre sẽniĩacudiboayujarã ĩna. “Maami”, yicõañujarã ĩnaju̶ama. To bajiro ĩna yijare, Jerusalénju̶ne ĩre macarã tudicoasujarã ĩna.
2:46b.LUK.002.046 Toju̶ ejacõari, idiarũ̶mu̶ ĩre macatu̶sanaju̶ ĩre ĩabu̶jayujarã ĩna yuja. Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñañuju ĩ. Toju̶ Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa rãca rujicõari, gãmerã ñagõñañujarã ĩna.
2:47b.LUK.002.047 Ĩ gotisere ajicõari, “Daquegu̶ ñaboarine, josasere yu̶a sẽniĩaboajaquẽne, quẽnaro tu̶oĩacõari, yu̶are cu̶diami”, ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna.
2:48b.LUK.002.048 To ĩna yiñarone, Jesús jacu̶a ĩna tu̶ju̶ sãjaejacõari, ĩre ĩau̶cacoasujarã. To bajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju ĩ jaco: —Macu̶, ¿no yigu̶ to bajiro yu̶are bajiveoati mu̶? Bu̶to tu̶oĩarejairãne mu̶re macamu̶ yu̶a —ĩre yiyuju so.
2:49b.LUK.002.049 To bajiro ĩre so yirone, ĩju̶ama ado bajiro sore cu̶diyuju ĩ: —¿No yirã yu̶re macari mu̶a? ¿Adi vire yu̶ jacu̶ ĩ bojasere yu̶ yirotire masibeti mu̶a? —ĩ jacu̶are yicu̶diyuju Jesús.
2:50b.LUK.002.050 To bajiro ĩ yisere quẽnaro ajimasibesujarã ĩnaju̶ama. “No bajiro yiru̶ yati mani macu̶”, yitu̶oĩacõañujarã.
2:51b.LUK.002.051 Ĩ jacoju̶ama, quẽnaro ajimasibetiboarine, so u̶su̶ju̶ma quẽnaro tu̶oĩacõa ñañuju. To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, ĩ jacu̶a rãca tudicoasuju, Nazaretju̶. Toju̶ bu̶cu̶arũtuasuju ĩ. Bu̶cu̶arũtuacu̶ne, ĩ jacu̶a ĩre ĩna rotirore bajiro yirũgũñuju ĩ. To bajicõari, bu̶tobu̶sa masirũtuasuju ĩ. To bajiro ĩ bajisere ĩre ĩavariquẽnarũgũñuju Dios. Masa quẽne, ĩre ĩavariquẽnarũgũñujarã ĩna.
3
3:1b.LUK.003.001 Cojorũ̶mu̶ yucú̶ manoju̶ Zacar'ias macu̶re, Juanre Jordán vãme cu̶tiyaju̶ ĩre gotiroticõañuju Dios. To ĩre ĩ gotiroticõarirodore, Tiberio César, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo jediro ñaricũ̶mari ĩ rotitu̶saticũ̶mare, cojo sita me ñarãre rotigu̶ ñañuju ĩ. Ĩre rotibosarã quẽne ñañujarã ĩna. Pilato vãme cu̶tigu̶ Judea sitanare ĩre rotibosayuju ĩ. Gãji, Herodes vãme cu̶tigu̶, Galilea sitanare ĩre rotibosayuju ĩ. Gãji, Herodes bedi, Felipe vãme cu̶tigu̶, Iturea, to yicõari, Traconite sita ñarãre ĩre rotibosayuju, ĩma. Gãji Lisanias vãme cu̶tigu̶, Abilinia sitanare ĩre rotibosayuju. To bajicõari, paia u̶jarã ñamasurã Anás, Caifás vãme cu̶tirã ñañujarã ĩna. Tirodore Juanre gotirotiyuju Dios.
3:3b.LUK.003.003 To ĩ yijare, Jordán vãme cu̶tiya riaga tu̶ju̶ ñacõari, ĩre ajirã ejarãre ado bajiro gotirũ̶jacudirũgũñuju: —Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiritiya mu̶a. To yicõari, “Rojose yiru̶abeaja yu̶a. Diorãca quẽnaro ñaru̶arãja yu̶a” yirã, oco rãca yu̶re bautizarotiya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yisere mu̶are masirioru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotiyuju Juan.
3:4b.LUK.003.004 Ado bajiro Juan ĩ bajirotire ucamasiñuju Isa'ias, Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñamasir'i: “Yucú̶ manoju̶ sĩgũ̶ masu̶ ado bajiro goticudirũgũru̶cu̶mi: ‘Mani u̶ju̶ ejaru̶cu̶mi. To bajiri, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya mu̶a, ĩre yurã. U̶ju̶, ĩ vadiroto rĩjoro, quẽnaro quẽnoyurãma masa. Rojoribedo maa, ñaboaria maare riojo maa gorãma, ĩ vadiroti maare.
3:5b.LUK.003.005 Goje ti ñajama, sita rãca biberãma. Buri cu̶ti maa ti ñajaquẽne, coaquẽnocũrãma. To bajiro yu̶ yijama, “Jediro rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya mu̶a, mani u̶ju̶re yurã” yigu̶ yaja yu̶.
3:6b.LUK.003.006 To bajiro mu̶a yiro bero, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosarocu̶re Dios ĩ cõagũ̶re ĩajediru̶arãja mu̶a’ yigoticudirũgũru̶cu̶mi, yucú̶ manoju̶ ñacõari”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i.
3:7b.LUK.003.007 To bajiri oco rãca Juanre bautizarotirã, ejayujarã jãjarã masa. Ĩna bautizarotirone, ado bajiro ĩnare yiyuju Juan: —Oco rãca mu̶are yu̶ bautizasere bojaboaja mu̶a. Vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mu̶a. To bajiro bajirã ñari, “Rojose yu̶a yise vaja rojose yu̶are yibetiru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩa vadiboaja mu̶a. ¿To bajiro mu̶a bajise su̶orine rojose mu̶a tãmu̶orotire masibeatique mu̶a?
3:8b.LUK.003.008 Rojosere yitu̶jacõari, “Quẽnaro yirã ñaama” masa mu̶are ĩna yiĩamasirotire yirã, quẽnaseju̶are yirũgũrona ñaja mu̶a. Ado bajiro yitu̶oĩabesa mu̶a: “Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñamasurã mani ñajare, rojose mani yise vaja rojose manire yibetiru̶cu̶mi Dios”, yitu̶oĩabesa. Adiari gũ̶tari rãca Abraham jãnerabatiare ĩ godoveoru̶ajama, godoveomasigũ̶mi Dios —ĩnare yiyuju Juan.
3:9b.LUK.003.009 —Oteriayucú̶ri, rica mani yucú̶rire bajiro bajiaja mu̶a. Rica manijare, quẽareacõari, soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi Dios. Tire bajirone yiecoru̶arãja mu̶a quẽne, mu̶a tu̶oĩavasoabetijama. ¡Quẽnase mu̶a yibetire ĩacõari, jeame yatibetimeju̶ mu̶are rearu̶cu̶mi Dios! —ĩnare yiyuju Juan.
3:10b.LUK.003.010 To ĩ yigotisere ajicõari, —¿No bajiroju̶a yu̶a yirotire bojati Dios? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna.
3:11b.LUK.003.011 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Juan: —Ju̶ase sudirori cu̶orã, cojase ĩsima, sudi magũ̶re. Bare cu̶orã, bare magũ̶re ecaba —ĩnare yicu̶diyuju Juan.
3:12b.LUK.003.012 U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa quẽne ejayujarã, Juanre oco rãca bautizarotirã. Ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna quẽne: —Gotimasiorimasu̶, yu̶aju̶arema ¿ñiere yu̶a yirotire bojati Dios? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna quẽne.
3:13b.LUK.003.013 To bajiro ĩna yirone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Juan: —Mu̶a u̶jarã masare ĩna vaja sẽnirotiro cõrone sẽniña. Ti rẽtoro vaja sẽnibeticõaña mu̶a —ĩnare yicu̶diyuju Juan.
3:14b.LUK.003.014 Surara quẽne ado bajiro sẽniĩañujarã ĩna: —¿Yu̶arema, no bajiro yu̶a yirotire bojati? —ĩre yisẽniĩañujarã. To bajiro ĩna yisẽniĩarone, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —Gãjerãre ẽmabesa mu̶a. Socarãne gãjerãre rojose ñagõmacabesa. Mu̶a moase vajare, mu̶a u̶jarã mu̶are ĩna vaja yiro cõrone cu̶ovariquẽnaña mu̶a —ĩnare yicu̶diyuju Juan.
3:15b.LUK.003.015 Masaju̶ama, Juan ĩ gotimasiosere ajicõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶ Dios ĩ cõarocu̶re bu̶to tu̶oĩayucõa ñarã ñari, “¿Ĩne ñaruyuatique?”, Juanre ĩre yitu̶oĩañujarã, ĩna u̶su̶riju̶ma.
3:16b.LUK.003.016 To bajiro ĩna yitu̶oĩase ñajare, ado bajiro ĩnare yiyuju Juan: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñaja yu̶. Rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca bautizarũgũaja yu̶. To bajiro yu̶ yiboajaquẽne, yu̶ bero ejagu̶ ĩ moaseju̶a quẽnamasucõaru̶aroja. Ĩma, Esp'iritu Santore cõamasiru̶cu̶mi, masare. “Dios ĩ bojabetire yaja yu̶a” yimasicõari, tu̶oĩavasoaru̶arãma, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca —ĩnare yiyuju Juan.
3:17b.LUK.003.017 Gajeye ado bajiro masare gotiyuju Juan: —Yu̶ bero ejagu̶ju̶ama, trigo ajere besegu̶re bajiro yiru̶cu̶mi, masare. To bajiri ti gasere yireacõari, soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi, jeame yatibetimeju̶ masare cõagũ̶. To yicõari, quẽnase cõrone juagu̶re bajiro yiru̶cu̶mi, ĩre ajitirũ̶nu̶rãre juavacu̶ —ĩnare yiyuju Juan.
3:18b.LUK.003.018 Masare gotimasiogũ̶, cojo vãme me gotirũgũñuju, Cristo quẽnaro ĩ yirotire gotimasiogũ̶.
3:19b.LUK.003.019 To bajiro ĩnare gotirũgũgũ̶ ñari, U̶ju̶ Herodes, ĩ bedi Felipe manajore Herod'ias vãme cu̶tigore ĩ manajo cu̶tijare, to yicõari, rojose yijaigu̶ ĩ ñajare, “Rojose yigu̶ yaja mu̶”, ĩre yiyuju Juan.
3:20b.LUK.003.020 To bajiro Juan ĩ yisere ajicõari, rẽtoro rojose yigu̶, tubiberiaviju̶ Juanre ĩre tubibecũñuju.
3:21b.LUK.003.021 Ĩ tubibe ecoroto rĩjoro, rojose ĩna yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca ĩnare bautizarũgũñuju Juan. To bajiri, Jesús quẽne, rojose yibecu̶ ñaboarine, oco rãca Juanre bautizarotigu̶ ejayuju. To ĩ yiecoro bero, Diore, ĩ jacu̶re sẽniñuju. Ĩre ĩ sẽniñarone, õ vecaju̶ ũ̶mu̶agasero soje jãnacoasuju ti.
3:22b.LUK.003.022 Ti jãnarone, bujare bajigu̶ rujiadicõari, Jesús joere rocajeoyuju Esp'iritu Santo. Jesús joere ĩ rocajeorone, ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecaju̶: —Yu̶ macu̶, yu̶ maigũ̶ masu ñaja mu̶. Mu̶ rãca bu̶to variquẽnaja yu̶ —ĩre yi ocaruyuyuju.
3:23b.LUK.003.023 Treinta cũ̶mari cõro cu̶otu̶sacu̶, masare gotimasiosu̶oyuju Jesús. To bajiri manire bajiro ruju̶ cu̶ticõari ĩ ruyuare ñajare, “José macu̶ ñaami”, ĩre yitu̶oĩañujarã masa. To bajiro ĩna yitu̶oĩare ñajare, ĩ jacu̶re bajiro bajiyuju José. José jacu̶ ñamasiñuju El'i.
3:24b.LUK.003.024 El'i jacu̶ ñamasiñuju Matat. Matat jacu̶ ñamasiñuju Lev'i. Lev'i jacu̶ ñamasiñuju Melqui. Melqui jacu̶ ñamasiñuju Jana. Jana jacu̶ ñamasiñuju José.
3:25b.LUK.003.025 José jacu̶ ñamasiñuju Matat'ias. Matat'ias jacu̶ ñamasiñuju Amós. Amós jacu̶ ñamasiñuju Nahúm. Nahúm jacu̶ ñamasiñuju Esli. Esli jacu̶ ñamasiñuju Nagai.
3:26b.LUK.003.026 Nagai jacu̶ ñamasiñuju Maat. Maat jacu̶ ñamasiñuju Matat'ias. Matat'ias jacu̶ ñamasiñuju Semei. Semei jacu̶ ñamasiñuju Josec. Josec jacu̶ ñamasiñuju Judá.
3:27b.LUK.003.027 Judá jacu̶ ñamasiñuju Joanán. Joanán jacu̶ ñamasiñuju Resa. Resa jacu̶ ñamasiñuju Zorobabel. Zorobabel jacu̶ ñamasiñuju Salatiel. Salatiel jacu̶ ñamasiñuju Neri.
3:28b.LUK.003.028 Neri jacu̶ ñamasiñuju Melqui. Melqui jacu̶ ñamasiñuju Adi. Adi jacu̶ ñamasiñuju Cosam. Cosam jacu̶ ñamasiñuju Elmadam. Elmadam jacu̶ ñamasiñuju Er.
3:29b.LUK.003.029 Er jacu̶ ñamasiñuju Jesús. Jesús jacu̶ ñamasiñuju Eliezer. Eliezer jacu̶ ñamasiñuju Jorim. Jorim jacu̶ ñamasiñuju Matat. Matat jacu̶ ñamasiñuju Lev'i.
3:30b.LUK.003.030 Lev'i jacu̶ ñamasiñuju Simeón. Simeón jacu̶ ñamasiñuju Judá. Judá jacu̶ ñamasiñuju José. José jacu̶ ñamasiñuju Jonam. Jonam jacu̶ ñamasiñuju Eliaquim.
3:31b.LUK.003.031 Eliaquim jacu̶ ñamasiñuju Melea. Melea jacu̶ ñamasiñuju Mena. Mena jacu̶ ñamasiñuju Matatá. Matatá jacu̶ ñamasiñuju Natán. Natán jacu̶ ñamasiñuju David.
3:32b.LUK.003.032 David jacu̶ ñamasiñuju Isa'i. Isa'i jacu̶ ñamasiñuju Obed. Obed jacu̶ ñamasiñuju Booz. Booz jacu̶ ñamasiñuju Sala. Sala jacu̶ ñamasiñuju Naasón.
3:33b.LUK.003.033 Naasón jacu̶ ñamasiñuju Aminadab. Aminadab jacu̶ ñamasiñuju Admin. Admin jacu̶ ñamasiñuju Arni. Arni jacu̶ ñamasiñuju Esrom. Esrom jacu̶ ñamasiñuju Fares. Fares jacu̶ ñamasiñuju Judá.
3:34b.LUK.003.034 Judá jacu̶ ñamasiñuju Jacob. Jacob jacu̶ ñamasiñuju Isaac. Isaac jacu̶ ñamasiñuju Abraham. Abraham jacu̶ ñamasiñuju Taré. Taré jacu̶ ñamasiñuju Nacor.
3:35b.LUK.003.035 Nacor jacu̶ ñamasiñuju Serug. Serug jacu̶ ñamasiñuju Ragau. Ragau jacu̶ ñamasiñuju Peleg. Peleg jacu̶ ñamasiñuju Heber. Heber jacu̶ ñamasiñuju Sala.
3:36b.LUK.003.036 Sala jacu̶ ñamasiñuju Cainán. Cainán jacu̶ ñamasiñuju Arfaxad. Arfaxad jacu̶ ñamasiñuju Sem. Sem jacu̶ ñamasiñuju Noé. Noé jacu̶ ñamasiñuju Lamec.
3:37b.LUK.003.037 Lamec jacu̶ ñamasiñuju Matusalén. Matusalén jacu̶ ñamasiñuju Enoc. Enoc jacu̶ ñamasiñuju Jared. Jared jacu̶ ñamasiñuju Mahalaleel. Mahalaleel jacu̶ ñamasiñuju Cainán.
3:38b.LUK.003.038 Cainán jacu̶ ñamasiñuju Enós. Enós jacu̶ ñamasiñuju Set. Set jacu̶ ñamasiñuju Adán. Adán, Dios ĩ rujeosu̶omasir'i ñamasiñuju ĩ, masa jediro ñicu̶.
4
4:1b.LUK.004.001 Jordán ĩna yirisaju̶ Juan oco rãca ĩre ĩ bautizaro bero, Esp'iritu Santo bujare bajigu̶ rujiadicõari, Jesús joere rocajeoejagu̶ne, ĩre ejarẽmosu̶oyuju, Dios ĩ bojarore bajiro Jesús ĩ yicõa ñarũgũrotire yigu̶. To bajivagu̶re yucú̶ manoju̶ ĩre ũmato vasuju Esp'iritu Santo.
4:2b.LUK.004.002 Toju̶re cuarenta ñarirũ̶mu̶ri Esp'iritu Santo ĩ bojarore bajiro vacudiyuju Jesús. To ĩ bajiñarone, vãtia u̶ju̶ Satanás, ĩre ejacõari, “Yu̶ yirotisere yicõari, Dios ĩ bojabetire yato” yigu̶, ĩre rotirũgũboayuju. To bajiro ĩ bajicudirirũ̶mu̶rire babesuju Jesús. To bajigu̶ ñari, bu̶to ñiorijayuju.
4:3b.LUK.004.003 To bajiro ĩ bajijare, ado bajiro ĩre yirotiboayuju Satanás: —Dios macu̶ne mu̶ ñajama, adia gũ̶tare, pan godoveoya mu̶ —ĩre yirotiboayuju.
4:4b.LUK.004.004 To bajiro Satanás ĩre ĩ yiboajaquẽne, —Yibeaja yu̶. Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Bare rĩne ñamasuse me ñaja. Dios ocare mani cu̶diseju̶a ñaja ñamasusema. ‘Bare ti manijare, rijarearu̶arãja’ yire ti ñaboajaquẽne, rijarere Dios ĩ bojabetijama, rijabetiru̶arãja. Catiñarotire rotigu̶ ñaami”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús.
4:5b.LUK.004.005 To bajiro ĩ yiro bero, gũ̶tau̶ joeju̶ Jesúre ũmato vasuju Satanás. Toju̶ ũmato ejacõari, adi macaru̶cu̶ro ñarimacari jediro guaro ĩre ĩojeocõañuju.
4:6b.LUK.004.006 Ĩre ĩogajanocõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Satanás: —“Masa ñajedirore rotiya” yigu̶, yu̶re cũcami Dios. Ĩna gajeyeũni quẽne, yu̶ ye ñaja. To bajiri, yu̶ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucõari, “Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶” yu̶re mu̶ yirũ̶cu̶bu̶ojama, adi sita ñajediro mu̶re ĩsiru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre ĩre yiyuju Satanás.
4:8b.LUK.004.008 To bajiro ĩre ĩ yigotiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Yibeaja yu̶. Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Mani u̶ju̶ Dios sĩgũ̶rene, ‘Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶’ ĩre yirũ̶cu̶bu̶ocõari, cu̶dire ñaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —Satanáre yicu̶diyuju Jesús.
4:9b.LUK.004.009 To ĩ yiro bero, Jerusalén macaju̶ Jesúre ĩre ũmato vasuju Satanás quẽna. Toju̶ ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi joeju̶ ĩre ũmato mu̶jasuju. Ĩre ũmato mu̶jaejacõari, ado bajiro yiyuju Satanás: —Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Ĩre moabosarimasa ángel mesare mu̶re coderotiru̶cu̶mi Dios. Mu̶ quediajama, ‘Gũ̶ta joeju̶ rocajeogu̶, ĩ gu̶bo jearomi’ yirã, mu̶re boca ñiaru̶arãma ĩna”, yigotiaja Dios oca. To bajiro Dios oca ti gotijare, Dios macu̶ne mu̶ ñajama, adoju̶ne yu̶re jatiquedi rujiaĩoña mu̶ —Jesúre yiboayuju Satanás.
4:12b.LUK.004.012 To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, Jesúju̶ama, ado bajiro ĩre yiyuju: —To bajiro mu̶ yisere cu̶dibeaja yu̶. “Dios ĩ yiriarore bajiro yu̶re boca ñiaru̶arãma ángel mesa” yimasiru̶, yu̶ jatiquediĩajama, Dios ĩ bojabetire yigu̶ yigu̶ja yu̶. Gajeye ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘Dios, “Yiru̶cu̶ja” yiyumi’ yitu̶oĩarã, ‘¿Yiru̶ masu yiyujari?’ yimasiru̶arã, mu̶a tu̶oĩarore bajiro mu̶a yiajejama, quẽnabeaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús, Satanáre.
4:13b.LUK.004.013 Rojose ĩre yirotijeoboa, vacoasuju Satanás, “Bero ĩre yirotiĩagũ̶sa” yigu̶.
4:14b.LUK.004.014 Satanás ĩ vato bero, quẽna Galilea sitaju̶ tudicoasuju Jesús. Tudiejacõari, Esp'iritu Santore cu̶ogu̶ ñari, ĩ ejarẽmose rãca diseju̶a ru̶yariaro mano quẽnaro yiyuju Jesús, toju̶re. To bajiro ĩ yijare, ĩ bajise quetire gotibatoyujarã masa, toana jediro, gajeroana quẽne.
4:15b.LUK.004.015 Dios ocare ĩna bueriviriju̶ masare gotimasiocudirũgũñuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Quẽnaro masigũ̶ ñaami”, ĩre yiyujarã ĩna, ĩre ajirã jediro.
4:16b.LUK.004.016 Nazaretju̶, ĩ bu̶cu̶ariaroju̶ tudiejayuju Jesús. Daquegu̶ ñagũ̶ju̶ne jud'io masa ĩna u̶su̶sãjariarũ̶mu̶rire Dios ocare ĩna buerivire sãjarũgũr'i ñari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro sãjasuju. Sãjacõari, ejarũju ejayuju. To bajiñaboa, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju, Dios ocare ĩagotigu̶agu̶.
4:17b.LUK.004.017 Ĩ vũ̶mu̶rũ̶gũ̶rone, Diore gotirẽtobosamasir'i, Isa'ias ĩ ucamasire ñaritutire ĩre ĩsiñuju ti viagu̶. To bajiro ĩ yirone, titutire jãnacõari, ĩ ĩagotirotiju̶re ĩabu̶jayuju. Ĩabu̶jacõari, ado bajiro ĩnare ĩagotiyuju Jesús:
4:18b.LUK.004.018 —“Esp'iritu Santore cu̶ogu̶ ñari, ĩ ejarẽmose rãca tu̶oĩacõari, mu̶are gotiaja yu̶. ‘Maioro bajirãre quẽnaro yu̶ yiroti quetire ĩnare gotiru̶cu̶ja mu̶’ yigu̶, ‘Rojose yiru̶aboarine, tire yibeticõato’ yigu̶, yu̶re cõacami. Sĩgũ̶ri yu̶re masimena, ĩamenare bajiro bajirã, ‘Yu̶re masiato ĩna’ yigu̶, yu̶re cõacami. Gãjerãma, tubibe ecoriarãre bajiro bajirãre, rojose yisejariarãre, ‘Rojose ĩna yisere yitu̶jato’ yigu̶, yu̶re cõacami.
4:19b.LUK.004.019 ‘ “Adirodone ñaja U̶ju̶ Dios, masare rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare ĩ yirẽtobosarotirodo”, ĩnare yigotiaya mu̶’ yigu̶, yu̶re cõacami”. “To bajiro bajiru̶aroja ti”, yiucamasiñumi Isa'ias, Dios ocare gotirẽtogũ̶ —ĩnare yiĩagotiyuju Jesús.
4:20b.LUK.004.020 To bajiro yiĩagoti gajanocõari, ĩ ĩaritutire bu̶acõari, ti viagu̶re tu̶oyuju. To yicõa, ejarũjucoasuju yuja, ĩnare buegu̶agu̶. To ĩ bajirone bu̶to ĩre ĩañujarã ĩna jediro, ĩnare ĩ gotisere ajiru̶arã ñari.
4:21b.LUK.004.021 To bajiro ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Jẽre adirodone ñaja, “Bajiru̶aroja” Isa'ias ĩ yiucamasiriarore bajirone bajirirodo —ĩnare yigotiyuju Jesús.
4:22b.LUK.004.022 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna: —¿No bajiro bajicõari, quẽnaro gotimasiomasiati ĩ? ¿Adi macagu̶ José macu̶ me ñatique? —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna.
4:23b.LUK.004.023 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Yu̶re rũ̶cu̶bu̶obeaja mu̶a. Ado bajiro yu̶re yitu̶oĩaja mu̶a: “Capernaum vãme cu̶toju̶ ĩaĩañamani ĩ yirere ajicaju̶ mani. Riojo gotigu̶, ĩaĩañamani ĩ yisere manire quẽne yiĩoato ĩ”, yitu̶oĩaja mu̶a. Mani gotise queti, ado bajiro gotiaja: “Sĩgũ̶, u̶co yigu̶, ĩ rijajama, ĩ masune u̶co yi, caticoacu̶mi. To bajiro ĩ bajisere ĩacõari, ‘U̶co yigu̶ masune ñaami’ yimasirãja mani”, yigotiaja. Ti ũnire yu̶re gotiru̶a tu̶oĩaja mu̶a, ado bajiro yu̶ yisere bojarã ñari: “Ĩaĩañamani yigu̶ masu mu̶ ñajama, Capernaumju̶ ĩaĩañamani mu̶ yiĩorere bajiro mu̶ ya macanare quẽne yiĩoroti ñaja”, yu̶re yiboarãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
4:24b.LUK.004.024 To yigajano, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Diore gotirẽtobosarimasu̶ gajeroju̶ Dios ocare ĩ gotimasiocudijama, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶orãma. To bajiboarine, ĩ ya macanare Dios ocare ĩ gotimasiojama, ĩre ajiterãma. To bajirone bajiaja yu̶re quẽne —ĩnare yiyuju Jesús.
4:25b.LUK.004.025 —To bajirone bajimasiñuju ti, mani ñicu̶are quẽne. Diore gotirẽtobosamasir'i, El'ias vãme cu̶tigu̶re, ĩ yarã ñamasiriarã, ĩre ajitemasiñujarã ĩna. El'ias ĩ ñarirodori yoaro oco quedibetimasiñuju. Idia cũ̶ma jediro gaje cũ̶ma gu̶dareco oco quedibetimasiñuju. To bajiro bajica yiro, bare manimasiñuju. Manaju̶a rijaveomasiriarã, tirodori jãjarã ñamasiñujarã ĩna.
4:26b.LUK.004.026 To bajiri El'ias ĩ ejarẽmorotire bojarã, jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, ĩna tu̶ju̶are cõabecu̶ne, “Sidón vãme cu̶ti maca tu̶ ñarimaca, Sarepta vãme cu̶ti maca ñagõju̶are sore ejarẽmoaya” yigu̶, ĩre cõamasiñuju Dios.
4:27b.LUK.004.027 Eliseo vãme cu̶tigu̶, Diore gotirẽtobosamasir'ire quẽne, to bajirone bajimasiñuju. Ĩ ñarirodori, mani ñicu̶a ñamasiriarã, gase boarã jãjarã ñamasiñujarã ĩna. Jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, ĩnare catiobetimasiñuju ĩ. Ĩnare catiobetiboarine, gãjerã masu̶ju̶are, Siria sitagu̶re Naamán vãme cu̶tigu̶re catiomasiñuju Eliseo —ĩnare yigotiyuju Jesús, Dios ocare ĩna buerivi rẽjarãre.
4:28b.LUK.004.028 To bajiro ĩ yigotisere ajicõari, ĩna jedirone bu̶to jũnisiniñujarã.
4:29b.LUK.004.029 To bajiro bajirã ñari, Jesúre ñiacoasujarã ĩna. Gũ̶tau̶ ñañuju ti, ĩna ñarimaca tu̶ju̶. “Tiu̶ gũ̶tau̶ joeju̶ ĩre turocaqueoto mani” yirã, Jesúre ñia vaboayujarã ĩna.
4:30b.LUK.004.030 Ĩre ĩna ñia vaboajaquẽne, no yimasiña manone ĩna vatoane vacoasuju Jesús.
4:31b.LUK.004.031 Galilea sitare ñarimaca, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ vasuju Jesús. Ti macaju̶ ejacõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ocare ĩna bueriviju̶ ĩnare gotimasioñuju ĩ. U̶ju̶re bajiro bojonebecu̶ne quẽnaro ĩ gotimasiojare, ajiĩañamani ĩ gotise ti ñajare, no yimasibesujarã ĩna.
4:33b.LUK.004.033 Ti vire sĩgũ̶ ũ̶mu̶ ñañuju, ĩ u̶su̶ju̶ vãti sãñagũ̶. Ĩ u̶su̶ju̶ sãñacõari, ado bajiro Jesúre ĩre avasãñuju vãti:
4:34b.LUK.004.034 —Jesús, Nazaret vãme cu̶ti macagu̶, ¿no yigu̶ yu̶a tu̶ vadiati mu̶? ¡Yu̶are gõjanabiobesa! ¿Rojose yu̶a yise vaja, rojose yu̶are yigu̶agu̶ vadiati mu̶? Mu̶re ĩamasiaja yu̶a. Rojose yigu̶ me, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶ —Jesúre yiavasãñuju vãti.
4:35b.LUK.004.035 To ĩ yirone, oca tutuase rãca ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —¡Ñagõbesa mu̶! ¡To yicõari, ĩ u̶su̶ju̶re budigoya! —vãtire ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yirone, rijaquedirotiyuju vãti, masu̶re. To yicõari, rojose ĩre yiru̶agu̶ ñaboarine, rojose ĩre yibecu̶ne, ĩre budigocoasuju yuja. To ĩ bajijare, masu̶ju̶ama quẽnaejacoasuju.
4:36b.LUK.004.036 To bajisere ĩacõari, ti vi ñarã jediro no yimasibesujarã ĩna, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajicõari, ĩna masune ado bajiro gãmerã sẽniĩañujarã: —¿No bajiati? Ajiĩañamani oca manire gotimasiogũ̶ yami. Bu̶to masigũ̶ ñaami. Vãtia bu̶to masirã ĩna ñaboajaquẽne, masa u̶su̶riju̶re sãñarãre ĩnare bureamasiami —gãmerã yiyujarã ĩna.
4:37b.LUK.004.037 To bajiro Jesús ĩ yiñasere masa ĩna gotibatojare, Galilea sitana tire ajijedicõañujarã ĩna.
4:38b.LUK.004.038 Dios ocare ĩna bueriviju̶ ñar'i, budiasuju Jesús, Simón Pedro ya viju̶ vacu̶. Ti viju̶ sãjaejacõari, Pedro ũmañicore ĩañuju. So ruju̶ bu̶to asicõari, bu̶bu̶ribu̶jayuju so. To bajiro so bajijare, Jesús sore ĩ catiosere bojayujarã ĩna.
4:39b.LUK.004.039 To bajiro ĩna yirone, so tu̶ ejarũ̶gũ̶cõari, —So ruju̶ asise, tu̶jaya —yiyuju ĩ. To bajiro ĩ yirone, sore ruju̶ asiboase sore tu̶jacoasuju. To bajiro sore ĩ yicatiorirĩmarone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, bare ĩnare ecayuju so.
4:40b.LUK.004.040 Tiju̶ bero, rãioriju̶ Jesús tu̶ju̶ juaejayujarã, rijaye cu̶tirãre. To ĩna bajisere ĩacõari, tocãrãcu̶re ĩ ãmori ñujeocõari, ĩnare catioyuju Jesús.
4:41b.LUK.004.041 Vãti sãñarãre quẽne juaejayujarã. Ĩnare quẽne, ĩna u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureayuju Jesús. To ĩ yirone, “Dios macu̶ne ñaami” yimasirã ñari, —Dios macu̶ ñaja mu̶ —vãtia ĩna yiavasãjare, ĩnare ñagõrotibesuju Jesús, “ ‘Masa rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosacõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami Jesús’ masare yiajioroma” yigu̶.
4:42b.LUK.004.042 Gajerũ̶mu̶, busuriju̶, masa manoju̶ vacoasuju Jesús, Diore sẽnigu̶acu̶. To ĩ bajiboajaquẽne, ti macana, ĩre macasu̶ya, ejacoasujarã ĩna. Toju̶ ĩre ĩabu̶jacõari, —Yu̶a rãca tudiaya mu̶. Gãjerã ĩna ñaroju̶ vabesa mu̶ —ĩre yiboayujarã ĩna.
4:43b.LUK.004.043 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicu̶diyuju Jesús: —Tudiabeaja yu̶. Gaje macarianare quẽne, quẽnase quetire goticudirũgũrocu̶ ñaja yu̶. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña”, ĩnare quẽne yigotimasioroti ñaja. “To bajiro yicudiato” yigu̶, yu̶re cõacami Dios —ĩnare yicu̶diyuju Jesús.
4:44b.LUK.004.044 To bajiri, gaje macariana jud'io masa Dios ocare ĩna bueriviriju̶ sãjacõari, quẽnase quetire gotimasiocudirũgũñuju Jesús.
5
5:1b.LUK.005.001 Cojorũ̶mu̶ Genesaret vãme cu̶tira u̶tabu̶cu̶ra tu̶ju̶ ñañuju Jesús. To ĩ bajiro ĩacõari, jãjarã masa ejayujarã. Ĩna ejaro ĩacõari, ĩnare gotimasio ñañuju ĩ. To bajiri ĩ gotimasiosere bu̶to ajiru̶arã ñari, ĩ tu̶re jãjarãbu̶sa ejayujarã masa.
5:2b.LUK.005.002 To bajiri ĩ rũ̶gõboariju̶re rũ̶gõbibecõañujarã. To ĩna bajijare, ju̶a cũmuari masa maniari jayasere ĩabu̶jayuju ĩ. Vai sĩarimasa ĩna bajiyucu̶rire coerã ĩna vãgãgoriari ñañuju. Coja ñañuju Pedro yaga.
5:3b.LUK.005.003 Tia tu̶ ñañuju Pedro, vai sĩañar'i ĩ bajiyucu̶rire coeñagũ̶. To bajiri tiare vasãjacõari, —Quẽnaca yu̶re ñuviojoya mu̶ —Pedrore ĩre yiyuju Jesús. Ĩre ĩ ñuviojoro bero, cũmuaju̶ sãñacõari, masare gotimasioñuju quẽna.
5:4b.LUK.005.004 Ĩnare gotimasio gajanocõari, ado bajiro Pedrore ĩre yiyuju: —¡Ũ̶cu̶aroju̶ vijajajacõari, mu̶a bajiyucu̶re rearoderuuya mu̶a! —ĩre yiyuju.
5:5b.LUK.005.005 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju Pedro: —Yu̶a u̶ju̶, jẽju̶ ñami yu̶a bajiyucu̶re rearoderuu ñamicu̶tiboabu̶ yu̶a. Vai, mama ĩna. To bajiboarine yu̶are mu̶ rotijare, rearoderuu ĩaru̶arãja quẽna —Jesúre yicu̶diyuju Pedro.
5:6b.LUK.005.006 To bajiri, ũ̶cu̶aroju̶ vijajajacõari, ĩna bajiyucu̶rire rearoderuucõari, tũ̶ajãmu̶oboayujarã ĩna. Ĩna tũ̶ajãmu̶oboaro, jãjarã ĩna sãjajare, ĩna bajiyucu̶ri vocoabu̶sa bajiyuju.
5:7b.LUK.005.007 To ti bajijare, gãjerã vai sĩarimasare jiyujarã ĩna, “Yu̶are ejarẽmoroaya” yirã. To ĩna yirã, ĩna tu̶ju̶ ejacõari, ĩna ya cũmuaju̶ vaire juasãñujarã ĩna quẽne. Ju̶a cũmuaju̶ne rujaru̶abu̶saroju̶ yijũ̶mu̶ojocõañujarã. Pedro rãcana ñañujarã Zebedeo rĩa, Juan vãme cu̶tigu̶, to yicõari, Santiago vãme cu̶tigu̶. Jãjarã vai ĩna sãjaro ĩau̶cajedicoasujarã ĩna, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. Tire ĩau̶cacõari, Jesús tu̶re gu̶somuniari tuetucõari, —Masirẽtogũ̶ ñaja mu̶. To bajiro yigu̶ ñari, quẽnaro yigu̶ mu̶ ñasere masiaja yu̶. Dios ĩ bojarore bajiro yigu̶ me ñaja yu̶ma. Yu̶re baba cu̶tiru̶abecu̶ja mu̶, quẽnagũ̶ ñari —Jesúre yiyuju Pedro. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Yu̶re güibeticõaña mu̶a. Vai sĩarimasa mu̶a ñaserema jẽre moagajanocõaja mu̶a. To bajiri yucu̶rema masa yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotiju̶are yu̶re moabosarã ñarũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
5:11b.LUK.005.011 To bajiro ĩ yijare, ĩna cũmuarire vejamocũ, to yicõari, ĩna gajeyeũnire quẽne cũcõa, ĩre su̶yacoasujarã ĩna.
5:12b.LUK.005.012 Cojorũ̶mu̶ macaju̶ Jesús ĩ ñaro, ĩ tu̶ju̶ ejayuju rijaye cu̶tigu̶, ĩ ruju̶ jediro gase boagu̶. Jesúre ĩacõari, gu̶somuniari tuetuyuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶ cãmire mu̶ yaru̶ajama, yaya —ĩre yisẽniñuju ĩ.
5:13b.LUK.005.013 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, —Mu̶ cãmire yaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yigu̶ne, ĩre moaĩañuju Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, ĩ cãmi ĩre yaticoasuju yuja.
5:14b.LUK.005.014 To ĩre yigajanocõari, gãjerãre ĩre gotirotibesuju Jesús. To bajiro ĩre yicõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Yucu̶acane paire mu̶ ruju̶re ĩoaya. Mu̶ ruju̶re ĩre ĩogũ̶ne, Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajiro vaibu̶cu̶rã ecariarãre sĩacõari, paire ĩre ĩsima, Diore rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To mu̶ yisere ĩacõari, “Caticoasumi”, yiru̶arãma masa —ĩre yiyuju Jesús, gase boaboar'ire.
5:15b.LUK.005.015 To bajiro ĩ yisere masa ĩna masisere ĩ bojabetiboajaquẽne, Jesús ĩ yiñase quetire ajijedicõañujarã. To bajiri, jãjarãbu̶sa masa ejarũgũñujarã, Jesús tu̶ju̶re, ĩ gotisere ajirã, to yicõari, ĩna rijaye cu̶tisere ĩre catiorotirã.
5:16b.LUK.005.016 To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, masa manoju̶ ĩnare cãmotadiveocoarũgũñuju Jesús, Diore ĩre sẽnigũ̶ vacu̶.
5:17b.LUK.005.017 Cojorũ̶mu̶ Jesús masare ĩ gotimasio ñarore, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ajirujiyujarã ĩna. Ĩna ñañujarã Galilea sita ñarimacariana, to bajicõari, Judea sita ñarimacariana. Gãjerãma, Jerusalén macana ñañujarã. To ĩna ajirujirone, Dios ĩ masise rãca rijaye cu̶tirãre ĩnare catioĩoñuju Jesús.
5:18b.LUK.005.018 To bajiro ĩ yiñarone, micagũ̶re ãmiayujarã. Ĩre ãmiadicõari, Jesús tu̶ju̶ cũru̶aboayujarã ĩna.
5:19b.LUK.005.019 To ĩna yiru̶aboarore jãjarã masa ñabibecõañujarã. To bajiri, viju̶re sãjamasibesujarã. “Tire bajicõaja” yirã, vi joeju̶ ĩre ãmimu̶jasujarã. Ĩre ãmimu̶jacõari, Jesús ĩ rũ̶gõro vecare goje yijorayujarã. To yigajano, micagũ̶re ĩ jesariju̶ rãcane ĩre jidirujio ejoyujarã, Jesús tu̶ju̶.
5:20b.LUK.005.020 “Micagũ̶re ĩamaicõari, ĩre catioru̶cu̶mi Jesús” ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, micagũ̶ju̶are ado bajiro ĩre yiyuju: —Rojose mu̶ yirere mu̶re masiriocõaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús.
5:21b.LUK.005.021 To ĩ yisere ajicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, fariseo masa quẽne, ado bajiro tu̶oĩañujarã ĩna: —¿No yigu̶ to bajise yati ĩ? To bajiro ĩ ñagõjama, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yami. Dios sĩgũ̶ne ñagũ̶mi, ti ũnire yimasigũ̶ma —yitu̶oĩañujarã ĩna.
5:22b.LUK.005.022 To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —“ ‘Diore bajiro masa rojose ĩna yisere masiriomasiaja’ yisocaami”, yu̶re yitu̶oĩaboaja mu̶a.
5:23b.LUK.005.023 “Rojose mu̶ yirere masiriocõaja” yu̶ yicõa tu̶jajama, “Socu̶ yami. Socu̶ me yami”, yu̶re yiĩamasigũ̶ magũ̶mi. To bajiboarine, micagũ̶re, “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, vasa” ĩre yu̶ yijama, “Socu̶ me yami. Rojose ĩ yirere masiriocõami”, yu̶re yiĩamasirãja mu̶a.
5:24b.LUK.005.024 To bajiri, “ ‘Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, Diore bajirone masare rojose ĩna yisere masiriomasigũ̶ ñaami’ yu̶re yiĩamasiato” yigu̶, ãni micagũ̶re ado bajiro ĩre yaja yu̶: “Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña mu̶. Mu̶ jesariju̶re ãmiña. To yicõari, mu̶ ya viju̶ tudiasa”, ĩre yaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús.
5:25b.LUK.005.025 To ĩ yirirĩmarone, masa jediro ĩna ĩaro rĩjoro vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ jesariju̶re ãmi, ĩ ya viju̶ vacoasuju ĩ yuja. “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽna vasuju ĩ.
5:26b.LUK.005.026 To bajiro Jesús ĩ yisere ĩau̶cacoasujarã masa. “Ti ũnire ĩabetirũgũcaju̶ mani. Ãni, Dios ĩ masise rãca yigu̶ yami” yitu̶oĩacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽnañujarã ĩna.
5:27b.LUK.005.027 Micagũ̶re catiocõari bero vacoasuju Jesús. To bajivacu̶, Lev'i vãme cu̶tigu̶re ĩañuju. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶ ñañuju. Gãjoa sẽnirã ĩna rujiriju̶re gãjoa sẽnirujiyuju. To ĩ bajiro, ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yu̶re ajisu̶yaya —ĩre yiyuju.
5:28b.LUK.005.028 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩ yere juabecu̶ne, Jesúre su̶yacoasuju ĩ yuja.
5:29b.LUK.005.029 Bero, ĩ ya viju̶ ejacõari, Jesúre rũ̶cu̶bu̶ogu̶, jairo bare quẽnorotiyuju Lev'i. To yicõari, Jesúre, ĩ buerimasare quẽne jiyuju. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasare, to yicõari, gãjerãre quẽne jirẽoñuju ĩ. Ĩna ñañujarã “Rojose yirã ñaama” masa ĩna yiĩarã. To bajiri, jãjarã ñañujarã ĩ jirẽoriarã.
5:30b.LUK.005.030 To bajiri, Jesúrãca ĩna bañarone, ejayujarã fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. Ĩna ñañujarã, Moisére Dios ĩ roticũmasirere bu̶to ajirũ̶cu̶bu̶orã, rojose yirã rãca ñaru̶amena. To bajiri, ĩna bañaroju̶ ejacõari, ado bajiro Jesús buerimasare ĩnare sẽniĩañujarã: —¿No yirã ãnoa rojose yirã rãca bati mu̶a? —ĩnare yisẽniĩañujarã ĩna.
5:31b.LUK.005.031 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Catiquẽnarãma, u̶co yigu̶re bojamenama. Rijaye cu̶tirã rĩne ĩre bojarãma ĩna.
5:32b.LUK.005.032 To bajiro bajiaja yu̶re quẽne. “Rojosere yirã me ñaja yu̶a” yirãma, yu̶re bojamenama. “Rojose yirã ñaja yu̶a” yirã rĩne yu̶re bojarãma. Quẽnase yirãre jigu̶agu̶ me, adi macaru̶cu̶roju̶re vadicaju̶ yu̶. Rojosere yirã, “Rojose ĩna yisere yitu̶jato” yigu̶, vadicaju̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús.
5:33b.LUK.005.033 To ĩ yiro bero, Jesúre sẽniĩañujarã sĩgũ̶ri: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ buerimasa, to yicõari, fariseo masa quẽne, mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro Diore ĩna sẽnirirũ̶mu̶rirema bare babetirũgũama. ¿No yirã tire yibeati mu̶ buerãma? —Jesúre yisẽniĩañujarã ĩna.
5:34b.LUK.005.034 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ ãmosiarirũ̶mu̶re ĩre variquẽnaejarẽmorã ñarãma. To ĩ ũmato yiñaro cõro ĩre variquẽnaejarẽmocõa ñarãma. Ĩnare bajiro bajiama yu̶ buerã. Yu̶ rãca ñari, variquẽnacõa ñaama. “Su̶tiritimena ñari, no yirã bare babeticõa yimenama” yimasire ñaja.
5:35b.LUK.005.035 To bajiboarine, cojorũ̶mu̶ yu̶re ĩna ñiavato ĩacõari, bare bamenane Diore sẽnirũgũru̶arãma, “Mani su̶tiritisere ĩacõari, quẽnaro manire ejarẽmoato Dios” yirã —ĩnare yiyuju Jesús.
5:36b.LUK.005.036 To yicõari, quẽna gaje gotimasiore queti ado bajise ĩnare gotirẽmoñuju Jesús: —Mame oca yu̶ gotimasiose ricati ti ñajare, yu̶ ye rãca mani ñicu̶a ĩna yimasirere mu̶a tu̶oĩavu̶ojama, quẽnabeaja. Sudiro bu̶cu̶ase ti vojama, sudiro mamasere voãmicõari, tiatumenaja mani, bu̶cu̶ase voriju̶re. To bajiro mani yijama, sudiro mamasere yirojocõarãja mani. To bajicõari, bu̶cu̶ase rãca quẽnaro ruyubetoja mamaseagaju̶ rãca mani tiaturiju̶ ñari. To bajiri bu̶cu̶ase, mamase rãca mani tiavu̶obetore bajiro, mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a.
5:37b.LUK.005.037 To bajirone bajiaja u̶ye oco quẽne. Mame u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa bu̶cu̶joaju̶are jiomenaja mani. Bu̶cu̶joaju̶re mani jiojama, jãmu̶sĩnituca yiro, yivocõaroja tijoaju̶are. To bajiro mani yijama, u̶ye ocore, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoare quẽne to bajirone yireacõa tu̶jana yirãja mani.
5:38b.LUK.005.038 “To bajirobe” yirãma, mame u̶ye ocore vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa, mamajoaju̶are jiore ñaroja. To yicõari, u̶ye oco, vaibu̶cu̶gaserone quẽnoriajoa quẽne, cojoro cõro quẽnaro ñaru̶aroja. To bajiri mame u̶ye ocore, bu̶cu̶joaju̶re mani jiobetore bajiro mame oca yu̶ gotimasiosere, mani ñicu̶a oca rãca tu̶oĩavu̶obesa mu̶a.
5:39b.LUK.005.039 To bajiro mu̶are yaja yu̶, ado bajiro ti bajijare: Mani gotise queti ado bajiro bajiaja: “U̶ye oco tirũ̶mu̶ju̶ ĩna quẽnorere idirũgũrãma, u̶ye oco mame ĩna quẽnose idiru̶amenama, ‘Tirũ̶mu̶aye ĩna quẽnoreju̶a quẽnaja’ yirã”, yigotiaja mani gotise. To bajirone bajiaja mame oca yu̶ gotimasiose quẽne. Jãjarã tirũ̶mu̶aye ocare ajirũ̶cu̶bu̶osejarãma, mame oca yu̶ gotimasiosere ajiterãma, “Tirũ̶mu̶aye ocaju̶a quẽnaja” yirã —ĩnare yiyuju Jesús.
6
6:1b.LUK.006.001 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, trigo oteriavese cu̶tore vasujarã, Jesúrãca. To bajivanane, trigo ricare tũnejuacõari, ĩna ãmorine ti gasere sĩguẽreacõari, bayujarã ĩna.
6:2b.LUK.006.002 Tire ĩna basere ĩacõari, sĩgũ̶ri fariseo masa ado bajiro ĩnare yiyujarã: —U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ yire mere yaja mu̶a —ĩnare yiyujarã.
6:3b.LUK.006.003 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —¿David ñamasir'i, ĩ babarã rãca ñiorijacõari, ĩnare ĩ ũmato bamasirere masibeati mu̶a?
6:4b.LUK.006.004 Ñiorijarã ñari, “Mani rãca ñagũ̶mi Dios” masa ĩna yiriviju̶re sãjacõari, Diore ĩre rũ̶cu̶bu̶orã pan gãjerã ĩna cũboarerene juacõari, ĩ babarã rãca bamasiñuju ĩ. To bajiri Moisés ñamasir'i ĩ gotimasirema, “Paia rĩne baru̶arãma” ĩ yimasiboarerene bamasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ti vaja rojose ĩnare yibetimasiñumi Dios.
6:5b.LUK.006.005 Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ado bajiro mu̶a yijama, quẽnaja. To bajiroju̶a mu̶a yijama, quẽnabeaja”, yirotigu̶ ñaja yu̶ —ĩnare yicu̶diyuju Jesús, fariseo masare.
6:6b.LUK.006.006 Gaje semana gaja, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ocare ĩna bueriviju̶ tudivasuju Jesús quẽna. Sãjacõari, toanare gotimasioñuju. Ti viju̶ ñañuju sĩgũ̶, riojojacatu̶a ãmo ñujobecu̶.
6:7b.LUK.006.007 Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, fariseo masa quẽne ñañujarã. “ ‘Jesús, rojose yimi’ u̶jarãre ĩre yigotiyirorãsa” yirã, Jesúre ĩre ĩacodeyujarã ĩna. “Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re ãni ãmo ñujobecu̶re ĩ masise rãca ĩ ñujorotijama, ‘Dios, Moisére ĩ roticũmasirere cu̶dibecu̶ yimi’ yigotiru̶arãja mani”, yitu̶oĩañujarã.
6:8b.LUK.006.008 To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõañuju Jesús. To bajigu̶ ñari, ado bajiro yiyuju, ãmo ñujobecu̶ju̶are: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña —ĩre yiyuju. To ĩ yirone, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju ĩ.
6:9b.LUK.006.009 To bajiro ĩre yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare, to yicõari, fariseo masare quẽne ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re quẽne, no bojagu̶ masu̶re quẽnaro mani yijama, quẽnabetojari? ¿Diseju̶are yiroti ñati? ¿Quẽnaseju̶are, rojoseju̶are yiroti ñati ti? ¿Rijaye cu̶tirãre catioreju̶are yiroti ñatique? To yiterã, ¿ĩnare sĩacõaroti ñatique? —ĩnare yiyuju Jesús.
6:10b.LUK.006.010 Ĩ sẽniĩasere ĩna cu̶disere ajiru̶, tocãrãcu̶rene ĩnare ĩaboayuju. Ĩna cu̶dibeto ĩaboacu̶, ado bajiro ĩre yiyuju, ãmo ñujobecu̶ju̶are: —Mu̶ ãmore ñujoya mu̶ —ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yirone, ĩ ãmore ĩ ñujorone, quẽnaejacoasuju yuja.
6:11b.LUK.006.011 To bajiro ĩre ĩ yijare, Jesúre bu̶to jũnisiniñujarã ĩna Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, to yicõari, fariseo masa quẽne. “¿No bajiro yicõari, Jesúre sĩarotirãti mani?”, gãmerã yiñagõñujarã ĩna.
6:12b.LUK.006.012 Cojorũ̶mu̶ buroju̶ majasuju Jesús, Diore sẽnigu̶acu̶. Toju̶ Diore sẽni ñamicu̶tibusuocoasuju ĩ.
6:13b.LUK.006.013 Ĩ sẽni busuorirũ̶mu̶re, ĩ buerimasare jirẽoñuju Jesús. To bajiri ĩ tu̶ ĩna ejarone, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ĩnare beseyuju, ĩ ocare goticudibosaronare.
6:14b.LUK.006.014 Ado bajiro vãme cu̶tirã ñañujarã: Simón vãme cu̶tiboar'i Pedro vãme cu̶tigu̶, ĩ bedi, Andrés ñañujarã. Santiago, Juan, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás ñañujarã. Alfeo macu̶, Santiago, to yicõari, Simón vãme cu̶tigu̶, celote yere tu̶oĩaboar'i ñañuju.
6:16b.LUK.006.016 Santiago macu̶, Judas vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Tu̶sagu̶ Judas Iscariote vãme cu̶tiyuju. Ĩ ñañuju Jesúre ĩsirocar'i. To bajiri ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã Jesús ĩ beseriarã.
6:17b.LUK.006.017 Ĩ beseriaro bero, ĩna rãca rojaejayuju ĩ, rujatũcuroriju̶. Toju̶ gãjerã Jesús buerimasa ĩre ñayuyujarã ĩna. Judea sita ñarimacariana, gãjerãma, Jerusalén macana ñañujarã. Gãjerã moa riaga tu̶ana, Tiro macana, to yicõari, Sidón macana quẽne ñañujarã ĩna. Ĩ gotimasiosere ajiru̶arã, to yicõari, ĩ catiosere bojarã, ĩre ñayuyujarã ĩna.
6:18b.LUK.006.018 Ĩna u̶su̶riju̶re vãtia sãñarã ñari, rojose tãmu̶orã quẽne ñañujarã. Ĩna u̶su̶riju̶re sãñarãre vãtiare bureayuju Jesús.
6:19b.LUK.006.019 To yicõari, tocãrãcu̶ rijaye cu̶tirãre quẽne catioyuju. To bajiro ĩ yisere ĩacõari, masa jediro ĩre moaĩaru̶ayujarã, “Manire quẽne catioato” yirã.
6:20b.LUK.006.020 Ĩnare catiogajano, ĩ buerimasare ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —“Masimena ñari, mu̶ ejarẽmose bu̶to bojaja yu̶a”, Diore ĩre yisẽnirũgũrãma, ĩ yarã ñarãma. To bajiri, rojose tãmu̶oboarine, Dios tu̶ju̶ variquẽnarona ñarãma.
6:21b.LUK.006.021 Yucu̶rire Dios ĩ bojabetire yicõari, tu̶oĩasu̶tiritiñarã quẽne, variquẽnarona ñarãma, beroju̶ ĩna tu̶oĩasu̶tiritisere Dios ĩnare ĩ yirẽtobosaroti ti ñajare.
6:22b.LUK.006.022 Dios ĩ roticõacacu̶re, yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶orine gãjerã mu̶are ajatud'icõari, “Rojorã ñaama” mu̶are ĩna yisocaboajaquẽne, variquẽnaru̶arãja mu̶a.
6:23b.LUK.006.023 To bajiro mu̶are ĩna yiboajaquẽne, bu̶to variquẽnaña mu̶a, “Beroju̶ Dios tu̶ju̶ ejarã, quẽnase bu̶jaru̶arãja” yimasirã ñari. Mu̶a rĩjoroana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre quẽne, rojose mu̶are ĩna yirore bajirone ĩnare quẽne rojose yimasiñujarã masa.
6:24b.LUK.006.024 Gãjerãma, gajeyeũni jairo cu̶ovariquẽnarã ñari, Diore bojamena ñarãja mu̶a. Adigodoju̶ variquẽnarã ñaboarine, beroju̶ma su̶tiritiru̶arãja.
6:25b.LUK.006.025 Gãjerãma, “Diseju̶a yu̶are ru̶yabeaja” yivariquẽnarã ñari, Diore bojamena ñarãja mu̶a. Adigodoju̶re variquẽnarã ñaboarine, beroju̶ma variquẽnabetiru̶arãja mu̶a. Gãjerãma, mu̶a rijato bero mu̶a bajirotire tu̶oĩamenane, adigodoayere tu̶oĩacõari ajarãma, beroju̶, otiru̶arãja mu̶a.
6:26b.LUK.006.026 Masa, “Quẽnaro yirã ñaama” mu̶are ĩna yisere ajicõari, variquẽnaboaja mu̶a. To bajirone bajimasiñuju tirũ̶mu̶ju̶. “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yu̶a” yitomasiriarãre, “Quẽnaro yirã ñama” ĩnare yirũ̶cu̶bu̶omasiboayujarã mu̶a ñicu̶a.
6:27b.LUK.006.027 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ado bajise mu̶are rotiaja yu̶: Mu̶are ĩaterãre quẽne ĩamaiña. Ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro yiya.
6:28b.LUK.006.028 Rojose mu̶are yirãre quẽne quẽnaro ĩna ñarotire, Diore ĩnare sẽnibosaya mu̶a.
6:29b.LUK.006.029 Cojojacatu̶a, mu̶a vayujuare ĩ jajama, gajejacatu̶are quẽne ĩre jarotiya. Sĩgũ̶, mu̶a sudirore joeagarore ĩ veaãmijama, jubeagarore quẽne ĩre veaĩsicõaña.
6:30b.LUK.006.030 No bojarã mu̶a gajeyeũnire ĩna sẽnijama, ĩsiña. Mu̶a gajeyeũnire juarudigu̶re, “Yu̶re tu̶oya”, ĩre yibesa mu̶a.
6:31b.LUK.006.031 Gãjerã quẽnaro mu̶are ĩna yisere bojaja mu̶a. To bajiri quẽnaro mu̶are ĩna yisere bojarã ñari, quẽnaro ĩnare yiya mu̶a quẽne.
6:32b.LUK.006.032 Mu̶are ĩamairã rĩne mu̶a ĩamaijama, ¿“Quẽnaro yaja mu̶a”, mu̶are yiĩagũ̶jari Dios? Yibecu̶mi. Rojose yirã quẽne, ĩnare mairã rĩrene ĩnare ĩamairũgũrãma ĩna.
6:33b.LUK.006.033 Quẽnaro mu̶are yirã rĩrene quẽnaro mu̶a yijama, ¿“Quẽnaro yaja mu̶a”, mu̶are yiĩagũ̶jari Dios? Yibecu̶mi. Rojose yirã quẽne, quẽnaro ĩnare yirã rĩrene quẽnaro yirũgũrãma ĩna.
6:34b.LUK.006.034 Mu̶are tu̶omasirã rĩrene no bojasere mu̶a vasoajama, ¿“Quẽnaro yaja mu̶a”, mu̶are yiĩagũ̶jari Dios? Yibecu̶mi. Rojose yirã, ĩnare tu̶omasirã rĩrene ĩna sẽnisere ĩnare ĩsirãma ĩna quẽne.
6:35b.LUK.006.035 To bajiri ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mu̶are rojose yirãre quẽne, ĩnare maiña mu̶a. Ĩnare quẽne quẽnaro yiya. “Mani ĩsisere manire tu̶oru̶arãma” yitu̶oĩamenane, ĩnare ĩsiña. To bajiro ĩnare mu̶a yijama, quẽnamasusere mu̶are u̶joru̶cu̶mi Dios. “Quẽnaro yaja mu̶” Diore yimenarene, to yicõari, rojose yirãre Dios ĩ mairore bajirone mu̶a maijama, “Dios rĩa ñaja yu̶a” yiĩorã yirãja mu̶a.
6:36b.LUK.006.036 Mani jacu̶ Dios ĩ ĩamairore bajirone mu̶a quẽne, masare ĩamaiña —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús.
6:37b.LUK.006.037 Quẽna ado bajiro gotiyuju Jesús: —“Rojose yirã, ñaama. To bajiro yirã ñari, rojose tãmu̶oru̶arãma”, gãjerãre ĩnare yiĩabesebesa. To bajiro mu̶a yijama, “Rojose yirã ñaama”, mu̶are yiĩaromi Dios. Gãjerã rojose mu̶are ĩna yisere mu̶a masiriojama, rojose mu̶a yisere mu̶are masirioru̶cu̶mi Dios quẽne.
6:38b.LUK.006.038 No bojase ĩna cu̶obetijama, ĩnare ĩsiña. To bajiro mu̶a yijama, ĩnare mu̶a ĩsirere ĩacõĩacõari, mu̶a ĩsise rẽtobu̶saro mu̶are ĩsiru̶cu̶mi Dios —ĩre ajitirũ̶nu̶rãre yigotiyuju Jesús.
6:39b.LUK.006.039 To yigu̶ne, adi gotimasiore quetire ĩnare gotiyuju: —Sĩgũ̶ ĩabecu̶, gãji ĩabecu̶re ĩ tũ̶avajama, gojeju̶ reasãcõanama, ĩna ju̶arãju̶ne.
6:40b.LUK.006.040 Gajeyerema, ĩnare buegu̶ rẽtobu̶saro masirã me ñaama ĩ buerã. To bajiboarine quẽnaro ĩna buejeocõajama, ĩnare buerimasu̶re bajirone masirãma ĩna quẽne.
6:41b.LUK.006.041 Gajeyerema, ado bajiro yirãre bajiro yaja mu̶a: Gãji bu̶to rojose ĩ yibetiboajaquẽne, “Mu̶ cajeare sũjuriroaca sãñaja. Tiju̶acare ãmirocato” yirãre bajiro yaja mu̶a. Tire bu̶to ĩatirũ̶nu̶rã ñaboarine, mu̶a cajeaju̶re jairisũjuro sãñarijau̶re tijau̶re “Ãmirocaya”, yimasibeaja mu̶a, “Bu̶to rojorã ñaja yu̶a” yitu̶oĩamasimena ñari. Mu̶a rãcagu̶ ĩ yiseju̶are ĩacõari, “Riojo tu̶oĩabeaja mu̶. ‘Quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya’ yirã, riojo mu̶re gotiru̶arãja” yigotirã ñaboarine, “Adi ñaja quẽnase. Tiju̶a ñaja rojose”, yimasimenaja, ĩ rẽtoro rojose yirã ñari. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojorã ñaja mu̶a. “Bu̶to rojorã ñaja yu̶a” mu̶a yitu̶oĩamasiro beroju̶, mu̶a rãcagu̶re ejarẽmomasirãja mu̶a, “Quẽnaro riojo ñato ĩ” yirã —ĩ buerãre ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
6:43b.LUK.006.043 —Gajeyerema, yucú̶ vãnu̶ricu̶, “Quẽnase rica cu̶tiricu̶ ñaja” mani yiboaricu̶ne, quẽnabeti rica cu̶tibetoja. To yicõari, vãnu̶beti, “Quẽnabeti rica cu̶tiricu̶ ñaja” mani yiboaricu̶ne, quẽnase rica cu̶tibetoja.
6:44b.LUK.006.044 Ti rica cu̶tise su̶orine yucú̶re ĩamasiaja mani. Quẽnase bare higos vãme cu̶tiu̶ ricare juaroana, vãtijota yucú̶riju̶re macamenaja mani. To yicõari, u̶ye juaroana, vidiroju̶ ñaricu̶ savajotau̶ju̶re macamenaja mani.
6:45b.LUK.006.045 To bajirone bajiaja masare quẽne. Sĩgũ̶ri quẽnase tu̶oĩarã ñari, quẽnase yirãma. Gãjerã, rojose tu̶oĩarã ñari, rojose yirãma. To bajiro bajiaja mu̶a ñagõse quẽne. Masa ĩna ñagõsere ajicõari, “Rojose tu̶oĩarã ñaama. Quẽnase tu̶oĩarã ñaama”, yimasiaja mu̶a. To bajiri ĩna u̶su̶riju̶ ĩna tu̶oĩabu̶ju̶oñaserene, ĩna riseriju̶ ñagõburũgũama ĩna —ĩnare yigotiyuju Jesús.
6:46b.LUK.006.046 Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿No yirã yu̶ rotisere cu̶dibetiboarine, “Yu̶a u̶ju̶” yu̶re yati mu̶a?
6:47b.LUK.006.047 Yu̶ gotimasiosere ajicõari, yu̶ rotirore bajiro yigu̶ma, ado bajiro yigu̶ ũgũ̶re bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi:
6:48b.LUK.006.048 Ĩ ũgũ̶ ñagũ̶mi gũ̶tajãiju̶ gojeri coaejocõari, botari rũ̶gõcõari, vi bu̶agu̶re bajiro bajigu̶. Vi ĩ bu̶aro bero, bu̶to oco quediroja. To bajicõari, riaga jaicoatoja. Ti viju̶ ti jaiejacoaboajaquẽne, juriaquedibetoja ti vi.
6:49b.LUK.006.049 Yu̶re ajiboarine, yu̶ rotirore bajiro yibecu̶ju̶a ñagũ̶mi sita vajaroju̶ vi bu̶agu̶re bajiro bajigu̶. Ti vi ĩ bu̶aro bero, bu̶to oco quediroja. To bajicõari, riaga jaicoatoja. Ti viju̶re ti jaiejarone, yoaro mene juriaquedicoatoja —ĩnare yigotiyuju Jesús.
7
7:1b.LUK.007.001 Gotimasiore queti ĩnare gotigajanocõari, Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ vasuju Jesús.
7:2b.LUK.007.002 Ti macaju̶re ñañuju romano masu̶. Surara u̶ju̶ ñañuju ĩ. Ĩre moabosarimasu̶, ĩ maigũ̶, bu̶to rijayuju. Bajirocacu̶ju̶ yiyuju ĩ.
7:3b.LUK.007.003 To bajiri ti macaju̶ Jesús ĩ vadire ajicõari, “Ĩre catiogu̶ vadiato Jesús” yigu̶, jud'io masa bu̶cu̶rãre ĩnare cõañuju ĩ, “Ĩre jiaya” yigu̶.
7:4b.LUK.007.004 To bajiri Jesús tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yisẽniñujarã ĩna: —Yu̶a tu̶agu̶, romano masu̶, surara u̶ju̶, ĩ queti cõarã bajiaja yu̶a. “Vadiato Jesús. Yu̶ maigũ̶, yu̶re moabosagu̶, bu̶to rijaami. To bajiri rijacu̶ yami. Ĩre catiogu̶ vadiato” ĩ yijare, bajibu̶ yu̶a.
7:5b.LUK.007.005 Mani yarã, jud'io masare maiami. To bajiri ĩne Dios ocare yu̶a buerotivire bu̶aroticami. To yigu̶ ĩ ñajare, ĩre sẽnibosarã bajibu̶ yu̶a. ¿Ĩre moabosagu̶re catiogu̶ varu̶abeati mu̶? —Jesúre yisẽniñujarã ĩna.
7:6b.LUK.007.006 To bajiro ĩna yijare, ĩna rãca vacoasuju Jesús. Ĩ cõñatone, gãjerã u̶ju̶ ĩ cõariarã ĩre bocayujarã ĩna. Ĩre bocacõari, ado bajise ĩre queti gotiyujarã ĩna: —“Yu̶ u̶ju̶, quẽnagũ̶ ñaja mu̶”, mu̶re yami romano masu̶. “Yu̶ma, rojose yu̶ yisere tu̶oĩabojonegũ̶ ñari, yu̶ ya vire ĩre sãjarotimasibecu̶ja yu̶.
7:7b.LUK.007.007 To bajiri, ĩre boca bojoneaja yu̶”, mu̶re yami. No yigu̶ sãjabecu̶ja mu̶. “Sãjabetiboarine, ĩ ñagõtu̶oĩasene catiomasicõagũ̶mi”, mu̶re yami.
7:8b.LUK.007.008 “Gãjerã surara u̶jarã beroagu̶ ñaja yu̶. To bajiri, yu̶ quẽne, gãjerã surarare rotigu̶ ñaja yu̶. Sĩgũ̶re, ‘¡Vasa!’ yu̶ yijama, vajami. Gãjire, ‘Vayá’ yu̶ yijama, vadiami. To yicõari, yu̶re moabosarimasu̶re, ‘Tire yiya’ yu̶ yijama, yirũgũami. To bajiri, ĩ roque rotigu̶ masu ñari, adoju̶ sãjadibetiboarine, ĩ ñagõtu̶oĩasene caticoaru̶cu̶mi”, mu̶re yami —Jesúre yiyujarã ĩna, romano masu̶ ĩ gotirotirã.
7:9b.LUK.007.009 To bajiro ĩ yirere ajicõari, no yimasibesuju Jesús. To bajiri, ju̶darũ̶gũ̶cõari, jãjarã ĩre su̶yarãre ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Israel ñamasir'i jãnerabatia yu̶ yarã ñaboarine, “Masigũ̶, to yicõari, quẽnagũ̶ ñari, yu̶re yirẽmoru̶cu̶mi” romano masu̶ yu̶re ĩ yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩagũ̶re ĩabetirũgũaja yu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús.
7:10b.LUK.007.010 To bajiro ĩ yiro bero, romano masu̶ ĩ gotirotiriarã, viju̶re sãjacõari, ĩna ĩajama, ĩre moabosagu̶re catiquẽnagũ̶ ñagũ̶re ĩre ĩañujarã ĩna.
7:11b.LUK.007.011 To ĩ yiriaro bero, gaje macaju̶ vasuju Jesús, Na'in vãme cu̶ti macaju̶. Ĩ buerã quẽne gãjerã quẽne, jãjarã masa ĩ rãca vasujarã ĩna.
7:12b.LUK.007.012 Ti macaju̶ ĩna ejaro, bajirocar'i ruju̶rire gajavayujarã ĩna, ĩre yujeroana. Jãjarã masa ĩna rãca vayujarã ĩna. Ĩ ñaboar'i jaco quẽne, vayuju. Manaju̶ rijaveorio ñañuju so. Sĩgũ̶ne macu̶ cu̶tirio ñari, bu̶to otiyuju. So oti vadone sore bocayuju Jesús.
7:13b.LUK.007.013 Sore ĩamaicõari, —To cõrone otitu̶jaya mu̶ —sore yiyuju ĩ.
7:14b.LUK.007.014 To yicõari, so macu̶ ruju̶ri ĩna gajarijotire ĩ moaĩaejarũ̶gũ̶rone, tujarũ̶gũ̶cõañujarã ĩna. Ĩna tujarũ̶gũ̶rone, —“Vũ̶mu̶rũjuña” mu̶re yaja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús.
7:15b.LUK.007.015 To ĩ yirone, vũ̶mu̶rũjuri, ñagõñuju ĩ yuja, bajirocar'i. To ĩ bajiro ĩacõari, ĩ jacore tũ̶aĩsiñuju Jesús.
7:16b.LUK.007.016 Ĩre ĩ catiosere ĩacõari, güiyujarã masa, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajirã ñari, —Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñamasugũ̶ mani tu̶ju̶re ejaami yuja. Ĩ yarã mani ñajare, manire ĩamaicõari, Jesús su̶orine manire ejarẽmoami Dios —Diore yirũ̶cu̶bu̶o variquẽnañujarã ĩna.
7:17b.LUK.007.017 To bajiro Jesús ĩ yisere ajijedicõañujarã ĩna, Judea sitana. Ti sita soju̶ana quẽne, tire ajiyujarã ĩna.
7:18b.LUK.007.018 Jesús ĩ yiñasere masijeocõañuju, Juan, ĩ buerimasa ĩna gotise ti ñajare.
7:19b.LUK.007.019 Tire ĩre ĩna gotiro bero, ju̶arã ĩ buerãre sẽniĩaroticõañuju Juan: —Jesúre, “¿Mu̶ne ñati, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i, ‘Yu̶ bero ejaru̶cu̶mi’ Juan ĩ yigotimasiocacu̶? ¿Gãjire yuroti ñatique maji?”, Jesúre yisẽniĩaaya —ĩnare yicõañuju Juan.
7:20b.LUK.007.020 To bajiro ĩ yicõariarã, Jesús tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ buerã ñaja yu̶a. “Ĩre sẽniĩaaya” ĩ yicõajare vabu̶ yu̶a. ¿Mu̶ne ñati, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, “Yu̶ bero ejaru̶cu̶mi” Juan ĩ yigotimasiocacu̶? ¿Gãjire yuroti ñatique maji? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna.
7:21b.LUK.007.021 To bajiro ĩna yisẽniĩarã ejarone, jãjarã rijaye cu̶tirãre catioĩoñuju Jesús. Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare quẽne bureaĩoñuju. To yicõari, caje ĩamenare quẽne ĩnare ĩarotiĩoñuju.
7:22b.LUK.007.022 To bajiri, Juan ĩ cõariarã ĩna sẽniĩasere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Ado bajiro Juanre gotiba mu̶a: “Jesús ĩ masise rãca ĩ yijare, ĩabetiboariarã quẽne ĩama. Rujasagueri vaboariarã quẽne, quẽnaro vama. Gase boariarãre quẽne, ĩna cãmi yatibu̶. Ajimena ñaboariarã quẽne, ajima. Bajireariarã quẽne, tudicatima. To yicõari, maioro bajirãre quẽne, Dios oca quẽnasere gotimasio ecoma ĩna”, yigotiba, Juan tu̶ju̶ ejacõari.
7:23b.LUK.007.023 To bajiri, “ ‘Quẽnase bu̶jaru̶arãma yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, “Socu̶ me yami”, yu̶re yitu̶oĩarãma’ yimi”, ĩre yigotiaya —ĩnare yiyuju Jesús, Juan ĩ sẽniĩarotiriarãre.
7:24b.LUK.007.024 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩna vase rãcane, Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ ñare quetire gotiyuju Jesús, jãjarã ĩre ajisu̶yarãre: —Yucú̶ manoju̶ vana, ¿ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩa vacati mu̶a? ¿Masa ĩna bojasere bajiro yiru̶a tu̶oĩagũ̶re ĩarã vacati mu̶a? “To bajiro tu̶oĩagũ̶ me ñacami”, yimasiaja mu̶a.
7:25b.LUK.007.025 ¿Ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩarã vacati mu̶a? ¿Quẽnase sudi sãñagũ̶re tu̶oĩa vacati? To bajiro me tu̶oĩariarãja mu̶a. “Quẽnase sudi sãñarãma, quẽnariviriju̶, u̶jarã ya viriju̶ ñarãma”, yimasiaja mani.
7:26b.LUK.007.026 ¿Ñimu̶ ũgũ̶re tu̶oĩa vacati mu̶a? ¿Diore gotirẽtobosarimasu̶re tu̶oĩa vacatique mu̶a? Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Gãjerã Diore gotirẽtobosarimasa rẽtoro ñagũ̶re ĩariarãja mu̶a.
7:27b.LUK.007.027 Juan ĩ bajirotire gotiro, ado bajise gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘ “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶re yu̶ cõaroto rĩjoro, mu̶re gotiyurocu̶re cõasu̶oru̶cu̶ja yu̶ maji’ yami Dios. ‘Ĩ ñaru̶cu̶mi ado bajise gotirocu̶: “Yoaro mene ejaru̶cu̶mi, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶. To bajiri rojose Dios ĩ bojabetire yitu̶jacõari, ĩ bojaseju̶are yi yuya mu̶a” yigotirocu̶ ñaru̶cu̶mi’ yami Dios”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire.
7:28b.LUK.007.028 Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasire rẽtoro ñamasuse ñaja, Juan, Diore ĩ gotirẽtobosaseju̶a. To bajiro ti bajiboajaquẽne, Juan ĩ gotise rẽtoro ñamasuse ñaja yu̶ gotiroticõarã ĩna gotise. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” ĩna yigotisere yaja yu̶. Ñamasurã ñaama, “Ñamasurã me ñaama Jesús ĩ gotiroticõarã” mu̶a yiĩaboajaquẽne —ĩ rãca ñarãre ĩnare yiyuju Jesús.
7:29b.LUK.007.029 Juan ĩ gotimasiorere ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa. Gãjerã quẽne, jãjarã ĩre ajitirũ̶nu̶ñujarã ĩna. “Mu̶ gotirore bajirone bajiaja. Rojose yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩacõari, Juanre bautizarotiyujarã ĩna, Diore rũ̶cu̶bu̶orã.
7:30b.LUK.007.030 Ĩna bautizarotiboajaquẽne, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, Juan ĩ gotisere ajicõari, “Bajibeaja ti”, yitu̶oĩañujarã ĩnaju̶ama. Dios ĩ bojasere yiru̶abesujarã. To bajiri Juanre bautizarotibesujarã ĩnama.
7:31b.LUK.007.031 Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Ado bajiro yirãre bajiro yirã ñarãja mu̶a, adirodoriana:
7:32b.LUK.007.032 Daquerã, gãjerã rãca ajeru̶amenare bajiro yirã ñarãja. Ĩna ajeritũcuroju̶ rujicõari, gãjerãju̶are, ado bajiro ĩnare gotirujirãma: “ ‘Basavariquẽnato mani’ yirã, mu̶are jutibosaboabu̶ yu̶a. To bajiro yu̶a yiboajaquẽne, basabeju̶ mu̶a. To bajiri, ‘Rijariarãre bu̶cu̶rã ĩna oticatore bajiro su̶tiriose boca otiru̶arãja mu̶a, yu̶a basañarone’ yiboabu̶ yu̶a. To yu̶a yiboajaquẽne, otibeju̶ mu̶a”, ĩnare yigotirãma, ĩna rãca ajeru̶amenare.
7:33b.LUK.007.033 Ĩna rãca ajeru̶amenare bajiro yirã ñarãja mu̶a, adirodoriana. Juan, quẽnase bare babeti, quẽnase idire idibeti bajiñañuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, “Vãti sãñagũ̶ ñagũ̶mi”, ĩre yitu̶oĩacaju̶ mu̶a, ĩre ajiterã ñari.
7:34b.LUK.007.034 Ĩ bero gotimasiosu̶ocaju̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶. Yu̶ju̶ama, quẽnase bare ba, quẽnase idire idi bajiñaja yu̶. To bajiro yigu̶ yu̶ ñajare, “Jairo bagu̶ ñaami. Idimecu̶gũ̶ ñaami. U̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, gãjerã rojose yirãre quẽne ĩnare baba cu̶tiami”, yu̶re yiĩajũnisiniaja mu̶a, yu̶re quẽne ajiterã ñari.
7:35b.LUK.007.035 To bajiro Juanre quẽne, yu̶re quẽne mu̶a yise ti ñaboajaquẽne, Dios ĩ masise rãca yu̶a yise ti ñajare, beroju̶, “Quẽnaro yirã yiboayuma”, yu̶are yimasiru̶arãja mu̶a —ĩ rãca ñarãre yiyuju Jesús.
7:36b.LUK.007.036 Sĩgũ̶ fariseo masu̶ ñañuju ĩ, Simón vãme cu̶tigu̶. “Bare bagu̶ vaja”, Jesúre yiyuju ĩ. To bajiro ĩ yijare, ĩ tu̶ju̶ vasuju Jesús. Sãjaejacõari, barujiyuju ĩ.
7:37b.LUK.007.037 Ti macaju̶ rõmio ñañuju rojose yigo. To bajiri, Simón ya viju̶ bare bagu̶ Jesús ĩ ejasere ajicõari, gũ̶ta sotu̶ alabastro vãme cu̶ti rãca veariaru̶ ãmiejayuju so. Su̶tiquẽnase sãñaritu̶ ñañuju tiru̶.
7:38b.LUK.007.038 Jesús gu̶bori veca ejarũ̶gũ̶cõari, otiyuju so. So otirone, so caje oco reajeoyuju ti, ĩ gu̶borire. To yicõari, so joa ñajone tire vejacaroyuju. Tire vejacarocõari, ĩ gu̶borire usuyuju. To yicõari, su̶tiquẽnase so juadirere Jesús gu̶bori joere yuejeoyuju. Ĩre rũ̶cu̶bu̶ogo yiyuju, to bajiro so yijama.
7:39b.LUK.007.039 To bajiro so yiro ĩacõari, ado bajiro tu̶oĩañuju Simón, Jesúre, “Bare bagu̶aba” ĩre yir'iju̶a: “Diore gotirẽtobosagu̶ masu ĩ ñajama, iso rõmiore, ‘Rojose yigo ñaamo’ yiĩamasicõari, sore moaĩarotibetibogu̶mi”, yitu̶oĩañuju ĩ.
7:40b.LUK.007.040 To bajiro Simón ĩ tu̶oĩasere masicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Gotimasiore queti mu̶re gotigu̶agu̶ yaja yu̶. To ĩ yirone, —Yu̶re gotiya —Jesúre ĩre yicu̶diyuju ĩ.
7:41b.LUK.007.041 To bajiro ĩ yicu̶dirone, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Ũ̶mu̶a ju̶arã ñarãma ĩna, gãjiju̶are gãjoa vasoariarã. Sĩgũ̶, ju̶a cũ̶ma moaroto cõro vaja mogũ̶mi ĩ. Gãjiju̶ama, ju̶arã muijua moaroto cõro vaja mogũ̶mi.
7:42b.LUK.007.042 Gãjoa tu̶oru̶aboarãma ĩna, bajirãju̶ma. To bajiri ĩna gãjoa mano ĩacõari, “Tone bajicõato. Yu̶re mu̶a vaja mosere mu̶are masiriocõaja yu̶”, ĩnare yigu̶mi, ĩnare maigũ̶ ñari. To bajiri, ado bajiro mu̶re sẽniĩaja yu̶: Gãjoa vasoariarãre ĩnare ĩ masiriore ñajare, ¿niju̶a bu̶to ĩre maigũ̶jari? —ĩre yisẽniĩañuju Jesús.
7:43b.LUK.007.043 To bajiro ĩre ĩ yisẽniĩarone, —Yu̶ tu̶oĩajama, jairo ĩre vaja mor'iju̶a, bu̶to ĩre maigũ̶mi —ĩre yicu̶diyuju Simón. To ĩ yirone, —Riojo yaja mu̶ —ĩre yiyuju Jesús.
7:44b.LUK.007.044 To yigoticõari, rõmioju̶are sore ĩagũ̶ne ado bajiro Simónre yiyuju Jesús: —¿Adiore ĩati mu̶? Yu̶re jiboarine, mu̶ ya vi yu̶ ejaro, yu̶ gu̶borire yu̶ coerotire oco yu̶re ĩsibeju̶ mu̶. To bajiboarine adioma so caje oco rãca yu̶ gu̶borire coemo soma. To yicõari, so joa ñajone yu̶ gu̶borire vejacoecaromo so.
7:45b.LUK.007.045 Yu̶re sẽnigũ̶ne, ejarãre mani yarã ĩna yirũgũrore bajiro yu̶re usubeju̶ mu̶. To bajiro mu̶ bajiboajaquẽne, sãjaejagone yu̶ gu̶borire so usuroju̶ne usutu̶jabeticõa ñaamo adioma, yu̶re rũ̶cu̶bu̶ogo. Mu̶ma, yu̶ ru̶joa joere u̶ye su̶tiquẽnase yu̶re yuejeobeju̶ mu̶. Yu̶re rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñari, bajibu̶ mu̶. To mu̶ bajiboajaquẽne, soju̶ama, u̶ye su̶tiquẽnase jairo vaja cu̶tisere yu̶ gu̶bori joere yuejeoamo so.
7:47b.LUK.007.047 To bajiri quẽnaro ajiya mu̶. Bu̶to yu̶re so maisere yiĩomo so. Tire ĩacõari, ado bajiro sore yimasiaja mani: “ ‘Rojose yijaigo yu̶ ñaboajaquẽne, rojose yu̶ yisere yu̶re masiriogu̶mi Dios’ yitu̶oĩagõ ñaamo”, yimasiaja mani. To bajiboarine, “Diore maibetibu̶saja” yigu̶re ĩacõari, ado bajiseju̶a yimasiaja mani: “ ‘Bu̶to rojose yibecu̶ yu̶ ñajare, Dios mojoroaca yu̶re ĩ masiriojare, ĩre maibetibu̶sacõaja’ yitu̶oĩagũ̶ ñaami”, ĩre yimasiaja mani —Simónre yiyuju Jesús.
7:48b.LUK.007.048 To yicõari, rõmiore ado bajiro sore yiyuju Jesús: —Rojose mu̶ yirũgũrere mu̶re masiriocõamu̶ yu̶ —sore yiyuju Jesús.
7:49b.LUK.007.049 To bajiro ĩ yirone, —¿No yigu̶ to bajise yati ĩ? To bajiro ĩ ñagõjama, Diore rũ̶cu̶bu̶obecu̶ yami. Dios sĩgũ̶ne ñagũ̶mi ti ũnire yimasigũ̶ma —yitu̶oĩañujarã ĩna, gãjerã “Baroaya” yigu̶, Simón ĩ jiriarãju̶a.
7:50b.LUK.007.050 To bajiro ĩna yitu̶oĩajare, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —“Rojose yu̶ yirũgũsere yu̶re masiriocõañumi Dios” mu̶ yitu̶oĩase ñajare, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶ vaborotire mu̶re yirẽtobosabu̶ yu̶. To bajiri, “Dios ĩ ĩajama, quẽnagõ ñaja yu̶”, yitu̶oĩa variquẽna vasa mu̶ —sore yiyuju Jesús.
8
8:1b.LUK.008.001 Tiju̶ bero, cojo maca me ejacudiyuju Jesús, Dios oca quẽnasere masare gotimasiocudigu̶. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña”, ĩnare yigotimasiocudiyuju. Ti macariju̶re ĩ rãca vasujarã ĩna, ĩ ocare goticudisu̶orona, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã.
8:2b.LUK.008.002 Rõmia quẽne, ĩna u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare Jesús ĩ bureariarã, to yicõari, rijaye cu̶tiriarã ĩ catioriarã quẽne ñabajiyujarã ĩna, Jesúre su̶yarã. Sĩgõ, Mar'ia Magdalena vãme cu̶tigo ñañuju so. Cojomo cõro gaje ãmo ju̶a jẽnituarirãcu̶ so u̶su̶ju̶ sãñariarãre vãtiare ĩ bureario ñañuju so.
8:3b.LUK.008.003 Gajeo, Juana, Cuza manajo, ñañuju so. Cuza, Herodes ya viju̶ codegu̶ ñañuju ĩ. Gajeo, Susana vãme cu̶tigo ñañuju so. Gãjerã rõmia quẽne, jãjarã ñañujarã ĩna, Jesúre su̶yarã. Ĩna cu̶osere Jesúre, ĩ buerimasare quẽne ĩnare ĩsirũgũñujarã ĩna, ĩnare ejarẽmorã.
8:4b.LUK.008.004 Jesúre ajirã ĩ tu̶ju̶ rẽjarũtuasujarã ĩna, gajemacari ñarã quẽne. To ĩna bajiro, ado bajise gotimasiore queti ĩnare gotiyuju ĩ:
8:5b.LUK.008.005 —Sĩgũ̶ oterimasu̶, veseju̶ ote ajere otegu̶ vacu̶mi. Vese ejacõari, ote ajere ĩ reabaterone, gajeye maaju̶ vẽjaquearoja. To bajiri tire cu̶darãma masa, maa vana. To yicõari, minia ejacõari, tire bareacõarãma ĩna.
8:6b.LUK.008.006 Gajeyema, gũ̶ta joeju̶ reajeoroja. To bajicõari, judiboarine, oco manijare, sĩnireacoatoja ti.
8:7b.LUK.008.007 Gajeyema, jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaquearoja. To bajicõari, ti judiboajaquẽne, jotaju̶a bu̶cu̶aveocoatoja ti.
8:8b.LUK.008.008 Gajeyema, sita quẽnaroju̶ vẽjaquearoja. To baji, judibu̶cu̶acõari, quẽnase ñacõari, jairo rica cu̶tiroja. Cojotõ cien ñaricari rica cu̶tiejoroja —ĩnare yigotiyuju Jesús. To yigajanocõari, —Tire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
8:9b.LUK.008.009 Tiju̶ bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩ buerimasa: —Oterimasu̶ ĩ bajire queti mu̶ gotimasiose, ¿no yire ũni ñati ti? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna.
8:10b.LUK.008.010 To bajiro ĩna yisẽniĩajare, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju ĩ: —“U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona yu̶a ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” ĩna yimasibeticatire Dios ĩ masise rãca ajimasiaja mu̶ama. To bajiboarine, gãjerãju̶ama, yu̶ yiĩosere ĩarã ñaboarine, to yicõari, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, “To bajiro manire yigotigu̶ yami”, yimasimenama.
8:11b.LUK.008.011 “Ado bajiro yiru̶aro yaja” oterimasu̶ ĩ bajire quetire yu̶ gotise: Ote ajere yu̶ yijama, Dios ocare yigu̶ yibu̶ yu̶.
8:12b.LUK.008.012 Ote aje, maaju̶ vẽjaquearere yu̶ yijama, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona ĩna ñaru̶ajama, ado bajiro yiroti ñaja” yu̶ yigotimasiosere quẽnaro ajimasimenare yigu̶ yibu̶ yu̶. Minia, ejacõari, ote ajere ĩna basere yu̶ yijama, vãtia u̶ju̶ ejacõari, Dios ocare ĩna ajimasiboasere guaro ĩ masiriosere yigu̶ yibu̶ yu̶. To bajiro yami vãtia u̶ju̶, “Dios ocare ajitirũ̶nu̶cõari, quẽnaro yirẽto ecoroma ĩna” yigu̶.
8:13b.LUK.008.013 Gũ̶ta joeju̶ vẽjaqueacõari, guaro judibu̶cu̶aboarere yu̶ yijama, yu̶ yere ajicõari, quẽnaro variquẽnase rãca ajirã ñaboarine, yoaro mene tire ĩna quejerotire yigu̶ yibu̶. Sĩnirearere yu̶ yijama, yu̶ yere ajirã ñaboarine, rojose ĩna tãmu̶ojama, yoaro mene yu̶ ocare ĩna ajitu̶jarotire yigu̶ yibu̶.
8:14b.LUK.008.014 Jotayucú̶ vatoaju̶ vẽjaqueacõari, judiboarere jotayucú̶ju̶a ti bu̶cu̶aveorere yu̶ yijama, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, tu̶oĩarejairã, to yicõari, gajeyeũni bojatu̶oĩarã ñari, yu̶ yeju̶are ĩna tu̶oĩatu̶jarotire yigu̶ yibu̶. To bajiro bajirã, yu̶ yere ajisu̶oboarine, yu̶ bojarore bajiro yimenama ĩna.
8:15b.LUK.008.015 Sita quẽnaroju̶ vẽjaqueare judibu̶cu̶acõari, quẽnase rica cu̶tirere yu̶ yijama, yu̶ yere ajimasicõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirãre yigu̶ yibu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús.
8:16b.LUK.008.016 Quẽna gaje queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩabusuoriare jẽocõari, sotu̶ne tiare mubu̶amenaja mani. Tiare jẽocõari, “Ñajediro ti vianare ũ̶ju̶busuato” yirã, vecaju̶ jeorãja mani. Tire bajiro bajiaja yu̶ gotimasiose. “Ajimasibeticõato masa” yigu̶ me, to bajise ĩnare gotiaja yu̶. “Quẽnaro riojo ajimasiato ĩna” yigu̶, gotirũgũaja.
8:17b.LUK.008.017 Dios su̶orine masa ĩna ajimasibeticati jediro, quẽnaro ajimasiru̶arãma.
8:18b.LUK.008.018 No bojagu̶ Diore ajitirũ̶nu̶gũ̶re, “Quẽnarobu̶sa ajimasiato” yigu̶, ĩ masisere cõaru̶cu̶mi Dios. Gãjirema, ĩre ajigu̶ ñaboarine, ĩre ĩ ajitirũ̶nu̶betijare, ĩ ajimasiboasere masiriojeocõaru̶cu̶mi ĩ. To bajiri ĩre masibetimasucõaru̶cu̶mi ĩ. To bajiro ti bajijare, mu̶are yu̶ gotisere quẽnaro mu̶a ajimasiru̶ajama, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yimu̶orũ̶gõña mu̶a —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús.
8:19b.LUK.008.019 Jesús, masare ĩ gotmasio ñarone, ĩ jaco, ĩ bederã rãca ĩre ĩarã ejaboayujarã ĩna. To bajiboarine jãjarã masa ĩna ñajare, ĩ tu̶ju̶ ejamasibesujarã.
8:20b.LUK.008.020 Ĩ tu̶ ĩna ejamasibetijare, sĩgũ̶, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Mu̶ jaco, mu̶ bederã quẽne macajú̶ju̶ ejama, mu̶ rãca ñagõru̶arã —Jesúre ĩre yigotiyuju.
8:21b.LUK.008.021 To bajiro ĩ yigotisere ajicõari, ĩre ajiñarãju̶are ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —No bojarã Dios ocare ajicõari, ĩ rotirore bajiro yirã ñarãma yu̶ bederãre bajiro bajirã, yu̶ jacore bajiro bajirã —ĩnare yiyuju Jesús.
8:22b.LUK.008.022 Cojorũ̶mu̶ Jesús ĩ buerã rãca cũmuaju̶ vasãjacõari, —Gajejacatu̶aju̶ jẽajaro mani —ĩnare yiyuju Jesús.
8:23b.LUK.008.023 Ĩna jẽatone, bu̶to mino vasuju. To bajicõari, bu̶to sabeyuju. Ti saberone, cũmua sagueca yiro, oco sãjacõari, rujacoaru̶ayuju. To ti bajiboajaquẽne, cãnigũ̶ yiyuju Jesús.
8:24b.LUK.008.024 Ĩ cãniro ĩacõari, ĩre yujioyujarã ĩna: —Yu̶a u̶ju̶, ¡rujareana yaja mani! —ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yijare, —¡Mino tu̶jaya! ¡Sabese quẽne tu̶jaya mu̶a! —yiyuju Jesús. To ĩ yirone, tu̶jacoasuju mino. Sabese quẽne sabebesuju yuja.
8:25b.LUK.008.025 To yicõari, —“Rojose mani tãmu̶oboajaquẽne, manire yirẽtobosaru̶cu̶mi”, yu̶re yitu̶oĩarã me ñaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ĩacõari, no yimasibesujarã ĩ buerimasa. —¿Ñimu̶ ũgũ̶ masu̶ ñati ãni? Minore, to yicõari, sabesere ĩ tu̶jarotijama, ĩre ajiaja —gãmerã yiyujarã ĩna, ĩre güirã.
8:26b.LUK.008.026 U̶tabu̶cu̶ra gajejacatu̶aju̶ Gerasa vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ ejayujarã.
8:27b.LUK.008.027 Toju̶ ejacõari, Jesús ĩ majatone, sĩgũ̶ ũ̶mu̶, ti macaju̶ ñaboar'i, ĩre bocayuju ĩ. Sudi magũ̶ne, yoaro masa rijariarãre ĩna yujereariaviju̶ ñarũgũñuju ĩ. Vãtia sãñagũ̶ ñañuju.
8:28b.LUK.008.028 To bajigu̶ ñari, cojoji me ĩ masu ĩ bojasere yimasibeticõari, vãtia ĩna bojaseju̶are yirũgũñuju ĩ. To bajiro bajigu̶ ĩ ñajare, cõmemane ĩre siaboayujarã ĩna. Ĩre ĩna siaboajaquẽne, tũ̶asure reacõarũgũñuju ĩ. To yicõari, yucú̶ manoju̶ varũgũñuju, ĩre sãñarã vãtia to bajiro ĩre ĩna varotijare. To bajiri Jesúre ĩ bocarone, —Ãni masu̶ u̶su̶ju̶ sãñarã, budiya mu̶a —vãtiare ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, masu̶ju̶a, vãtia su̶orine avasãcõari, Jesús rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuyuju. To ĩ bajirone, vãtiaju̶a, masu̶ u̶su̶ju̶ sãñacõari, ado bajiro Jesúre sẽniĩaavasãñujarã: —Jesús, masirẽtogũ̶, Dios macu̶ ñaja mu̶. ¿No yigu̶ yu̶a tu̶ vadiati mu̶? “Yu̶are gõjanabiobesa”, mu̶re yisẽniaja yu̶a. “Rojose mu̶a yise vaja, rojose mu̶are yibeaja yu̶”, yu̶are yiya —Jesúre yisẽniñujarã.
8:30b.LUK.008.030 To ĩna yirone, ado bajiro vãtia sãñagũ̶re sẽniĩañuju Jesús: —¿Ñimu̶ vãme cu̶tiati mu̶? —ĩre yiyuju.
8:31b.LUK.008.031 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju vãtiaju̶a: —Legión vãme cu̶tiaja yu̶a —ĩre yiyujarã. Jãjarã ĩ u̶su̶ju̶re sãñarã ñari, to bajiro ĩre yicu̶diyujarã vãtia. To yicõari, bu̶to Jesúre sẽniñujarã: —Tu̶sabetigoje tubibe ecocõari, josari tãmu̶oriaroju̶ yu̶are cõabesa mu̶ —Jesúre ĩre yisẽniñujarã.
8:32b.LUK.008.032 Buroju̶ jãjarã ecariarã yesea macabañañujarã. Ĩnare ĩacõari, ado bajiro Jesúre sẽniñujarã vãtiaju̶a: —Yu̶are mu̶ bureajama, õa yeseaju̶are yu̶are sãjarotiya —ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yijare, —Mu̶are varotiaja yu̶ —vãtiare ĩnare yiyuju Jesús.
8:33b.LUK.008.033 To ĩ yirone, masu̶ u̶su̶ju̶re sãñaboariarã budicoasujarã yuja, yeseaju̶are sãjaroana. Ĩna sãjarone, buro ũmaroja vacõari, u̶tabu̶cu̶raju̶ rearoderujacõa tu̶jasujarã.
8:34b.LUK.008.034 Yeseare coderimasa, to bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ũmacoasujarã, ĩna ya macaju̶ vana. Toju̶ ejacõari, ti macanare, to yicõari, ti maca tu̶ ñarimacarianare quẽne, tire gotibatoyujarã.
8:35b.LUK.008.035 To bajiro ĩna yigotisere ajicõari, Jesúre ĩarã vasujarã ĩna, ti macana. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, vãtia sãñaboar'ire ĩañujarã ĩna. Sudi sãñacõari, Jesús tu̶ rujiyuju. Ĩna bajirore bajiro bajigu̶ ñañuju ĩ yuja. Vãtia ĩna sãñajama, tu̶oĩamasibecu̶ ñañuju maji. Quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñañuju yuja. To ĩ bajisere ĩacõari, Jesúre bu̶to güiyujarã ĩna.
8:36b.LUK.008.036 Vãtia sãñaboar'i ĩ bajisere ĩariarã, gãjerãre gotiyujarã.
8:37b.LUK.008.037 To bajiri, Gerasa vãme cu̶ti macana to soju̶a vadiriarã quẽne, Jesúre bu̶to güirã ñari, —Vacoasa. Ado mu̶ ñasere bojabeaja —ĩre yiyujarã ĩna. To ĩna yijare, tudiacu̶, cũmuaju̶ vasãjañuju Jesús.
8:38b.LUK.008.038 To ĩ bajirone, ado bajiro ĩre yiboayuju vãtia sãñaboar'i: —Mu̶ rãca bu̶to varu̶aja yu̶ quẽne —ĩre yiboayuju. To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús:
8:39b.LUK.008.039 —Yu̶ rãca vadibesa. Mu̶ ya viju̶ tudiasa. “Dios ĩ masise rãca yu̶ u̶su̶ju̶ sãñarãre vãtiare bureami Jesús”, mu̶ yarãre ĩnare yigotiba —ĩre yicu̶diyuju Jesús, vãtia sãñaboar'ire. To bajiro ĩ yijare, ĩ yarã tu̶ju̶ tudicoasuju ĩ. Tudiejacõari, ĩ ya maca ñarã jedirore, ti quetire goticudiyuju.
8:40b.LUK.008.040 Jesús tudijẽacoasuju quẽna, gajejacatu̶aju̶. Toju̶ ĩ ejarotire yucõa ñañujarã ĩna, masa. To bajiri ĩ jẽaeja majatone bu̶to variquẽnase rãca ĩre sẽniñujarã ĩna.
8:41b.LUK.008.041 To ĩna bajirone, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ quẽne ejayuju, Jairo vãme cu̶tigu̶. Jesúre ĩacõari, ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuyuju, ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniñuju: —Yu̶ maco sĩgõne ñagõ, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituari cũ̶mari tu̶saco ñaamo so. Bajirocaco yimo. So tu̶ ejacõari, sore mu̶ moaĩajama, caticoaru̶ocomo —Jesúre ĩre yisẽniñuju. To bajiro Jairo ĩ yisere ajicõari, ĩre su̶yasuju Jesús. Jãjarã masa ĩre su̶yacõari, no bajiro yi vamasiña manoju̶ vasujarã ĩna.
8:43b.LUK.008.043 To bajiro ĩna bajivatoaju̶re sĩgõ gãmorõmi cu̶tigo ñañuju so. Ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituari cũ̶mari rijañañuju. U̶co yirimasa, sore ĩna u̶co yire vaja, vaja yigo, gãjoa so cu̶oboarere ĩnare ĩsijeocõañuju. To bajiro ĩnare so yiboajaquẽne, quẽnaejabesuju so. To bajiri gãjerãre Jesús ĩ catiore quetire ajirio ñari, jãjarã masa vatoaju̶ Jesúre su̶yasuju so.
8:44b.LUK.008.044 Ĩ su̶yaroju̶a ejarũ̶gũ̶cõari, ĩ sudiro gajare moaĩañuju. So moaĩarirĩmarone, sore quẽnaejacoasuju yuja.
8:45b.LUK.008.045 So moaĩarone, ado bajiro masare sẽniĩañuju ĩ: —¿Ñimu̶ yu̶ sudirore moaĩari? —ĩnare yisẽniĩañuju. —Mu̶re moaĩaña maja —ĩre ĩna yicu̶dijedicõajare, ĩ buerimasu̶, Pedro vãme cu̶tigu̶, ado bajiro Jesúre yiyuju ĩ: —¿No yigu̶ “¿Ñimu̶ yu̶re moaĩati?”, yati mu̶? Mu̶ tu̶ju̶ jãjarã ñaja yu̶a, mu̶re moaĩarã —ĩre yiyuju Pedro.
8:46b.LUK.008.046 To ĩ yiboajaquẽne, —Sĩgõ rõmio, “Quẽnaejagosa” yigo, yu̶re moaĩamo so. Yu̶re moaĩagõne, “Yu̶ masise su̶orine quẽnaejacoajamo”, yimasicõamu̶ yu̶ —ĩnare yiyuju Jesús.
8:47b.LUK.008.047 To bajiro ĩ yijare, “Jẽre ĩre yu̶ moaĩasere masicõami” yigo ñari, nanagõne, Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, gu̶somuniari tuetuyuju so. To yicõari, ñajediro so bajirere Jesúre gotiyuju.
8:48b.LUK.008.048 To so yirone, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Yu̶ maigõ, “Ĩ sudiro gajare yu̶ moaĩajama, quẽnaejacoaru̶ocoja yu̶” mu̶ yitu̶oĩase ñajare, “Quẽnaejato”, mu̶re yibu̶ yu̶. To bajiri, “To bajiro yu̶re yimi”, yitu̶oĩa variquẽna vasa mu̶ —sore yiyuju Jesús.
8:49b.LUK.008.049 To bajiro sore ĩ yiñarone, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶ Jairo vãme cu̶tigu̶ ya viagu̶ ejayuju. Ejacõari, ado bajiro Jairore gotiyuju: —Mu̶ maco bajirocacoamo. No yigu̶ mu̶ ya viju̶ gotimasiorimasu̶ ĩ vasere bojabecu̶ja mu̶ yuja —Jairore yiyuju ĩ.
8:50b.LUK.008.050 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jairore gotiyuju Jesús: —Tu̶oĩasu̶tiritibesa mu̶. Yu̶ masiseju̶are tu̶oĩacõa ñaña. Mu̶ tu̶oĩacõa ñajama, tudicaticoaru̶ocomo so —ĩre yiyuju Jesús.
8:51b.LUK.008.051 To yi vanane, ejayujarã Jairo ya viju̶re. Toju̶ ejana ĩna ĩajama, ĩ maco so bajirocacoajare, bu̶to otiñañujarã ĩna, ti vi ejariarã. To bajiro ĩna yiñajare, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Otibesa mu̶a. “Bajirocacoajamo” mu̶a yiboago, cãnigõ yamo —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yijare, ĩre ajayujarã ĩna, “Bajirocacoamo” yimasirã ñari. To yicõari, bajirocario so jesari sõaju̶re ĩnare jãjarotibesuju Jesús. Pedro, Santiago, Juan, to yicõari bajirocario jacu̶are quẽne tocãrãcu̶ne ĩnare jãjarotiyuju Jesús.
8:54b.LUK.008.054 Jãjaejacõari, bajirocario ãmore ñiagũ̶ne, ado bajiro sore yiyuju Jesús: —Daquego, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña —sore yiyuju.
8:55b.LUK.008.055 To ĩ yirone, bajirocario cativũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõañuju so yuja. To so bajisere ĩacõari, —Bare sore ecaya mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
8:56b.LUK.008.056 So tudicatisere ĩacõari, no yimasibesujarã so jacu̶a, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. To bajiro ĩna bajisere ĩacõari, ĩna macore ĩ catiosere gotirotibesuju Jesús.
9
9:1b.LUK.009.001 Cojorũ̶mu̶, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ĩ buerimasare jirẽoñuju Jesús. Ĩnare jirẽocõari, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩna bureamasirotire, to yicõari, rijaye cu̶tirãre ĩna catiomasirotire ĩnare u̶joyuju ĩ.
9:2b.LUK.009.002 To bajiro yicõari, ĩnare ĩ cõaroto rĩjoro ado bajiro ĩnare yiyuju: —“U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña”, yigotimasiocudirona ñaja mu̶a. To bajicõari, rijaye cu̶tirãre catiorona ñaja —ĩnare yirotiyuju Jesús.
9:3b.LUK.009.003 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —No bojase mu̶a cu̶ose juaábeja. Tueriayucú̶ri, mu̶a bare sãriajoari, to yicõari, gãjoare quẽne juaábeja. Gajeye sudi juaámenane, mu̶a sãñasene sãñacõari, vaja.
9:4b.LUK.009.004 Tocãrãca macare mu̶a ejajama, mu̶a ejasu̶orivine cãnima. Ti vine ñacõari, yu̶ ocare goticudiru̶arãja mu̶a maji, gajeroju̶ mu̶a varoto rĩjoro.
9:5b.LUK.009.005 Mu̶a ejarimacana, quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmibetijama, to yicõari mu̶a gotisere ĩna ajiru̶abetijaquẽne, ti macaju̶re ñabeja. Mu̶are ĩna ajiru̶abetijare, mu̶a gu̶bo sudi tuyasere sitare varerea, vacoaja. To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnaro yu̶are bocaãmibeticõari, yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yirã yiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
9:6b.LUK.009.006 To bajiro ĩ yijare, ĩ ocare goticudirã vasujarã ĩna: “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya” ĩnare yigoticõari, Cristo su̶orine quẽnaro Dios ĩ yirotire gotimasiocudiyujarã ĩna. Rijaye cu̶tirãre quẽne catiocudiyujarã, ĩna vati macari ñaro cõrone.
9:7b.LUK.009.007 Jesús ĩ bajiñasere, to yicõari, ĩ goticudirotiriarã ĩna bajiñasere quẽne ajijeocõañuju Galilea vãme cu̶ti sita ñarã u̶ju̶, Herodes vãme cu̶tigu̶. To yicõari, Jesús ĩ bajiñasere masa ĩna tu̶oĩasere quẽne ajiyuju Herodes. Ado bajiro tu̶oĩañujarã sĩgũ̶ri: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ne sĩaecoboarine, tudicaticoarimi —yitu̶oĩañujarã. Gãjerãma, ado bajiro yiyujarã: —Diore gotirẽtobosarimasu̶ El'ias ñamasir'i ñagũ̶mi quẽna —yiyujarã. Gãjerãju̶ama, ado bajiro yiyujarã: —Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã rãcagu̶ tudicatir'i ñagũ̶mi quẽna —yiyujarã ĩna, Jesúre. Herodeju̶ama, ado bajiro yiyuju: —Juan me ñagũ̶mi. Ĩ ru̶joare jatarocaroticõacaju̶ yu̶. To bajiri, ¿ñimu̶ ũgũ̶ ñarojari ĩ? —yiyuju Herodes. To bajiro yigu̶ ñari, Jesúre ĩaru̶arũgũboayuju ĩ.
9:10b.LUK.009.010 Ĩ goticudiroticõariarã, tudiejacõari, Jesúrãca rẽjañujarã ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ĩ buerimasa. Ĩ rãca rẽjacõari, ĩna yicudirere ĩre gotiyujarã. To bajiro ĩna yiro bero, ĩnare ũmato vasuju Jesús, masa ĩna manibu̶saroju̶, Betsaida vãme cu̶ti macaju̶.
9:11b.LUK.009.011 To bajiri Jesús ĩ vati quetire ajicõari, ĩre su̶yaejasujarã jãjarã masa. Ĩna ejasere ĩacõari, —Yu̶re ajirã, ado mu̶a ejase quẽnaja —ĩnare yiyuju Jesús. To yicõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju: —U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶ña —ĩnare yigotimasioñuju. To yicõari, rijaye cu̶tirãre catioyuju.
9:12b.LUK.009.012 To bajiro yiñarone, rãioroto rĩjoro, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã Jesús buerimasa, ĩ tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre yiyujarã: —Masa manoju̶ ñaja. To bajiri, “Masa cu̶toju̶ bare vaja yibamasiato ĩna” yigu̶, to yicõari, ĩna cãnirotiju̶rire “Vaja yicõari, cãniato ĩna” yigu̶, masare ĩnare varotiya mu̶ —Jesúre yiyujarã ĩna.
9:13b.LUK.009.013 To bajiro ĩna yiboajaquẽne, —Mu̶ane ĩnare bare ecaya —ĩnare yiyuju ĩ. To ĩ yirone, —Jairo bare cu̶obeaja yu̶a. Bajiboarine, cojomo cõro pan, ju̶arã vai cu̶oaja yu̶a. Ĩna barotire, no bajiro vaja yibosamasimenaja mani —ĩre yiyujarã.
9:14b.LUK.009.014 Ĩna tu̶ju̶re cinco mil ũ̶mu̶a ñañujarã ĩna. To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerimasare: —Masare rujatubuari ĩnare rujirotiya. Tocãrãcatubuare “Cincuenta ñarirãcu̶ rujiya”, ĩnare yiya mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerimasare.
9:15b.LUK.009.015 To bajiro ĩ yijare, ĩ rotirore bajirone ĩnare rujirotijeoyujarã ĩna, Jesús buerimasa.
9:16b.LUK.009.016 To bajiro ĩna rujijediro ĩacõari, cojomo cõro ñaricari panre, ju̶arã vai ñarãre quẽne juacõari, õ vecaju̶a ĩamu̶oñuju Jesús. To yicõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yiyuju. To yicõari, panre iguesurebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju, “Rujirãre ĩnare ĩsibatoya” yigu̶. Ju̶arã vaire quẽne vẽtũ̶rebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju, “Rujirã jedirore ĩnare ĩsibatoya” yigu̶.
9:17b.LUK.009.017 Sĩgũ̶ ru̶yariaro mano quẽnaro bau̶su̶cu̶tijedicõañujarã. Ĩna bagajanoro bero, ĩna baru̶asere ĩna juarẽojama, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñarijibu̶ri ru̶yayuju.
9:18b.LUK.009.018 Cojorũ̶mu̶ ĩ buerimasa rĩne ĩna ñaro, ĩ jacu̶re sẽniñuju Jesús. Ĩ jacu̶re sẽnigajanocõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —¿Ñimu̶ ñaami yu̶re yati ĩna masa? —ĩnare yisẽniĩañuju.
9:19b.LUK.009.019 To ĩ yisere ajicõari ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩ buerimasa: —Sĩgũ̶ri, “Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶, tudicaticõari bajigu̶mi quẽna”, mu̶re yama ĩna. Gãjerãma, “El'ias ñamasir'i ñaami”, yama ĩna. Gãjerãju̶ama, “Diore gotirẽtobosamasir'i ñaami”, mu̶re yama —Jesúre yicu̶diyujarã.
9:20b.LUK.009.020 To ĩna yirone, ado bajiro ĩnare tudisẽniĩañuju Jesús: —Mu̶ama, ¿ñimu̶ ñaami yu̶re yati mu̶a? —ĩnare yiyuju. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Pedro: —Mu̶ ñaja rojose yu̶a tãmu̶oborotire yu̶are yirẽtobosacõari, rotimu̶orũ̶gõrocu̶, Dios ĩ cõar'i —Jesúre yiyuju.
9:21b.LUK.009.021 To bajiro Pedro ĩre ĩ yisere ajicõari, gãjerãre gotirotibesuju.
9:22b.LUK.009.022 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶, bu̶to rojose tãmu̶oru̶cu̶ja. Bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, rojose yu̶re yicõari, yu̶re sĩaru̶arãma ĩna. Yu̶re ĩna sĩaboajaquẽne, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne yu̶re catioru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotiyuju Jesús.
9:23b.LUK.009.023 To yicõari, ĩ buerimasare gãjerãre quẽne ĩnare jirẽocõari, ado bajiro gotiyuju Jesús: —No bojagu̶ yu̶ yu̶ ĩ ñaru̶ajama, ĩ bojasere, ĩ ye ñarotire tu̶oĩabetiru̶cu̶mi. Tu̶oĩabeticõari, “Jesúre bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶ quẽne” yitu̶oĩacõari, yu̶ju̶are ajisu̶yaru̶cu̶mi.
9:24b.LUK.009.024 No bojarã, ĩna bojaro ñare cu̶tirema adi macaru̶cu̶rore ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tu̶ quẽnaro ñarona ñarãma.
9:25b.LUK.009.025 Sĩgũ̶ adi macaru̶cu̶roju̶ gajeyeũni jediro ĩ bu̶jaboajaquẽne, beroju̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ĩ vajama, ĩ gajeyeũni ĩ bu̶jaboare ñie vaja manoja.
9:26b.LUK.009.026 Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaja yu̶”, yibojonebesa. To bajiro yibojonegũ̶ ñari, yu̶ yu̶ ĩ ñaru̶abetijama, “Yu̶ yu̶ me ñaami”, ĩre yiĩaru̶cu̶ja yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶ ñacõari, “Quẽnarẽtogũ̶ ñaja yu̶” yu̶ jacu̶ ĩ yiĩorore bajiro yigu̶ ñari, ĩ bususe rãca yu̶ vadirũ̶mu̶. Yu̶ rãca vadiru̶arãma Dios ĩ cõarã, ángel mesa.
9:27b.LUK.009.027 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Mu̶a sĩgũ̶ri mu̶a bajireabetone, “Ñajediro u̶ju̶ ñaami yu̶ roticõacacu̶” Dios mu̶are ĩ yiĩosere ĩaru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
9:28b.LUK.009.028 To bajiro ĩnare ĩ yigotiriaro bero, cojomo cõro, gaje ãmo idia jẽnituaro tu̶satirũ̶mu̶ cõro, Pedro, Juan to yicõari Santiagore quẽne buro joeju̶ ĩnare ũmato vasuju Jesús.
9:29b.LUK.009.029 Toju̶ ĩna ejaro bero, Diore sẽnigũ̶ vasuju Jesús. To ĩ bajitoye, bu̶to ĩnare vu̶jaejayuju Pedro mesare. To ĩna bajiñarone, Jesúju̶a, Diore sẽniñagũ̶ne, ricati ruyugu̶ godovedicoasuju. To ĩ bajisere ĩau̶cacoasujarã ĩna. Sudi ĩ sãñase bu̶to boticoasuju. To bajicõari, cajemose busuyuju ti. To ĩ bajirone, Moisés ñamasir'i, El'ias ñamasir'i rãca Jesús tu̶ ruyuarũ̶gũ̶ñujarã ĩna. Ĩna quẽne, busubatese rãca ruyuayujarã ĩna. To bajicõari, Jerusalén vãme cu̶ti macaju̶ ĩ sĩaecorotire Jesúrãca ĩna gãmerã ñagõñasere ĩañujarã Pedro mesa.
9:33b.LUK.009.033 To bajiri Jesúrãca ñagõgajanocõari, ĩna cãmotadirirĩmarone, ado bajiro Jesúre gotiyuju Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, adoju̶ mani ñajama, quẽnamasucõaja. Mu̶a ñaro cõrone vijãiri mu̶are bu̶abosaru̶arãja yu̶a. Mu̶ yajãi, El'ias yajãi, to yicõari, Moisés yajãi bu̶abosaru̶arãja —Jesúre yiboayuju Pedro. “To bajiro yigu̶ yigu̶ja” yiri mene yicõañuju.
9:34b.LUK.009.034 To bajiro ĩ yirirĩmarone, bueri bu̶to cajemose ĩnare buebibecõañuju ti. To bajiro ĩnare ti bajirone, bu̶to güiyujarã ĩna Pedro mesa.
9:35b.LUK.009.035 To bajicõari, bueri vatoaju̶ ado bajiro ocaruyuyuju: —Ãnine ñaami yu̶ macu̶, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, yu̶ cõagũ̶. Ĩre quẽnaro ajitirũ̶nu̶ña mu̶a —yi ocaruyuyuju.
9:36b.LUK.009.036 To bajiro ti ocaruyuro bero, ĩaboayujarã. El'iare, Moisére quẽne ĩnare ĩabu̶jabesujarã. Jesús sĩgũ̶ne ñañuju ĩ yuja. To bajisere ĩariarã ñaboarine, yoaro, gãjerãre tire gotimenane bajicõañujarã ĩna.
9:37b.LUK.009.037 Ti buroju̶ majariarã, gajerũ̶mu̶ju̶ rojaejayujarã ĩna quẽna. Ti buro ju̶doju̶, jãjarã masa ĩre yurã bajiñarãre ĩnare ejayujarã.
9:38b.LUK.009.038 Jesús ĩ ejasere ĩacõari, sĩgũ̶, ado bajiro ĩre sẽniñuju: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ macu̶re ĩamaiña mu̶. Sĩgũ̶ne ñagũ̶ ñaami.
9:39b.LUK.009.039 Ĩ u̶su̶ju̶re vãti sãñañaami. To bajiro ĩ bajijare, biyaroaca rijaquedicõari, ĩ riseju̶ sõmo budirũgũami.
9:40b.LUK.009.040 To bajiri mu̶ buerimasare, “Yu̶ macu̶ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶re vãtire burocaya”, ĩnare yisẽniboabu̶ yu̶. Ĩre burocamasimema —Jesúre yiyuju ĩ.
9:41b.LUK.009.041 To ĩ yisere ajicõari, ĩ buerimasare, to yicõari, ĩre ajirã ejariarãre quẽne ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Rojosere tu̶oĩarã ñari, Diore ajitirũ̶nu̶mena masu ñacõaja mu̶a. ¿No cõroju̶ mu̶are gotimasio tu̶jagu̶ti yu̶? Yoaro mu̶a rãca yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶ masise mu̶are yu̶ u̶josere ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a maji —ĩnare yiyuju Jesús. To yicõari, —Adoju̶a mu̶ macu̶re ãmiaya —ĩre yiyuju, vãti sãñagũ̶ jacu̶ju̶are.
9:42b.LUK.009.042 To bajiro ĩ yijare, ĩ macu̶re Jesús tu̶ju̶ ĩ ãmivatone, ĩ u̶su̶ju̶ sãñagũ̶ vãti, ĩre rijaquedirotiyuju. To bajiro ĩ yijare, rijarocacũcoasuju. To bajiro ĩ bajirone, —To cõrone ĩre yitu̶jaya —yicõari, vãtire ĩre burocacõañuju Jesús. Vãti ĩ budirone, catiquẽnagũ̶ ñacoasuju daquegu̶ju̶a. To ĩ bajirone, ĩ jacu̶re ĩre tũ̶aĩsiñuju Jesús.
9:43b.LUK.009.043 To bajiro Jesús ĩ yisere ĩacõari, no yimasibesujarã masa jediro, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari. “Jesús ĩ yiĩose rãca ‘Masirẽtogũ̶ ñaja yu̶’ manire yiĩogũ̶ yami Dios”, yitu̶oĩañujarã ĩna jediro. Jesús ĩ yisere masa ĩna tu̶oĩañarone, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju ĩ:
9:44b.LUK.009.044 —Mu̶are yu̶ gotisere ajicõari, masiritibeja mu̶a. Yu̶re Dios ĩ roticõacacu̶re masare ĩsirocaru̶cu̶mi sĩgũ̶ —ĩnare yiyuju Jesús.
9:45b.LUK.009.045 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ajimasibesujarã ĩna. “Ajimasibeticõato” Dios ĩ yijare, bajiyujarã. To bajicõari, “Yu̶are gotiquẽnoña”, yimasibesujarã, ĩre güirã ñari.
9:46b.LUK.009.046 “¿Ñimu̶ju̶a ñagũ̶ti ñamasugũ̶ ñarocu̶?”, gãmerã yi oca josayujarã Jesús buerimasa.
9:47b.LUK.009.047 To bajiro ĩna gãmerã yisere ĩamasicõari, sĩgũ̶ daquegu̶re jicõari, ĩ tu̶ju̶ ĩre rũ̶gõrotiyuju Jesús.
9:48b.LUK.009.048 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Ãni daquegu̶, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” ĩ yitu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarãre, gãjerã tu̶ ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare yirãma, yu̶rene quẽnaro yirã yirãma. To yicõari, yu̶re quẽnaro yirãma, yu̶re cõacacu̶re quẽne quẽnaro yirã yirãma. To bajiri, ado bajise mu̶are gotiaja yu̶: Yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶, gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiejarẽmogũ̶ ñaru̶cu̶mi ñamasugũ̶ma —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús.
9:49b.LUK.009.049 To bajiro ĩ yigotiro berone, ado bajiro Jesúre gotiyuju Juan: —Gotimasiorimasu̶, masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureagu̶re ĩamu̶ yu̶a. “Jesúre ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñari, ado bajise mu̶are rotimasiaja yu̶: ‘Budiya’ ”, yiñami, vãtiare bureagu̶. Mani rãcagu̶ me ĩ ñajare, “Tire yibesa”, ĩre yibu̶ yu̶a —Jesúre yigotiyuju Juan.
9:50b.LUK.009.050 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —“Tire yibeticõaña”, ĩre yibeja. Quẽnaro yirimi —ĩre yiyuju Jesús. To yicõari, ĩ buerimasa jedirore ado bajiro yiyuju: —Ado bajiro ti bajijare, to bajiro yaja yu̶: No bojagu̶ yu̶re ajitirũ̶nu̶cõari, mani yise ũnire yigu̶ma, mani rãcagu̶ ñagũ̶mi —ĩnare yiyuju Jesús.
9:51b.LUK.009.051 Dios õ vecaju̶ ĩ ñaroju̶ ĩre ĩ ãmimu̶jarotirũ̶mu̶ ti cõñarũtuadijare: —Jerusalénju̶ mani varoti ejacoaju̶. To bajiri varũtu vajaro mani —ĩ, buerãre yi vasuju Jesús.
9:52b.LUK.009.052 Varũtu vacu̶ne, ĩ rãcanare ĩ ejaroti quetire, “Goti rĩjoro cu̶tiaya”, ĩnare yicõañuju ĩ. To ĩ yicõariarã, Samaria sitaju̶ ñarimacaju̶ ejacõari, “Jesús ĩ cãnirotiju̶re macayurã bajibu̶ yu̶a”, yiboayujarã ĩna.
9:53b.LUK.009.053 To bajiboarine ti macanaju̶a, Jesús ĩ ejasere bojabesujarã ĩna. “Jerusalénju̶ vacu̶ bajigu̶mi” yimasirã ñari, ĩre ĩaterã bajiyujarã ĩna.
9:54b.LUK.009.054 To bajiro ĩna bajise ñajare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã, Juan, ĩ gagu̶ Santiago rãca: —Yu̶a u̶ju̶, ¿“Õ vecaye jea ũ̶ju̶vẽjase rãca ĩnare soereacõaña mu̶”, Diore yu̶a yisẽnisere bojati mu̶? —ĩre yisẽniĩaboayujarã ĩna.
9:55b.LUK.009.055 To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone, ju̶darũ̶gũ̶cõari, ado bajiro oca tutuase rãca ĩnare gotiyuju Jesús: —¿No yirã to bajise tu̶oĩati mu̶a? To bajiro mu̶a yitu̶oĩajama, vãti ĩ bojarore bajiro tu̶oĩarã yaja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
9:56b.LUK.009.056 To bajiro ĩnare yigajanocõari, Samaria sitana ĩnare ĩna bojabetijare, gaje macaju̶a vacoasujarã ĩna.
9:57b.LUK.009.057 Ĩna varũtuatone, sĩgũ̶ ĩna rãca var'i, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —No bojaro mu̶ vato cõrone mu̶re su̶yaru̶aja yu̶ —Jesúre ĩre yiyuju ĩ.
9:58b.LUK.009.058 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Buyairoarema, ĩna gojeri ñacaju̶. Miniare quẽne, ĩna jibu̶ri ñacaju̶. To ĩna bajiboajaquẽne, yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶ma, cãniriaju̶ magũ̶re bajiro bajiaja yu̶. To bajiri yu̶re mu̶ su̶yajama, bu̶to mu̶re josaru̶aroja —ĩre yicu̶diyuju Jesús.
9:59b.LUK.009.059 To ĩre ĩ yiro bero, ado bajiro gãjiju̶are yiyuju Jesús: —Yu̶re su̶yaya mu̶ —ĩre yiyuju. To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro Jesúre cu̶diyuju ĩ: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶re yuya mu̶ maji. Yu̶ jacu̶ ĩ bajirocacoajare, ĩre yujegu̶acu̶ yaja yu̶. Ĩre yujecõari bero, mu̶re su̶yaru̶cu̶ja yu̶ —Jesúre ĩre yiboayuju.
9:60b.LUK.009.060 To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Yucu̶ne yu̶re su̶yaya mu̶. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña”, yigoticudiaya mu̶. Yu̶re ajitirũ̶nu̶mena, rijariarãre bajiro bajirã ñarãma. Ĩnaju̶a rijariarãre yujeato ĩna —ĩre yicu̶diyuju Jesús.
9:61b.LUK.009.061 To bajiro ĩre ĩ yiro bero, quẽna gãji ado bajiro Jesúre yiyuju: —Mu̶ rãca yu̶ varoto rĩjoro, yu̶ ya vianare ĩnare vare gotigu̶acu̶ yaja yu̶ maji —Jesúre ĩre yiboayuju ĩ.
9:62b.LUK.009.062 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —“Diore rotibosagu̶re mu̶re ajitirũ̶nu̶ su̶yaru̶cu̶ja” yiboarine, gaje vãme tu̶oĩavu̶ogu̶ma, U̶ju̶ Dios yu̶ me ñagũ̶mi —ĩre yicu̶diyuju Jesús.
10
10:1b.LUK.010.001 Tiju̶ bero, Jesús ĩ buerimasare ĩ goticudirotisu̶oriarã mere, gãjerãre beseyuju Jesús. Setenta y dos ñarirãcu̶ beseyuju. Ĩnare besecõari, “Yu̶ ocare goti rĩjoro cu̶tiaya”, ĩnare yicõañuju ĩ. Ĩ goticudiroti macari ñaro cõrone ju̶arãri cõañuju.
10:2b.LUK.010.002 Ĩnare ĩ cõaroto rĩjoro, ado bajiro ĩnare yiyuju: —Ote jairo bu̶cu̶aroja. To bajiro ti bajijare, ote u̶ju̶re sẽniña, “Moabosarimasa cõato ĩ” yirã —ĩnare yiyuju Jesús.
10:3b.LUK.010.003 To bajiro ĩnare yigoticõari, ado bajiro ĩnare yiyuju quẽna: —Ovejare, buyairoa vatoaju̶ güioroju̶ ĩnare cõagũ̶re bajiro mu̶are gotimasiocudirotiaja yu̶ —ĩnare yiyuju.
10:4b.LUK.010.004 —No bojase mu̶a cu̶ose juaábeja. Gãjoare, barere quẽne juaábeja. Gu̶bo sudi juaámenane, mu̶a cu̶dasene cu̶dacõari, vaja. Maaju̶ masare mu̶a bocajama, ĩnare sẽniĩa, rẽtocoaru̶arãja mu̶a, yoaro ĩnare queti gotimaniamenane —ĩnare yiyuju Jesús.
10:5b.LUK.010.005 —Viju̶ ejacõari, “¿Ñati mu̶a?” ĩnare yigajanocõari, “ ‘Quẽnaro ñaña mu̶a’ mu̶are yaja yu̶a”, ĩnare yiba, ti vianare.
10:6b.LUK.010.006 To mu̶a yirone, ti viana quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmijama, mu̶a yirore bajiro quẽnaro ñaru̶arãma. Quẽnaro mu̶are ĩna bocaãmibetijama, “ ‘Quẽnaro ñaña’ yu̶a yibetiriarãre bajirone ñacõaña mu̶a” ĩnare yi, vacoaja mu̶a.
10:7b.LUK.010.007 No bojarã gãjerãre moabosarimasa, vaja bu̶jarãma. To bajirone bajiru̶aroja mu̶are quẽne. Quẽnaro mu̶are bocaãmirã tu̶ne ñacõari, ĩnare mu̶a gotimasiose vajane ĩna basene ba, ĩna idise idi yicõa ñaru̶arãja mu̶a. Mu̶a ejarivine ñacõaru̶arãja mu̶a, gaje viri cãnicudimenane.
10:8b.LUK.010.008 Macaju̶ mu̶a ejariviana, no bojase bare mu̶are ĩna ecasene ba variquẽnama.
10:9b.LUK.010.009 Rijaye cu̶tirãre catioba. To yicõari, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña”, ti macanare yigotimasioma.
10:10b.LUK.010.010 To bajiboarine yu̶ cõarimacaju̶re mu̶a ejaro, mu̶are quẽnaro ĩna bocaãmibetijama, ti maca gu̶darecoju̶ jãjarã ĩna ĩaro rĩjoroju̶a ejacõari, ado bajiro ĩnare gotiba mu̶a:
10:11b.LUK.010.011 “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñarotire gotirã bajiboabu̶ yu̶a. To bajiri, ‘Quẽnaro yu̶are bocaãmibeticõari, yu̶are mu̶a ajiru̶abetijare, rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios’ yirã, adi macaye sitare yu̶a gu̶bo sudi tuyasere varereaja yu̶a”, ĩnare yigotiba mu̶a.
10:12b.LUK.010.012 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Ti macana mu̶are ĩna ajiru̶abeti vaja Dioju̶ama, rojose ĩnare yiru̶cu̶mi masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro. Sodoma macana ñamasiriarã rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, mu̶are quẽnaro bocaãmimenama —ĩnare yiyuju Jesús.
10:13b.LUK.010.013 To bajiro ĩnare yigoticõari, macariana ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶betire gotiyuju Jesús: —Coraz'in macana, to bajicõari, Betsaida macana quẽne, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma. Ti macarianare ĩaĩañamani yu̶ yiĩocatore bajiro, Tiro vãme cu̶ti macanare, Sidón vãme cu̶ti macanare quẽne ĩaĩañamani yu̶ ĩojama, tirũ̶mu̶ju̶ rojose ĩna yisere tu̶oĩasu̶tiriticõari, yitu̶jacoaboriarãma ĩnama. “Rojose yu̶a yisere yiru̶abeaja” yisu̶tiritirã ñari, su̶tiritirã ĩna sãñaseju̶a sudi vasoacõari, to yicõari, ĩna ru̶joariju̶ õja majeoboriarãma.
10:14b.LUK.010.014 Sidón macana, to bajicõari, Tiro macana ñamasiriarã rẽtobu̶saro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, Dios, masare ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro.
10:15b.LUK.010.015 Capernaum macanaju̶a, “Quẽnarã ñari, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ ñarona ñaja mani”, yitu̶oĩaboarãma ĩna. To bajiro ĩna yitu̶oĩaboajaquẽne, Dios tu̶ju̶ ñabetiru̶arãma. Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ ñaja ĩna cõaecorotoma.
10:16b.LUK.010.016 Mu̶a gotisere ajicõari, “Riojo yama” mu̶are ĩna yijama, yu̶rene, “Riojo yami” yirã yiru̶arãma. Mu̶are ĩna ajitejama, yu̶re ajiterã yiru̶arãma. To bajiro ĩna yijama, yu̶re cõacacu̶re, yu̶ jacu̶re, ajiterã yiru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ gotiroticõarãre.
10:17b.LUK.010.017 Tiju̶ bero, ĩ gotiroticõariarã, setenta y dos ñarirãcu̶ Jesús tu̶ tudiejayujarã quẽna. Variquẽnase rãca tudiejarãne, ado bajiro ĩre gotiyujarã ĩna: —Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre, vãtiare, “Jesús ĩ rotise rãca mu̶are budirotiaja” yu̶a yijama, cu̶dima ĩna —Jesúre yigotiyujarã ĩna.
10:18b.LUK.010.018 To ĩna yirone, —Yu̶ rotise rãca vãtia u̶ju̶, Satanás yarãre mu̶a burearone, õ vecaju̶ bu̶jo ĩ yabesere bajiro Satanás ĩ quedirujiasere ĩamu̶.
10:19b.LUK.010.019 “Ãñare, cotibajare ĩnare cu̶daboarine, rojose tãmu̶obetiru̶arãja mu̶a” yigu̶, yu̶ masisere mu̶are u̶jocaju̶ yu̶, “Rojose yirã jediro, to yicõari, vãtia quẽne rojose mu̶are yibeticõato” yigu̶.
10:20b.LUK.010.020 Yu̶ ejarẽmose rãca masa u̶su̶riju̶ sãñarãre, vãtiare, mu̶a burearere tu̶oĩa variquẽnaboarine, “Ado cõro ñaama yu̶ rãca ñarũgũrona” Dios ĩ yiucatu ecocana ñari, tiju̶are bu̶tobu̶sa tu̶oĩa variquẽnaroti ñaja —ĩnare yigotiyuju Jesús.
10:21b.LUK.010.021 To yigajanocõari, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca, “Quẽnaja”, Diore yivariquẽnagũ̶, ado bajiro yiyuju Jesús: —Cacu̶, õ vecagu̶ u̶ju̶ ñaja mu̶. Adi macaru̶cu̶rore quẽne, ñajediro u̶ju̶ ñaja mu̶. “Jẽre masiaja yu̶a” yitu̶oĩaboarãre, “Yu̶ ocare ajimasibeticõato ĩna” yigu̶, ĩnare masirioaja mu̶. To yicõari, “Masimena ñaja yu̶a” yirãju̶are, “Ajimasiato” yigu̶, ĩna ajimasirotire yirẽmorũgũaja mu̶. To bajiro mu̶ yijama, mu̶ bojarore bajiro yigu̶ yaja mu̶ —Diore yiyuju Jesús.
10:22b.LUK.010.022 To yicõari, ado bajiro ĩ rãca ñarãju̶are gotiyuju Jesús: —Yu̶ jacu̶ ĩ ejarẽmose su̶orine jediro yimasijeogu̶ ñaja yu̶. “Tire yimasiato” yigu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re yu̶re cõacami yu̶ jacu̶. To bajiro yu̶re yicacu̶ ñari, yu̶ yisere masijeocõami yu̶ jacu̶. Yu̶ quẽne, ĩ yisere masijeocõaja. “Ĩre masiato” yigu̶, yu̶ beserã rĩne yu̶ jacu̶re masiama —ĩnare yigotiyuju Jesús.
10:23b.LUK.010.023 To yicõari, ĩ buerimasa rĩne ĩna ñaro, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Variquẽnaña mu̶ama. Yu̶ yiĩosere tu̶oĩacõari, yu̶ bojarore bajiro tu̶oĩavasoariarã ñari, tire yu̶ gotimasiosere ajimasiaja mu̶ama. Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Tirũ̶mu̶ju̶ jãjarã Diore gotirẽtobosamasiriarã yucu̶ mu̶are yu̶ yiĩosere ĩaru̶amasiboayuma. Yu̶ gotimasiosere mu̶a ajisere ajiru̶amasiboayuma. To bajiri mu̶ama, jairo yu̶ yiĩosere masirã ñari, to yicõari, yu̶ gotimasiosere ajirã ñari, variquẽnaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre.
10:25b.LUK.010.025 To bajiro Jesús ĩ yiñarone, sĩgũ̶ Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasu̶, ĩre sẽniĩaru̶, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ñuju. “Ado bajiro yu̶ sẽniĩajama, josase ti ñajare, cu̶dimasibeticõari bojoneose tãmu̶oru̶cu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ado bajise ĩre sẽniĩañuju: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶re ĩ ĩsisere yu̶ bojajama, ¿no bajiro yiroti ñati yu̶re? —ĩre yisẽniĩañuju.
10:26b.LUK.010.026 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju: —¿No bajiro yati ti, Dios ĩ rotimasire, tire buegu̶ mu̶ ĩajama? —ĩre boca yisẽniĩacõañuju Jesús.
10:27b.LUK.010.027 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre cu̶diyuju ĩ: —Dios ĩ rotimasire, ado bajiro yaja ti: “Mani u̶ju̶re, Diore bu̶to mairoti ñaja. No bojagu̶re mani mairo rẽtoro, no bojase mani cu̶ose, to yicõari, mani bojatu̶oĩase rẽtoro Diore mairoti ñaja”. To yicõari, “Mu̶ masu ruju̶re mu̶ mairore bajirone mu̶ tu̶anare maiña” yigotiaja Dios ĩ rotimasire ñamasuse —Jesúre yicu̶diyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶.
10:28b.LUK.010.028 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —Riojo cu̶diaja mu̶. To bajiro mu̶ yirũgũjama, mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶re ĩ ĩsisere bu̶jaru̶cu̶ja mu̶ —ĩre yiyuju Jesús.
10:29b.LUK.010.029 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Ti vãme ñaro cõrone cu̶dijeobeami” yitu̶oĩagũ̶ ñari, “Quẽna gaje vãme yu̶ sẽniĩajama, gotimasibeticõari, bojoneoro tujaru̶cu̶mi” yigu̶, Jesúre ĩre sẽniĩañuju ĩ quẽna: —¿Ñimarã ñati yu̶ tu̶ana, yu̶ maironama? —ĩre yisẽniĩañuju.
10:30b.LUK.010.030 To bajiro ĩ yisẽniĩajare, gotimasiore queti gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ jud'io masu̶, Jerusalénju̶ rojacu̶mi Jericóju̶ ejagu̶ vacu̶. Maa ĩ vatone, ĩre ñiarãma juarudirimasa. Ĩre ñiacõari, sudi ĩ sãñasere, to yicõari, ĩ gajeyeũni ñajediro ĩre ẽmajeocõarãma ĩna. To yicõari, masacatibecu̶ju̶ ĩre quẽasĩacõarãma ĩna. To yi, vacoanama ĩna.
10:31b.LUK.010.031 To ĩna yi vato bero, vagu̶mi pai. Ĩre ĩaru̶abecu̶ ñari, ĩre gãnirẽtocoacu̶mi.
10:32b.LUK.010.032 Ĩ bero, paire moabosarimasu̶ vagu̶mi. Ĩ quẽne ĩre ĩacõari, gãnirẽtocoacu̶mi.
10:33b.LUK.010.033 Ĩna rẽtoro bero, samaritano masu̶ vagu̶mi. Ĩre ĩamaicõari, ĩ tu̶re tujarũ̶gũ̶ ejagu̶mi. To bajicõari, ĩ cãmire ĩre u̶co yigu̶, olivo u̶yene, to yicõari, u̶ye oco rãca ĩ cãmire ĩre tugu̶mi. To yicõari, sudigase rãca ĩ cãmire ĩre du̶reagu̶mi. Du̶reagajanocõari, ĩ yu̶ burro vãme cu̶tigu̶ joeju̶ ĩre ãmijeo, vacoacu̶mi samaritano masu̶. Vacudirimasa ĩna cãniriviju̶ ĩre ãmiejocõari, ĩre codegu̶mi.
10:35b.LUK.010.035 To bajiro ĩre yicodeñaboa, gajerũ̶mu̶ ti vi u̶ju̶re ĩre gãjoa ĩsigũ̶mi, ju̶arũ̶mu̶ moare vaja yire cõro. To yicõari, ado bajiro gotigu̶mi: “Rojorã ĩna quẽasĩaecor'ire ĩre vaja yibosagu̶ yaja yu̶, ado ĩre mu̶ coderoti vaja. ¡To bajiri quẽnaro ĩre codeba mu̶! Ĩre mu̶ codero bero, yu̶ vaja mojama, ado quẽna gãme vagu̶, mu̶re vaja yicõaru̶cu̶ja yu̶” ĩre yigu̶mi, ti vi u̶ju̶re —yigotiyuju Jesús, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶re.
10:36b.LUK.010.036 To bajiro ĩre yigotigajanocõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju Jesús: —Ti quetire, ¿no bajiro tu̶oĩati mu̶? Ĩna idiarã ñariarã, ¿niju̶a ĩre ĩamaiñujari ĩ? —ĩre yisẽniĩañuju Jesús.
10:37b.LUK.010.037 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, —“Maioro bajigu̶ ñaami” yiĩasu̶tiriticõari, quẽnaro ĩre yir'iju̶a ñarimi ĩre mair'ima —Jesúre yicu̶diyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶. To bajiro ĩ yirone, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Riojo yu̶re cu̶diaja mu̶. To bajiri, mu̶ quẽne to bajirone yiya. Maioro bajirãre mu̶ ĩajama, ĩnare ejarẽmoña —ĩre yiyuju Jesús.
10:38b.LUK.010.038 Ĩ buerimasa rãca Jerusalénju̶ varũtu vacu̶ne, gaje macaju̶ ĩnare ũmato ejayuju Jesús. Toju̶re Marta vãme cu̶tigo, so bedeo, Mar'ia rãca ñañuju so. To bajiri ĩna ya viju̶ Jesús ĩ ejarone, ĩre bocacõari, ĩre sẽniñuju Marta. Sãjaejacõari, Jesús ĩ gotimasio ñaro tu̶re rujiyuju so bedeo, Mar'ia, ĩre ajirujigo.
10:40b.LUK.010.040 To bajiro so bajijare, Martaju̶a, “Jairo moare ti ñajare sĩgõne ñari, moatĩmabeaja yu̶” yigo, Jesúre ado bajiro ĩre yiboayuju so: —Yu̶ u̶ju̶, yu̶ sĩgõne yu̶ moaseju̶arema tu̶oĩabeaja mu̶. Yu̶ bedeo, yu̶re ejarẽmobeamo so. To bajiri, “Mu̶ gagore sore moaejarẽmoña”, sore yiya mu̶ —Jesúre ĩre yiboayuju Marta.
10:41b.LUK.010.041 To bajiro so yisere ajicõari, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —Marta, yu̶ maigõ, moarere tu̶oĩarejaibesa mu̶.
10:42b.LUK.010.042 Mu̶ bedeo, quẽnaseju̶are tu̶oĩamasiamo so. To bajiri yu̶ gotisere ajigo yamo. To bajiro so bajijare, sore moarotire maja —sore yicu̶diyuju Jesús.
11
11:1b.LUK.011.001 Cojorũ̶mu̶ ĩ jacu̶re ĩre sẽniñuju Jesús. To ĩ yigajanorone, sĩgũ̶ ĩ buerimasu̶ ado bajiro ĩre sẽniĩañuju: —Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶, ĩ buerãre Diore ĩna sẽnirotire gotimasioñuju ĩ. To bajiri, ¿yu̶are quẽne Diore yu̶a sẽnirotire yu̶are gotimasiogũ̶ti mu̶? —Jesúre yisẽniĩañuju ĩ.
11:2b.LUK.011.002 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩ buerimasare gotimasioñuju Jesús: —Diore mu̶a sẽnijama, ado bajiro sẽniru̶arãja mu̶a: “Yu̶a jacu̶, masa ñajediro, ‘Quẽnarẽtogũ̶ ñaja mu̶’ mu̶re yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna. Adi macaru̶cu̶roana, mu̶ bojase rĩne yu̶a yirotire tu̶oĩa yurũgũaja yu̶a. Jẽre õ vecaju̶ mu̶ ñaroju̶ mu̶ yarã mu̶ rotirore bajirone yiñarãma. To bajiri adi macaru̶cu̶roju̶re quẽne mu̶ rotirore bajiro rĩne yirere bojaja yu̶a.
11:3b.LUK.011.003 Tocãrãcarũ̶mu̶ne yu̶a barotire cõaña mu̶.
11:4b.LUK.011.004 ‘Rojose yu̶a yisere masirioya’ mu̶re yisẽniaja yu̶a, rojose yu̶are yirãre quẽne masiriorã ñari. Rojose yu̶a yirotire masigũ̶ ñari, ‘Tire yibeticõato ĩna’ yigu̶, yu̶are matabosaya”. Ado bajiro Diore mu̶a sẽnijama, quẽnaja —yiyuju Jesús, ĩ buerimasare.
11:5b.LUK.011.005 To yicõari, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Sĩgũ̶, vacudigu̶, ñami gu̶darecoju̶ ĩ baba ya viju̶re ejagu̶mi. Ĩ ejaro ĩacõari, bare ĩre ecaroti ti manijare, gaje viagu̶ ĩ babare sẽnigũ̶ vacoacu̶mi. Ĩ ya viju̶ ejacõari, “Yu̶ baba ĩ ejaro ĩre yu̶ ecaroti ti manijare, mu̶re bare sẽnigũ̶ bajibu̶ yu̶”, ĩre yigu̶mi.
11:7b.LUK.011.007 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi: “Yu̶re gõjanabiobesa mu̶. Jẽre sojere bibecõamu̶ yu̶. Yu̶, yu̶ rĩa quẽne cãnirã yaja yu̶a. To bajiri, vãgãcõari, mu̶re ĩsimasibeaja yu̶”, ĩre yicu̶dicõagũ̶mi.
11:8b.LUK.011.008 Ĩre ĩ ĩsiru̶abetiboajaquẽne, ĩre ĩ sẽnitu̶jabetijare, ĩ bojasere ĩsicõaru̶cu̶mi.
11:9b.LUK.011.009 To bajiri quẽnaro yu̶re ajiya mu̶a. Diore mu̶a sẽnijama, cõaru̶cu̶mi. Ĩre sẽnicõari, mu̶a macajama, bu̶jaru̶arãja mu̶a. Sĩgũ̶ no bojase ĩre ti ru̶yajama, gãji ya viju̶ ejacõari sãjaru̶, sẽniĩagũ̶mi. Ĩ sẽniĩajare, ĩre sãjaroticõari, ĩre ejarẽmogũ̶mi. To bajirone bajiaja Diore sẽnirãre quẽne. Ĩre mu̶a sẽnisere ajicõari, quẽnaro mu̶are yiejarẽmoru̶cu̶mi.
11:10b.LUK.011.010 “Dios manire ejarẽmoru̶cu̶mi” yitu̶oĩarã ñari, ĩre ĩna sẽnisere ĩnare cõaru̶cu̶mi. Ĩna macajaquẽne, bu̶jaru̶arãma —ĩ buerimasare yiyuju Jesús.
11:11b.LUK.011.011 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —“Vai bojaja yu̶” mu̶a macu̶ ĩ yisẽnijama, ¿ãña, bar'i merene ĩsirãtique mu̶a? Ĩsimenaja mu̶a.
11:12b.LUK.011.012 “Gãjabocu̶ ria bojaja yu̶” mu̶a macu̶ ĩ yijama, ¿cotibajare ĩsirãtique mu̶a? Ĩsimenaja mu̶a.
11:13b.LUK.011.013 Diore bajiro quẽnase yirã me ñaboarine, mu̶a rĩare quẽnaro yaja mu̶a. To bajiri tire masicõari, ado bajiro Diore yimasiaja mani: “No bojarã Esp'iritu Santore cu̶oru̶arã, mani jacu̶ õ vecagu̶re ĩna sẽnijama, ĩnare cõaru̶cu̶mi”, yimasiaja mani —ĩ buerimasare yiyuju Jesús.
11:14b.LUK.011.014 Sĩgũ̶ vãti sãñagũ̶ ñañuju. “¡Ñagõbeticõato!” yigu̶, ĩ u̶su̶ju̶re sãjacõari, ñañuju. Ĩre Jesús ĩ burocarone, ñagõmasicoasuju masu̶ju̶a. Tire ĩacõari, no yimasibesujarã masa, ti ũnire ĩabetirũgũriarã ñari.
11:15b.LUK.011.015 Sĩgũ̶ri, ado bajiro Jesúre ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna: —Ĩ u̶su̶ju̶ vãtia u̶ju̶ Beelzebú vãme cu̶tigu̶ sãñagũ̶ ñaami Jesús. To bajiri Beelzebú ĩ masise rãca vãtiare bureaami —Jesúre ĩre yitu̶oĩañujarã ĩna.
11:16b.LUK.011.016 Gãjerãma, ado bajiro Jesúre yiyujarã: —“Dios ĩ cõagũ̶ ñaami” yu̶a yiĩamasirotire yigu̶, õ vecaye ĩaĩañamani yu̶are yiĩoña —Jesúre ĩre yiboayujarã ĩna.
11:17b.LUK.011.017 “Beelzebú sãñagũ̶ ñaami” socarãne ĩna yitu̶oĩasere masicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Cojo sitana rotirimasa ĩna gãmerã quẽajama, ĩna masune gãmerã sĩayayirã yirãma. To bajirone bajiroja cojo macanare quẽne, cojo vi ñarãre quẽne.
11:18b.LUK.011.018 To bajirone bajiroja vãtiare quẽne. Vãtia ĩna gãmerã bureajama, “Masare rojose yitu̶jato mani” yirã yiborãma. To bajiro ti bajijare, “Beelzebú vãme cu̶tigu̶ ĩ masise rãca masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare bureaami” yu̶re mu̶a yiboase, riojo yirã me yaja mu̶a.
11:19b.LUK.011.019 To bajiro yu̶re mu̶a yitu̶oĩaboajama, mu̶a buerã quẽne masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩna bureasere, “Vãti ĩ masise rãca burearãma ĩna quẽne” yirãre bajiro yaja mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “Tu̶oĩamavisiarã yaja mu̶a”, mu̶are yiru̶arãma ĩna, mu̶a buerã.
11:20b.LUK.011.020 Ado bajiroju̶a tu̶oĩarona ñaboaja mu̶a: “Vãtia u̶ju̶ ĩ masise rãca me yami. Esp'iritu Santo ĩ masise rãcaju̶a vãtiare bureaami”, yu̶re yitu̶oĩarona ñaja mu̶a. To yicõari, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yitu̶oĩamasiroti ñaja mu̶are.
11:21b.LUK.011.021 “To bajiro yimasiroti ñaboaja” yigu̶ ñari, “Quẽnabu̶saro yimasiato” yigu̶, quẽna gajeye gotimasiore queti mu̶are gotiaja yu̶: Sĩgũ̶, guamu̶, jairo besu cu̶ogu̶ ñari, ĩ ya viayere quẽnaro ĩ ĩatirũ̶nu̶jare, no bajiro yicõari juarudimasimenama.
11:22b.LUK.011.022 To bajiboarine, “Jairo cu̶ogu̶ yu̶ ñajare, yu̶re ẽmamasigũ̶ magũ̶mi” ĩ yitu̶oĩaboasere, gãji ejacõari, ĩre quẽagũ̶mi. To yicõari, ĩ besure, ĩ gajeyeũnire quẽne ẽmacõari, gãjerã ĩ babarãre ĩsibatogu̶mi ĩ rẽtoro tĩmagũ̶. Tire bajiro bajiaja yu̶re quẽne. Vãtia u̶ju̶, masigũ̶ ĩ ñaboajaquẽne, yu̶ju̶a, ĩ rẽtoro masigũ̶ ñaja yu̶. Ĩ rotiboasere ĩre yirotibeticõari, vãtiare yu̶ burease su̶orine, vãti ĩ rotiajeboariarãre ĩre ẽmagũ̶ yaja, “Yu̶ yarã ñato” yigu̶.
11:23b.LUK.011.023 No bojarã yu̶ gotiboasere ajitirũ̶nu̶menama, yu̶re ajitirũ̶nu̶boronare matarã yirãma. No bojarã, “Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yu̶re yigoticudibosamenama, “Ĩre ajibesa” yirãre bajiro bajirã ñarãma —ĩnare yiyuju Jesús.
11:24b.LUK.011.024 Quẽna ado bajiro yiyuju Jesús: —Vãti, masu̶ u̶su̶ju̶re budicõari, oco manoriju̶ vacudigu̶mi. Tujariajau̶ bu̶jabecu̶ ñari, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi: “Yu̶ budiriaroju̶ne vacoarocu̶ ñagũ̶ja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi.
11:25b.LUK.011.025 Masu̶ u̶su̶ju̶re ĩ budigoriarore tudiejagu̶ ĩ ĩajama, gõjanabiose mano, quẽnarivire bajiro masu̶ u̶su̶ju̶re ĩaejagu̶mi.
11:26b.LUK.011.026 To bajiro ĩ u̶su̶ju̶re ĩaejacõari, cojomo cõro ju̶a jẽnituarirãcu̶ vãtia ĩ rẽtoro rojose yirãre ũmato ejagu̶mi. To yicõari, ĩna ñaro cõrone masu̶ u̶su̶ju̶re sãjarãma ĩna. To bajiri, rẽtorobu̶sa rojose yigu̶ ñagũ̶mi masu̶ yuja. To bajirone bajiru̶aroja mu̶are adirodoriana rojose yirãre quẽne. Vãtiare yu̶ bureacõaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari, bu̶tobu̶sa rojose yirã ñaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
11:27b.LUK.011.027 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgõ rõmio masa vatoaju̶ ñacõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Bu̶to variquẽnagõmo so, mu̶re ũjubu̶cu̶orio —ĩre yiyuju so.
11:28b.LUK.011.028 To so yirone, ado bajiro sore cu̶diyuju Jesús: —To bajiro yu̶re mu̶ yiboajaquẽne, Dios ocare ajicõari, ĩ rotisere quẽnaro yirã ñarãma bu̶to variquẽnarãma —sore yicu̶diyuju Jesús.
11:29b.LUK.011.029 Jesús tu̶ju̶re jãjarãbu̶sa masa ĩna ejarũtuatone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Mu̶a adirodoriana, rojose yirã jãjarã ñaja mu̶a. Yu̶re ajiterã ñari, ĩaĩañamani mu̶are yu̶ yiĩosere bojaboaja mu̶a. To bajiro mu̶a bojaboajaquẽne, mu̶are yiĩobetiru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine Jonás ñamasir'i Diore gotirẽtobosarimasu̶ ĩ bajimasirere bajiro bajiĩoroti ñaroja.
11:30b.LUK.011.030 Jonás ĩna tu̶ju̶ ĩ ejaroto rĩjoro ĩ bajimasirere ĩnare ĩ gotisere ajicõari, “Diore gotirẽtobosagu̶ ñaami”, ĩre yitu̶oĩamasiñujarã ĩna, N'inive vãme cu̶ti macana ñamasiriarã. Ti ũnire bajiro bajiru̶cu̶ja yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶ ñari. To bajiro yu̶ bajise ñajare, “Dios ĩ cõar'ine ñañumi”, yimasiru̶arãma masa.
11:31b.LUK.011.031 “U̶ju̶ Salomón quẽnaro masigũ̶ ñañuju” yire quetire ajicõari, Sabá sitana u̶jo ñamasirio, sõju̶ vadicõari, ĩre ajigo ejamasiñuju so. Salomón rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, yu̶re ajitirũ̶nu̶beaja mu̶a. To bajiri masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, ado bajiro bajiru̶aroja mu̶are: Salomón tu̶ ejamasirio, tudicaticõari, “Mu̶a ye su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja”, mu̶are yiru̶ocomo so, yu̶ gotisere ajirã ñaboarine, rojose mu̶a yitu̶jabetijare, ĩnare yiyuju Jesús.
11:32b.LUK.011.032 N'inive macana ñamasiriarã, Jonás ñamasir'i Dios oca ĩ gotisere ajicõari, rojose ĩna yisere su̶tiriticõari, yitu̶jamasiñujarã ĩna. Jonás rẽtoro ñamasugũ̶ ñaja yu̶. To bajiro yu̶ bajiboajaquẽne, mu̶aju̶ama, rojose mu̶a yisere yitu̶jabeaja mu̶a. To bajiro yirã mu̶a ñajare, masare Dios ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, ado bajiro bajiru̶aroja: N'inive maca ñamasiriarã, tudicatiru̶arãma ĩna. Tudicaticõari, “Mu̶a ye su̶orine rojose tãmu̶oru̶arãja”, mu̶are yiĩaru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús.
11:33b.LUK.011.033 To yicõari, quẽna gaje queti, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩabusuoriare jẽocõari, sotu̶ne tiare mubu̶amenaja mu̶a. Tire jẽocõari, “Ñajediro ti vianare ũ̶ju̶busuato” yirã, vecaju̶ jeorãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
11:34b.LUK.011.034 To yicõari, quẽna gaje gotimasiore queti ĩnare gotiyuju: —Mu̶a caje quẽnaro ti ruyujama, “Tine ñaja quẽnamasuse”, yiĩamasiaja mu̶a. To bajiboarine, mu̶a caje quẽnaro ti ruyubetijama, quẽnabetire ĩacõari, mu̶a masune, “Ti ñaja quẽnamasuse”, yisocarãja mu̶a. Tire bajiro bajiaja mu̶a tu̶oĩase quẽne. Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro mu̶a tu̶oĩajama, ñajediro quẽnaro riojo tu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a. Ĩ bojabetire mu̶a tu̶oĩajama, “Riojo tu̶oĩamasiaja” mu̶a masune yisocañarã rĩne, ñajediro riojo tu̶oĩamasimena ñacoaru̶arãja mu̶a. To bajiri, quẽnabetire ĩacõari, “Mani masune, ‘Ti ñaja quẽnamasuse’ yisocarobe” yirã, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a.
11:36b.LUK.011.036 Dios ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne mu̶a tu̶oĩajama, ñajediro quẽnaro riojo tu̶oĩamasiru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
11:37b.LUK.011.037 To bajiro ĩ yigajanoro bero, sĩgũ̶ fariseo masu̶, —Yu̶ ya viju̶ yu̶ rãca bagu̶ vayá mu̶ —Jesúre yiyuju. To bajiro ĩ yir'i ñari, ĩ tu̶ju̶ sãjaejacõari, ĩ ãmori coebecu̶ne, baejarũju vasuju Jesús.
11:38b.LUK.011.038 To ĩ bajiro ĩacõari, “ ‘ “Manire ĩavariquẽnato Dios” yirã, mani ñicu̶a ĩna yimasiriarore bajiro ãmori coecõari rĩne, baroti ñaja’ yirotimasirere yirũ̶cu̶bu̶obeami Jesús” ĩre yiĩagũ̶ ñari, no yimasibesuju fariseo masu̶.
11:39b.LUK.011.039 To bajiro ĩre ĩ yitu̶oĩasere ĩamasicõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Idiriabaja, bare jeobariabajare bajiro bajiaja mu̶a, fariseo masa. Idiriabaja, bare jeobariabaja joema coeriabajari ñaboarine, jubeaju̶ama bu̶to u̶eri cu̶tibajarire bajiro bajiaja mu̶a. Mu̶a u̶su̶ri bajiseju̶arema tu̶oĩabeaja mu̶a. To bajirã ñari, “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojosere quẽne tu̶oĩarã ñari, rojorã ñaja mu̶a. Ĩau̶orã ñari, “Ĩnare yitocõari, ĩna cu̶oboasere ẽmaru̶arãja”, yitu̶oĩarã ñaja mu̶a.
11:40b.LUK.011.040 Tu̶oĩamasimenare bajiro bajirã ñaja mu̶a, “Rojorã ñaja mani” yimasimena ñari. ¿Dios, mani ruju̶rire rujeor'i, mani u̶su̶rire quẽne rujeobesujarique ĩ? Mani u̶su̶rire rujeor'i ñari, quẽnaro mani tu̶oĩasere quẽne bojaami Dios.
11:41b.LUK.011.041 Rojosere tu̶oĩatu̶jaya. To bajiro mu̶a yijama, Dios ĩ bojarore bajiro tu̶oĩarã ñari, quẽnaro yirã masu ñaru̶arãja mu̶a.
11:42b.LUK.011.042 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, fariseo masa. Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ñamasuse meju̶are ajitirũ̶nu̶rãja mu̶a. To bajiro yirã ñari, bare sãvu̶orere, an'is, menta, comino vãme cu̶tire mojoroaca ti vaja cu̶tiboajaquẽne, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi moabosarimasare ĩsiaja mu̶a. To bajiro yirã ñaboarine, Dios ĩ rotimasire ñamasuseju̶arema ajitirũ̶nu̶menaja mu̶a. Ado bajiro bajiaja ñamasuse: Quẽnaro riojo yire, gãjerãre ĩamaire, to yicõari, Diore maire quẽne ñaja ñamasuse. Tire quẽne yirũgũrona ñaja mu̶a.
11:43b.LUK.011.043 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, fariseo masa. Boserũ̶mu̶ ñaro rũ̶cu̶bu̶oriajau̶ju̶ baruji variquẽnaja mu̶a. Dios ocare ĩna bueriviriju̶ quẽne rũ̶cu̶bu̶oriajau̶ju̶ rujivariquẽnaja. Masa ĩna ñariju̶ mu̶a ejajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca mu̶are ĩna sẽnisere bojarũgũaja mu̶a.
11:44b.LUK.011.044 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. Masa, gojere bajiro bajiaja mu̶a. Ti goje joere vaboarine, “Masa ĩna yujeriagoje ñaroja” yimasimenama, õ ẽñerocaju̶ ti ñajare. Tire bajiro bajiaja mu̶are quẽne. Rojose mu̶a tu̶oĩasere masimena ñari, “Rojorã rãca ñaja mani”, mu̶are yimasibeama masa, mu̶a tu̶ju̶ ejarã —ĩnare yigotiyuju Jesús, fariseo masare.
11:45b.LUK.011.045 To bajiro ĩ yigotirone, sĩgũ̶ Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶ ñañuju ĩ. Ado bajiro Jesúre yiyuju: —Gotimasiorimasu̶, tu̶oĩamasiri mene goticõaja mu̶. Fariseo masare to bajiro mu̶ yijama, yu̶are quẽne tud'igu̶ yaja mu̶ —Jesúre ĩre yiyuju.
11:46b.LUK.011.046 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Mu̶a, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja. Dios ĩ rotimasire masirã ñari, ĩ rotimasire rẽtobu̶saro yirotirũgũaja mu̶a. “Cojo vãme me mani rotise ñajare, cu̶dijeomasimenama ĩna” yimasirã ñaboarine, ĩnare ĩamaimenane, “Ñajediro yu̶a gotirẽtobuse riojo ñaja”, masare ĩnare yirũgũaja mu̶a.
11:47b.LUK.011.047 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a. Diore gotirẽtobosamasiriarãre mu̶a ñicu̶a ĩna sĩamasiriarãre ĩna yujemasiriajau̶ joere quẽnarijau̶ri quẽnoaja mu̶a, “Quẽnarã ñañuma” yirã.
11:48b.LUK.011.048 To bajiro mu̶a yijama, “Quẽnarã ñañuma” yirã me yaja mu̶a. Ado bajiroju̶a yirã yaja: “Diore gotirẽtobosamasiriarãre mani ñicu̶a ĩna sĩamasire quẽnañuja ti” yirã yaja mu̶a, mu̶a ñicu̶a rojose ĩna yiriarore bajiro rojose yirã ñari.
11:49b.LUK.011.049 To bajiro mu̶a yiroto rĩjoroju̶ne masicõañumi Dios, quẽnaro tu̶oĩagũ̶ ñari. Ado bajiro yiyumi, mu̶a ñicu̶are, to yicõari, mu̶are quẽne tu̶oĩayugu̶ ñari: “Jud'io masa vatoaju̶ yu̶re gotirẽtobosarãre, to yicõari, gãjerã yu̶ oca goticudirimasare quẽne cõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩnare sĩaru̶arãma ĩna. Gãjerãrema, rojose ĩnare yiru̶arãma”, jud'io masare mu̶are yiyumi Dios.
11:50b.LUK.011.050 To bajiri mu̶a ñicu̶a ĩna yimasire, mu̶a yisere quẽne ado bajiro mu̶are yiru̶cu̶mi Dios: Abel ñamasir'ire mu̶a ñicu̶ ĩ sĩasu̶omasire, to yicõari Diore gotirẽtobosarimasare mu̶ ñicu̶a ĩna sĩamasire, to yicõari Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi jubeaju̶ ñarijau̶ soemu̶oriajau̶ tu̶ju̶ mu̶a ñicu̶a Zacar'iare ĩna sĩatu̶samasire ti ñajare, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a adirũ̶mu̶ri ñarã. Ĩna bajimasiriarore bajirone Diore mu̶a ajitirũ̶nu̶beticõa ñajare, ĩna sĩamasire vaja rojose ĩnare ĩ yiroti rẽtobu̶saro rojose mu̶are yiru̶cu̶mi Dios, adirũ̶mu̶ri ñarãre.
11:52b.LUK.011.052 Bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãja mu̶a, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa. Tire buerẽtobucõari, ñamasuse meju̶are ajitirũ̶nu̶cõari, gotimasiovadicaju̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato mani” yirãre bajiro yiñaja mu̶a. To yicõari, “Gãjerã, U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato ĩna” yirã yaja mu̶a. Dios yarã ĩna ñaru̶aboajaquẽne, ĩnare matarã yaja mu̶a. To bajiri mu̶a quẽne ĩ yarã ñabetiru̶arãja mu̶a —ĩre yicu̶diyuju Jesús, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasu̶re.
11:53b.LUK.011.053 To yigajano, ĩre jivar'i ya viju̶re Jesús ĩ budiato, bu̶to ĩre jũnisiniñujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, fariseo masa quẽne. Ĩre jũnisinirã ñari, bu̶to ĩre sẽniĩagõjanabioyujarã ĩna. “Ĩ cu̶dimasibetijama, ĩre ocasãrãsa mani” yirã, quẽnaro ajisu̶ya vasujarã.
12
12:1b.LUK.012.001 “Rojose Jesúre yirãsa” yirã, ĩre ĩna ajicode ñarone, jãjarã masa ĩ tu̶ju̶re rẽjañujarã ĩna. Jãjarã masu rẽjarã ñari, ĩna masune gãmerã cu̶daroriju̶ ñañujarã ĩna. To ĩna bajiñarone, Jesús ĩ buerimasaju̶are ado bajiro gotisu̶oyuju ĩ: —Fariseo masa “Pan vauvato” yirã, ĩna vu̶osere quẽnaro ajicõĩaña mu̶a. “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojose yirã ñaama.
12:2b.LUK.012.002 Masa ĩna masibeti jediro, ĩ beserirũ̶mu̶ ti ejaro, “Quẽnaro tire masiato” yigu̶, masare ĩnare gotiru̶cu̶mi Dios.
12:3b.LUK.012.003 Masa ĩna ajibeto yayioroaca mu̶a ñagõsere, “Jediro ajiato” yigu̶, mu̶a ñagõrere gotiru̶cu̶mi Dios —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús.
12:4b.LUK.012.004 To yicõari, quẽna ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Yu̶ babarãre ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Mu̶are sĩaru̶arãre güibeja mu̶a. Mu̶a u̶su̶riju̶rema sĩamasimenama ĩna.
12:5b.LUK.012.005 Dioju̶are mu̶a güijama, quẽnaja. Ĩ ñaami mani catisere rotigu̶. Ĩ masu masiami. To bajiri rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶are reamasicõami.
12:6b.LUK.012.006 Cojomocãrãcu̶ miniare mani vaja yijama, ju̶atii gãjoatiiri rãca vaja yire ñaroja ti, mojoroaca vaja cu̶tirã ĩna ñajare. To cõroaca vaja cu̶tiboarine, Dios ĩ rotibetone rijagu̶ magũ̶mi.
12:7b.LUK.012.007 Masaju̶are, Dios ĩ ĩajama, jairo vaja cu̶tirãre bajiro manire ĩaami. Manire bu̶to maiami ĩ. To bajiro bajigu̶ ñari, mani ru̶joajoare, cojojoara ru̶yabeto cõĩajeogu̶ ñaami. To bajiri rojose mu̶are yirãre güibeja —ĩ buerimasare yiyuju Jesús.
12:8b.LUK.012.008 Quẽna ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã ñaja yu̶a” yirãrema, yu̶ quẽne õ vecaju̶ yu̶ jacu̶ yarã ángel mesa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Ãnoa ñaama yu̶ yarã”, yiĩoru̶cu̶ja yu̶.
12:9b.LUK.012.009 To bajiboarine masa ĩaro rĩjoroju̶a, “Jesúre ajitirũ̶nu̶rã me ñaja yu̶a” ĩna yijama, yu̶ quẽne, Dios ĩ roticõacacu̶, õ vecaju̶ yu̶ jacu̶ yarã ángel mesa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “Yu̶ yarã me ñaama ĩnama”, yiru̶cu̶ja yu̶.
12:10b.LUK.012.010 No bojarã, Dios ĩ roticõacacu̶re rojose yu̶re ĩna ñagõro bero, su̶tiriticõari, Diore ĩna sẽnijama, rojose ĩna yisere masirioru̶cu̶mi. To bajiboarine, Esp'iritu Santo ĩ masise rãca moagũ̶re, “Satanás ye rãca moami” ĩna yitud'ijama, Esp'iritu Santoju̶are rojose yirã yirãma. Tirema gajerodo ti ñacoaboajaquẽne, masiriobetiru̶cu̶mi Dios.
12:11b.LUK.012.011 Yu̶ ocare mu̶a gotimasiojare, mu̶are ñejecõari, Dios ocare ĩna bueriviriju̶ u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yicõari, macari u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yi vanane, u̶jarã ñamasurã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma. U̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are ĩna juaejaro, “¿No bajiro ñagõrãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibeja mu̶a.
12:12b.LUK.012.012 “Ñagõña” mu̶are ĩna yirirĩmarone, mani jacu̶ Dios ĩ cõagũ̶, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca “Ado bajiro gotiru̶arãja yu̶a”, yimasiru̶arãja mu̶a —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús.
12:13b.LUK.012.013 To bajiro ĩ yiro bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju sĩgũ̶: —Gotimasiorimasu̶, yu̶ jacu̶ ñamasicacu̶ gajeyeũnire cu̶obeaja yu̶. Yu̶ gagu̶, tire juacũcacu̶ ñaboarine, yu̶re ĩsiru̶abeami. To bajiri, “Ĩ ye ñarotire ĩre ĩsiña mu̶” ĩre yiya, yu̶ gagu̶re —Jesúre ĩre yiboayuju ĩ.
12:14b.LUK.012.014 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju: —“Tire yirotirimasu̶ ñaru̶cu̶ja mu̶” yigu̶ me, yu̶re cõacami Dios —ĩre yicudiyuju Jesús.
12:15b.LUK.012.015 To yicõari, masa jedirore ado bajiro gotiyuju: —Gãjerã ye gajeyeũnire bojaĩabesa. To yicõari, gajeyeũni cu̶tirã mu̶a ñajama, bu̶to tire maibesa. Jairo mani cu̶ojama, mani cu̶obetijaquẽne, no yibeaja. Ti su̶ori me variquẽnare ñaroja —ĩnare yiyuju Jesús.
12:16b.LUK.012.016 To yicõari, gotimasiore queti ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ gajeyeũni jaigu̶ ñagũ̶mi. Ĩ ote quẽne, jairo rica cu̶tiroja ti.
12:17b.LUK.012.017 Jairo ti ricacu̶to ĩacõari ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi: “¿No bajiro yigu̶ti yu̶? Noju̶a cũmasiriaro maja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi.
12:18b.LUK.012.018 To bajiro yitu̶oĩagũ̶ne, “Ado bajiro yiru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩabu̶jagu̶mi. “Bare cũriavirire caguereacõari, gaje viri jacabu̶sariviri bu̶aru̶cu̶ja yu̶. To yicõari, ti viriju̶re yu̶ barere, yu̶ gajeyeũnire quẽne cũru̶cu̶ja yu̶.
12:19b.LUK.012.019 To yigajanocõari, ado bajiro tu̶oĩa variquẽnaru̶cu̶ja yu̶: ‘Guaro jedibetiru̶aroja ti, yu̶ cu̶ose. To bajiri, u̶su̶sãja, quẽnaro bare ba, idire idi, yivariquẽna ñaru̶cu̶ja yu̶’ ”, yitu̶oĩaboagu̶mi, socu̶ne.
12:20b.LUK.012.020 To bajiro ĩ yitu̶oĩañarone, ado bajiro ĩre yigu̶mi Dios: “Tu̶oĩamasibecu̶re bajiro yaja mu̶. Mu̶ rijato bero mu̶ bajirotire tu̶oĩabecu̶ne yicõaja mu̶. Adi ñamine rijacoaru̶cu̶ja mu̶. To bajiri mu̶ cu̶osema, ¿ñimu̶ yeju̶a ñaru̶aroada?”, ĩre yigu̶mi Dios.
12:21b.LUK.012.021 Tire bajirone bajiaja Diore tu̶oĩamenane, jairobu̶sa gajeyeũni juacũrũtuanarema. “Diseju̶a ru̶yabetiru̶aroja yu̶are” ĩna yiboajaquẽne, Dios ĩ ĩajama, “Yu̶ ye quẽnaseju̶are bu̶jabetirona ñaama, yu̶re ajitirũ̶nu̶mena ñari”, ĩnare yiĩaami Dios —ĩnare yiyuju Jesús.
12:22b.LUK.012.022 To ĩ yiro bero, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju quẽna: —To bajiro Dios ĩ yiĩase ti ñajare, adi macaru̶cu̶roju̶re mu̶a bajirotire tu̶oĩarejaibesa mu̶a. “¿No bajiro bu̶jacõari, bare ba, idi, sudi sãña, yicatiñarãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibesa.
12:23b.LUK.012.023 Quẽnamasuse mani u̶su̶re, to yicõari mani ruju̶re manire ĩsiñumi Dios. To bajiri mani baroti, mani idiroti, to yicõari sudi mani sãñarotire quẽne cõarũgũru̶cu̶mi ĩ.
12:24b.LUK.012.024 Minia ĩna bajisere tu̶oĩaña mu̶a. Ĩna otebetiboajaquẽne, to yicõari, bare ĩna juarẽocũbetiboajaquẽne, ĩnare bare cõarũgũami Dios. “Miniare quẽne ĩamaigũ̶ ñari, manire roque rẽtoro maigũ̶mi”, ¿yimasibeati mu̶a?
12:25b.LUK.012.025 “Adi macaru̶cu̶roju̶re ñarã yoaro catiru̶arãja yu̶a” mu̶a yitu̶oĩarejaiboase, “Yoarobu̶sa catiato” yiro, mu̶are ejarẽmomasibeaja ti.
12:26b.LUK.012.026 To bajiro ti bajijare, mu̶a catiñarotire tu̶oĩarejaibesa.
12:27b.LUK.012.027 Sudi mu̶a sãñarotire quẽne tu̶oĩarejaibesa. Go bu̶cu̶asere tu̶oĩaĩasaque mu̶a: Moabeti, to yicõari, sudi sãñaru̶a tu̶oĩarejaibeaja ti. To bajiboarine, U̶ju̶ Salomón ñamasir'i gajeyeũni jaigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, quẽnase ĩ sudi sãñamasire rẽtoro quẽnase ñaja ti.
12:28b.LUK.012.028 Gore bu̶to quẽnase ñarotirũgũami Dios. Quẽnase ñaboarine, yoaro mene sĩnicoatoja. Ti sĩniro ĩacõari, bare quẽnoru̶arã, tire juacõari, soerãma masa. To bajiri yoaro catise me ti ñaboajaquẽne, tire quẽnorũgũgũ̶mi Dios. Go rẽtoro manire roque maigũ̶ ñari, “Manire sudi cõaru̶cu̶mi Dios”, yimasiroti ñaja mu̶are. “To bajirone yigu̶mi Dios”, yiajitirũ̶nu̶betibu̶sarã ñaja mu̶a.
12:29b.LUK.012.029 To bajiri, “¿No bajiro bu̶jacõari, bare ba, idi, yicatiñarãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibesa.
12:30b.LUK.012.030 Dios yarã me ñarãma, tire bu̶to tu̶oĩarejairãma. Maniju̶arema, mani jacu̶ ñagũ̶mi, “Ti ru̶yaja, ĩnare” yimasigũ̶.
12:31b.LUK.012.031 To bajiri, “U̶ju̶ Dios yarã, quẽnaro ĩ yirã ñaja mani. Ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yiru̶arãja”, yitu̶oĩarũgũña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, adi macaru̶cu̶roaye mu̶a cu̶obetire bu̶jaru̶arãja mu̶a.
12:32b.LUK.012.032 Jãjarã me ñaja mu̶a. To bajiboarine tu̶oĩarejaibesa. U̶ju̶ Dios quẽnase mu̶are cõavariquẽnarũgũami. To yicõari, ĩ ñaroju̶ õ vecaju̶ variquẽnase rãca mu̶are bocaãmiru̶cu̶mi.
12:33b.LUK.012.033 Jediro mu̶a cu̶ose gãjerãre ĩsijeocõaña. To yicõari, ti vaja bu̶jacõari, maioro bajirãre ĩsima. To bajiro mu̶a yijama, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ quẽnase bu̶jaru̶arãja mu̶a. Mu̶are quẽnaro Dios ĩ yise jedibetiru̶aroja. Toju̶re juarudirimasa ejabetiru̶arãma. To yicõari, quẽnaro mu̶are Dios ĩ yisere barearã manama.
12:34b.LUK.012.034 Õ vecaye quẽnase mu̶a bu̶jaroti jedibetiroti ti ñajare, mu̶a cu̶oseju̶are tire tu̶oĩarejaimenane, “Quẽnaro yu̶a yise vaja õ vecaju̶ vaja tacũrã yaja” yitu̶oĩacõari, quẽnaro yirũgũña —ĩ buerimasare yigotiyuju Jesús.
12:35b.LUK.012.035 Ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Adi macaru̶cu̶rore vaveoru̶cu̶ja yu̶. To bajiboarine, tudivadiru̶cu̶ja quẽna. Yu̶ manitoye quẽne, yu̶ bojarore bajiro quẽnaro yicõa ñama, yu̶ tudiejarotire tu̶oĩayurã ñari —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro yigajanocõari, gotimasiore quetire tu̶oĩacõari, ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ u̶ju̶ gãjerã ĩna ãmosiarirũ̶mu̶, boserũ̶mu̶ ĩna yiro, ĩagũ̶ vacoacu̶mi ĩ. To bajiri ĩ tudiejaroto rĩjoro ĩre moabosarimasa ĩre yurãma ĩna. “¿No cõro tudiejagu̶ti ĩ?”, yirũgũrãma ĩna. Tudiejacõari, “Manire ĩ jirone, guaro sojere jãnaru̶arãja mani”, yitu̶oĩarãma ĩna.
12:37b.LUK.012.037 To bajiri cãnibetiriarã ñari, ĩna u̶ju̶ ĩ tudiejaro, bu̶to variquẽnarãma ĩna. To cõrone ĩna u̶ju̶ ĩnare rujirotigu̶mi. Ĩnare rujiroti, ĩ masune ĩnare bare ecagu̶mi, ĩna u̶ju̶ ñaboarine.
12:38b.LUK.012.038 To bajiri ñami gu̶dareco ti ñacoaboajaquẽne, cãnibetiriarã ñari, ĩna u̶ju̶ ĩ tudiejaro, ĩre ĩacõari, bu̶to variquẽnarãma ĩna. To bajiri u̶ju̶ ĩ manitoyeju̶ ĩ tudiejarotire yurã, ĩna cãnibetiriarore bajiro bajicõa ñaru̶arãja mu̶a, yu̶re yurã ñari. Yu̶ bojarore bajiro quẽnaro yicõa ñama mu̶a. To bajiro mu̶a bajijama, yu̶ tudiejaro ĩacõari, bu̶to variquẽnaru̶arãja —ĩnare yigotiyuju Jesús.
12:39b.LUK.012.039 To yicõari, quẽna gaje queti gotiyuju: —Adi quetire quẽne tu̶oĩaña: Sĩgũ̶ vi u̶ju̶, “Adi ñami juarudirimasu̶ ejaru̶cu̶mi” ĩ yimasijama, roori ñabogu̶mi, ĩre mataru̶.
12:40b.LUK.012.040 To bajiri, “Dios ĩ roticõagũ̶ ĩ tudiejarotire mani masibetirĩmarone tudiejaromi” yirã, roori ñarũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
12:41b.LUK.012.041 To bajiro ĩ yijare, sĩgũ̶ ĩ buerimasu̶, Pedro vãme cu̶tigu̶, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañuju ĩ: —Yu̶ u̶ju̶, ¿tire yu̶a rĩrene gotigu̶ yati mu̶? ¿Jedirore gotigu̶ yatique mu̶? —ĩre yisẽniĩaboayuju ĩ.
12:42b.LUK.012.042 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús, gaje queti, gotimasiore rãca gotigu̶: —Ado bajiro bajiru̶cu̶mi yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶ tu̶jabecu̶, quẽnaro tu̶oĩagũ̶: U̶ju̶, gajeroju̶ ñagu̶acu̶, ĩ varoto rĩjoro, “Yu̶ ya vianare yu̶re codebosaba” yigu̶, ĩre moabosarimasu̶re ĩ cũvar'ire bajiro bajigu̶ ñagũ̶mi.
12:43b.LUK.012.043 Ĩ u̶ju̶, ĩ rotiriarore bajirone ĩ moayurere tudiejacõari, ĩ ĩaejajama, quẽnaro ĩre yigu̶mi, ĩre moabosarimasu̶re.
12:44b.LUK.012.044 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. U̶ju̶ ĩ bojarore bajirone ĩ yire ti ñajare, ĩ cu̶ose jedirorene, ĩre ĩatirũ̶nu̶rotigu̶mi.
12:45b.LUK.012.045 Ado bajiro bajiru̶cu̶mi yu̶re quẽnaro ajitirũ̶nu̶becu̶ma: Rojose yigu̶ ĩ ñajama, u̶ju̶ ĩ vato bero, “Yoatoju̶ tudiejagu̶mi” yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩ u̶ju̶re moabosarimasare rojose yigu̶mi. To yicõari idimecu̶rũgũrãre baba cu̶ticõari, ĩna rãca idirũgũgũ̶mi ĩ quẽne.
12:46b.LUK.012.046 To ĩ yiñarone, ĩ u̶ju̶, tudiejagu̶mi. Tudiejacõari, ĩ rotiriarore bajiro ĩ yibetire ti ñajare, rojose ĩre yigu̶mi. To bajiri “Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yiboarine, ĩna yirore bajiro yimena rojose ĩna tãmu̶orore bajirone tãmu̶ogũ̶mi.
12:47b.LUK.012.047 No bojagu̶ ĩ u̶ju̶ ĩ bojasere masiboarine, ĩ rotiriarore bajiro ĩ yibetijama, tudiejacõari, bu̶to ĩre quẽasĩacõagũ̶mi ĩ u̶ju̶.
12:48b.LUK.012.048 Gãjiju̶a, u̶ju̶ ĩ bojasere masibecu̶ne ĩ yijama, tudiejacõari, quẽnabu̶sane ĩre quẽagũ̶mi ĩ u̶ju̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús.
12:49b.LUK.012.049 Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —“ ‘Rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosaru̶cu̶mi Jesús’ yivariquẽnarona ñato” yigu̶, vadicaju̶ yu̶. To bajiro bajicacu̶ ñari, gãjerã tire tu̶oĩamenare ĩnare soereagu̶agu̶re bajiro bajicaju̶ yu̶. To bajicacu̶ ñari, guaro ĩnare yu̶ rijabosarotire bojaja yu̶.
12:51b.LUK.012.051 “ ‘Quẽnaro ñato ĩna masa’ yigu̶, vayumi Jesús”, yu̶re yitu̶oĩabesa mu̶a. Dios ĩ bojabeti yirã, yu̶ ocare ajijũnisinicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre ĩateru̶arãma ĩna. To bajiri ado bajiroju̶a yu̶re yitu̶oĩaña: “ ‘Ĩ su̶ori ricatiri tu̶oĩaru̶arãma masa’ yigu̶ bajiyumi Jesús”, yu̶re yitu̶oĩaña.
12:52b.LUK.012.052 “Ado bajiro bajiru̶aroja” yigu̶ yaja yu̶: Cojo viana ñaboarine, sĩgũ̶ri yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ña, gãjerãju̶a yu̶re ajiterã ña, bajiru̶arãma.
12:53b.LUK.012.053 Ĩ macu̶, yu̶re ĩ ajitirũ̶nu̶jama, ĩ jacu̶ju̶a ĩre ĩateru̶cu̶mi. Jacu̶ju̶a, yu̶re ĩ ajitirũ̶nu̶jama, ĩ macu̶ju̶a, ĩre ĩateru̶cu̶mi. So macoju̶a, yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so jacoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. Jacoju̶a, yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so macoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. So jẽjoju̶a yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so ũmañicoju̶a, sore ĩateru̶ocomo. So ũmañicoju̶a yu̶re so ajitirũ̶nu̶jama, so jẽjoju̶a, sore ĩateru̶ocomo —ĩnare yigotiyuju Jesús.
12:54b.LUK.012.054 To yicõari, ado bajiro ĩnare gotirũtuasuju Jesús, jãjarã masare: —Muiju ĩ rocasãtoju̶a bueri ti vadijama, “Oco quediru̶aja”, yiĩamasiaja mu̶a.
12:55b.LUK.012.055 To yicõari, mino varuagũmuaye ti vẽatujama, “Bu̶to asiru̶cu̶mi muiju”, yiĩamasiaja mu̶a.
12:56b.LUK.012.056 Ñamasuse mere ĩamasicõari, “Masirã ñaja yu̶a”, yitu̶oĩaboaja mu̶a. Ñamasuseju̶are masibeaja mu̶a. Adirũ̶mu̶ri yu̶ yisere ĩarã ñaboarine, “Dios ĩ roticõar'i ñari, yami”, yiĩamasibeaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
12:57b.LUK.012.057 Ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús quẽna: —¿No yirã mu̶a masune yu̶ yisere ĩacõari, “¿To bajiroju̶a yiroti ñatique?”, yitu̶oĩabeati mu̶a?
12:58b.LUK.012.058 Gãjire rojose mu̶a yijama, oca quẽnorimasu̶ tu̶ju̶ mu̶a ejaroto rĩjoro, ĩ rãca oca quẽnoroti ñaja mu̶a ju̶arãne. Oca quẽnorimasu̶ tu̶ ejamenane, mu̶a oca quẽnobetijama, masare coderimasu̶re juarotiru̶cu̶mi, mu̶are. Ĩju̶a, mu̶are tubiberu̶cu̶mi.
12:59b.LUK.012.059 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Rojose mu̶a yire vaja mu̶a vaja yibetijama, budimenaja mu̶a. Tire bajirone bajiru̶aroja. Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ ejaroto rĩjoroju̶a, rojose mu̶a yir'ire ĩre oca quẽnoña. Mu̶a gãmerã oca quẽnobetijama, Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ ti ejaro, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶, tudibudiyamanoju̶ mu̶are cõaru̶cu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús.
13
13:1b.LUK.013.001 Tirũ̶mu̶ne queti gotirã Jesús tu̶ju̶ ejayujarã ĩna. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ado bajise ĩre gotiyujarã ĩna: —Galilea sitana, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjaejacõari, Diore rũ̶cu̶bu̶orã, vaibu̶cu̶rãre sĩañujarã ĩna. To ĩna bajirone, U̶ju̶ Pilato ĩ yarãre ĩnare sĩaroticõañuju —Jesúre yigotiyujarã ĩna.
13:2b.LUK.013.002 To bajiro ĩna yigotisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Galileana ĩna bajiyayirere mu̶are gotiru̶cu̶ja yu̶: Bu̶to rojose ĩna yise vaja me bajiyayiyujarã ĩna. Gãjerã Galileana rẽtoro rojose yirã me ñaboayujarã ĩna. Mu̶a quẽne, rojose mu̶a yisere mu̶a tu̶oĩavasoabetijama, bajiyayicoaru̶arãja mu̶a.
13:4b.LUK.013.004 Siloé vãme cu̶ti macaju̶re cojo vi, juriaquediato, ju̶aãmocãrãcu̶, cojo gu̶bo jedi, gaje gu̶bo idia jẽnituarirãcu̶ masare sĩañuju ti. Bu̶to rojose ĩna yire vaja me bajiyayiyujarã ĩna quẽne. Gãjerã Jerusalén macana rẽtoro rojose yirã me ñaboayujarã ĩna. Mu̶a quẽne rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojarore bajiroju̶a mu̶a yibetijama, bajiyayicoaru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
13:6b.LUK.013.006 Quẽna gaje queti gotimasiore queti ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ vese cu̶tigu̶ ñagũ̶mi. Ĩ ya vesere higuera vãme cu̶tiu̶re otegu̶mi. Ĩ oter'i, “Bu̶cu̶a, rica cu̶ticoatoja ti” yigu̶, ĩagũ̶ vacu̶mi. Vaejacõari, ĩaboagu̶mi. Rica manicõaroja.
13:7b.LUK.013.007 To ñagũ̶mi, ĩ vesere codebosarimasu̶. To bajiri, ĩju̶are ado bajiro gotigu̶mi: “Jẽre idia cũ̶ma tiu̶re rica macaboaja yu̶. Rica manirũgũaja ti. Quẽarocacõaña mu̶, tiu̶re. Rojoricu̶ ñaja ti. Gaji ote vasoaroti ñaja”, ĩre yigotigu̶mi.
13:8b.LUK.013.008 To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi vese coderimasu̶: “Maji. Quẽarocabeticõato mani. Adi cũ̶mare quẽne quẽnaro tiu̶re ĩacoderu̶aja yu̶. Sita quẽnase tu, vaibu̶cu̶rã gu̶da quẽne tu, quẽnaro tiu̶re code, gaje cũ̶ma gãme tudiĩaru̶arãja mani quẽna. To cõrone ti rica manicõajama, quẽarocaru̶arãja mani”, ĩre yicu̶digu̶mi vese coderimasu̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús.
13:10b.LUK.013.010 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro Dios ocare ĩna bueriviju̶ masare gotimasio ñañuju Jesús.
13:11b.LUK.013.011 Ĩnare ĩ gotimasio ñaroju̶re ñañuju sĩgõ rõmio. Yoaro, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo jedi, gaje gu̶bo idia jẽnituarirãca ñaricũ̶mari so u̶su̶ju̶ vãti ĩ sãñajare, mubiarine ñacõañuju so.
13:12b.LUK.013.012 To so bajiñasere ĩacõari, sore yiyuju. —Jẽre mu̶ rijaye cu̶tise mu̶re jedicoaju̶ ti —sore yiyuju Jesús. To yigu̶ne, so su̶yaroju̶a joere ĩ ãmori ñujeoyuju. Ĩ ñujeorirĩmarone, riojo vũ̶mu̶jocoasuju so yuja. Vũ̶mu̶jogone, ado bajiro gotiyuju: —Jesús su̶orine quẽnaro yu̶re yami Dios —yigotiyuju so.
13:14b.LUK.013.014 To bajiro so yiboajaquẽne, Dios ocare ĩna buerivi u̶ju̶, so quẽnaejasere ĩacõari, Jesúre ĩajũnisiniñuju ĩ. “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶re catiorotibeama u̶jarã. To bajiri, ‘Rojose yigu̶ ñaami’ ”, Jesúre yijũnisiniñuju ĩ. To bajiro Jesúre ĩre yijũnisinigũ̶ ñari, ado bajiro masaju̶are gotiyuju: —Tocãrãca semana, cojomo cõro coja jẽnituarirãcarũ̶mu̶ri, moariarũ̶mu̶ri ñaja ti. To cõroju̶ mu̶a catirotire sẽnirã vadirũgũroti ñaja. Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ũnorema to bajiro yirã ejabesa mu̶a —ĩnare yigotiyuju ĩ.
13:15b.LUK.013.015 To bajiro ĩnare ĩ yirone, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —“Quẽnaro yirã ñaja yu̶a” yitu̶oĩaboarine, rojorã ñaja mu̶a. U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaboajaquẽne, mu̶a ta vecu̶are, burroare, bare ecariaviju̶ ñarãre ĩnare jojiocõari, ĩna oco idiroju̶ tũ̶a varũgũaja mu̶a.
13:16b.LUK.013.016 To bajiro mu̶a yirũgũse ñajare, adiore yu̶ catiosere ĩacõari, bu̶to variquẽnaroti ñaboaja mu̶are. Vaibu̶cu̶ me ñaamo. Mani yo, Abraham ñamasir'i jãneñone ñaamo so. Vãtia u̶ju̶ sore siacõari, cu̶ogu̶re bajiro yiyumi. Ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo jedi, gaje gu̶bo idia jẽnituarirãca cũ̶mari to bajiro sore cu̶oñañumi. To bajiro sore ĩ yicu̶oñajare, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ne sore catiocõaroti ñaroja”, yibu̶ yu̶. Mu̶a quẽne yu̶re bajiro tu̶oĩamasiña —ĩre yiyuju Jesús, ti vi u̶ju̶re.
13:17b.LUK.013.017 To bajiro ĩ yisere ajicõari, “Riojo gotiami”, yibojoneñujarã ĩna, ĩre tud'iriarã. Gãjerãju̶ama, bu̶to variquẽnañujarã ĩna, jediro quẽnase rĩne Jesús ĩ yirũgũsere ĩacõari.
13:18b.LUK.013.018 Higuera, rica manire sĩgũ̶ ĩ rocare queti Jesús ĩ gotiro bero, ado bajirone masare gotimasioñuju: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirũ̶nu̶jama, mu̶are yu̶ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cu̶tisere tu̶oĩavasoacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri quẽnaro ñamu̶jarũ̶gũ̶cõari, quẽnaro ajimasimu̶jarũ̶gũ̶jama, ado bajiro bajiru̶aroja:
13:19b.LUK.013.019 Sĩgũ̶ ĩ ya vese mostaza ajea otegu̶mi. To bajiri ĩ oterica mojoricaca ñaboarine, ti judibu̶cu̶acoajama, ote yucú̶ri rẽtobu̶saricu̶ jairicu̶ ñaroja tiu̶. Jairicu̶ ti ñajare, tiu̶ ru̶ju̶riju̶ minia ĩna ria cu̶tirotiju̶rire quẽnorãma ĩna —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
13:20b.LUK.013.020 Quẽna ado bajiro gotimasioñuju Jesús: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶, yu̶ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirũ̶nu̶jama, mu̶are yu̶ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cu̶tisere tu̶oĩavasoacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri quẽnaro ñamu̶jarũ̶gũ̶cõari, quẽnaro ajimasimu̶jarũ̶gũ̶jama, ado bajiro bajiru̶aroja:
13:21b.LUK.013.021 Rõmio, pan quẽnogoago, trigo vetare idiaji vasãcõari, pan ũmato vauvasere vu̶ogomo so. To so yijare, jairo vauvaroja ti. Tire bajirone bajiru̶aroja, Diore rotibosagu̶re yu̶re ajitirũ̶nu̶rã jãjarãbu̶sa mu̶a bu̶ju̶roti —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
13:22b.LUK.013.022 Jerusalénju̶ vacu̶ ñaboarine, tocãrãca maca ĩ rẽtorimacarire ĩnare gotimasiovasuju Jesús.
13:23b.LUK.013.023 To ĩ bajivatone, sĩgũ̶ ĩ rãcagu̶ ĩre sẽniĩañuju ĩ: —¿Yu̶ u̶ju̶, masa rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ vaborona Dios ĩ yirẽtobosarona, mojoroaca ñarãti? —ĩre yisẽniĩañuju, Jesúre. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩ rãcanare ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús:
13:24b.LUK.013.024 —U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mu̶a ñaru̶ajama, eyabetisojere sãjarãre bajiro josaru̶arãja mu̶a. Ti josaboajaquẽne, ĩ yarã ñaña mu̶a. Riojo mu̶are gotiaja yu̶: Ĩ yarã meju̶ama, jãjarã ñaru̶arãma õ vecaju̶ eyabetisoje sãjaru̶aboarã.
13:25b.LUK.013.025 Soje bibero bero ejaru̶arãma ĩna. To bajicõari, sojere jãnamasimena ñari, ado bajiro yu̶re sẽniĩaboaru̶arãma ĩna: “U̶ju̶, soje jãnaña mu̶” yu̶re yiboaru̶arãma. To ĩna yirone, “Mu̶are masibeaja yu̶”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶. To bajiro ĩnare yu̶ yisere ajicõari, ado bajiro yu̶re yiru̶arãma ĩna: “Mu̶ rãca bare ba, idi, yicanane ñaja yu̶a. Yu̶a ya macaju̶re ejacõari, yu̶are gotimasiocaju̶ mu̶”, yiboaru̶arãma ĩna.
13:27b.LUK.013.027 To ĩna yirone, “ ‘Jẽre mu̶are masibeaja’ yigotigajanomu̶ yu̶. ¡Vasa! Rojorã ñaja mu̶a”, ĩnare yiru̶cu̶ja yu̶.
13:28b.LUK.013.028 To yu̶ yirone, ĩna ñicu̶a, Abraham, Isaac, Jacob, to yicõari Diore gotirẽtobosamasiriarã ñajediro Dios tu̶ju̶ quẽnaro ĩna ñasere ĩacõari, bu̶to su̶tiritiru̶arãma ĩna, ĩnare yu̶ sãjarotibetijare. To bajicõari, bu̶to rojose tãmu̶orã ñari, guji põguẽ, oti, yiru̶arãma ĩna.
13:29b.LUK.013.029 To bajiboarine Dios tu̶ju̶ ejaru̶arãma gãjerã. Muiju ĩ jiado vadiriarã, ĩ rocasãto vadiriarã, to yicõari varuaga soje vadiriarã, gajejacatu̶a varuaga soje vadiriarã ñaru̶arãma. Toju̶re ĩ rãca barujiru̶arãma ĩna.
13:30b.LUK.013.030 Jãjarã adoju̶ ñamasurã, õ vecaju̶arema ñamasumena ñaru̶arãma ĩna. Adi macaru̶cu̶roju̶ jãjarã ñamasumenama, õ vecaju̶arema ñamasurã ñaru̶arãma —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
13:31b.LUK.013.031 To bajiro ĩ yigotimasiorone, Jesús tu̶ju̶ ejayujarã fariseo masa sĩgũ̶ri. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, ado bajiro gotiyujarã ĩna: —Gajeroju̶ vacoasa mu̶. U̶ju̶ Herodes, mu̶re sĩaru̶ macañañuju ĩ —Jesúre yigotiyujarã ĩna.
13:32b.LUK.013.032 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Herodere quẽnaro tu̶oĩagũ̶re ado bajiro ĩre gotiba mu̶a:
13:33b.LUK.013.033 “Moaroti ñaja yu̶re maji. Masa u̶su̶riju̶ sãñarãre vãtiare ĩnare burearoti, to yicõari rijaye cu̶tirãre catioroti ñaja yu̶re maji. Yu̶ma, yu̶ bajiñarotire quẽnaro masiaja yu̶. To bajiri Jerusalénju̶ne vacu̶ bajiaja yu̶. To bajiro yu̶re varotiami Dios. Tone Diore gotirẽtobosamasiriarãre sĩarearũgũmasiñujarã ĩna, masa. Tone yu̶re quẽne sĩaru̶arãma ĩna”. To bajiro yu̶ gotisere yu̶re gotibosaba mu̶a —ĩnare yicu̶diyuju Jesús.
13:34b.LUK.013.034 To bajiro ĩnare yigajanocõari, Jerusalén macanare ĩre ĩna sĩarocaro bero ĩna bajirotire tu̶oĩacõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Jerusalén macana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre sĩamasiriarã jãnerabatia ñacõama ĩna. Dios ĩ cõamasiriarãre ĩ ocare gotimasiorimasare gũ̶tane ĩnare reasĩamasiriarã jãnerabatia ñaama. Cojoji me gãjaboco so queru̶ju̶ ẽñeroca so rĩare so juarẽorore bajiro ĩnare yiru̶aboacaju̶ yu̶, ĩnare coderu̶. To bajiro yu̶ yiru̶aboajaquẽne, ĩnaju̶a yu̶re bojabeticama.
13:35b.LUK.013.035 To bajiri jẽre “Ĩna ñariju̶re codetu̶jacõaja yu̶ yuja”, yitu̶oĩami Dios. Riojo gotiaja yu̶: “ ‘¡Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i vadiami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagu̶ ĩ ñajare, ĩre quẽnaro yato Dios!”, yu̶re ĩna yiroto rĩjoro, quẽna ju̶aji yu̶re ĩabetiru̶arãma ĩna —ĩnare yitu̶oĩa ñagõñuju Jesús, Jerusalén macanare.
14
14:1b.LUK.014.001 U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ñaro, fariseo masa u̶ju̶ ya viju̶re bagu̶ vasuju Jesús. Toju̶ ĩ ejaro, “Jesús, rojose yimi” u̶jarãre yi ocasãru̶arã, Jesúre quẽnaro ĩacodeyujarã ĩna, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne.
14:2b.LUK.014.002 Toju̶ ñañuju sĩgũ̶, ĩ ruju̶ jediro u̶cu̶gu̶.
14:3b.LUK.014.003 To bajiri fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ĩna tu̶oĩasere masicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿Adirũ̶mu̶ u̶su̶sãjariarũ̶mu̶re rijaye cu̶tirãre manire catiorotibeati Dios oca masa ĩna ucamasire? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ.
14:4b.LUK.014.004 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibesujarã ĩnaju̶ama. To bajiri u̶cu̶gu̶re jicõari, ĩre catioyuju Jesús. To yicõari, ĩre varotiyuju.
14:5b.LUK.014.005 Ĩre varoticõari, ĩ vato bero ñarãre ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Ta vecu̶ mu̶a ecar'i, gojeju̶ ĩ quedirocasãjama, “U̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ñaja” yirã, ¿ãmirã vamenada mu̶a? —ĩnare yigotiyuju Jesús.
14:6b.LUK.014.006 To ĩ yisere ajicõari, no bajiro ĩre cu̶dimasibesujarã ĩna.
14:7b.LUK.014.007 To ĩ yiro bero, toju̶ barã ejarã, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶rire rujiru̶ayujarã ĩna. To ĩna bajisere ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús quẽna:
14:8b.LUK.014.008 —No bojagu̶ ĩ ãmosiarotire “Ĩarã vadiato” yigotiecorã mu̶a ñajama, ĩ tu̶ju̶ ejarãne, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ rujibeja. To bajiro mu̶a bajibetijama, rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ mu̶a rujiro bero gãji mu̶a rẽtoro ñamasugũ̶ ĩ ejajama, ado bajiro mu̶are gotiru̶cu̶mi vi u̶ju̶: “Tu̶saroju̶a rujiaya mu̶ama. Ãniju̶a, mu̶a bero ejagu̶ju̶a, adore rujiru̶cu̶mi”, mu̶are yiru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yirone, bu̶to bojoneru̶arãja mu̶a.
14:10b.LUK.014.010 To bajiri “Ĩarã vadiato” mu̶are ĩna yijama, ĩna tu̶ju̶ ejacõari, tu̶saroju̶a rujiba mu̶a. Vi u̶ju̶, mu̶are ĩacõari, “Rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ju̶a rujiaya mu̶a”, yiru̶cu̶mi. To bajiro mu̶are ĩ yiro ajiri, mu̶are yirũ̶cu̶bu̶oru̶arãma ĩna, rujirã quẽne.
14:11b.LUK.014.011 Ado bajiro ti bajijare, to bajiro bajiaja: No bojagu̶re, ñamasugũ̶ ñaru̶agu̶re, “Ñamasugũ̶ me ñato”, ĩre yiru̶cu̶mi Dios. No bojagu̶re, “Ñamasugũ̶ me ñaja yu̶” yigu̶, quẽnaro gãjerãre yirũ̶cu̶bu̶ogu̶ju̶are, “Ñamasugũ̶ ñato”, ĩre yiru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
14:12b.LUK.014.012 To yigajanocõari, viagu̶re ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Gãjerãre mu̶ barotijama, mu̶ babarãre, mu̶ yarãre, to yicõari, jairo cu̶orãre mu̶ tu̶anare, ĩnare barotibeticõaña. Ĩnare mu̶ barotijama, bero ĩnaju̶a quẽna barotirãma, cu̶orã ñari yibeticõaña.
14:13b.LUK.014.013 To bajiri, gãjerãre mu̶ barotijama, ñie cu̶omenare, micarãre, rujasagueri vanare, to yicõari, ĩamenare quẽne barotiya mu̶.
14:14b.LUK.014.014 Ĩnaju̶ama mu̶re bare ecamasimenama ĩna, mojoroaca cu̶orã ñari. To bajiro ĩnare mu̶ yijama, bu̶to variquẽnaru̶cu̶ja mu̶. Beroju̶ ĩ bojarore bajiro yiriarãre rijariarãre, ĩ catiorirũ̶mu̶ju̶ mu̶re vaja yiru̶cu̶mi Dios, to bajiro mu̶ yise vaja —viagu̶re yigotiyuju Jesús.
14:15b.LUK.014.015 To bajiro ĩ yisere ajicõari, sĩgũ̶, Jesúrãca barujigu̶, ado bajiro ĩre gotiyuju: —U̶ju̶ Dios tu̶ju̶ õ vecaju̶ ĩ rãca barona variquẽnaru̶arãja mani —Jesúre ĩre yigotiyuju.
14:16b.LUK.014.016 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —To bajirone bajiboroja, Dios tu̶ju̶ mu̶ ejajama —ĩre yicu̶diyuju Jesús. To yicõari, gotimasiore quetire gotiyuju: —Cojorũ̶mu̶ sĩgũ̶ masu̶ quẽnaro boserũ̶mu̶ yigu̶mi. Tirũ̶mu̶ ñaroto rĩjoro jãjarã masare jigu̶mi, ĩnare ũmato baru̶.
14:17b.LUK.014.017 To bajiri boserũ̶mu̶ ti ejaro, ĩre moabosagu̶re cõagũ̶, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “Yu̶ rãca barona barã vadiato ĩna. ‘ “Bare quẽnogajanoaja yu̶ jẽre”, mu̶are yicõami’ ĩnare yigotiba”, ĩre yigotigu̶mi, ĩre moabosarimasu̶re.
14:18b.LUK.014.018 To bajiro ĩ yicõar'i, gãjerãre jicudiboagu̶mi. Ĩna ñajediro ricatine ĩre boca cu̶dirãma ĩna. Ĩ jisu̶ogu̶ ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi: “Cojotũcuro oteriatũcuro vaja yibu̶ yu̶. Toju̶re ĩagu̶acu̶ yaja yu̶. To bajiri, ‘Ĩ tu̶ju̶ bagu̶ varu̶aboarine, vamasibeaja’ yu̶re yigotibosaba”, ĩre yicu̶digu̶mi.
14:19b.LUK.014.019 Gãjima, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi: “ ‘Cojomocãrãcu̶ ta vecu̶a vaja yibu̶ yu̶. Ĩnare ĩaĩagu̶acu̶ yaja’ yicõami. To bajiri, ‘Vadimemi’ ĩre yicõama, mu̶ u̶ju̶re”, ĩre yicu̶digu̶mi, ĩ quẽne.
14:20b.LUK.014.020 Gãjiju̶ama, ado bajiro yigu̶mi quẽna: “Manajo cu̶ticoaju̶ yu̶, yucu̶acane. To bajiri boserũ̶mu̶ ĩagũ̶ vamasibeaja yu̶”, ĩre yicu̶digu̶mi.
14:21b.LUK.014.021 To bajiro ĩna yijare, ĩ u̶ju̶ ya viju̶ tudiejacõari, ĩna yicõasere ĩre gotigu̶mi. To bajiro ĩna yicõasere ĩ gotiro ajijũnisinigũ̶mi ĩ u̶ju̶. Jũnisinigũ̶ne, ado bajiro rotigu̶mi quẽna: “¡Guaro vasa mu̶! ¡Macari ñajediro vasa mu̶! Ñie cu̶omenare, micarãre, ĩamenare, rujasagueri vanare, ĩnare jiba. Ĩnaju̶a, yu̶ tu̶ju̶ barã vadiato ĩna”, ĩre yigotigu̶mi, ĩre moabosarimasu̶re.
14:22b.LUK.014.022 To bajiri u̶ju̶ ĩ yirore bajiro yigoticudigu̶mi ĩre moabosarimasu̶. Ĩ goticudiro bero, tudiejacõari, ado bajiro u̶ju̶re gotigu̶mi: “U̶ju̶, yu̶re mu̶ roticõarore bajirone ĩnare gotigajanomu̶ yu̶ yuja. Masa bojarẽmocõaja maji”, yigotigu̶mi.
14:23b.LUK.014.023 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre rotigu̶mi u̶ju̶ quẽna: “Maca tu̶saroanare maa tu̶ri ñarãre quẽne ĩnare jijeocõama mu̶. ‘Yu̶ vi jũ̶mu̶coajaro’ yigu̶ yaja yu̶.
14:24b.LUK.014.024 ‘Yu̶ rãca baroadiato’ yu̶ yicõaboarãju̶ama, yu̶ rãca babetiru̶arãma ĩna”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶ —ĩre yigotiyuju Jesús.
14:25b.LUK.014.025 Tirũ̶mu̶ri jãjarã masa Jesúrãca vasujarã ĩna. To ĩna bajiro ju̶darũ̶gũ̶, ĩnare ĩacõari, ado bajiro gotiyuju Jesús:
14:26b.LUK.014.026 —No bojagu̶ yu̶ buegu̶, ĩ jacu̶re, ĩ jacore, ĩ manajore, ĩ rĩare ĩ mairo rẽtobu̶saro yu̶re maigũ̶mi. To bajicõari, catiquẽnagũ̶ ñagũ̶ quẽne, rijaye tãmu̶o gajajuagu̶ ñaboarine, yu̶re maigũ̶mi.
14:27b.LUK.014.027 No bojagu̶, “Jesúre bajiro rojose tãmu̶osu̶yaru̶cu̶ja yu̶” yitu̶oĩabecu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñamasibecu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús.
14:28b.LUK.014.028 To yigajanocõari, gotimasiore queti ĩnare gotiyuju ĩ: —Ũ̶mu̶arivi quẽnoru̶, “Ti vire yu̶ quẽnojama, ¿vaja tĩjacoaru̶aboati?” yigu̶, ĩ ye gãjoare cõĩagũ̶mi.
14:29b.LUK.014.029 Ĩ cõĩabetijama, ti vire ĩ quẽnogajanobetone, ĩ vaja yiñaboase gãjoa jediveocoatoja ti, ĩre. To bajiri ĩ vire quẽnogajanobecu̶mi. Gãjerã, ĩ quẽnogajanobeto ĩacõari, ĩre ajarãma ĩna.
14:30b.LUK.014.030 “Adi vire quẽnoboarine, gajanomasibeami ĩ”, ĩre yiajarãma ĩna —ĩnare yigotiyuju Jesús.
14:31b.LUK.014.031 To yigajano, gaje queti ĩnare gotirũtuasuju: —U̶ju̶, gãji u̶ju̶ rãca ĩna gãmerã quẽajama, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi: “¿Yu̶a diez mil ñarirãcu̶ yu̶re moabosarimasa rãca, veinte mil masa cu̶ogu̶re quẽarẽtocũrãjari yu̶a?”, ¿yitu̶oĩasu̶obecu̶jarique?
14:32b.LUK.014.032 “Ĩnare quẽarẽtomasimenaja yu̶a” ĩ yitu̶oĩajama, “¿No bajiro yu̶a yirotire bojati mu̶, ‘Yu̶a rãca gãmerã quẽabeticõato’ yirã?”, ĩ ũ̶mu̶are yisẽniĩa roticõagũ̶mi, gãji u̶ju̶ tu̶ju̶re.
14:33b.LUK.014.033 To bajiri, vi bu̶agu̶re, to yicõari, gãmerã sĩaroana u̶ju̶re bajiro bajiaja yu̶. Jẽre yu̶ yirotire cõĩajeocaju̶ yu̶. To yicõari, “To bajiro ĩna yijama, yu̶ buerã ñaru̶arãma”, yimasiaja yu̶. To bajiro yigu̶ yu̶ ñajare, ado bajisere tu̶oĩamasiña mu̶a: No bojagu̶, jediro ĩ cu̶osere yu̶ bojarore bajiro yu̶ yirotisere bojabecu̶, yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶ ñamasibecu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús.
14:34b.LUK.014.034 Quẽna ado bajiro gotiyuju Jesús: —Moa ñaja bare sãre. Mu̶a barotire vaibu̶cu̶ rii catisere cũrãma, moa turãja mu̶a, “Boarobe” yirã.
14:35b.LUK.014.035 Moa ti ocaboase ti ocabeticoajama, “Quẽna tudiocato” yirã, no bajiro yimasimenaja mu̶a. To bajiri, tire reacõarãja mu̶a. Moa ocatu̶jabetire bajiro mu̶a bajijama, quẽnaja. Tire mu̶a ajimasiru̶ajama, quẽnaro tu̶oĩaña mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
15
15:1b.LUK.015.001 Jesúre ajirã ĩ tu̶ju̶ ejarũgũñujarã. Ĩna ñañujarã rojose yirã, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasa, to yicõari, gãjerã quẽne.
15:2b.LUK.015.002 To bajiri fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne ñañujarã. Ado bajiro Jesúre gõjañujarã ĩna: —Rojose yirãre maiami. Ĩna rãca barũgũami —ĩre yigõjacodeyujarã ĩna.
15:3b.LUK.015.003 To bajiro ĩna yijare, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús:
15:4b.LUK.015.004 —Sĩgũ̶ ñagũ̶mi cien ovejare codegu̶. Cojorũ̶mu̶ sĩgũ̶ oveja yayicoacu̶mi. To bajiri ĩnare coderimasu̶, ru̶yarãre, noventa y nueve ñarãre ta veseju̶ ĩnare cũcõari, yayir'ire macagũ̶ vacoacu̶mi ĩ, “Bu̶jacõariju̶ tu̶jaru̶cu̶ja” yigu̶.
15:5b.LUK.015.005 Yayir'ire bu̶jacõari, bu̶to variquẽnagũ̶ne, ĩre gaja tudicoacu̶mi, ĩ ya viju̶.
15:6b.LUK.015.006 Ĩ ya vi ejacõari, ĩ babarãre, ĩ tu̶anare quẽne, rẽjarotigu̶mi. “Oveja yayir'ire bu̶jabu̶ yu̶. Mu̶a quẽne yu̶re variquẽna ejarẽmoña”, ĩnare yivariquẽnagũ̶mi.
15:7b.LUK.015.007 Tire bajiro bajiroja õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶. Oveja yayir'ire bu̶jacõari, ĩ variquẽnariarore bajiro variquẽnarãma ángel mesa, Diore moabosarã, sĩgũ̶ masu̶, rojose ĩ yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are ĩ yijama. Socarãne gãjerãma, “Quẽnarã ñaja yu̶a” yitu̶oĩarãrema variquẽnamenama ángel mesa —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
15:8b.LUK.015.008 To yicõari, gaje queti gotirẽmoñuju Jesús quẽna: —Rõmio, ju̶aãmocãrãcatiiri, gãjoatiiri cu̶ogo ñagõmo. Cojotii ti yayiro ĩacõari, sĩabusuoriare so ya vire sĩabusuogomo so. To yicõari, quẽnaro tumacagõmo, “Titiire bu̶jacõariju̶ tu̶jaru̶ocoja” yigo.
15:9b.LUK.015.009 Titiire bu̶jacõari, bu̶to variquẽnagõne, so babarãre, so tu̶anare quẽne rẽjarotigomo. “Gãjoatiire yayiritiire bu̶jabu̶ yu̶. Mu̶a quẽne yu̶re variquẽnaejarẽmoña”, ĩnare yivariquẽnagõmo.
15:10b.LUK.015.010 Tire bajiro bajiroja õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶. Gãjoatiire bu̶jacõari, so variquẽnariarore bajiro variquẽnarãma ángel mesa, Diore moabosarã, sĩgũ̶ masu̶, rojose ĩ yisere yitu̶jacõari, Dios ĩ bojaseju̶are ĩ yijama —ĩnare yigotimasiñuju Jesús.
15:11b.LUK.015.011 To yicõari, gaje queti gotirẽmoñuju Jesús quẽna: —Sĩgũ̶ masu̶ ju̶arã rĩa cu̶tigu̶ ñagũ̶mi.
15:12b.LUK.015.012 Ĩ bediju̶a, ĩ jacu̶re ado bajise ĩre yigu̶mi: “Cacu̶, yu̶ ye ñarotire yu̶re ĩsiña mu̶”, ĩre yigu̶mi. To bajiro ĩ yijare, ĩnare u̶jojeocõagũ̶mi ĩ jacu̶, ĩna ye ñarotire.
15:13b.LUK.015.013 To ĩ yiro beroagarũ̶mu̶rine, ĩ macu̶, ĩ bediju̶a gaje sitaju̶ varu̶ ĩ yere ĩsigũ̶mi ĩ. Ti gãjoa rãcane vacoacu̶mi, gaje sitaju̶ vacu̶. Toju̶ ejacõari, rujajine ĩ gãjoare yibatereajeocõagũ̶mi.
15:14b.LUK.015.014 To bajiro yireacõari bero, josari tãmu̶ogũ̶mi, toju̶re. To ĩ bajiñarone, ti sitaju̶ bare quẽnaro manoja. To ti bajijare, bu̶to ñiorijasu̶ogu̶mi.
15:15b.LUK.015.015 To bajiro bajiboacu̶, toagu̶re moare sẽnigũ̶mi ĩ. To bajiri ecariarã yeseare ĩre coderotigu̶mi ĩ.
15:16b.LUK.015.016 Ĩnare codeñagũ̶ju̶, yesea ĩna basene baru̶aboagu̶mi, mano ñiorijagu̶ ñari, ñimu̶ju̶ane ĩre ĩna bare ecabecu̶ ñari.
15:17b.LUK.015.017 To bajiñaboacu̶, tu̶oĩagũ̶mi ĩ: “Yu̶ jacu̶ moabosarimasarema jãjarã ĩna ñaboajaquẽne, ĩna base ru̶yaquẽnacu̶da ti. No yigu̶ yu̶ma adoju̶re ñiorija ñati yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi.
15:18b.LUK.015.018 To yi, “Bau̶. Cacu̶ ya viju̶ tudiarocu̶ ñagũ̶ja yu̶. Toju̶re tudiejacõari, ado bajise Cacu̶re ĩre yiru̶cu̶ja yu̶: ‘Cacu̶, rojose yicaju̶ yu̶, Diore, mu̶re quẽne.
15:19b.LUK.015.019 To bajiri macu̶ yu̶re mu̶ yise bojabeaja yu̶. Mu̶re moabosarimasu̶re bajiroju̶a yu̶re yiya mu̶’ yu̶ jacu̶re ĩre yicõa ejaru̶cu̶ja yu̶”, yitu̶oĩagũ̶mi.
15:20b.LUK.015.020 To yi, ĩ jacu̶ ĩ ñaroju̶a tudicoacu̶mi, maane. To bajiro ĩ bajivato, sõju̶ne ĩ jacu̶ bocaĩacõari, ĩre ĩamaigũ̶mi. To bajiri ĩre vabocacõari, jabario, usu, ĩre yigu̶mi, ĩ jacu̶.
15:21b.LUK.015.021 To bajiro ĩ yirone, “Cacu̶, Diore rojose ĩre yicaju̶. Mu̶re quẽne rojose mu̶re yicaju̶ yu̶. To bajiri macu̶ yu̶re mu̶ yise bojabeaja yu̶”, ĩre yigu̶mi.
15:22b.LUK.015.022 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre moabosarimasare jicõari, “Sudi quẽnase masure juaáya. To yicõari, ĩre sudi sãña. Ãmo sãriabedore quẽne ĩre sãña. Gu̶bo sudire quẽne ĩre sãña.
15:23b.LUK.015.023 To yicõari, ta vecu̶ mame jaigu̶re ĩre sĩaña mu̶a. Ĩre bacõari, basavariquẽnato mani. Yu̶ macu̶re, ‘Rijacoarimi’ ĩre yirũgũboabu̶ yu̶. Caticõañumi”, ĩnare yigu̶mi ĩ jacu̶. To yicõari, ĩre basajeorãma ĩna.
15:25b.LUK.015.025 To bajiro ĩna yiñariju̶re ĩ macu̶ ñasu̶ogu̶ju̶ama, veseju̶ne bocañacõagũ̶mi. To bajiñaboacu̶, tudiacu̶mi yuja. Tudiacu̶, ĩ ajicõñarũtu vajama, to basa ocaruyu ñarãma ĩna.
15:26b.LUK.015.026 Tire ajicõari, ĩ jacu̶re moabosarimasu̶re ĩre sẽniĩagũ̶mi, “¿Ñiere yirã yiri ĩna?” yigu̶. To bajiro ĩ yirone, “Mu̶ bedi tudiejami. To bajiri ta vecu̶ mame jaigu̶re sĩarotimi mu̶ jacu̶, mu̶ bedi ĩ tudiejajare”, ĩre yigu̶mi ĩ.
15:28b.LUK.015.028 To bajiri tire ajicõari, bu̶to jũnisinigũ̶mi, ĩ gagu̶, vire sãjaru̶abecu̶. To bajiri ĩ jacu̶ tire, “¡To bajibeticõaña mu̶!” yigu̶, budiacu̶mi.
15:29b.LUK.015.029 To bajiro ĩ bajirone, ado bajise ĩ jacu̶re ĩre yigu̶mi: “Tocãrãca cũ̶ma mu̶ ye moarere mu̶re moabosarũgũboacaju̶ yu̶. To bajiboarine, divatoju̶ane no sĩgũ̶ vaibu̶cu̶aca cabrito vãme cu̶tigu̶acare, ‘Ĩ babarã rãca basavariquẽna bato ĩna’ yigu̶, yu̶re ĩsibeticaju̶ mu̶.
15:30b.LUK.015.030 To bajiboarine, mu̶ macu̶ rojorã rõmiri rãca mu̶ ye gãjoare yireagu̶ var'iju̶arema, ta vecu̶ mame jaigu̶re sĩacõari, basavariquẽnaja mu̶”, ĩre yigu̶mi, ĩ jacu̶re.
15:31b.LUK.015.031 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi ĩ jacu̶: “Ado yu̶ rãcane ñacõarũgũaja mu̶. To bajiri yu̶ cu̶ose jediro mu̶ ye ñaja ti.
15:32b.LUK.015.032 Yucu̶rema basavariquẽnato mani, mu̶ bedi, ‘Rijacoarimi’ yu̶ yirũgũboagu̶, gãme tudiejami. Ĩre bu̶jacõaja mani yuja”, ĩre yigu̶mi ĩ jacu̶ —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
16
16:1b.LUK.016.001 Ado bajise ĩ buerimasare gotiyuju Jesús quẽna: —Sĩgũ̶ gajeyeũni jaigu̶ ĩ yere codebosagu̶re ĩre cu̶ogu̶mi. Gãjerãju̶a, “Mu̶ yere yibatereagu̶ yami”, ĩre yigotirãma.
16:2b.LUK.016.002 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ĩ yere codebosagu̶re ĩre jicõari, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “Gãjerã, mu̶ yibatereasere gotiama. To bajiri mu̶ yisere cõĩari, ucatucõaña mu̶. Yu̶ yere codebosabetiru̶cu̶ja mu̶ yuja”, ĩre yigotigu̶mi ĩ u̶ju̶.
16:3b.LUK.016.003 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro tu̶oĩarejaigu̶mi ĩre codebosarimasu̶: “¿No bajiro bajigu̶ti yu̶? Yu̶ u̶ju̶ yu̶re bucõaru̶cu̶mi yuja. No gajeye moare bu̶jabecu̶ja yu̶ yuja. Ote oteroti ñarore coatĩmabecu̶ja yu̶. Bojoneose, gãjerãre gãjoa sẽnibecu̶ja yu̶”, yitu̶oĩarejaigu̶mi ĩ.
16:4b.LUK.016.004 To bajiro yitu̶oĩarejaiboacu̶, “Jẽre yu̶ yirotire masiaja yu̶ yuja, ‘yu̶ u̶ju̶ yu̶re ĩ buro bero, gãjerã ĩna ya viriju̶ yu̶ ejaro yu̶re ĩamaiato ĩna’ yigu̶”, yigu̶mi.
16:5b.LUK.016.005 To bajiri ĩ u̶ju̶re vaja morãre ĩnare jijeocõagũ̶mi. To bajiro yitu̶oĩar'i ñari, sĩgũ̶ ĩ ejaro, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “¿No cõro yu̶ u̶ju̶re vaja moati mu̶?”, ĩre yisẽniĩagũ̶mi.
16:6b.LUK.016.006 To bajiro ĩ yisẽniĩarone, “Cien ñarirajeri u̶yerajeri bare roagu̶ sãvu̶orere tire vaja moaja yu̶”, ĩre yigu̶mi. To bajiro ĩ yirone, “Jau̶. Rujiya. ‘Adi mu̶ vaja more tuyarijũrore mojoroaca cincuenta ñaro vaja moaja’ yiucatu vasoatoya”, ĩre yigu̶mi.
16:7b.LUK.016.007 To bajiro ĩre yigajanocõari, gãji ĩ ejaro, ĩre sẽniĩagũ̶mi: “¿No cõro vaja moati mu̶ma?”, ĩre yigu̶mi. “Cien jibu̶ri pan quẽnorotire vaja moaja yu̶”, ĩre yigu̶mi. To bajiro ĩ yirone, “Adi mu̶ vaja more ñarijũrore mojoroaca ochenta jibu̶ri vaja moaja yiucatu vasoatoya”, ĩre yigu̶mi. To yicõari, gãjerãre quẽne to bajiro rĩne yigu̶mi.
16:8b.LUK.016.008 To bajiro ĩ yiro ajicõari, “Quẽnaro yigu̶ me ñaboarine, tu̶oĩamasigũ̶ ñaami”, yitu̶oĩagũ̶mi ĩ u̶ju̶, ĩre —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩ buerimasare. —To bajiro tu̶oĩaama ĩna, jãjarã masa, Diore ajiterã. Gajeyeũnire bu̶to tu̶oĩarã, masare yitocõari, vaja bu̶jamasiama ĩna. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãju̶ama, “Quẽnabu̶saro Dios ĩ bojarore bajiro ajitirũ̶nu̶ato ĩna” yirã, quẽnaro mu̶a yirotire tu̶oĩabetibu̶sacõaja mu̶a.
16:9b.LUK.016.009 To bajiri ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: Rijanane mu̶a yere, mu̶a gajeyeũnire juavamasibetiru̶arãja. To bajiri mu̶a cu̶osere maioro bajirãre ĩsiña mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, mu̶a rijato bero, ĩnare quẽnaro yiriarã mu̶a ñajare, Dios ĩ ñaroju̶ quẽnaro mu̶are ĩavariquẽnaru̶arãma ĩna.
16:10b.LUK.016.010 Gajeyere quẽne mu̶are gotiaja yu̶. Gajeyeũni, gãjoa codebosarimasu̶ mojoroaca ñasere quẽnaro codegu̶ma, jairo ñasere quẽne quẽnaro codemasiami. Gãjima, gajeyeũni, gãjoa codebosarimasu̶ ñagũ̶ mojoroaca ñasere codemasibecu̶ma, jairo ñasere quẽne codemasibecu̶mi.
16:11b.LUK.016.011 Adi macaru̶cu̶roju̶re Dios mu̶are ĩ ĩsise “Dios ĩ cõase ñaja” yitu̶oĩacõari, mu̶a gãjoare, gajeyeũnire, mu̶a cu̶osere quẽnaro mu̶a cu̶omasijama, Dios, bu̶to variquẽnacõari, ĩ tu̶ayere quẽnamasusere mu̶are u̶joru̶cu̶mi, tu̶oĩamasireayere, moamasireayere, to yicõari mu̶a ñarotiayere quẽne.
16:12b.LUK.016.012 Adi macaru̶cu̶roayere ĩ cõasere mu̶a cu̶omasibetijama, quẽnamasuse mu̶a cu̶oborotire u̶jobetiru̶cu̶mi Dios.
16:13b.LUK.016.013 Diore yirũ̶cu̶bu̶orãma, adi macaru̶cu̶roayere tu̶oĩarũ̶cu̶bu̶omenama, “Dioju̶a ñaami ñamasugũ̶” yitu̶oĩarã ñari —ĩnare yigotiyuju Jesús.
16:14b.LUK.016.014 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ñagõju̶ru̶añujarã fariseo masa, gajeyeũnire, to yicõari, gãjoare quẽne, tire bu̶to bojarã ñari.
16:15b.LUK.016.015 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Quẽnase mu̶a yijama, “ ‘Quẽnarã ñaama’ manire yiĩato masa” yirã, yitorũgũaja mu̶a. To bajiro mu̶a yiboajaquẽne, mu̶a tu̶oĩasere ĩamasigũ̶ ñaami Dios. To bajiri, “Quẽnamasucõaja” masaju̶ama ĩna yiĩaboasere, Dioju̶ama, “Quẽnabetimasucõaja” yiĩaami —fariseo masare ĩnare yiyuju Jesús.
16:16b.LUK.016.016 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Rẽmoju̶re Dios yere Moisés ĩ rotimasirere, Diore gotirẽtobosamasiriarã masare ĩna gotimasiorema, Juan vãme cu̶tigu̶, masare oco rãca bautizarimasu̶ ĩ gotimasioriaju̶ne tu̶saja. “U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mu̶a ñaru̶ajama, rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, Jesúre ajitirũ̶nu̶ña” yiseju̶a ñaja ñamasusema. Tire ajirã ñari, quẽnaro yu̶re ajivariquẽnasu̶yasu̶oadicama jãjarã masa.
16:17b.LUK.016.017 Adirũ̶mu̶riaye ñamasuse ti ñaboajaquẽne, Moisére Dios ĩ roticũmasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiomasire ñajediro ñacõarũgũru̶aroja. Adi macaru̶cu̶ro jediroto rĩjoro, cojo vãme godocu̶tibetiru̶aroja. Ñajediro Dios ĩ gotiriarore bajirone bajiru̶aroja —ĩnare yigotimasioñuju Jesús.
16:18b.LUK.016.018 Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgũ̶ ĩ manajore rocacõari, gajeore ĩ manajo cu̶tijama, ĩ manajo masu me ñaamo. Sore ajerio cu̶tigu̶ yami, Dios ĩ ĩajama. To yicõari, manaju̶ rocario rãca ĩ manajo cu̶tijaquẽne, ĩ manajo masu me ñaamo. Sore ajerio cu̶tigu̶ yami, Dios ĩ ĩajama —ĩnare yigotimasiñuju Jesús.
16:19b.LUK.016.019 To bajiro yigajanocõari, quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ ñagũ̶mi jairo gajeyeũni cu̶ogu̶. Quẽnase sudi, vaja jacase rĩne sãñarũgũgũ̶mi. Tocãrãcarũ̶mu̶rine bare quẽnase rĩne ba, boserũ̶mu̶ quẽno, variquẽnarũgũgũ̶mi.
16:20b.LUK.016.020 Ĩ ya vi soje tu̶aca ñie cu̶obecu̶, maioro masu bajigu̶ rujigu̶mi, Lázaro vãme cu̶tigu̶. Ĩ ruju̶ri cãmi boagu̶ ñagũ̶mi ĩ.
16:21b.LUK.016.021 Ĩ bareasere baru̶a rujigu̶mi. To ĩ bajirujirone, ĩ cãmire ĩre verogõjanabiorãma yaia.
16:22b.LUK.016.022 Cojorũ̶mu̶ rijacoacu̶mi Lázaro. Ĩ rijato bero, õ vecaju̶ ĩ ñicu̶ Abraham tu̶ju̶ ĩ u̶su̶re ãmicõanama ángel mesa. Bero, gajeyeũni jaigu̶ quẽne bajirocacoacu̶mi. Bajirocacõari, yuje ecogu̶mi. To bajicõari, rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ cõaecogu̶mi. Toju̶ ñacõari, ĩamu̶ogũ̶ne, Abraham, Lázaro rãca ĩna ñaro ĩabu̶jagu̶mi, õ vecaju̶ ñarãre.
16:24b.LUK.016.024 Ĩnare ĩabu̶jacõari, Abrahamre ado bajise avasãĩamu̶ogũ̶mi: “Ñicu̶, yu̶re ĩamaiña. Adi jeamere bu̶to rojose tãmu̶oaja yu̶. Lázarore, yu̶ tu̶ju̶ ĩre cõaña. Mojoroaca oco juaádiato”, ĩre yiavasãgũ̶mi. To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi Abraham: “Tu̶oĩaña jãnami. Mu̶ ya macaju̶ ñagũ̶ quẽnasere cu̶ocaju̶ mu̶. Variquẽnacaju̶ mu̶. Lázaroju̶ama toju̶ ñagũ̶ bu̶to rojose tãmu̶ocami. Yucu̶rema, quẽnaro variquẽnaro ñagũ̶ bajiami yuja. Mu̶ju̶ama bu̶to rojose tãmu̶ogũ̶ bajiaja mu̶ yuja.
16:26b.LUK.016.026 Gajeyerema jairigoje ñamatacõaja. To bajiri mu̶ tu̶ju̶re ejamasibeaja yu̶a. Mu̶aju̶a quẽne yu̶a tu̶ju̶re ejamasibeaja mu̶a”, ĩre yicu̶digu̶mi Abraham.
16:27b.LUK.016.027 To bajiro ĩ yijare, gajeyeũni jaigu̶ ñaboar'i ado bajiro ĩre yigu̶mi: “ ‘Lázarore yu̶ jacu̶ ya viju̶ ĩre cõaña’ yigu̶ yaja.
16:28b.LUK.016.028 Yu̶ bederã cojomocãrãcu̶ ñarãre, Lázarore ĩre gotiroticõaña. ‘Ĩna quẽne, adoju̶ rojose yu̶ tãmu̶orore bajiro bajiroma’ yigu̶ yaja”, Abrahamre yigotiboagu̶mi.
16:29b.LUK.016.029 To ĩ yirone, “Moisés, to yicõari, Diore gotirẽtobosamasiriarã quẽne ĩna ucarere jẽre tire cu̶orãma ĩna, mu̶ yarã. Tire bueato ĩna”, ĩre yicu̶digu̶mi Abraham.
16:30b.LUK.016.030 To ĩ yirone, “Bajibeaja. Buemenama. ‘Rijar'ine tudicaticõari, gotiami manire’ yirã, ĩre ajirũ̶cu̶bu̶ocõari, tu̶oĩavasoaru̶arãma ĩna”, ĩre yiboagu̶mi, jeameju̶ rojose tãmu̶oñagũ̶.
16:31b.LUK.016.031 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi Abraham quẽna: “Moisés, to yicõari, Diore gotirẽtobosamasiriarã, ĩna ucamasirere mu̶ bederã ĩna ajitirũ̶nu̶betijama, rijar'i, ĩnare ĩ gotiboajaquẽne, ĩre ajimenama”, yigu̶mi Abraham —ĩnare yigotiyuju Jesús, fariseo masare.
17
17:1b.LUK.017.001 Ĩ buerimasare ado bajiro gotimasioñuju Jesús: —Rojose yirã jãjarã ñarãma. To bajiri gãjerãre rojose ũmato yiru̶arãma. To ĩna yise su̶ori bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma.
17:2b.LUK.017.002 Rojose ĩnare ĩna ũmato yiroto rĩjoro, tocãrãcu̶rene ĩna ãmu̶ariju̶re gũ̶ta jairica siatucõari, riaga ũ̶cu̶aroju̶ ĩnare rearoderuucõajama, rojose tãmu̶obetibu̶saborãma.
17:3b.LUK.017.003 To bajiri, “Rojose mani ũmato yijama, rojose tãmu̶oborãja” yirã, quẽnaro tu̶oĩamasirine ñarũgũña mu̶a. Sĩgũ̶ rojose mu̶are ĩ yijama, “Rojose yu̶re yibu̶ mu̶”, ĩre yiya. To bajiro mu̶ yisere ajicõari, “Riojo yaja mu̶” ĩ yisu̶tiritijama, rojose mu̶are ĩ yisere ĩre masirioya mu̶a.
17:4b.LUK.017.004 Tocãrãcajine rojose mu̶are ĩna yijama, ĩnare masirioya, rojose mu̶are ĩna yiro cõrone, “Ju̶aji rojose mu̶are yibetiru̶cu̶ja” yirãre —ĩnare yiyuju Jesús.
17:5b.LUK.017.005 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —“Tocãrãcajine masiriotĩmamenaja” yitu̶oĩarã ñari, yu̶a masiriotĩmarotire Dios ĩ ejarẽmosere bojaja —yiyujarã ĩna.
17:6b.LUK.017.006 To bajiro ĩre ĩna yirone, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Mojoroaca yimasirã ñaboarine, “Dios ĩ ejarẽmose rãca yimasicõarãja” yirã, icu̶ morera vãme cu̶tiu̶re, “Mu̶a masune vu̶evati, rũ̶gõaya” mu̶a yirotijama, to bajirone bajiru̶aroja ti —ĩnare yigotiyuju Jesús.
17:7b.LUK.017.007 To yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotirũtuasuju ĩ quẽna: —To bajiri, ĩaĩañamani mu̶a yijama, ado bajiroju̶a tu̶oĩama mu̶a: Moabosarimasu̶ cu̶orã ĩre mu̶a rotisere tu̶oĩaña: Ovejare mu̶are codebosagu̶ar'ire, ĩ tudiejaro, “Mu̶ju̶a basu̶oya”, ĩre yimenaja mu̶a.
17:8b.LUK.017.008 Ado bajiroju̶a ĩre yirãja mu̶a: “Yu̶a barotire roabosaya. Roagajanocõari, yu̶are ecaba. Yu̶a bagajanoro bero, mu̶ju̶a baru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yirãja mu̶a.
17:9b.LUK.017.009 Mu̶a moarotisere ĩ moaro ĩacõari, “Quẽnaja ti”, ĩre yimenaja mu̶a, “Yu̶are moabosarimasu̶ ñaami” ĩre yitu̶oĩarã ñari.
17:10b.LUK.017.010 To bajiro ĩre mu̶a yitu̶oĩarore bajirone tu̶oĩagũ̶mi ĩ quẽne. To bajiri, “ ‘Quẽnaro yaja mu̶a’ manire yato Dios” yitu̶oĩacõari, “Ñamasurã ñaja” yirãre bajiro yisocabesa. “No bojagu̶re moabosarimasu̶, ĩ moarotiecorore bajiro bajigu̶ ñaja”, yitu̶oĩarũgũña —ĩnare yigotiyuju Jesús.
17:11b.LUK.017.011 To bajiri Galilea sita, Samaria sita rãca vatojere varũtuasuju ĩ, Jesús, Jerusalén macaju̶ vacu̶.
17:12b.LUK.017.012 Varũtu vacu̶ne, gaje maca ejayuju. Ti macaju̶re ĩ ejaro, ju̶aãmocãrãcu̶ ruju̶ri gase boarã ĩre bocayujarã ĩna. Ĩ tu̶aca ejamenane, sõju̶ ñarine ado bajiro ĩre yiavasãñujarã ĩna:
17:13b.LUK.017.013 —Jesús yu̶a u̶ju̶, yu̶are ĩamaiña mu̶ —ĩre yiyujarã.
17:14b.LUK.017.014 To bajiro ĩna yiavasãrone, ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Paiare mu̶a ruju̶rire ĩoaya. To mu̶a yijama, caticoaru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju ĩ. To bajiro ĩ yijare, vacoasujarã ĩna. Maa ĩna vato rĩne ĩna cãmi boaboare yaticoasuju ti yuja.
17:15b.LUK.017.015 To bajiro sĩgũ̶ ruju̶ gase boagu̶ ñar'i, ti yatiro ĩacõari, ju̶darũ̶gũ̶, Jesús tu̶ju̶ tudicoasuju quẽna. Tudiacu̶ne, variquẽnagũ̶ ñari, “Quẽnaro yu̶re yami Dios”, yiavasã varũtuasuju ĩ.
17:16b.LUK.017.016 Jesús tu̶ju̶re tudiejacõari, muqueayuju ĩ. To bajicõari, ado bajiro Jesúre gotiyuju: —Yu̶ gase boaboase mu̶ su̶orine ti yatijare, bu̶to quẽnaja —Jesúre ĩre yigotiyuju. Ĩ ñañuju samaritano masu̶.
17:17b.LUK.017.017 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Ju̶aãmocãrãcu̶re gase boariarãre yu̶ catioboajaquẽne, ãni samaritano masu̶, ĩ sĩgũ̶ne tudiadiami, “Quẽnaro yu̶re yami Dios” yigu̶ vagu̶ —ĩ rãcanare ĩnare yigotiyuju Jesús.
17:19b.LUK.017.019 To bajiro yigajanocõari, ĩ catior'ire ado bajiro ĩre yiyuju: —Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶ña. Vasa. “Yu̶re ĩamaicõari, catioru̶cu̶mi Jesús” mu̶ yitu̶oĩajare, mu̶re catiobu̶ yu̶ —ĩre yigotiyuju Jesús.
17:20b.LUK.017.020 Cojorũ̶mu̶ ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã fariseo masa: —¿No cõro ejacõari, rotisu̶ogu̶ti Dios ĩ cõarocu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Mu̶a yutu̶oĩarore bajiro bajibeaja ti. Ruyurone, “Adine ñaja. Ise ñaja” yimasiñamanire bajiro bajise ñaja, Dios ĩ roticõagũ̶ ĩ ejasema. Jẽre mu̶a vatoane ñaboaja ti —ĩnare yiyuju Jesús.
17:22b.LUK.017.022 To bajiro yicu̶digajanocõari, ĩ buerãre ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Yoaro yu̶ rãca ñaru̶aboarãja mu̶a. To bajiro mu̶a bajiboajaquẽne, mu̶a rãca ñacõa ñabetiru̶cu̶ja yu̶.
17:23b.LUK.017.023 To bajiri yu̶ tudivadiroto rĩjorore, “Ĩne ñaami. Tudiejami. Tone ñami”, mu̶are yisocaru̶arãma. To bajiro ĩna yijama, ĩnare ajibetiru̶arãja mu̶a.
17:24b.LUK.017.024 Ũ̶mu̶agasero jediroju̶ bu̶jo ĩ yabesere masa ĩna ĩarore bajiro yu̶ vadore yu̶re ĩare ñaru̶aroja.
17:25b.LUK.017.025 To bajiro yu̶ bajiroti rĩjorore, adirodoana jairo rojose yu̶re ĩna yisere rojose tãmu̶oroti ñaja ti. “Dios ĩ cõagũ̶ me ñaami” yica yirã, yu̶re sĩarotiru̶arãma masa.
17:26b.LUK.017.026 Yu̶re ĩna sĩaro bero, tudicaticõari, quẽna vadiru̶cu̶ja yu̶, adi macaru̶cu̶roju̶re. Noé ñamasir'i ĩ ñariarodo masa ĩna bajiñamasiriarore bajiro bajiñaru̶arãma, Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne.
17:27b.LUK.017.027 Adi macaru̶cu̶ro ti rujaroto rĩjoro bare ba, idi, manajo cu̶ti, yicõa ñamasiñujarã ĩna. Diore tu̶oĩari mene, “¿To bajiroado yatique?” yimenane, jairica cũmua quẽnogajanocõari, Noé ĩ vasãjaro ũnone to bajiro yicõa ñamasiñujarã ĩna. “To bajiroado yiroja” ĩna yimasibetone, ĩnare ruureacõañuju Dios. To bajirone bajiru̶arãma masa, yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne.
17:28b.LUK.017.028 To bajirone bajiñamasiñujarã masa, Lot ñamasir'i ĩ ñariarodoana quẽne. Sodoma macana bare barã, idirã, gajeyeũni gãmerã ĩsirã, gãjerã vaja yicõari cu̶orã, gãjerãma, oterã, viri bu̶arã, yicõa ñamasiñujarã ĩna, Diore tu̶oĩamenane.
17:29b.LUK.017.029 Sodomaju̶re ñaboar'i Lot ĩ rudiro bero, õ vecaye jea ũ̶ju̶se azufre vãme cu̶tise rãca Dios ĩ soereamasiriarore bajiro bajirone bajiru̶aroja ti.
17:30b.LUK.017.030 To bajirone bajiñaru̶arãma masa, Dios ĩ roticõacacu̶ yu̶ tudiejarirũ̶mu̶re quẽne.
17:31b.LUK.017.031 To bajiri, quẽnaro ñaña mu̶a, rojosere yimenane. Yu̶ gotisere quẽnaro tu̶oĩamu̶jarũ̶gũ̶ña, “No bojarijau̶ne vagu̶mi” yitu̶oĩarã ñari. No yimasiña maniru̶aroja. Sĩgũ̶ ĩ ya vi joeju̶ jesagu̶ma, rujiacõari, ĩ ya vi jubeaju̶ gajeyeũni ñasere juaátĩmabetiru̶cu̶mi. Gãji, veseju̶ moañagũ̶, ĩ ye sudire juagu̶ tudiatĩmabetiru̶cu̶mi, rujarĩmarone yu̶ ejaroti ti ñajare.
17:32b.LUK.017.032 Lot manajo so bajimasirere tu̶oĩaña mu̶a. Gajeyeũnire ũmaveovaco ñari, tire maigõ, ĩatu̶oca yigone, moatutune godovedirocacoasuju so.
17:33b.LUK.017.033 No bojarã, no ĩna bojarone ñare cu̶tirãma adi macaru̶cu̶ro ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tu̶oĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cu̶omena ñaru̶arãma ĩna. To bajiboarine, yu̶re ajitirũ̶nu̶rã, yu̶ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tu̶ju̶ quẽnaro ñarona ñarãma.
17:34b.LUK.017.034 Gajeyerema adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ tudivadoju̶, ñami ti ñajama ju̶arã ũ̶mu̶a cãniñarãre ejacõari, sĩgũ̶ ãmiecoru̶cu̶mi. Gãjima, ãmiecobetiru̶cu̶mi.
17:35b.LUK.017.035 Ũ̶mu̶a ti ñajama, rõmia ju̶arã trigore vãiaabo ñaru̶arãma. To bajiri, sĩgõ ãmiecoru̶ocomo. Gajeoma, ãmiecobetiru̶ocomo.
17:36b.LUK.017.036 Ju̶arã ũ̶mu̶a veseju̶ moañaru̶arãma. To ĩna yiñarone, sĩgũ̶ ãmiecoru̶cu̶mi. Gãjima, ãmiecobetiru̶cu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús.
17:37b.LUK.017.037 To bajiro ĩnare ĩ yigotirone, —¿Noju̶re to bajise bajiroti ti? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩ buerimasa. To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩarone, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Rijar'i, ĩ boacũñarorema, yuca ejarãma ĩna —ĩnare yicu̶diyuju Jesús.
18
18:1b.LUK.018.001 “Diore ĩre sẽnitu̶jabeticõato ĩna” yigu̶ ĩnare gotimasioñuju ĩ:
18:2b.LUK.018.002 —Cojo macare sĩgũ̶ masu̶ ñagũ̶mi masa ĩna yisere ĩacõĩarimasu̶. Diore, to yicõari, masare quẽne rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñagũ̶mi.
18:3b.LUK.018.003 Ĩ ya macaju̶re sĩgõ ñagõmo manaju̶ rijaveorio. Biyaroaca ado bajiro ĩre sẽnigõ ejaboagomo: “Yu̶re ejarẽmoña mu̶. Rojose yu̶re yami”, ĩre yiboagomo.
18:4b.LUK.018.004 To bajiro so yiboajaquẽne, sore yibosadabecu̶mi. To bajiboarine, bu̶to ĩre so sẽnicõa ñajare, ado bajiro tu̶oĩagũ̶mi yuja: “Diore, to yicõari, masare quẽne rũ̶cu̶bu̶obecu̶ ñaja yu̶.
18:5b.LUK.018.005 To bajiro bajigu̶ ñaboarine, bu̶to so sẽnigõjanabiocõa ñajare, sore ejarẽmoru̶cu̶ja yu̶. Sore yu̶ ejarẽmobetijama, yu̶re gõjanabiocõa ñabogomo”, yitu̶oĩagũ̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús.
18:6b.LUK.018.006 Ti quetire gotigajanocõari, “Ado bajiro yiru̶aro yaja”, ĩnare yiyuju: —Masa ĩna yisere ĩacõĩarimasu̶ ĩ yirere ajiĩasaque mu̶a:
18:7b.LUK.018.007 ¿Dios, ĩ ejarẽmosere bojarã ĩre sẽnitu̶jamenare, ĩ yarãre, yoaro ĩnare ejarẽmobecu̶tique ĩ? To bajiro yibecu̶mi Dioju̶ama. Mu̶a sẽniro cõrone tocãrãcajine mu̶are cu̶dimasiami. To bajiri, ¿“Yu̶are ejarẽmogũ̶mi Dios” yitu̶oĩacõari, ĩre sẽnitu̶jamenare, tudivagu̶, bu̶jaru̶cu̶ada yu̶? —yiyuju Jesús.
18:9b.LUK.018.009 Quẽna gaje queti ĩnare gotimasioñuju. Ĩre ajirã sĩgũ̶ri ado bajise yitu̶oĩañujarã ĩna: “Quẽnaro yirã ñaja yu̶ama”, yitu̶oĩañujarã ĩna. To bajiro yicõari, “Rojorã ñaama ĩnama”, gãjerãre yiĩarã ñañujarã ĩna. To bajiro yirã ĩna ñajare, ado bajise queti ĩnare gotiyuju Jesús:
18:10b.LUK.018.010 —Ũ̶mu̶a ju̶arã ñarãma ĩna, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ĩre sẽnirã vana. Sĩgũ̶ fariseo masu̶ ñagũ̶mi. Gãji, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶ ñagũ̶mi ĩ.
18:11b.LUK.018.011 Fariseo masu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶re sãjaejarũ̶gũ̶cõari, ado bajiro Diore ĩre yigu̶mi, ĩ tu̶oĩase rãca: “Dios, mu̶re variquẽnaja yu̶, gãjerãre bajiro bajibetir'i. Gãjerãma, juarudirã ña, yitorã ña, gãjerã manajoare ajeriarã cu̶tirã ñarãma ĩna. Ado ejagu̶, u̶ju̶re gãjoa sẽnibosarimasu̶, ĩre bajiro bajigu̶ me ñaja yu̶. To bajiri mu̶re variquẽnaja yu̶.
18:12b.LUK.018.012 Tocãrãca semana ju̶aji bare babeaja yu̶, mu̶ rotimasirere cu̶digu̶ ñari. Yu̶ moase vaja ju̶aãmocõro ñaritiiri vaja tagu̶, cojotii mu̶ ya vire cũbosarũgũaja yu̶”, Diore ĩre yigu̶mi.
18:13b.LUK.018.013 Gãjiju̶a gãjoa sẽnibosarimasu̶ õju̶ne tujacõari, õ vecaju̶re ĩamu̶obecu̶mi, ĩ rojosere bojone, su̶tiritimasucõagũ̶ ñari, ĩ cotitẽrore jagu̶ne, ado bajise Diore sẽnigũ̶mi: “Dios, yu̶re ĩamaiña mu̶. Rojose yu̶ yisere yu̶re masirioya mu̶”, Diore yisẽnigũ̶mi.
18:14b.LUK.018.014 Yu̶re quẽnaro ajiya mu̶a: Rojose ĩ yisere su̶tiriticõari, Diore sẽnigũ̶ma, rojose ĩ yisere masirio ecocõari, ĩ ya viju̶ tudiacu̶mi. Gãjiju̶ama, fariseo masu̶, ĩ ya viju̶ tudiajama, “Rojogu̶ ñaami”, Dios ĩ yiĩagũ̶ ñagũ̶mi. To bajiro ti bajijare, ado bajiro mu̶are gotiaja yu̶: “Quẽnaro yirã mani ñajare, ‘Quẽnarã ñaja mu̶a’ manire yiĩagũ̶mi Dios” yitu̶oĩarãre, “Quẽnarã me ñaama. Rojorã ñaama”, yiĩagũ̶mi Dios. No bojagu̶re, “Quẽnagũ̶ me ñaja yu̶” Diore yisu̶tiritigu̶ju̶are, “Quẽnagũ̶ ñaami”, ĩre yiĩaru̶cu̶mi Dios —ĩnare yigotiyuju Jesús.
18:15b.LUK.018.015 Jesús tu̶ju̶ rĩamasacare juaejayujarã masa, “Ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosato ĩ” yirã. Ĩna juaejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩ buerimasa: —¡Juadibesa! Gõjanabioro yaja mu̶a —ĩnare yiyujarã.
18:16b.LUK.018.016 To bajiro ĩnare ĩna yiboajaquẽne, rĩamasare jirẽocõari, ado bajiro ĩ buerimasaju̶are yiyuju Jesús: —Rĩamasare, “Juadibesa” ĩnare yibesa. “Quẽnaro yu̶are yiru̶cu̶mi Dios” yitu̶oĩarã ñaama rĩamasa. Ĩna tu̶oĩarore bajiro tu̶oĩarã ñaama U̶ju̶ Dios yarã.
18:17b.LUK.018.017 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Rĩamasa ĩna yiecorore bajiro yiecorã ñarãma U̶ju̶ Dios yarã —ĩ buerimasare yiyuju Jesús.
18:18b.LUK.018.018 Sĩgũ̶ u̶ju̶, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañuju: —Gotimasiorimasu̶, quẽnagũ̶ ñaja mu̶. Yu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere yu̶re ĩ ĩsisere yu̶ bojajama, ¿no bajiro yiroti ñati yu̶re? —Jesúre ĩre yiyuju.
18:19b.LUK.018.019 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju: —¿No yigu̶, “Quẽnagũ̶ ñaja mu̶”, yu̶re yati mu̶? Dios sĩgũ̶ne ñaami quẽnagũ̶ma.
18:20b.LUK.018.020 Mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama, Dios ĩ rotimasirere cu̶diroti ñaja. Tire masiaja mu̶. Dios ĩ rotimasire yu̶ yijama, ado bajise yimasirere yaja yu̶: “Gãji manajo rãca ajerio cu̶tibesa. Sĩabesa. Juarudibesa. Socu̶ne, ‘Rojose yimi’ yigotirobesa. Mu̶ jacu̶re, mu̶ jacore quẽne quẽnaro ĩnare rũ̶cu̶bu̶oya”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire —ĩre yiyuju.
18:21b.LUK.018.021 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicu̶diyuju: —Daquegu̶ju̶ne tire cu̶disu̶oadicaju̶ yu̶ —ĩre yicu̶diyuju.
18:22b.LUK.018.022 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Cojo vãme ru̶yaja mu̶ yiroti, mu̶ rijato beroju̶ “Tudirijabeticõato” yigu̶, Dios ĩ catisere mu̶ bu̶jaru̶ajama: Jediro mu̶ cu̶osere gãjerãre ĩsijeocõaña. To yicõari, ti vaja bu̶jacõari, maioro bajirãre ĩsima. To bajiro mu̶ yijama, õ vecaju̶ Dios ĩ ñaroju̶ quẽnase bu̶jaru̶cu̶ja mu̶. To bajiro yigajanocõari, yu̶re ajisu̶yaya —ĩre yiyuju Jesús.
18:23b.LUK.018.023 To ĩ yigu̶ bu̶to su̶tiriti vacoasuju ĩ, gajeyeũni jaigu̶ ñari, tire maigũ̶.
18:24b.LUK.018.024 Ĩ su̶tiritisere ĩacõari, ado bajiro ĩ buerimasaju̶are gotiyuju Jesús: —Gajeyeũni jairãrema, yu̶re ĩna su̶yaru̶a tu̶oĩaboajama, bu̶to josaru̶aroja ĩnare. To bajicõari, yirẽto ecobosabetiru̶arãma.
18:25b.LUK.018.025 Vaibu̶cu̶ camello vãme cu̶tigu̶, gãjojota gojeacare sãjarẽtobudimasibecu̶mi. To bajirone bajiaja gajeyeũni jairãre quẽne, yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶ su̶yaru̶aboajama. To bajiro ĩna bajijare, yirẽto ecobosabetiru̶arãma —ĩnare yiyuju Jesús.
18:26b.LUK.018.026 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna. To bajiri ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã: —Riojo mu̶ gotijama, ¿no bajiro bajirãju̶a Dios tu̶ju̶re ejaru̶arãda? —ĩre yiyujarã.
18:27b.LUK.018.027 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Ĩna masune ejamasimenama masa, Dios tu̶ju̶re. Dioju̶ama, ñajediro yimasijeocõami. Ñieju̶a josase maja ĩrema. Ĩ su̶orine ĩ tu̶ju̶ ejamasire ñaja —ĩnare yiyuju Jesús.
18:28b.LUK.018.028 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro: —Yu̶ u̶ju̶, jediro yu̶a gajeyeũnire cũcõari, mu̶re su̶yacaju̶ yu̶a —ĩre yiyuju.
18:29b.LUK.018.029 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. No bojarã yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ñari, yu̶ ye gotiroana, ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna manajoa, ĩna jacu̶a, ĩna rĩa, to yicõari ĩna ya veserire quẽne ĩna vaveojama, ĩna cu̶oboare rẽtobu̶saro quẽnase bu̶jaru̶arãma ĩna, adi macaru̶cu̶rore. To yicõari, ĩna rijato beroju̶ma “Tudirijabeticõato” yigu̶, ĩ catisere ĩnare ĩsiru̶cu̶mi Dios —ĩnare yicu̶diyuju Jesús.
18:31b.LUK.018.031 Jerusalénju̶ ĩnare ũmato varũtu vacu̶ne, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarãre ĩnare gotiru̶, ricati ĩnare jicãmotoyuju Jesús. To bajiro yicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju: —Quẽnaro ajiya mu̶a. Jerusalénju̶ vana bajiaja mani. Dios ĩ roticõacacu̶, yu̶ bajirotire jairo ucayuma tirũ̶mu̶ana Diore gotirẽtobosamasiriarã. Ñajediro ĩna ucarere bajirone bajijeocõaru̶aroja yu̶re.
18:32b.LUK.018.032 Romano masare yu̶re ĩsiru̶arãma. To ĩna yijare, yu̶re ajatud'irã, gooco yu̶re eoreatucõari, bajeru̶arãma ĩna. To yicõari, yucú̶tẽroju̶ yu̶re jajurocacõaru̶arãma. Yu̶re jajurocacõari, yujeboaru̶arãma. To ĩna yiboajaquẽne, yu̶re ĩna sĩarirũ̶mu̶ bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶ quẽna —ĩnare yiboayuju Jesús.
18:34b.LUK.018.034 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajimasibesujarã ĩna, ĩna ajimasirotire Dios ĩ cõabetijare.
18:35b.LUK.018.035 Jericó vãme cu̶ti macaju̶ ĩ cõñatone, caje ĩabecu̶ rujiyuju, maa tu̶. Maioro bajigu̶ ĩ barotire, to yicõari, gajeyeũniaca ĩ cu̶orotire tu̶oĩagũ̶, gãjoa sẽnigũ̶ bajiyuju.
18:36b.LUK.018.036 Masa jãjarã ĩna rẽtosere ajicõari, —¿No bajiro bajiati ti? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ.
18:37b.LUK.018.037 To bajiro ĩnare ĩ yisẽniĩarone, —Jesús Nazaret macagu̶, rẽtoacu̶ yami —ĩre yiyujarã ĩna.
18:38b.LUK.018.038 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre jiavasãñuju ĩ: —Jesús, yu̶a u̶ju̶, U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶re ĩamaiña mu̶ —yiavasãñuju ĩ.
18:39b.LUK.018.039 To bajiro ĩ yiavasãrone, —¡Avasãbesa! —ĩre yiyujarã ĩna, Jesúre ĩre rĩjoro cu̶ti vana. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, bu̶tobu̶sa avasãñuju quẽna: —U̶ju̶ David ñamasir'i jãnami, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaja mu̶. Yu̶re ĩamaiña —Jesúre ĩre yiavasãñuju.
18:40b.LUK.018.040 To ĩ yisere ajicõari, tujarũ̶gũ̶ñuju Jesús. To bajicõari, —Ĩre jiya mu̶a —masare ĩnare yiyuju. To bajiro ĩ yijare, Jesús tu̶ju̶ ĩre jiejoyujarã ĩna. To ĩna jiejoro ĩacõari, —¿No bajiro mu̶re yu̶ yisere bojati mu̶? —ĩre yiyuju Jesús, caje ĩabecu̶re. To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicu̶diyuju: —Yu̶ u̶ju̶, tudiĩaru̶aja yu̶ —ĩre yiyuju.
18:42b.LUK.018.042 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —“Yu̶re ĩamaicõari, ĩarotiru̶cu̶mi” yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñari, ĩacoaju̶ mu̶. Ñie rojose maja mu̶re yuja —ĩre yiyuju Jesús.
18:43b.LUK.018.043 To bajiro ĩ yirirĩmarone, caje ĩabecu̶ ñaboar'i, ĩacoasuju ĩ yuja. Ĩacõari, ĩ quẽne Jesúre su̶yacoasuju. “Quẽnaro yaja mu̶”, Diore ĩre yivariquẽna vasuju ĩ. Masa quẽne tire ĩarã, “Quẽnaro ĩre yami Dios”, yiyujarã ĩna quẽne.
19
19:1b.LUK.019.001 To bajiri, Jericó vãme cu̶ti macare rẽtoacu̶ bajiboayuju Jesús.
19:2b.LUK.019.002 To ĩ bajivatore, sĩgũ̶ ti macagu̶ ñañuju, Zaqueo vãme cu̶tigu̶. Ĩ ñañuju gãjoa sẽnibosarimasa u̶ju̶. Gajeyeũni jaigu̶ ñañuju.
19:3b.LUK.019.003 To bajiri, Jesús ĩ rẽtoato bu̶to ĩaru̶aboayuju. Ĩre ĩarã jãjarã ĩna ñajare, ĩre ĩabu̶jabesuju ĩ, yegu̶aca ñari.
19:4b.LUK.019.004 To bajiri, Jesús ĩ varoti maa tu̶ju̶ ĩ rĩjoro ũma va, yucú̶ju̶ mu̶jasuju, Jesúre ĩre ĩaru̶.
19:5b.LUK.019.005 Ĩ jesaro ẽñeroca ejayuju Jesús. To bajicõari, ĩre ĩamu̶oñuju, Zaqueore. Ĩre ĩamu̶ogũ̶ne, —Zaqueo, guaro rujiaya mu̶. Yucu̶ mu̶ ya viju̶ tujaru̶cu̶ja yu̶ —ĩre yiyuju Jesús.
19:6b.LUK.019.006 To bajiro ĩre ĩ yirone, guaro rujiacõari, variquẽnagũ̶ne, Jesúre ĩre ũmato vasuju Zaqueo, ĩ ya viju̶.
19:7b.LUK.019.007 To bajiri Zaqueo ya viju̶ Jesús ĩ ñasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã yiyujarã masa: —Rojogu̶ tu̶re ñagũ̶ bajiami —yiyujarã ĩna.
19:8b.LUK.019.008 Ĩ ya viju̶ ñacõari, ado bajiro Jesúre gotiyuju Zaqueo: —Yu̶ cu̶ose, gajeyeũnire, maioro bajirãre gu̶dareco ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶. Gãjerãre ĩnare yitocõari, ĩna ye ñaboasere ẽmacaju̶ yu̶. To bajiri ĩnare yu̶ ẽmacati rẽtoro ĩnare ĩsiru̶cu̶ja yu̶. Babarirãcaji ĩnare yu̶ ẽmacati rẽtobu̶saro ĩnare ĩsiru̶cu̶ja —Jesúre ĩre yiyuju ĩ.
19:9b.LUK.019.009 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Quẽnaro yaja mu̶. Abraham Diore ĩ ajitirũ̶nu̶masiriarore bajiro Diore ajitirũ̶nu̶aja mu̶. To bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, mu̶re, to yicõari, mu̶ ya vianare quẽne, rojose mu̶a yisere mu̶are masiriocõaja yu̶. To yicõari, rojose mu̶a tãmu̶oborotire mu̶are yirẽtobosaru̶cu̶ja yu̶. Yayirãre bajiro bajirãre, rojose tãmu̶oboronare, ĩnare yirẽtobosagu̶ vadicaju̶ yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶ —ĩre yigotiyuju Jesús.
19:11b.LUK.019.011 To bajiro ĩre ĩ yigotisere ajicõari, ado bajiro tu̶oĩaboayujarã masa: “Jerusalénju̶ ĩ ejaroti mojoroaca ti ru̶yajare, yucu̶acane Israel vãme cu̶ti sitare manire rotisu̶oru̶cu̶mi Jesús, Dios ĩ roticõar'i, romano masare bucõari”, yitu̶oĩaboayujarã ĩna. To bajiro ĩna yitu̶oĩasere ĩamasicõari, gotimasiore quetire ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús:
19:12b.LUK.019.012 —Sĩgũ̶ ñagũ̶mi gaje sitaju̶ varocu̶, u̶ju̶ ñamasugũ̶ ĩ ñaroju̶, u̶ju̶ ĩ ñarotire sẽnigũ̶, “Yu̶ ya macanare rotigu̶sa” yigu̶. Ĩ varoto rĩjoro, ĩre moabosarimasare ju̶aãmocãrãcu̶re jirẽogũ̶mi. Ĩnare jirẽocõari, ĩ ye gãjoare ĩnare bategu̶mi. “Yu̶ manitoyeju̶ adi gãjoa rãca vaja yicõari, mu̶a vaja yisere gãjerãre ĩsirã, jaibu̶saro vaja sẽnima, ‘Jaibu̶saro gãjoa bu̶jarãsa’ yirã”. To yigajano, vacoacu̶mi.
19:14b.LUK.019.014 To bajiro ĩ bajiboajaquẽne, ĩ ya macana u̶ju̶ ĩ ñasere bojamenama ĩna. “Yu̶a u̶ju̶ ĩ ñasere bojabeaja” yirã, ĩna rãcanare gotiroticõarãma, u̶ju̶ ñamasugũ̶re.
19:15b.LUK.019.015 To bajiro ĩnare ĩna yicõaboajaquẽne, ĩna u̶ju̶ ĩre cũgũ̶mi u̶ju̶ ñamasugũ̶. To bajiro ĩ yir'i ñari, ĩ ya macanare ĩnare rotigu̶ tudiejagu̶mi. Tudiejacõari, ĩ gãjoa ĩsiriarãre ĩnare jicõagũ̶mi, “Tire quẽnaro yimasiboayujari ĩna” yigu̶.
19:16b.LUK.019.016 Ĩ moarimasu̶ ejasu̶ogu̶, ado bajiro ĩre yigu̶mi: “Gãjoa yu̶re mu̶ ĩsicati rãca mu̶re bu̶jarẽmobosabu̶ yu̶, ju̶aãmocãrãcaji yu̶re mu̶ ĩsicati rẽtobu̶saro”, ĩre yigu̶mi, ĩ u̶ju̶re.
19:17b.LUK.019.017 To bajiro ĩ yijare, “Yu̶re quẽnaro moabosayuja mu̶. Yu̶ yicatore bajiro yu̶re cu̶diyuja mu̶. Mojoroaca mu̶re yu̶ ĩsicati rãca yu̶ yicatore bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, ñamasuse moare mu̶re moarotiaja yu̶. Ju̶aãmocãrãca macarianare rotiru̶cu̶ja mu̶”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶.
19:18b.LUK.019.018 Ĩ bero gãji ejagu̶mi: “Gãjoa yu̶re mu̶ ĩsicati rãca mu̶re bu̶jarẽmobosabu̶ yu̶, cojomocãrãcaji yu̶re mu̶ ĩsicati rẽtobu̶saro”, ĩre yigu̶mi, ĩ u̶ju̶re.
19:19b.LUK.019.019 To bajiro ĩ yijare, “Cojomocãrãca macarianare rotiru̶cu̶ja mu̶ma”, ĩre yigu̶mi ĩ u̶ju̶.
19:20b.LUK.019.020 Ĩ bero, ĩ u̶ju̶re ĩogũ̶ ejagu̶mi gãji: “Adine ñaja mu̶ gãjoa, yu̶re mu̶ ĩsicati. Sudigaserone gũmacõari, cũcaju̶ yu̶, ‘Bu̶to roticõari ĩ bojarore bajiro yirere bojagu̶ ñacami’ mu̶re yigüigu̶ ñari”, ĩre yigu̶mi.
19:22b.LUK.019.022 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cu̶digu̶mi ĩ u̶ju̶: “To bajiro yu̶re yitu̶oĩagũ̶ ñaboarine, yu̶re quẽnaro moabosabetir'i mu̶ ñajare, rojose mu̶re yiru̶cu̶ja yu̶.
19:23b.LUK.019.023 Gãjoa mu̶re yu̶ ĩsicati rãca vaja yicõari, mu̶ vaja yisere gãjerãre ĩsicõari, jaibu̶saro vaja sẽnibetiboarine, gãjoa cũriaviju̶a mu̶ cũjama, jaibu̶saro yu̶re bu̶jarẽmobosaboriaja mu̶”, ĩre yitud'igu̶mi ĩ u̶ju̶.
19:24b.LUK.019.024 To bajiro yigotigajano, ĩ tu̶ rũ̶gõrãre ĩacõari, ado bajiro ĩnare rotigu̶mi: “Ãnire gãjoa yu̶ ĩsiboacatire ẽmaña. Tire ẽmacõari, ju̶aãmocãrãcaji ĩre yu̶ ĩsicati rẽtobu̶saro bu̶jarẽmocõari cu̶ogu̶ju̶are ĩre ĩsiña”, ĩnare yigu̶mi ĩna u̶ju̶. To bajiro ĩ yirotiboajaquẽne, “Jẽre jairo cu̶oami ĩma”, ĩre yicõarãma, ĩna u̶ju̶re.
19:26b.LUK.019.026 To bajiro ĩre ĩna yisere ajicõari, ado bajiro gotigu̶mi ĩna u̶ju̶: “No bojagu̶ ĩre yu̶ ĩsise rãca yu̶ bojarore bajiro yigu̶, quẽnase bu̶jaru̶cu̶mi. No bojagu̶ ĩre yu̶ ĩsise rãca yu̶ bojarore bajiro yibecu̶rema, ĩre yu̶ ĩsiboacatire ĩre ẽmaru̶cu̶ja yu̶, ‘Yu̶ bojarore bajiro yimasibeami’ yigu̶.
19:27b.LUK.019.027 U̶ju̶ yu̶ ñasere bojamenarema, yu̶ rĩjoroju̶a jiejocõari, ĩnare sĩareacõaña mu̶a”, yigu̶mi ĩna u̶ju̶ —ĩnare yigotiyuju Jesús.
19:28b.LUK.019.028 To bajiro yigotigajanocõari, varũtu vasuju Jesús, Jerusalén ñaejari maaju̶re.
19:29b.LUK.019.029 Varũtuacõari, ejayuju, Betfagé, Betania vãme cu̶ti macari tu̶ju̶re. Ti macari tu̶ju̶re, Olivo vãme cu̶ti buro ñañuju ti. Ti buroju̶ ejagu̶agu̶ne, ju̶arã ĩ buerãre ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Mani varoto riojo ñarimacare vasa maji. Toju̶ ejacõari, burro macu̶ ĩna siaturũ̶gõr'ire bu̶jaru̶arãja mu̶a, jesaĩañamagũ̶re. Ĩre õjacõari, yu̶re ãmiadibosaba.
19:31b.LUK.019.031 Ti macagu̶ sĩgũ̶, mu̶a õjaro ĩacõari, “¿No yirã ĩre õjati?” mu̶are ĩ yisẽniĩajama, “Mani u̶ju̶ ĩre bojami”, ĩre yicu̶diba —ĩnare yiyuju Jesús.
19:32b.LUK.019.032 To ĩ yisere ajicõari, vasujarã ĩna. To ejacõari, Jesús ĩ gotiriarore bajirone burro macu̶re ĩabu̶jayujarã ĩna.
19:33b.LUK.019.033 Ĩre ĩna õjarone, —¿No yirã ĩre õjati mu̶a? —yiyujarã ĩna, burro u̶jarã.
19:34b.LUK.019.034 To bajiro ĩna yirone, —Mani u̶ju̶ bojaami —ĩnare yicu̶diyujarã ĩna.
19:35b.LUK.019.035 To bajiro ĩnare yigajanocõari, burro macu̶re ãmivasujarã, Jesús tu̶ju̶. To yicõari, ĩna ye sudi joeayere vejecõari, burro macu̶ joere jeoyujarã. To yigajanocõari, Jesúre ĩre vajejarotiyujarã ĩna.
19:36b.LUK.019.036 To bajiri burro joere jesamaja vasuju Jesús, Olivo vãme cu̶ti buro majacu̶. To ĩ jesamaja vatone, ĩna ye sudi joeayere vejecõari, ĩ varotiju̶re cũ rĩjoro cu̶tiyujarã. “Yu̶a u̶ju̶ ñaja mu̶” yirã, to bajiro yiyujarã, Jesúre rũ̶cu̶bu̶orã.
19:37b.LUK.019.037 To bajiro ĩna yi vati maaju̶re jesamaja, joe jeacõari, Jerusalénju̶ ĩ rojaroto rĩjorore, “Quẽnaro yaja”, Diore yiavasã variquẽnañujarã ĩna, jãjarã. Dios ĩ masise rãca ĩaĩañamani Jesús ĩ yiĩorere tu̶oĩacõari, ado bajiro yiavasã variquẽnañujarã:
19:38b.LUK.019.038 —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõar'i, ñaami. ¡Diore rotibosagu̶ quẽnaro ĩ yigu̶ ñaami! Manire ĩavariquẽnagũ̶mi Dios. Quẽnagũ̶ masune ñaami —yiavasã variquẽnañujarã ĩna.
19:39b.LUK.019.039 To bajiro ĩna yiavasã ñarone, sĩgũ̶ri ñañujarã fariseo masa quẽne. To bajiri Jesúre rũ̶cu̶bu̶orã ĩna yiavasãsere ajicõari, ado bajiro Jesúre yiboayujarã ĩna: —Mu̶ buerãre avasãrotibeticõaña mu̶ —ĩre yiboayujarã ĩna.
19:40b.LUK.019.040 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —To bajiro ĩna yiavasãbetijama, adiari gũ̶tariju̶are avasãroticõaru̶cu̶mi Dios —ĩnare yicu̶diyuju Jesús.
19:41b.LUK.019.041 To yi va, Jerusalén maca tu̶aca ejagu̶ne, ti macare ĩagũ̶ne, otiyuju Jesús.
19:42b.LUK.019.042 Ado bajiro yiotiyuju: —Yucu̶ne Jerusalén macana, variquẽnarere ĩnare Dios ĩ cõaru̶aboasere, ĩna masune ajitirũ̶nu̶ su̶yamasibeama. To bajiri quẽnaro ñavariquẽnamasibetiru̶arãma.
19:43b.LUK.019.043 Masa rojose ĩna tãmu̶osere yu̶ su̶orine Dios ĩnare ĩ yirẽtobosasere masimena ñari, bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna. Ĩnare quẽaru̶arã vadiru̶arãma gãjerã. Adi macaju̶re vadicõari, ĩnare gãnibiaquearu̶arãma, “Rudiroma” yirã. Gãnibiaqueacõari, quẽnaro sĩajeocõaru̶arãma, ĩnare. Virire quẽne, gajeyeũnire quẽne jediro reajeocõaru̶arãma ĩna. To bajiro ĩna yireacõaro bero, adi maca ñaboariaro, rujatũcuro ñaru̶aroja ti —yiotiyuju Jesús, Jerusalén macare ĩagũ̶ne.
19:45b.LUK.019.045 To bajiro yigajano, varũtu vaejacoasuju ĩ, Jerusalénju̶. To ejacõari, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjañuju ĩ. Sãjaejacõari, ti viju̶ ĩsiñarãre ãgõbucõañuju ĩ. Ĩnare ãgõbucõagũ̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Dios ĩ rotimasire masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Yu̶ ya vima, yu̶re sẽnirũ̶cu̶bu̶orã rẽjariavi ñaru̶aroja”, yigotiaja, adi vire. To bajiro ĩ yimasire ti ñaboajaquẽne, mu̶a su̶orine juarudirimasa ñarivire bajiro bajiaja ti —ĩnare yigotiyuju Jesús.
19:47b.LUK.019.047 To bajiro ĩnare ĩ yiãgõburiaro bero, tocãrãcarũ̶mu̶ri ti vine masare buerũgũñuju Jesús. To ĩ yisere, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, masa u̶jarã quẽne, “¿No bajiro ĩre sĩarãti mani?”, yitu̶oĩarũgũñujarã ĩna.
19:48b.LUK.019.048 No bajiro yimasibesujarã ĩna, bajirãju̶ma, masa ñajediro bu̶to ĩre ĩna ajitirũ̶nu̶ su̶yajare.
20
20:1b.LUK.020.001 Cojorũ̶mu̶, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ masare gotimasioñuju Jesús. “Rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari, quẽnaseju̶are tu̶oĩavasoaya” ĩnare yigoticõari, ĩ su̶orine quẽnaro ĩnare Dios ĩ yirotire gotimasioñuju ĩ. To bajiro ĩ yigotimasio ñarone, ĩre sẽniĩarã, ĩ tu̶re ejayujarã bu̶cu̶rã, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne.
20:2b.LUK.020.002 Ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã ĩna: —¿Ñimu̶ mu̶re ĩ rotise rãca to bajiro yirũgũati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna.
20:3b.LUK.020.003 To bajiro ĩna yisere ajicõari, —Yu̶ quẽne, ado bajiro mu̶are sẽniĩaja yu̶:
20:4b.LUK.020.004 ¿Ñimu̶ rotiyujari, Juanre, “Oco rãca masare ĩnare bautizacudiya” yigu̶? ¿Dios rotiyujari? ¿Masaju̶a rotiyujarique? —ĩnare yisẽniĩañuju Jesús.
20:5b.LUK.020.005 To ĩ yisere ajicõari, ĩna masune gãmerã ñagõñujarã ĩna: —“Dione, Juanre oco rãca masare bautizarotiyumi” mani yijama, ado bajiro manire sẽniĩajacagu̶mi: “Tire masirã ñaboarine, ¿no yirã ĩre ajitirũ̶nu̶beticati mu̶a?” manire yisẽniĩajacagu̶mi.
20:6b.LUK.020.006 To yicõari, “Masane, Juanre oco rãca bautizarotiriarãma” mani yijama, gũ̶tarine manire reasĩaru̶arãma masa, “Diore gotirẽtobosarimasu̶ ñaboacami Juan” yirã ñari —gãmerã yiñagõñujarã ĩna.
20:7b.LUK.020.007 To bajiro yirã ñari, ado bajiro ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Juanre rotir'ire masibeaja yu̶a —Jesúre yicu̶diyujarã ĩna.
20:8b.LUK.020.008 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —To bajiro mu̶a cu̶dijare, yu̶re rotigu̶ vãmere gotibetiru̶cu̶ja yu̶ quẽne —ĩnare yiyuju Jesús.
20:9b.LUK.020.009 To bajiro ĩnare yigajanocõari, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Sĩgũ̶ masu̶ u̶ye vese otegu̶mi. Tire otegajanocõari, gãjerãre, “Yu̶re ĩatirũ̶nu̶bosaba”, yigu̶mi. “U̶ye ti rica cu̶tiro, gãjerãre ĩsicõari, vaja sẽniru̶arãja. To yicõari, mu̶a juarotire, ‘Ado cõro ñaja mani ye. Ado cõro ñaja ĩ ye’ yicõĩama”, ĩnare yirotigu̶mi. To yicõari, gajeroju̶ vacoacu̶mi.
20:10b.LUK.020.010 To bajiri cojorũ̶mu̶, “U̶ye rica cu̶ti bu̶cu̶acoatoja” yigu̶, ĩre moabosarimasu̶re cõagũ̶mi, “U̶ye, yu̶re ĩna cũbosarere yu̶re juabosaaya” yigu̶. U̶ye veseju̶ ĩ ejarone, ĩre ñiacõari jarãma vese coderimasa. To yicõa, ĩre u̶ye ĩsimenane, “Vasa”, yirãma ĩna. To bajiri u̶ye juabecu̶ne tudiejagu̶mi, ĩre roticõar'i tu̶ju̶.
20:11b.LUK.020.011 To bajiri u̶ye ĩ juabetire ĩacõari, gãjire cõagũ̶mi quẽna, vese u̶ju̶, “U̶ye yu̶re juabosagu̶ vasa” yigu̶. U̶ye veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, rujajine ĩre yitud'icõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiro ĩre yigajanocõari, u̶ye ĩsimenane, “Vasa”, ĩre yirãma ĩna.
20:12b.LUK.020.012 To bajiri u̶ye ĩ juabetire ĩacõari, quẽna gãjire cõagũ̶mi vese u̶ju̶. U̶ye veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiri cãmi cu̶tigu̶mi. To yicõari, ĩre ñiacõari, vese soju̶aju̶ rocarãma ĩna.
20:13b.LUK.020.013 To bajiro ti bajijare, “¿No bajiro yigu̶ti yu̶?”, yitu̶oĩagũ̶mi u̶ju̶. “Yu̶ maigũ̶re, yu̶ macu̶re ĩre cõaru̶cu̶ja yu̶. Ĩju̶are rũ̶cu̶bu̶orãma ĩna”, yitu̶oĩagũ̶mi.
20:14b.LUK.020.014 To bajiro yitu̶oĩacõari, ĩ macu̶re cõagũ̶mi. To bajiro ĩ yitu̶oĩaboajaquẽne, ĩ macu̶ veseju̶ ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã ñagõrãma vese coderimasa: “Adi sita u̶ju̶ ĩ bajirocaveojama, ĩ macu̶ne ñaami vasoarocu̶. To bajiri ĩre mani sĩajama, mani ye sita ñaru̶aroja yuja”, gãmerã yirãma ĩna.
20:15b.LUK.020.015 To bajiri vese soju̶aju̶ ĩre ñia oja vanama. To yicõari, sĩarãma ĩna yuja —ĩnare yiyuju Jesús, ti quetire gotigu̶. To bajiro ĩnare yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —¿Ti vese u̶ju̶ tudiejagu̶, no bajiro ĩnare yigu̶jari ĩ, ti vese coderimasare?
20:16b.LUK.020.016 Ado bajiro yigu̶mi: Veseju̶ vacõari, ti vese coderãre sĩagũ̶mi. To yicõari, gãjerãre coderotigu̶mi, ti vesere —ĩnare yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yisere ajimasicõañujarã jud'io masa. To bajiri, —¡Bajibeticõato ti! —yiyujarã ĩna. “ ‘U̶ju̶ macu̶re sĩariarãre bajiro bajiaja mu̶a’, manire yami” yimasicõañujarã ĩna.
20:17b.LUK.020.017 To bajiro ĩna yirone, ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿“U̶ye vese u̶ju̶ ĩ macu̶re rojorã ĩna sĩarocarere bajirone gũ̶tavi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocaru̶arãma” Dios oca masa ĩna yiucamasirere ĩabeticatique mu̶a? Ado bajiro gotiaja: “Gũ̶ta rãca vi quẽnorimasa coja gũ̶tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gũ̶ta rẽtoro quẽnarica ñaru̶aroja tia. Tia gũ̶ta su̶orine quẽnarivi quẽnoru̶cu̶mi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogu̶mi”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire.
20:18b.LUK.020.018 To yigajano, ado bajiro gotirũtuasuju ĩ Jesús: —No bojarã, yu̶ ocare ajiterã, rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús.
20:19b.LUK.020.019 To bajiro Jesús ĩ gotimasiosere ajicõari, “Manirene mani bajisere yigu̶ yami”, yiajimasiñujarã paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. “ ‘U̶ju̶ macu̶re sĩariarãre bajiro bajiaja mu̶a’ manire yami”, yiajimasiñujarã ĩna. To bajiro yirã ñari, Jesúre ñiaru̶aboayujarã ĩna. To bajiboarine masare güirã, ĩre ñiabesujarã.
20:20b.LUK.020.020 Jesúre ñiaru̶arã ñari, gãjerãre cõañujarã ĩna, Jesús tu̶ju̶. To bajiri, “ ‘Mani u̶ju̶ César ĩ rotisere quẽnabeaja’ ĩ yisere ajirudirã vasa. To bajiro ĩ yise ti ñajama, ĩre gotiyirorãsa mani, Pilatore”, yitu̶oĩaboayujarã. To bajiri Jesús tu̶ju̶re ĩ gotisere ajirãre bajiro bajitoyujarã ĩna cõariarã.
20:21b.LUK.020.021 Jesús tu̶ ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —Ajiya gotimasiorimasu̶. “Riojo gotigu̶ ñaja mu̶”, yimasiaja yu̶a. “Ado bajiro mani yisere bojagu̶mi Dios” yigotimasiogũ̶, ñaro cõrone riojo yu̶are gotimasioaja mu̶. “Ado bajiro yu̶ gotimasiojama, yu̶re ajijũnisiniru̶arãma” yitu̶oĩabecu̶ne, riojo gotigu̶ ñaja mu̶. Masa ñajedirore riojo gotigu̶ ñaja mu̶. To bajiro yigu̶ mu̶ ñajare, mu̶ tu̶oĩasere ajiru̶aja yu̶a.
20:22b.LUK.020.022 ¿Roma macagu̶ u̶ju̶, César, gãjoa manire ĩ vaja yirotisere mani vaja yijama, quẽnacõarojari? ¿Dios ĩ rotimasirere cu̶dimena yirãjarique mani, ĩre mani vaja yijama? —Jesúre yisẽniĩaboayujarã ĩna.
20:23b.LUK.020.023 Jesúju̶ama, “Rojose yu̶re yiru̶arã, to bajise yu̶re sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõañuju. To bajiri, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Gãjoatii cojotii yu̶re ĩoña mu̶a. To ĩ yijare, gãjoatii ãmiadi, ĩre ĩoñujarã ĩna. Gãjoatiire ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿Ñimu̶ rioga tuyati? ¿Ñimu̶ vãme tuyati? —ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, —Roma macagu̶ U̶ju̶ César vãme cu̶tigu̶ rioga tuyaja. To yicõari, ĩ vãme tuyaja ti —Jesúre yicu̶diyujarã ĩna.
20:25b.LUK.020.025 To ĩna yijare, ado bajise yiyuju Jesús: —To bajiri aditiire ĩacõari, “César yatii ñaja”, yimasiaja mani. U̶jarã manire ĩna vaja yirotijama, ĩnare vaja yiroti ñaja, manire. To bajirone bajiaja Diore quẽne. “Dios su̶ori bajiaja” mani yimasijama, “Yu̶a cu̶ose ti ñaboajaquẽne, ti rãca mu̶ bojarore bajiro yiru̶arãja”, Diore ĩre yiroti ñaja, manire —ĩnare yiyuju Jesús.
20:26b.LUK.020.026 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, to bajise quẽnaro ñagõgũ̶re ajibetirũgũriarã ñari. To bajiri, ĩre sẽniĩatu̶jacõañujarã yuja. Jesús rojose ĩ yibetijare, ĩna u̶ju̶re ocasãmasibesujarã ĩna.
20:27b.LUK.020.027 To bajicõari, saduceo masa quẽne sĩgũ̶ri ejayujarã, Jesúre sẽniĩatorã. “Masa ĩna rijato bero, ĩna u̶su̶ri ĩna ruju̶ri ñaro cõrone quẽna tudicatimenama” yirã ñañujarã saduceo masa. Ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã: —Ajiya, gotimasiorimasu̶. Moisés ñamasir'i ado bajiro ĩ yiucacũmasire ti ñajare, mu̶re sẽniĩarã vabu̶ yu̶a. Ado bajiro yimasiñuju Moisés: “Sĩgũ̶, manajo cu̶tiboa, rĩa magũ̶ne ĩ bajirocajama, ĩ gagu̶ manajo ñariore manajo cu̶tiru̶cu̶mi ĩ bediju̶a. To bajiri ĩ rãca ñacõari, so macu̶ cu̶tijama, ĩ gagu̶ macu̶ ñaru̶cu̶mi”, yimasiñuju Moisés.
20:29b.LUK.020.029 Sĩgũ̶ rĩa cojomo cõro, ju̶a jẽnituarirãcu̶ ũ̶mu̶a ñaboacama. Sĩgõrene manajo cu̶tiboacama ĩna. Ñasu̶ogu̶ sore manajo cu̶tisu̶oboacami. Rĩa magũ̶ne rijacoacami ĩ.
20:30b.LUK.020.030 Ĩ rijato bero, gãji ĩ bedi vasoaboacami. Ĩ quẽne rĩa magũ̶ne rijacoacami. Ĩ bederã quẽne, to bajirone sore manajo cu̶tiboacama. Rĩa manane, rijajedicoacama ĩna quẽne.
20:32b.LUK.020.032 So manaju̶a ĩna rijajediro bero, so quẽne rijacoacamo yuja.
20:33b.LUK.020.033 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimu̶ju̶a ñaguĩda so manaju̶ masu ñarocu̶ma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cu̶ticato bero? —Jesúre yisẽniĩatoyujarã ĩna.
20:34b.LUK.020.034 To ĩna yirone, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —Bajireariarã, “Quẽnarã ñaama” Dios ĩ yiĩarã, quẽna tudicatiro bero, manajo cu̶tire, manaju̶ cu̶tire quẽne maniru̶aroja.
20:36b.LUK.020.036 Tudirijabetirona ñari, to bajiro bajiru̶arãma. Õ vecaju̶ ángel mesare bajiro bajirã ñaru̶arãma. To bajicõari, ĩ su̶orine tudicatiriarã ñari, Dios rĩa ñaru̶arãma —ĩnare yicu̶diyuju Jesús.
20:37b.LUK.020.037 —¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna u̶su̶ri caticõaroja” yirere ĩabeticatique mu̶a? ¿Yucú̶yoa ũ̶ju̶riyoa vatoaju̶ Dios Moisére ĩ ñagõmasirere ĩabeticatique? Dios masune ado bajiro gotimasiñumi ĩ oca masa ĩna ucamasire rãca: “Mu̶a ñicu̶a ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rũ̶cu̶bu̶o vadimasicacu̶ne ñaja yu̶”, yigotimasiñumi Dios.
20:38b.LUK.020.038 Masa bajireariarã ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãju̶a ĩna rũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñagũ̶mi. Masa ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñabetiboajaquẽne, “Diore rũ̶cu̶bu̶orã ñarãma”, yimasiña maja. “Ĩna u̶su̶ri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rũ̶cu̶bu̶ocõa ñarãma”, yire ñaja —ĩnare yiyuju Jesús.
20:39b.LUK.020.039 To ĩ yise ñajare, saduceo masa, ĩre sẽniĩarẽmobesujarã, ĩre güirã ñari. To bajiri, ado bajiro Jesúre yiyujarã sĩgũ̶ri, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasaju̶ama: —Gotimasiorimasu̶, quẽnaro cu̶diaja mu̶ —ĩre yiyujarã ĩna.
20:41b.LUK.020.041 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro masare gotiyuju Jesús: —“ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, masu̶ ñaru̶cu̶mi. U̶ju̶ David ñamasir'i jãnamine ñaru̶cu̶mi” yise ñaja. To bajiro mu̶a yitu̶oĩaboajaquẽne, Diore yigu̶re bajiro, “yu̶ u̶ju̶”, yimasiñujari U̶ju̶ David ñamasir'i, ĩ jãnami ĩ ñaboajaquẽne, ado bajise ĩ yiucajama: “Yu̶ u̶ju̶re ado bajiro yiru̶cu̶mi Dios: ‘Yu̶ riojojacatu̶a rujiya maji. Mu̶re ĩaterãre, “Rojose yitu̶jaya” ĩnare yu̶ yiro bero, rojose yimasibetiru̶arãma yuja. To cõrone rotisu̶oru̶cu̶ja mu̶’ yiru̶cu̶mi Dios, yu̶ u̶ju̶re”, yiucamasiñumi David.
20:44b.LUK.020.044 To bajiri, “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, David ñamasir'i jãnami ñaru̶cu̶mi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigu̶ ĩ u̶ju̶re bajiro bajigu̶tique? —ĩnare yiyuju Jesús.
20:45b.LUK.020.045 To bajiro ĩnare yigajanocõari, masa ĩna ajijediro, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare bajiro bajibeja mu̶ama. Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, sudiro yoaquẽnariase sãñacõari, masa ĩna ĩaro rĩjoro vacudi variquẽnarãma ĩna. To yicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijau̶rire ejarũgũrãma. Gãji ĩnare ĩ bocajama, rũ̶cu̶bu̶ose rãca ĩnare ĩ sẽnisere ajivariquẽnarãma. Dios ocare ĩna bueriviriju̶re quẽne ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma. Boserũ̶mu̶ri ti ñajaquẽne, ĩna bajama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma ĩna.
20:47b.LUK.020.047 Manaju̶a rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjoroju̶a, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, yoaro Diore sẽnirã yaja, yisocarũgũboarãma ĩna. To bajiro ĩna yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmu̶ose rẽtoro rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús.
21
21:1b.LUK.021.001 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ ñacõari, gãjoa jairã gãjoa sãriaju̶ju̶re gãjoa ĩna sãñasere ĩañuju Jesús.
21:2b.LUK.021.002 To ĩna yiñarone, sĩgõ, manaju̶ rijaveorio, gãjoatii ju̶atiine so sãsere ĩañuju. Mojoroaca vaja cu̶titiiri ñañuju ti.
21:3b.LUK.021.003 Tire so sãro ĩacõari, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús: —Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adio maioro bajigo, gãjerã rẽtoro sãmo so.
21:4b.LUK.021.004 Gãjoa jairã ĩna sãboajaquẽne, jairo ru̶yacõaroja ĩnarema. Soma, so cu̶ose ñaro cõroacane sãcõamo —ĩnare yiyuju Jesús.
21:5b.LUK.021.005 Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavire ĩacõari, sĩgũ̶ri ĩ buerimasa ado bajiro Jesúre ĩre yiyujarã: —Quẽnarivi ñaja. Gũ̶ta quẽnase rãca quẽnaro quẽnoñuma ĩna. Diore rũ̶cu̶bu̶orã ĩna cũre quẽne quẽnase ñaja —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro gotiyuju Jesús: —Adi vi mu̶a ĩarivi ñaro cõrone cague vẽjajedicoaru̶aroja. To bajiri adi viaye gajea gũ̶ta joere jesabetiru̶aroja —ĩnare yiyuju Jesús.
21:7b.LUK.021.007 Ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañujarã ĩna: —¿Divato cagueroca ecoroti Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi? ¿No bajiro ti bajiro ĩacõari, “Jesús ejagu̶agu̶ yigu̶mi”, yimasirãti yu̶a? ¿No bajiro ti bajiro ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro jediato yaja”, yimasirãti yu̶a? —Jesúre yisẽniĩañujarã ĩna.
21:8b.LUK.021.008 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Roori ñaru̶arãja mu̶a, “Socarãne, gãjerã manire yitoroma” yirã. Jãjarã yitorã ñaru̶arãma, “Yu̶ne ñaja ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶” yirã. To yicõari, “Adi macaru̶cu̶ro ti jediroti cõñaja”, yitoru̶arãma. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ĩnare ajitirũ̶nu̶betiru̶arãja mu̶a.
21:9b.LUK.021.009 To bajicõari, mu̶a tu̶ana to yicõari, gajeroana quẽne gãjerã rãca ĩna gãmerã sĩasere ajiru̶arãja mu̶a. Tire ajicõari, güibetiru̶arãja mu̶a. “Bajiru̶aroja” Dios ĩ yiriarore bajirone bajiru̶aroja. To bajiro ĩna gãmerã yiñaboajaquẽne, adi macaru̶cu̶ro jediro me bajiru̶aroja.
21:10b.LUK.021.010 Cojo sitana, gaje sitana rãca gãmerã sĩaru̶arãma.
21:11b.LUK.021.011 Bu̶to sita saberu̶aroja. To yicõari, cojo maca me ñioñaru̶aroja. To bajicõari, cojo sita me gajeye rojose cõaru̶cu̶mi Dios, “Rojose tãmu̶oato masa” yigu̶. Vecaju̶re ĩaĩañamani güiose Dios ĩ yiĩose ñaru̶aroja.
21:12b.LUK.021.012 To bajiro ti bajiroto rĩjoro, mu̶are ñejecõari, rojose mu̶are yiru̶arãma masa. Dios ocare ĩna bueriviju̶ u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaácõari, mu̶are goti yiroru̶arãma ĩna. To yicõari, mu̶are tubiberu̶arãma. Yu̶ ocare mu̶a gotimasiojare, macari u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are juaáru̶arãma ĩna. To yi vanane, u̶jarã ñamasurã rĩjoroju̶a mu̶are juaejaru̶arãma ĩna.
21:13b.LUK.021.013 To bajiro mu̶are ĩna yijare, yu̶ oca quẽnasere ĩnare gotiru̶arãja mu̶a.
21:14b.LUK.021.014 Mu̶are ñejecõari, u̶jarã rĩjoroju̶a mu̶are ĩna juaároto rĩjoro, “¿No bajiro ñagõrãti yu̶a?”, yitu̶oĩarejaibetiru̶arãja mu̶a.
21:15b.LUK.021.015 Mu̶a ñagõrotiju̶ ti ejaro, “Ado bajiro ñagõroti ñaja”, yimasiru̶arãja. Mu̶a ñagõjama, mu̶a masise rãca me ñagõru̶arãja. Yu̶ masise rãca ñagõru̶arãja. Yu̶ masise mu̶are yu̶ cõajare, mu̶a ñagõsere ajicõari, “Socarã yaja mu̶a”, mu̶are yibetiru̶arãma mu̶are ĩaterã —ĩnare yiyuju Jesús.
21:16b.LUK.021.016 —Mu̶a jacu̶a, mu̶a bederã, mu̶a yarã, mu̶a rãcana quẽne, mu̶are ĩsirearu̶arãma ĩna. To bajiro ĩna yijare, sĩaecoru̶arãja mu̶a sĩgũ̶ri.
21:17b.LUK.021.017 Yu̶re ajitirũ̶nu̶rã mu̶a ñajare, mu̶are ĩateru̶arãma jãjarã masa.
21:18b.LUK.021.018 To bajiro mu̶are ĩna yiboajaquẽne, ñie mu̶are godocu̶tiru̶aroja. Dios ĩ ejarẽmose rãca ĩ tu̶ju̶ ejacõari, quẽnaro ñacõa ñarũgũru̶arãja mu̶a.
21:19b.LUK.021.019 Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama, to bajirone bajiru̶arãja mu̶a.
21:20b.LUK.021.020 Jerusalén macaju̶re surara ĩna gãnibiasere mu̶a ĩajama, “Jerusalén maca ti jedirotirũ̶mu̶ cõñaro bajiaja”, yimasiru̶arãja mu̶a.
21:21b.LUK.021.021 Jerusalén maca jedirotire Dios oca masa ĩna ucamasire ti gotirore bajiro bajiru̶aroja. Rojose tãmu̶oriarũ̶mu̶ri ñaru̶aroja. To bajiroti ti ñajare, Jerusalén maca tu̶ana, Judea sitana, Jerusalén macaju̶ rudibeticõato ĩna. Gũ̶tayucu̶ju̶aju̶ guaro rudicoajaro ĩna. Jerusalén macana quẽne, guaro rudicoajaro ĩna.
21:23b.LUK.021.023 To bajiro bajirirũ̶mu̶re bu̶to rojose tãmu̶oru̶arãma masa, ĩ bojasere ĩna yibetire Dios ĩ ĩajũnisinijare. Rõmia macu̶ sãñarã, ũjurã cu̶orã quẽne, rojose tãmu̶oru̶arãma ĩna, ũmatĩmabetica yirã.
21:24b.LUK.021.024 Sĩgũ̶rire jasĩaru̶arãma jud'io masa me ñarã. Gãjerãre, sĩaecomenare ĩnare ñejebatecoaru̶arãma, gajeroriju̶. To yicõari, ĩna ye sita cu̶oru̶arãma jud'io masa me ñarã, “To cõrone rotitu̶jaru̶arãma” Dios ĩ yitu̶oĩariarũ̶mu̶ ti ejaroto rĩjoro.
21:25b.LUK.021.025 Jud'io masa me ñarã ĩna rotirirodo jedirijau̶, muiju ũ̶mu̶agu̶, to yicõari, ñamiagu̶ quẽne, ñocoa quẽne, bu̶to güiose bajiĩoru̶arãma. Tire ĩagüiru̶arãma adi macaru̶cu̶roana ñajediro. Moa riaga bu̶to jacase saberu̶aroja. To bajiro ti bu̶sisere ajigüicõari, no yimasibetiru̶arãma ĩna.
21:26b.LUK.021.026 Õ vecayere nu̶ru̶obatoru̶cu̶mi Dios. To bajiro ti bajiro ĩacõari, “Adi macaru̶cu̶ro jediato yaja” yitu̶oĩacõari, bu̶to güiru̶arãma ĩna. Sĩgũ̶ri ĩamecu̶ vanane, rijavẽjaru̶arãma ĩna.
21:27b.LUK.021.027 To bajicõari, yu̶ masise rãca, bu̶to bususe rãca, oco bueri vatoaju̶ adi macaru̶cu̶roju̶re Dios ĩ roticõacacu̶ yu̶ rujiadire ĩaru̶arãma ĩna.
21:28b.LUK.021.028 To bajiri, adi güiose ti bajisu̶orore ĩacõari, tu̶oĩatutuaru̶arãja mu̶a. Tu̶oĩatutuacõari, ĩamu̶oru̶arãja mu̶a, “Yucu̶acane rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mani vaborotire manire yirẽtobosagu̶agu̶ yigu̶mi Dios” yimasirã ñari —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩ buerãre.
21:29b.LUK.021.029 To yigajanocõari, gotimasiore queti gotiyuju quẽna: —Yu̶cú̶re tu̶oĩaña mu̶a.
21:30b.LUK.021.030 Yucú̶ gajecu bu̶cu̶amu̶jacõari, jũ mameaja. Tire ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja cũ̶ma ti ejaroti”, yimasiaja mani, jud'io masa.
21:31b.LUK.021.031 Tire bajiro mu̶are yu̶ gotise ti bajisere ĩacõari, “Mojoroaca ru̶yaja Diore rotibosagu̶, Jesús ĩ vadiroti”, yimasiru̶arãja mu̶a.
21:32b.LUK.021.032 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. Adirodo ñarã mu̶a bajireajediroto rĩjoro, mu̶are yu̶ gotirore bajirone bajiru̶aroja ti.
21:33b.LUK.021.033 Adi macaru̶cu̶ro ñaro cõrone, to yicõari, õ vecaye quẽne jedicoaru̶aroja. To bajiboarine, yu̶ ocama, jedibeti mu̶orũ̶gõcõaru̶aroja.
21:34b.LUK.021.034 To bajiri yu̶ vadirotire masiritibesa. Idire mecu̶ose idimecu̶cõari, yu̶re mu̶a masiritijama, quẽnabetoja. To bajicõari, gajeyeũni mu̶a cu̶ose, to yicõari, gajeye mu̶a cu̶oru̶a tu̶oĩasere bu̶to tu̶oĩarã ñari, yu̶re mu̶a masiritijama, quẽnabetoja.
21:35b.LUK.021.035 “To cõrone ejaru̶cu̶mi” jãjarã masa ĩna yimasibetirĩmarone, tudiejaru̶cu̶ja yu̶. To yu̶ bajijare, masa ñajediro yu̶re rudimasibetiru̶arãma ĩna.
21:36b.LUK.021.036 To bajiro bajiroti ti ñajare, roori ñaru̶arãja mu̶a. To bajicõari, ado bajiro Diore sẽnirũgũru̶arãja mu̶a: “ ‘Dios ĩ roticõacacu̶ ĩ tudivadiroto rĩjoro, rojose tãmu̶oroti ti ñaboajaquẽne, ĩre ajitirũ̶nu̶ tu̶jabeticõari, õ vecaju̶ ĩ rĩjoroju̶a bojonemenane ejato’ yigu̶, yu̶are ejarẽmoña”, ĩre yisẽnirũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
21:37b.LUK.021.037 Tocãrãcarũ̶mu̶rine Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ masare gotimasiorũgũñuju Jesús. Ñamirema ĩnare vaveocõari, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ cãnirũgũñuju.
21:38b.LUK.021.038 Quẽna busuriju̶ jãjarã masa ĩre ajirã sãjarũgũñujarã ĩna, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶.
22
22:1b.LUK.022.001 Pascua boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani basu̶oriarũ̶mu̶ cõñañuju.
22:2b.LUK.022.002 To bajicõari, paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, Jesúre sĩaru̶arã, masare güirã ñari, “¿No bajiro yicõari, ĩre ñiarãti mani?”, gãmerã yiñagõñañujarã ĩna.
22:3b.LUK.022.003 To ĩna yitu̶oĩañatoyene, Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶ rãca ñarã ñajediro Jesús buerimasa, ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñañujarã. To bajiboagu̶re, ĩ u̶su̶ju̶re sãjacoasuju vãtia u̶ju̶, Satanás vãme cu̶tigu̶.
22:4b.LUK.022.004 To bajiri, ĩ u̶su̶ju̶ vãtia u̶ju̶ ĩ sãjare, ĩ su̶orine rojose tu̶oĩacõari, paia u̶jarã, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderã ĩna ñaroju̶re vacoasuju Judas. Ĩna tu̶ju̶ ejacõari, Jesúre ĩ ĩsirocarotire gãmerã ñagõñujarã ĩna.
22:5b.LUK.022.005 Jesúre ĩ ĩsirocaru̶asere ajivariquẽnacõari, —Gãjoa mu̶re ĩsiru̶arãja yu̶a —ĩre yiyujarã.
22:6b.LUK.022.006 To ĩna yisere ajivariquẽnacõari, tudicoasuju Judas. Jesús tu̶ju̶re ejacõari, “¿Dirĩmaro ũnone Jesúre ĩnare yu̶ ĩsijama, josari mene ĩre ñiamasirojari ĩna?”, yitu̶oĩañuju ĩ.
22:7b.LUK.022.007 Pascua boserũ̶mu̶ pan ũmato vauvase vu̶oyamani basu̶oriarũ̶mu̶, to yicõari, oveja macu̶re ĩna sĩariarũ̶mu̶ ejayuju ti.
22:8b.LUK.022.008 To bajiri Pedrore, Juanre ado bajiro ĩnare yicõañuju Jesús: —Adi ñami bare mani barotire quẽnoyurã vasa mu̶a —ĩnare yicõañuju.
22:9b.LUK.022.009 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —¿Noju̶ bare quẽnoyurãti yu̶a? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna.
22:10b.LUK.022.010 To bajiro ĩna yisẽniĩarone, ado bajirone ĩnare cu̶diyuju Jesús: —Yu̶re quẽnaro ajiya mu̶a. Macaju̶ mu̶are yu̶ gotigu̶ tu̶re vasa mu̶a. To mu̶a ejarone, sĩgũ̶, oco vagu̶ mu̶are bocaru̶cu̶mi. Ĩre su̶yaja mu̶a. To bajicõari, vi ĩ sãjarone, ti vi u̶ju̶re ado bajiro ĩre yiba: “ ‘¿Noju̶ ñati Pascua boserũ̶mu̶ adi ñami yu̶ buerimasare yu̶ ũmato barotijau̶?’ mu̶re yicõami gotimasiorimasu̶”, yiba mu̶a.
22:12b.LUK.022.012 To mu̶a yirone, mu̶are ĩoru̶cu̶mi, vecaju̶a sõa, jairisõa, quẽnogajanoriasõare. Tone mani baroti quẽnoyuba mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩnare varotigu̶.
22:13b.LUK.022.013 To ĩ yijare, vacoasujarã ĩna ju̶arã yuja. To eja, ĩ yiriarore bajirone bajiyuju ti. To bajiri tisõaju̶ ĩna barotire quẽnoyuyujarã ĩna.
22:14b.LUK.022.014 To bajiri Pascua boserũ̶mu̶aye bare bariaju̶ ti ejaro, ĩ buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã ejacõari, barujiyujarã ĩna, ĩ rãca.
22:15b.LUK.022.015 To bajiñarãne, ĩnare ũmato bagu̶agu̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Rojose yu̶ tãmu̶oroto rĩjoro, mu̶a rãca Pascua boserũ̶mu̶ bare bu̶to baru̶a tu̶oĩacaju̶ yu̶.
22:16b.LUK.022.016 Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, mu̶are yu̶ ũmato baro bero, quẽna tudibabetiru̶cu̶ja. To bajiboarine, adi macaru̶cu̶roju̶ yu̶ tudivado beroju̶ yu̶re roticõacacu̶ ĩ ñaroju̶re tudi mu̶a rãca quẽnaro bavariquẽnaru̶cu̶ja yu̶, rojose tãmu̶oboriarãre yu̶ yirẽtobosarã rãca —ĩ buerimasare ĩnare yiyuju Jesús.
22:17b.LUK.022.017 To yigajano, idiriabaja ãmicõari, —Quẽnaro yaja mu̶ —Diore yiyuju. To yicõari, tibaja ĩnare ĩsigũ̶ne, ado bajiro yiyuju ĩ: —Mu̶a jediro adire idiya.
22:18b.LUK.022.018 Riojo mu̶are gotiaja yu̶. “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, Dios yu̶re ĩ cũroto rĩjoro, u̶ye oco idibetiru̶cu̶ja yu̶ —ĩnare yiyuju.
22:19b.LUK.022.019 To yigajanocõari, pan ãmicõari, “Quẽnaja”, Diore yiyuju Jesús. To yigajano, tire mu̶tocõari, ĩ buerimasare ĩsibatogu̶ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Ti ñaja yu̶ ruju̶ rii. Mu̶are rijabosaru̶cu̶ja yu̶. Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosare tu̶oĩacõari, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajirone rẽjacõari, barũgũru̶arãja —ĩnare yigotiyuju ĩ.
22:20b.LUK.022.020 To yicõari, bare ĩna baro bero, u̶ye oco sãñaribajare ãmicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús quẽna: —Adi ñaja tirũ̶mu̶ana, “Rojose mani yirere masirioato” yirã, Diore rũ̶cu̶bu̶oriaju̶ joere ĩna yuejeoriarore bajiro bajise. Yucu̶rema, yu̶ ri'i ñaja. Ti su̶orine, “Gajerodori ado bajiro masare quẽnaro yiru̶cu̶ja yu̶” Dios ĩ yigotimasiriarore bajiro bajiru̶aroja yuja. Yu̶ rijato bero, mu̶are yu̶ rijabosare tu̶oĩacõari, yu̶re rũ̶cu̶bu̶orã, ado bajirone rẽjacõari, idirũgũru̶arãja —ĩnare yiyuju Jesús.
22:21b.LUK.022.021 To yigajano, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —Dios ĩ tu̶oĩariarore bajiro rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶, Dios ĩ roticõacacu̶. To bajiro bajirocu̶ yu̶ ñajare, sĩgũ̶ mu̶a rãcagu̶, yu̶ rãca bagu̶, yu̶re ĩaterãre yu̶re ĩsirocaru̶cu̶mi. Yu̶re ĩ gotiyirose su̶orine rojose tãmu̶oru̶cu̶ja yu̶. “Masare yirẽtobosaru̶cu̶mi” Dios ĩ yimasire ñajare, tirotire yigu̶ bajiru̶cu̶ja yu̶ma. To bajiboarine, yu̶re gotiyirogu̶ju̶ama, rojose tãmu̶oru̶cu̶mi —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩ buerimasare.
22:23b.LUK.022.023 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —¿Ñimu̶ju̶a ñati, ĩre ĩsirocarocu̶ma? —ĩna masune gãmerã yisẽniĩañujarã ĩna.
22:24b.LUK.022.024 To bajiro gãmerã yigajanocõari, —¿Ñimu̶ju̶a ñagũ̶ti ñamasugũ̶ma? —gãmerã yi oca josayujarã ĩna.
22:25b.LUK.022.025 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —U̶jarã, Dios yarã me ñarã, ĩna yarãre bu̶to tutuaro rotirãma ĩna. To bajiro yirã ĩna ñaboajaquẽne, “Masare quẽnaro yirã ñaama”, yiĩarũ̶cu̶bu̶ore ñaja.
22:26b.LUK.022.026 Mu̶ama, yu̶ yarã ñari, ĩnare bajiro bajibetiru̶arãja. Yu̶re ajitirũ̶nu̶gũ̶, ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi, gãjerã bedire bajiro bajitu̶oĩagũ̶. To bajiro yu̶ yijama, “Gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yirũ̶cu̶bu̶ogu̶ ñaru̶cu̶mi” yigu̶ yaja yu̶.
22:27b.LUK.022.027 ¿Niju̶a rẽtoro ñamasugũ̶ ñarojari, rotigu̶ju̶a, rotiecogu̶ju̶a? Moarotigu̶ ñagũ̶mi ñamasugũ̶ma. To bajiro ti bajiboajaquẽne, yu̶ju̶a, mu̶a u̶ju̶ ñaboarine mu̶a bojasere masicõari, quẽnaro mu̶are yigu̶ ñaja yu̶.
22:28b.LUK.022.028 Rojose tãmu̶oadicaju̶ yu̶. To bajiro bajigu̶ yu̶ ñaboajaquẽne, yu̶re ajitirũ̶nu̶cõa ñaja mu̶a.
22:29b.LUK.022.029 To bajiro bajirã mu̶a ñajare, ado bajiro quẽnaro mu̶are yiru̶cu̶ja yu̶: “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶” yigu̶, yu̶ jacu̶ yu̶re ĩ cũroju̶, “Rotiru̶arãja mu̶a quẽne” yigu̶, mu̶are cũru̶cu̶ja yu̶ quẽne. To cõrone ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo ju̶a jẽnituaro ñariaserire rujiru̶arãja mu̶a. To yicõari, mani yarã, jud'io masa, ju̶aãmo cõro, cojo gu̶bo ju̶a jẽnituarirãcu̶ ñarã masatubuarire rotiru̶arãja mu̶a. Yu̶re ajitirũ̶nu̶rãre, to yicõari, yu̶re ajitirũ̶nu̶menare ĩacõĩamasiru̶arãja. To yicõari, yu̶ rãca bare ba, idi yiiñarũgũru̶arãja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
22:31b.LUK.022.031 To yigajanocõari, ĩ buegu̶re Pedrore ado bajiro gotiyuju Jesús: —Quẽnaro yu̶re ajiya mu̶a. Vãtia u̶ju̶, “ ‘¿Jesúre ajitirũ̶nu̶rã masu ñati ĩna?’ yiĩaru̶, rojose ĩnare cõaru̶aja yu̶”, Diore yisẽniĩañuju ĩ, mu̶are. To bajiro ĩ yijama, “Rojose ĩnare yu̶ cõajama, Jesúre ajitirũ̶nu̶ tu̶jacoanama ĩna” yigu̶, yiyuju ĩ, tire.
22:32b.LUK.022.032 To bajiro Diore ĩ yiboajaquẽne, Diore mu̶re sẽnibosabu̶ yu̶, “Yu̶re ajitirũ̶nu̶betiboarine, quẽna yu̶re ajitirũ̶nu̶ato ĩ” yigu̶. To bajiri yu̶re ajitirũ̶nu̶betiboarine, quẽna yu̶re mu̶ ajitirũ̶nu̶ro bero, gãjerã yu̶ buerã ñarãre ejarẽmoma, quẽnaro yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶cõa ñarũgũrotire yigu̶ —Pedrore ĩre yiyuju Jesús.
22:33b.LUK.022.033 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju Pedro: —Mu̶re ĩna tubibeboajaquẽne, mu̶re ĩna sĩacõajaquẽne, mu̶ rãca ñacõa ñagũ̶ ñari, sĩaecomasiaja yu̶ quẽne —Jesúre ĩre yiyuju Pedro.
22:34b.LUK.022.034 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —Riojo mu̶re gotiaja yu̶. Busiyu̶ju̶a gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro idiaji, “Jesúre masibeaja; ĩ rãcagu̶ me ñaja yu̶”, yiru̶cu̶ja mu̶ —Pedrore ĩre yiyuju ĩ.
22:35b.LUK.022.035 To yigajanocõari, ĩ buerimasare ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús: —¿Mu̶a cu̶osere, mu̶a barere, gajeye gu̶bo sudire quẽne tire mu̶are juarotibeticõari, “Ju̶arãri, vacõari, yu̶ ocare gotibosacudiaya” yigu̶, mu̶are yu̶ yirotisu̶ocatirũ̶mu̶re ñie mu̶are godocu̶ocati? —ĩnare yisẽniĩañuju. —Yu̶are godo cu̶obeticaju̶ —yicu̶diyujarã ĩna.
22:36b.LUK.022.036 To bajiro ĩna yicu̶disere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Yucu̶rema mu̶a cu̶osere, mu̶a barere, to yicõari, mu̶a gãjoare quẽne juaya. Jariase cu̶obecu̶, sudiro yoariase, ĩ gu̶boju̶ tu̶sariasere ĩsicõari, jariasere vaja yiya.
22:37b.LUK.022.037 Masa rojose yu̶re ĩna yirotire quẽnaro mu̶a tu̶oĩamasirotire yigu̶, to bajise mu̶are yaja yu̶. Ado bajiro yu̶re gotiyuja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Rojorãre ĩnare ĩna yirore bajiro ĩre yiru̶arãma, rojose ĩ tãmu̶orotire yirã”, yu̶re yigotiyuja ti. Diore gotirẽtobosarimasa, “Ado bajiro bajiru̶aroja” ĩna yiucamasire ñajare, to bajiro yu̶re yiru̶arãma. Ñajediro ĩna ucamasirere bajirone bajijeocõaru̶aroja yu̶re —ĩnare yiyuju Jesús.
22:38b.LUK.022.038 To bajiro ĩnare ĩ yisere ajimasibeticõari, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna, ĩ buerã: —Yu̶a u̶ju̶, ĩaña mu̶. Adone ju̶ajãi, jariase cu̶oaja yu̶a —yiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yijare, —To bajiro masu yimenaja mani —ĩnare yicu̶diyuju Jesús yuja.
22:39b.LUK.022.039 To yigajanocõari, Jerusalén vãme cu̶ti macaju̶ ñar'i, Olivo vãme cu̶ti buroju̶ ĩ buerimasare ĩ ũmato varũgũriarore bajirone ĩnare ũmato vasuju Jesús.
22:40b.LUK.022.040 Toju̶ ejacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Vãtia u̶ju̶ Satanás ĩ yirotisere yicõari, “Dios ĩ bojabetire yirobe” yirã, Diore sẽniña —ĩnare yiyuju Jesús.
22:41b.LUK.022.041 To bajiro ĩnare yicõa, ĩ sĩgũ̶ne to soju̶abu̶sa vasuju ĩ. Ĩacõarine ñagũ̶, gu̶somuniari tuetucõari, ado bajiro Diore sẽniñuju ĩ: —Cacu̶, yu̶re ĩna sĩaroti matamasiaja mu̶. To bajiboarine, mu̶ bojarore bajirone bajiato —Diore yiyuju.
22:43b.LUK.022.043 To bajiro ĩre yigajanorone, ángel Diore moabosagu̶ ruyuayuju ĩ. Ruyuacõari, “Dios ĩ bojarore bajiro yicõa ñato” yigu̶, Jesúre ejarẽmoñuju ĩ.
22:44b.LUK.022.044 To ĩ yiro bero, rojose ĩ tãmu̶orotire tu̶oĩa su̶tiritigu̶ ñari, bu̶tobu̶sa Dios ĩ ejarẽmorotire sẽnitu̶jabesuju Jesús. To bajiro bajiñagũ̶ rĩne, bu̶to ri'i rãca vu̶sase u̶saca budicõari, “tapi, tapi, tapi” yivẽjareacũñuju ti, sita joeju̶re.
22:45b.LUK.022.045 Diore sẽnigajano, vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, ĩ buerã tu̶ tudiejayuju. Ĩ gotirere bu̶to tu̶oĩasu̶tiriticodeboa, cãnicoasujarã.
22:46b.LUK.022.046 Ĩna tu̶ ejacõari, —Cãnibesa mu̶a. Vũ̶mu̶rũ̶gũ̶cõari, Diore sẽniña, “Vãtia u̶ju̶ Satanás ĩ yirotisere yicõari, Dios ĩ bojabetire yirobe” yirã —ĩnare yiyuju Jesús.
22:47b.LUK.022.047 To bajiro Jesús ĩnare ĩ gotiñarirĩmarone, jãjarã masa vayujarã ĩna. Ĩnare ũmato vagu̶, Judas Iscariote vãme cu̶tigu̶, Jesús buerimasu̶ ñar'ine ñañuju ĩ. To bajivadi, Jesús rĩjoroju̶a ejacõari, socu̶ne ĩre bu̶to ĩamaigũ̶re bajiro ĩre usugu̶agu̶ yiyuju.
22:48b.LUK.022.048 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús: —Judas, ¿Dios ĩ roticõacacu̶re yu̶re sĩaronare, “To bajiro usugotigu̶sa”, yitu̶oĩaboati mu̶? —ĩre yiyuju Jesús.
22:49b.LUK.022.049 To bajiro ĩ yirone, Jesúre ĩna ñiaru̶aro ĩamasicõari, —Yu̶a u̶ju̶, ¿jariase rãca ĩnare jasurereacõarãti yu̶a? —yisẽniĩañujarã ĩna, ĩ buerã.
22:50b.LUK.022.050 To yisẽniĩarãne, sĩgũ̶ ĩ buegu̶, ĩ jariase yoveaãmicõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimasu̶re gãmoro jatarocacõañuju.
22:51b.LUK.022.051 To ĩ yisere ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yibesa mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre. To yicõari, gãmoro jataroca ecogu̶ju̶are ĩ gãmorore ãmitucõari, ñariarore bajirone yiquẽnocõañuju Jesús.
22:52b.LUK.022.052 To yicõari, ĩre ñiaru̶arãre, paia u̶jarãre, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi coderimasare, to yicõari, bu̶cu̶rãre quẽne, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿No yirã gajeyeũni juarudirimasu̶re ñiarãre bajiro jariaseri rãca, yucú̶ rãca yu̶re ñiarã vadiati mu̶a?
22:53b.LUK.022.053 Tocãrãcarũ̶mu̶rine Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ mu̶a ñaro gotimasiorũgũmu̶ yu̶. To bajiboarine yu̶re ñiabetirũgũmu̶ mu̶a maji. Yucu̶rema Dios ĩ tu̶oĩacatore bajirone bajiru̶aroja. To bajiri, Satanás su̶orine rojose mu̶a bojarore bajiro yimasiru̶arãja mu̶a yuja —ĩnare yiyuju Jesús.
22:54b.LUK.022.054 To bajiro ĩ yirone, Jesúre ñiacõari, paia u̶ju̶ ñamasugũ̶ tu̶ju̶ ĩre ãmiasujarã. Toju̶ ejacõari, sãjasujarã ĩna. Ĩre ĩna ãmivato, sõju̶ yayiĩasu̶yayuju Pedro.
22:55b.LUK.022.055 To bajiri Jesúre ãmivariarã sĩgũ̶ri toju̶ ejacõari, macajú̶ tũcuro gu̶darecoju̶ tujayujarã. Tone jea riocõari, rujiyujarã ĩna, jea sũmañarã. To ĩna bajiñarone, ejacõari, ĩna rãca rujiyuju Pedro quẽne, jea sũmagũ̶.
22:56b.LUK.022.056 Jeame tu̶ rujigu̶ ñari, quẽnaro ruyuyuju ĩ. To bajiro ĩ bajijare, sĩgõ paia u̶ju̶ ñamasugũ̶re moabosarimaso, jeame tu̶ ĩ rujiro ĩre ĩamasicõari, —Jesúrãcagu̶ne ñaami —Pedrore yiyuju so.
22:57b.LUK.022.057 To bajiro so yisere ajicõari, ado bajiro sore yiyuju Pedro: —Ĩre masibeaja yu̶ —sore yiyuju.
22:58b.LUK.022.058 To ĩ yiro beroaca, ĩre ĩacõari, —¿Jesúrãcagu̶ ñabetiboati mu̶? —ĩre yiyuju gãji. To bajiro ĩ yisere ajicõari, —Ĩ me ñaja yu̶ —yiyuju ĩju̶ama.
22:59b.LUK.022.059 Cojo hora bero, gãji, Pedro ĩ ñagõsere ajicõari, ĩ babarãre ado bajiro yiyuju: —Jesúrãcagu̶ne ñaami, Galilea sitagu̶ ñari —yiyuju ĩ.
22:60b.LUK.022.060 To bajiro ĩre ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju Pedro: —“Riojo yaja mu̶”, mu̶re yimasibeaja yu̶. Jesúre masibeaja —ĩre yiyuju Pedro. To bajiro ĩ yirirĩmarone, gãjabocu̶ ñagõcõañuju yuja.
22:61b.LUK.022.061 Ĩ ñagõrone, Jesús, ju̶darũ̶gũ̶cõari, Pedrore ĩañuju ĩ. Ĩ ju̶darũ̶gũ̶ ĩarone, Jesús ĩre ĩ gotirere masibu̶jayuju Pedro yuja, “Gãjabocu̶ ĩ ñagõroto rĩjoro, idiaji, ‘Jesúre ajisu̶yagu̶ me ñaja yu̶’ yiru̶cu̶ja mu̶” Jesús ĩ yirere.
22:62b.LUK.022.062 Tire masibu̶jacõari, vacoasuju. Vacõari, bu̶to otiyuju.
22:63b.LUK.022.063 To bajiri, Jesúre ĩacoderimasa, ĩre jacõari, ajatud'iyujarã ĩna.
22:64b.LUK.022.064 Ĩ cajere siabibecõari, ĩre jayujarã. To yicõari, —“ ‘Ĩ, mu̶re jaami’ yu̶re yigotiami Dios”, yu̶are yiya mu̶ —Jesúre ĩre yisẽniĩa tud'iyujarã ĩna.
22:65b.LUK.022.065 To yicõari, cojo vãme me ĩre yiajatud'iyujarã ĩna.
22:66b.LUK.022.066 Busuro bero, paia u̶jarã quẽne, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, Jesús tu̶re rẽjañujarã ĩna. Rẽjacõari, ĩre ãmiasujarã ĩna, u̶jarã ñamasurã tu̶ju̶re. Toju̶ ejacõari, ado bajiro Jesúre yiyujarã ĩna: —“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ mu̶ ñajama, yu̶are gotiya —Jesúre ĩre yiyujarã ĩna. To bajiro ĩre ĩna yisere ajicõari, ado bajiro cu̶diyuju Jesús: —“Ĩne ñaja yu̶” yu̶ yijama, yu̶re ajiru̶amenaja mu̶a.
22:68b.LUK.022.068 Yu̶ju̶a, yu̶ sẽniĩajama, yu̶re cu̶dimenaja mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
22:69b.LUK.022.069 To yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna: —Yu̶ bajirotire masibeticõari, to bajiro yu̶re yaja mu̶a. Dios ĩ roticõacacu̶ ñari, yoaro mene ĩ riojojacatu̶a rujicõari mu̶are yu̶ besero ĩaru̶arãja mu̶a —yiyuju Jesús.
22:70b.LUK.022.070 To bajiro ĩ yisere ajicõari, —¿“Dios macu̶ne ñaja yu̶” yigu̶ yati mu̶? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna jediro. To bajiro ĩna yisere ajicõari, —To bajirone bajiaja. Ĩne ñaja yu̶ —ĩnare yicu̶diyuju ĩ yuja.
22:71b.LUK.022.071 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro gãmerã ñagõñujarã ĩna: —“Dios ĩ cõacacu̶, ĩ macu̶ ñaja yu̶” ĩ yise su̶orine Diore rojose yigu̶ yami. No yirã gãjerãre, “Rojose yigu̶ ñaami” yironare macarẽmomenaja mani yuja —gãmerã yiyujarã ĩna.
23
23:1b.LUK.023.001 To yigajanocõari, Jesúre ĩre ãmiasujarã ĩna jediro, Pilato vãme cu̶tigu̶ ya viju̶ vana. Ĩ tu̶ju̶ ĩre ãmiejacõari, ado bajiro Jesúre gotiyiroyujarã ĩna: —Ãnire bu̶jabu̶ yu̶a. Ado bajiro yimi: “U̶ju̶ Césare gãjoa mu̶are ĩ vaja yirotisere mu̶a vaja yijama, quẽnabeaja. To yicõari, ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ñaja yu̶”, yimi —Jesúre ĩre yigotiyiroyujarã ĩna.
23:3b.LUK.023.003 To bajiro ĩna yise ñajare, ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju Pilato: —¿Mu̶ne ñati jud'io masa u̶ju̶? —ĩre yiyuju Pilato. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús: —To bajirone bajiaja —ĩre yiyuju Jesús.
23:4b.LUK.023.004 To ĩ yirone, paia u̶jarãre, to yicõari, jãjarã masa to ñarãre quẽne ado bajiro ĩnare yiyuju Pilato: —Yu̶ ĩajama, ñie rojose yigu̶ me ñaami —ĩnare yiboayuju Pilato.
23:5b.LUK.023.005 To bajiro ĩ yiboajaquẽne, bu̶to avasãñujarã ĩna: —Galilea sitaju̶re gotimasiosu̶oyumi. Bero, Judea sitana ñajedirore gotibatomavisioami —ĩre yiyujarã ĩna.
23:6b.LUK.023.006 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Pilato: —¿Ãni, Jesús Galileagu̶ ñati? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ. To ĩ yirone, —Toagu̶ne ñaami —yicu̶diyujarã ĩna. To bajiro ĩna yijare, —U̶ju̶ Herodes ya sitagu̶ ĩ ñajare, Herodeju̶a ĩre ĩacõĩato —ĩnare yiyuju Pilato. Tirũ̶mu̶rire Jerusalénju̶ne ñañuju Herodes quẽne, Pilato ĩ ñarimacane. To bajiri tire masicõari, Herodes tu̶ju̶ Jesúre cõañuju Pilato.
23:8b.LUK.023.008 To bajiri, Jesús ĩ ejaro, ĩre ĩacõari, bu̶to variquẽnañuju Herodes, bu̶to ĩre ĩaru̶arũgũr'i ñari. Yoaro ĩre ĩaru̶aboayuju. Jesús ĩ yirere ajirũgũr'i ñari, ĩ ĩaro rĩjoroju̶a quẽne, ĩaĩañamani Jesús ĩ yiĩosere bu̶to ĩaru̶ayuju ĩ.
23:9b.LUK.023.009 To bajiro yigu̶ ñari, yoaro Jesúre sẽniĩañuju ĩ. To bajiro ĩ yiboajaquẽne, ĩre cu̶dibesuju Jesús.
23:10b.LUK.023.010 Paia u̶jarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa bu̶to rojose avasãgotiyiro ñañujarã ĩna.
23:11b.LUK.023.011 To bajiri, Jesús ĩ cu̶dibeti ĩaboana, ĩre ajatud'iyujarã Herodes, ĩ surara quẽne. To yigajanocõari, quẽnariase sudiro Jesúre sãcõari, ĩre tu̶ocõañujarã, Pilato tu̶ju̶re quẽna.
23:12b.LUK.023.012 Tirũ̶mu̶ne Herodes, Pilato rãca gãmerã oca quẽnoñujarã ĩna, gãmerã ĩateboariarã.
23:13b.LUK.023.013 Ĩ tu̶ju̶ Jesúre ĩ tu̶ocõajare, paia u̶jarãre, masa u̶jarãre to yicõari, masa to ñarãre quẽne jirẽoñuju Pilato.
23:14b.LUK.023.014 Ĩna ejaro, ado bajiro yiyuju ĩ: —“ ‘U̶ju̶ César ĩ rotisere cu̶dibesa mu̶a’ yigotimavisioami” yirã, jẽju̶ ãnire yu̶ tu̶ju̶ ãmiejabu̶ mu̶a. To bajiro mu̶a yise ñajare, mu̶a ajiro ĩre quẽnaro sẽniĩaboabu̶ yu̶. Yu̶ ĩajama, ñie rojose yibecu̶ ñaami.
23:15b.LUK.023.015 Herodes quẽne, “Ñie rojose yibecu̶ ñaami” yigu̶ ñari, yu̶ tu̶ju̶ ĩre tu̶ocõañumi. “Ñie rojose ĩ yiro cõro ĩre sĩaña manoja”, yaja yu̶.
23:16b.LUK.023.016 To bajiri ĩre bajegajanocõari, bucõaru̶arãma yu̶ surara —ĩnare yigotiboayuju Pilato, to rẽjariarãre.
23:17b.LUK.023.017 Tocãrãca cũ̶ma Pascua boserũ̶mu̶ jud'io masa ĩna quẽnojama, sĩgũ̶, tubibe ecor'ire ĩna burotigu̶re ĩnare bubosarũgũñuju Pilato.
23:18b.LUK.023.018 To bajiri, “Jesúre ĩre bucõaru̶cu̶ja yu̶” ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Pilatore avasãjedicõañujarã masa: —¡Bajibeticõato! ¡Barrabáju̶are bucõari, Jesúju̶are sĩarotiya mu̶! —yiavasã jedicõañujarã ĩna.
23:19b.LUK.023.019 Barrabás vãme cu̶tigu̶, “Gobierno ĩ rotiboasere cu̶dibeticõari, mani masu rotirãsa” yitu̶oĩacõari, ĩ babarã rãca masare sĩar'i ñañuju. To bajiro ĩ yire vaja tubiberiaviju̶ ñañuju ĩ.
23:20b.LUK.023.020 To ĩna yiro bero, quẽna ado bajiro gãme tudisẽniĩañuju Pilato. To bajiro ĩna yiavasã ñaboajaquẽne, Jesúre bucõaru̶, quẽna ĩ budirotire sẽniĩaboayuju Pilato.
23:21b.LUK.023.021 To bajiro ĩ yirone, —¡Yucú̶tẽroju̶ ĩre jaju sĩaroticõaña mu̶! ¡Ĩre jajutuya! —ĩre yiavasã cu̶diyujarã ĩna.
23:22b.LUK.023.022 To bajiro ĩna yirone, jẽre ju̶aji ĩnare ĩ gotiboasere gotiboayuju ĩ quẽna: —¿Ñie rojose ĩ yire su̶ori ĩre sĩarotigu̶ti yu̶? Ĩre quẽnaro sẽniĩamu̶ yu̶. Yu̶ ĩajama, ñie rojose yibecu̶ ñaami. To bajiri, ĩre bajegajanocõari, bucõaru̶arãma yu̶ surara —ĩnare yigotiboayuju Pilato quẽna.
23:23b.LUK.023.023 To ĩ yiboajaquẽne, ĩna yiriarore bajiro, ĩre avasãtu̶jabesujarã ĩna, Jesúre sĩaru̶arã. To bajiro ĩna yiavasãcõa ñajare, ĩna rotirore bajiro cu̶digu̶, Barrabáju̶are ĩre bucõañuju.
23:24b.LUK.023.024 To yicõari, Jesúju̶arema ĩ yarã surarare ĩsiñuju, “Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩato ĩna” yigu̶.
23:26b.LUK.023.026 To bajiri Jesúre ãmicoasujarã ĩna, ĩre sĩarã vana. Ĩre ãmivanane, sĩgũ̶ Cirene vãme cu̶ti sitagu̶, Simón vãme cu̶tigu̶re bocayujarã. Ĩre bocacõari, —Jesús ĩ gaja vatijãire ĩre gajabosaya —ĩre yi vasujarã ĩna.
23:27b.LUK.023.027 Jãjarã masa Jesúre su̶yayujarã ĩna. Rõmia quẽne, ĩre su̶yacõari, otiyujarã ĩna.
23:28b.LUK.023.028 To bajiro ĩna otisere ajicõari, ju̶darũ̶gũ̶ñuju Jesús. Ju̶darũ̶gũ̶cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ: —Mu̶a Jerusalén macana rõmiri, yu̶re otibesa. Mu̶a bajirotire, to yicõari, mu̶a rĩa ĩna bajirotire tu̶oĩacõari, otiya.
23:29b.LUK.023.029 No bojarirũ̶mu̶ ejaru̶aroja bu̶to rojose mu̶a tãmu̶orotirũ̶mu̶. Tirũ̶mu̶re ado bajise tu̶oĩaru̶arãja mu̶a: “Rĩa mana rõmiri rojose tãmu̶orã ñaboarine, bu̶to su̶tiritibetiru̶arãma, ‘Bu̶cu̶rã rĩne bajirearu̶arãja yu̶a’ yitu̶oĩarã ñari”.
23:30b.LUK.023.030 To bajiri, “Josari rojosere tãmu̶orobe; rojose mani yise vaja rojose manire cõaru̶cu̶mi Dios” yirã, guaro bajireadarotire yirã, “Gũ̶tayucu̶ri yu̶are tãjoreadaya”, yitu̶oĩaru̶arãma.
23:31b.LUK.023.031 Yu̶ yirore bajirone bajiru̶arãja mu̶a. Ado bajiro yu̶ gotisere ajitu̶oĩaña mu̶a: “Ñie rojose yibecu̶ ñaami” yu̶re yirã ñaboarine, yu̶re rojose yama ĩna. To bajiri, “Rojorã ñaama” mu̶are yiĩarã ñari, rẽtobu̶saro mu̶are rojose yiru̶arãma ĩna —ĩnare yigotiyuju Jesús, ĩre otisu̶yarãre.
23:32b.LUK.023.032 To bajiri gãjerã ju̶arã rojose yiriarãre jua vasujarã, Jesúrãca, ĩnare sĩaru̶arã.
23:33b.LUK.023.033 Ĩnare jua va, Ru̶joco Buro vãme cu̶ti buroju̶ majaejayujarã. Toju̶ Jesúre, to yicõari, rojorãre quẽne, yucú̶tẽroriju̶ jajutuyujarã ĩna. Sĩgũ̶re Jesús riojojacatu̶are, gãjirema ĩ gãcojacatu̶aju̶are jajutuyayujarã.
23:34b.LUK.023.034 Jesús ĩre ĩna jajuturo bero, ado bajiro Diore sẽniñuju ĩ: —Cacu̶, yu̶re sĩarãre rojose ĩna yisere masirioya mu̶. “Rojose yirã yirãja yu̶a” yimasimenane yama ĩna. To bajiro ĩ yiro bero, Jesús ye sudire bojarã, ado bajiro yiyujarã surara: “Ñimu̶ju̶a ĩ sudire ĩ u̶jaro ĩarãsa mani” yirã, gũ̶tarine reacũĩa ajeñañujarã. To yiajecõari, ĩ sudire gãmerã ĩsibatoyujarã ĩna.
23:35b.LUK.023.035 Tire ĩacõari, Jesúre ajatud'iyujarã masa. Ĩna u̶jarã quẽne, ado bajiro Jesúre ajatud'iyujarã ĩna: —Gãjerãre rijaye cu̶tirãre catiorũgũmi. To bajiri, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ ĩ ñajama, ĩ masune rujiadimasiato —yiajatud'iyujarã ĩna.
23:36b.LUK.023.036 Surara quẽne ĩre ajatud'iyujarã ĩna. Ĩ tu̶ju̶ ejacõari, u̶ye oco jiasere Jesúre idirotiboayujarã. Ĩre idirotirãne, ado bajiro ĩre ajatud'iyujarã ĩna: —Mu̶ jud'io masa u̶ju̶ mu̶ ñajama, mu̶ masune rujiaya —ĩre yiajatud'iyujarã ĩna.
23:38b.LUK.023.038 Jesús ĩ jaju ecoritẽroju̶re ĩ ru̶joa vecare griego masa oca, romano masa oca, jud'io masa oca ĩna ucaturia jũro tuyayuju. Ado bajise yirijũro ñañuju ti: “Ãni ñaami jud'io masa u̶ju̶”, yiucare ñañuju.
23:39b.LUK.023.039 To bajicõari, sĩgũ̶ rojogu̶ Jesúrãca yucú̶tẽroju̶ jaju ecor'i ado bajiro ĩre tud'iyuju ĩ quẽne, Jesúre: —¿“Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõagũ̶ me ñatique mu̶? Ĩ mu̶ ñajama, rujiacõari, yu̶are yirẽtobosaya —ĩre yitud'iyuju ĩ quẽne.
23:40b.LUK.023.040 To bajiro ĩ yisere ajicõari, gãjiju̶ama, ado bajiro ĩre boca yiyuju ĩ: —Rojose mani yire su̶ori manirema jajutuama ĩna. To bajiri, ¿Dios tu̶ju̶ ejacõari, rojose mu̶ yise vaja rojose mu̶re ĩ yirotire güibeatique mu̶ma?
23:41b.LUK.023.041 Manima, mani masu ye su̶orine bajiaja. To bajiboarine, ĩju̶ama, ñie rojose yibecu̶ ñaami —boca yiyuju.
23:42b.LUK.023.042 To bajiro yigajanocõari, ado bajiro Jesúju̶are gotiyuju ĩ: —Jesús, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, mu̶re cõar'i Dios ĩ cũro bero, yu̶re ĩamaicõari, rojose yu̶ yise vaja rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ yu̶ vaborotire yu̶re yirẽtobosaba —Jesúre yigotiyuju ĩ.
23:43b.LUK.023.043 To ĩ yisere ajicõari, —Yu̶re quẽnaro ajiya mu̶. Adirũ̶mu̶ne yu̶re ajitirũ̶nu̶rã ĩna variquẽna tu̶jabetoju̶ yu̶ rãca ñaru̶cu̶ja mu̶ —ĩre yicu̶diyuju Jesús.
23:44b.LUK.023.044 Jesúre ĩna jajusĩariarũ̶mu̶ne, ũ̶mu̶recaji ñarone, rẽtiañuju yuja. Idia hora cõro rẽtiañañuju. Idia hora rẽtiatu̶satone, Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sudigasero yotoriaro vorujijedicoasuju ti. Tiase yotoriaro, “ ‘Dios ĩ ñarisõa’ vãme cu̶ti sõare sãjamasibeama masa”, yimasiriaro ñaboayuju.
23:46b.LUK.023.046 To ti bajirone, —¡Cacu̶, yu̶ u̶su̶re mu̶ tu̶ju̶ cõaja yu̶! —Diore yiavasã, u̶su̶tadicoasuju ĩ yuja.
23:47b.LUK.023.047 To bajiro ĩ bajijare, ado bajiro yiyuju surara u̶ju̶: —Riojone bajiboayuja. Ñie rojose yigu̶ me ñamasiboayumi ãni —yiyuju ĩ.
23:48b.LUK.023.048 Jãjarã masa ñañujarã, Jesúre ĩna sĩarore ĩarã vadiriarã. Jesúre masirã quẽne, Galilea sitana rõmiri ĩre su̶yaboariarã quẽne, ĩre ĩna sĩasere sõju̶ ĩarũ̶gõñujarã ĩna quẽne. Tire ĩagajanocõari, bu̶to su̶tiritirãne tudijedicoasujarã ĩna.
23:50b.LUK.023.050 Arimatea macagu̶, José vãme cu̶tigu̶ ñañuju. Jud'io masa u̶jarã rãcagu̶, masa ĩna ĩarũ̶cu̶bu̶ogu̶, quẽnaro yigu̶ ñañuju ĩ. To bajicõari, Diore quẽnaro ajirũ̶cu̶bu̶ogu̶, ĩ rotimasirere quẽnaro cu̶digu̶ ñañuju.
23:51b.LUK.023.051 U̶jarã Jesúre ĩna sĩaru̶asere bojabesuju ĩju̶ama. “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõar'i ñaami”, Jesúre yitu̶oĩagũ̶ ñañuju.
23:52b.LUK.023.052 Jesús ruju̶rire ãmiru̶, Pilatore sẽnigũ̶ vasuju ĩ.
23:53b.LUK.023.053 Ĩre sẽnicõari, Jesús ruju̶rire ãmirujiocõari, sudijãiri botirijãiri rãca ĩre gũmañuju. To yigajanocõari, masa yujeriavi gũ̶tavi ĩna quẽnoriaviju̶ ĩ ruju̶rire cũñuju. Gãjerãre yujeĩaña manivi ñañuju ti vi.
23:54b.LUK.023.054 Tirũ̶mu̶ju̶ama jud'io masa ĩna u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ rĩjoroagarũ̶mu̶ rãiorotirũ̶mu̶ rĩjoroaca ñañuju.
23:55b.LUK.023.055 Jesúrãcana rõmiri, Galilea sitana vadimasiriarã rõmiri Jesúre ĩre yujeroanare ĩasu̶yayujarã ĩna. Ĩnare su̶ya, eja, ĩna yujerivire ĩacõari, Jesús ruju̶rire ĩna cũrore ĩañujarã ĩna.
23:56b.LUK.023.056 Ĩagajanocõari, tudicoasujarã. Tudiejacõari, ĩna ñariviju̶ su̶tiquẽnasere rijariarã rãca cũrere quẽnoñujarã ĩna. To yigajanocõari, u̶su̶sãjariarũ̶mu̶ ti ejaro, Dios ĩ rotimasiriarore bajiro u̶su̶sãjañujarã ĩna.
24
24:1b.LUK.024.001 Gaje semana ĩna moasu̶oriarũ̶mu̶ ti busumu̶jado Jesús ruju̶rire ĩna yujeriavire ĩarã vasujarã rõmia, su̶tiquẽnase ĩna quẽnorere, “Tuto mani” yirã.
24:2b.LUK.024.002 Ejacõari, ĩna ĩajama, gũ̶ta tũnuobibeboaria mañuju.
24:3b.LUK.024.003 To bajiri ti vi sãjacõari, ĩaboayujarã ĩna. Ĩ ruju̶ri mañuju.
24:4b.LUK.024.004 To bajiro ti bajiro ĩacõari, “¿No bajiro bajiyujari ti?” ĩna yitu̶oĩarone, ĩna tu̶re ángel mesa ju̶arã ruyuarũ̶gũ̶cõañujarã ĩna. Bu̶to yaase sudi sãñarã ñañujarã ĩna.
24:5b.LUK.024.005 To bajiro ĩna bajirone, bu̶to güirãne, gu̶somuniari tuetucõari, mureacũcoasujarã ĩna. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna, ángel mesa: —¿No yirã rijariarã yujeriaroju̶ Jesúre macati mu̶a?
24:6b.LUK.024.006 Maami adorema. Jẽre caticoami. Mu̶a rãca Galileaju̶ ñagũ̶, ado bajiro mu̶are ĩ goticatire tu̶oĩaña mu̶a:
24:7b.LUK.024.007 “Dios ĩ roticõacacu̶, rojorãre ĩsiecoru̶cu̶ja yu̶. Yu̶re jajutu sĩaru̶arãma ĩna. To bajiboarine yu̶re ĩna sĩaro bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne quẽna tudicaticoaru̶cu̶ja yu̶”, mu̶are yicami Jesús —ĩnare yigotiyujarã ĩna ángel mesa.
24:8b.LUK.024.008 To bajiro Jesús ĩnare ĩ gotirere tu̶oĩabu̶jacõari, tudicoasujarã ĩna. Toju̶ ñañujarã Jesús buerimasa ju̶aãmo cõro, gu̶bo, coja jẽnituarirãcu̶ ñarã, gãjerã ĩ rãca ñarã quẽne ñañujarã ĩna. To bajiri ĩna tu̶ju̶re tudiejacoasujarã ĩna, rõmia. Ado bajiro vãme cu̶tirã ñañujarã ĩna: Mar'ia Magdalena vãme cu̶tigo ñañuju so. Bero Juana, bero gajeo Mar'ia, Santiago jaco ñañuju so. To yicõari, gãjerã quẽne ñañujarã ĩna. To bajiri Jesús buerimasa tu̶ju̶ ejacõari, jediro ĩnare bajirere gotiyujarã ĩna.
24:11b.LUK.024.011 To bajiro ĩnare ĩna gotiboajaquẽne, ĩnare ajitirũ̶nu̶besujarã Jesús buerimasa. “Mecu̶rã yama ĩna”, yitu̶oĩañujarã ĩna.
24:12b.LUK.024.012 To bajiboarine, Pedroju̶ama, ĩna gotisere ajicõari, ũmacoasuju ĩ. Ũma vaejacõari, sojeju̶ mubiar'i, ĩasõñuju ĩ. Jesúre ĩna gũmaboare rĩne ñañuju ti. Tire ĩacõari, “¿No bajiro bajicõari, bajiyujari ti?” yitu̶oĩarejaigu̶ne, tudicoasuju ĩ.
24:13b.LUK.024.013 Tirũ̶mu̶ne Jesúrãca ñariarã ju̶arã vasujarã ĩna, Emaús vãme cu̶ti macaju̶ vana. Jerusalénju̶ ñacõari, Emaús vãme cu̶ti macaju̶re varia maa, once kilómetros ñañuju ti.
24:14b.LUK.024.014 To vanane, Jesús ĩ bajirocarere gãmerã queti gotivasujarã ĩna.
24:15b.LUK.024.015 To bajiro ĩna yi vatone, ĩnare ẽmu̶ñuju Jesús.
24:16b.LUK.024.016 Ĩnare ĩ ẽmu̶boajaquẽne, “Jesúne ñaami”, yimasibesujarã, Dios, ĩre ĩna ĩamasiborotire ĩnare ĩ masiriocõajare.
24:17b.LUK.024.017 To bajiri ĩ rãca vacõa ñañujarã ĩna. To bajivacu̶ne, —¿Ñie ũni quetire gãmerã gotiati mu̶a? —Jesús ĩnare ĩ yisẽniĩarone, su̶tiritirãne, tujarũ̶gũ̶ñujarã ĩna.
24:18b.LUK.024.018 To bajicõari, sĩgũ̶, Cleofas vãme cu̶tigu̶ ado bajiro Jesúre sẽniĩañuju ĩ: —¿Mu̶ma Jerusalénju̶re vacudigu̶ ñaboarine, adirũ̶mu̶ri bajiñasere masibeati mu̶? —Jesúre ĩre yisẽniĩañuju ĩ.
24:19b.LUK.024.019 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —¿No bajiro bajise ũnire yigu̶ yati mu̶? —ĩnare yisẽniĩañuju ĩ. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro Jesúre ĩre cu̶diyujarã ĩna: —Jesús, Nazaret macagu̶re ĩna yimasisere yaja yu̶a. Ĩma, Diore gotirẽtobosagu̶ ñari, quẽnaro masare gotimasiocõari, ĩaĩañamanire yiĩogũ̶ ĩ ñajare, Dios, to yicõari masa jediro, “Quẽnagũ̶ ñaami”, ĩna yiĩagũ̶ ñaboami.
24:20b.LUK.024.020 To bajiro yigu̶ ĩ ñaboajaquẽne, paia u̶jarã, mani u̶jarã rãca ĩre sĩaroticõamasiñuma ĩna. Yucú̶tẽroju̶ ĩre jajusĩarotimasiñuma.
24:21b.LUK.024.021 “Ĩma, Israel sitanare, quẽnaro yu̶a ñarotire yiejarẽmorocu̶ ñagũ̶mi”, yitu̶oĩamasiboabu̶ yu̶a. Ĩre ĩna sĩamasirirũ̶mu̶ rãca mani cõĩajama, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ ñaja.
24:22b.LUK.024.022 “Ĩ ruju̶rire bu̶jabeju̶ yu̶a”, yima. “To yu̶a ĩañarone, yu̶are ruyuaĩoma ángel mesa. Yu̶are ruyuaĩocõari, ‘Jẽre tudicaticoami Jesús’ ”, ĩnare yigotiyujarã ĩna. “To bajiro yima” ĩna yigotisere ajicõari, no yimasibetiboana, yu̶a rãca ñarã, sĩgũ̶ri ĩarã vasuma ĩna. Toju̶ vaejacõari, rõmia ĩna gotiriarore bajirone Jesús ruju̶ri ti manore ĩañujarã ĩna quẽne —Jesúre yigotiyujarã ĩna, Emaús vãme cu̶ti macaju̶ vana.
24:25b.LUK.024.025 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Tu̶oĩamasimenare bajiro bajiaja mu̶a. Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ ĩ bajirotire ĩna ucamasire ti ñaboajaquẽne, “Riojo gotiriarãma”, yitu̶oĩabeaja mu̶a maji.
24:26b.LUK.024.026 “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶, ĩ rotiroto rĩjoro, rojose tãmu̶oru̶cu̶mi”, yiucamasiñuma ĩna jediro —ĩnare yiyuju Jesús.
24:27b.LUK.024.027 To yigajanocõari, “Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi” yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ ĩ bajirotire Moisés ĩ ucamasirere, gãjerã ñajediro Diore gotirẽtobosamasiriarã ĩna ucamasirere quẽne ĩnare gotirẽtobuyuju ĩ.
24:28b.LUK.024.028 To bajiro ĩnare goti vacu̶ rĩne, ĩna vati macare ejacõari, ĩna tujaro ũnone Jesúju̶ama, rẽtoarocu̶re bajiro bajiyuju.
24:29b.LUK.024.029 To ĩ bajiboajaquẽne, ĩre rẽtoarotibesujarã ĩna. —Vabesa mu̶. Adone yu̶a rãca tujaya. Rãioato bajiaja —ĩre yiyujarã. To bajiro ĩre ĩna yijare, ĩna ya viju̶ ĩna rãca sãjasuju ĩ.
24:30b.LUK.024.030 Ĩna sãjaejacõari bero, ĩna rãca barujigu̶ne, pan ãmicõari, “Quẽnaja”, Diore yigotiyuju Jesús. To yigajanocõari, panre mu̶tocõari, ĩnare ĩsibatoyuju ĩ.
24:31b.LUK.024.031 To ĩ yirone, ĩre ĩna ĩamasirotire cõañuju Dios. Ĩre ĩna ĩamasirirĩmarone, yayicõa tu̶jasuju Jesús.
24:32b.LUK.024.032 To ĩ bajirone, ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna: —Manire ẽmu̶cõari, quẽnaro ĩ gotirũtu vadisere ajivariquẽnamu̶ mani. To bajiri, “Jesúne ñaami”, yiĩamasiroti ñaboabu̶ ti —gãmerã yiyujarã ĩna.
24:33b.LUK.024.033 To yiñarãne, Jerusalénju̶ tudicoasujarã ĩna, Jesús buerimasa, ju̶aãmo cõro, gu̶bo coja jẽnituarirãcu̶ ñarã, to yicõari gãjerã ĩna rãcana quẽne ĩna ñaroju̶.
24:34b.LUK.024.034 To bajiri, ĩna tudiejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna: —Mani u̶ju̶ tudicaticoasumi. Pedrore ruyuaĩoñuju ĩ —ĩnare yigotiyujarã ĩna.
24:35b.LUK.024.035 To bajiro ĩna yigotigajanorone, Jesúrãca ĩna vare quetire, to yicõari, panre mu̶tocõari, ĩnare ĩ ĩsibatorone, ĩre ĩna ĩamasirere ĩnare gotiyujarã ĩna, Emaús maca variarãju̶a.
24:36b.LUK.024.036 To bajiro ĩna gotiñarone, ĩna vatoaju̶ ruyuarũ̶gũ̶ñuju Jesús. Ruyuarũ̶gũ̶cõari, —¿Ñati mu̶a? Quẽnaro ñaña mu̶a —ĩnare yiyuju ĩ.
24:37b.LUK.024.037 To bajiro ĩ yiejaro, ĩre ĩau̶cacõari, bu̶to güiyujarã ĩna. “¡Bajirocar'i vãti ñaami!”, yitu̶oĩagüiyujarã ĩna.
24:38b.LUK.024.038 To ĩna yigüisere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —¿No yirã yu̶re ĩau̶cati? ¿No bajiro yirã, “Jesús me ñaami”, yitu̶oĩati mu̶a?
24:39b.LUK.024.039 Yu̶ne ñaja. Yu̶ ãmorire, yu̶ gu̶borire, ĩna jajumasise godore ĩaĩasaque mu̶a. Yu̶re moaĩaña mu̶a. Bajirocar'i vãtima, gõa maami. Ri'i maami. Yu̶ma ri'i cu̶tijedicõaja yu̶. Ĩaña mu̶a —ĩnare yiyuju Jesús.
24:40b.LUK.024.040 To bajiro ĩnare yigotigajanocõari, ĩ ãmorire, ĩ gu̶borire quẽne ĩnare ĩoñuju ĩ.
24:41b.LUK.024.041 To bajiro ĩnare ĩ yiboajaquẽne, “Ĩne ĩ ñajama, quẽnamasucõaboroja”, ĩre yitu̶oĩacõa ñañujarã ĩna maji. To bajiro ĩre ĩna yitu̶oĩacõa ñajare, ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ: —¿Bare cu̶oati mu̶a? —ĩnare yisẽniñuju ĩ.
24:42b.LUK.024.042 To bajiro ĩ yijare, vai sesoriajuria ĩre ĩsiñujarã ĩna.
24:43b.LUK.024.043 Ĩre ĩna ĩsirone, ĩna ĩaro rĩjoroju̶a bayuju ĩ.
24:44b.LUK.024.044 Tire bagajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Yu̶ bajirocaroto rĩjoroju̶a yu̶ bajirotire mu̶are goticaju̶ yu̶. Moisés ĩ ucamasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ñamasiriarã Salmo ĩna ucamasire quẽne yu̶ bajirotirene yimasiñuma —ĩnare yigotiyuju Jesús.
24:45b.LUK.024.045 To bajiro ĩnare yigoticõari, Dios oca masa ĩna ucamasirere ĩna ajimasirotire ĩnare u̶joyuju ĩ.
24:46b.LUK.024.046 To yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotimasioñuju ĩ: —Ado bajiro yu̶ bajirotire gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “ ‘Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi’ yigu̶, Dios ĩ cõarocu̶ bajirocacoaru̶cu̶mi. Bajirocaboarine, ĩ bajirocaro bero, idiarũ̶mu̶ tu̶satirũ̶mu̶ne tudicaticoaru̶cu̶mi.
24:47b.LUK.024.047 Ĩ tudicatiro bero, Jerusalén macanare gotimasioru̶arãma. Ĩnare ĩna gotimasioro bero, adi macaru̶cu̶ro ñarã jedirore ado bajiro gotimasioru̶arãma: ‘Rojose mu̶a yisere tu̶oĩasu̶tiriticõari, yitu̶jaya mu̶a. To bajiro mu̶a yijama, rojose mu̶a yise vaja mu̶are Cristo ĩ vaja yibosare ñajare, rojose mu̶a yisere masirio variquẽnaru̶cu̶mi Dios’ yigotimasioru̶arãma”, yigotiaja ti, Dios oca masa ĩna ucamasire.
24:48b.LUK.024.048 Mu̶ama, to bajiro yu̶ bajisere ĩarã ñari, “Riojone ñaja. To bajirone bajicaju̶”, gãjerãre yigotimasiru̶arãja mu̶a.
24:49b.LUK.024.049 Dios ĩ yicatore bajirone mu̶a rãca ñarocu̶re Esp'iritu Santore mu̶are cõaru̶cu̶ja yu̶. To bajiri, adi macane Jerusalénne yuñaru̶arãja mu̶a maji. Esp'iritu Santo rujiejacõari, Dios ĩ masisere mu̶are u̶joru̶cu̶mi. To bajiro ĩ yiro bero, yu̶ ocare goticudirã varu̶arãja mu̶a —ĩnare yigotiyuju Jesús.
24:50b.LUK.024.050 To bajiro ĩnare ĩ yiro bero, Betania vãme cu̶ti maca tu̶ju̶ ĩ buerimasare ũmato vasuju ĩ. Toju̶ ejacõari, ĩ ãmori ñumu̶ori, —Quẽnaro mu̶are yato Dios —yiyuju ĩ.
24:51b.LUK.024.051 To bajiro ĩnare ĩ yiñarone, ĩ ñaroju̶ ĩre ãmimu̶jacoasuju Dios.
24:52b.LUK.024.052 Dios ĩre ĩ ãmimu̶jatone, muqueacõari, Jesúre rũ̶cu̶bu̶oyujarã ĩna. To yigajanocõari, Jerusalénju̶ quẽnaro variquẽnarã tudicoasujarã ĩna yuja.
24:53b.LUK.024.053 Tudiejacõari, tocãrãcarũ̶mu̶ri Diore yirũ̶cu̶bu̶oriaviju̶ sãjacõari, “Quẽnaro yaja mu̶”, ĩre yivariquẽnarũgũñujarã ĩna. To cõro ñaja.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Barasana Collection. Luke (Barasana). Luke (Barasana). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-8B97-1