1
Riyin ri Pablo, yin jun rusamajel ri Dios y jun ruˈapóstol ri Jesucristo. Riyaˈ xirutek cˈa chiquitoˈic ri ye chaˈon ruma ri Dios, riche (rixin) chi queriˈ niquicukubaˈ más quicˈuˈx riqˈui. Y xirutek quiqˈui chukaˈ riche (rixin) chi niquetamaj jabel ri kitzij, ri yarucˈuaj chupan ri utzilaj cˈaslen ri nrajoˈ ri Dios.
Y riqˈui riˈ can coyoben cˈa ri utzilaj cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, y ya cˈaslen riˈ ri tzujun (sujun) pe ruma ri Dios ojer ca, tek cˈa ma jane cˈo ta re ruwachˈulef. Y can nuyaˈ wi, ruma ri Dios can nuben wi ri rubin.
Y xapon cˈa ri kˈij ri ruchˈobon pe ri Dios Kacolonel chi xukˈalajsaj ri ruchˈabel y can xkˈalajin wi cˈa ri ruchˈabel ruma ri samaj ri nben riyin tek ntzijoj ri chˈabel ri xuchilabej chuwe chi ntzijoj.
Y ntzˈibaj cˈa el re wuj reˈ chawe riyit Tito, ri can kitzij chi yit achiˈel nucˈajol ruma can junan chi kacukuban kacˈuˈx riqˈui ri Jesucristo. Ri utzil, ri joyowanic y ri uxlanibel cˈuˈx ri nuyaˈ ri Katataˈ Dios y ri Kajaf y Kacolonel Jesucristo xticˈojeˈ ta cˈa pan awánima.
Y xatinyaˈ cˈa ca pa Creta ruma xinwajoˈ chi nachojmirisaj ri nicˈatzin chi nichojmirisex. Y chukaˈ xinbij chawe: Ronojel tinamit ri can yecˈo kachˈalal, queˈachaˈ cˈa achiˈaˈ chiquicojol ri yeˈoc ancianos, riche (rixin) chi ye riyeˈ ri yeˈucˈuan quiche (quixin) ri kachˈalal.
Y jun anciano riche (rixin) ri iglesia nicˈatzin chi rucˈuan jun utzilaj cˈaslen, riche (rixin) chi queriˈ majun tzij nibix ta chrij. Y chukaˈ nicˈatzin chi xaxu (xaxe wi) jun rixjayil cˈo y ri ralcˈual can quiniman ta ri Jesucristo. Y man ta quicˈuan jun itzel cˈaslen y can yeniman ta tzij.
Ruma jun anciano riche (rixin) ri iglesia jun rusamajel ri Dios, y can yatajnek pa rukˈaˈ chi nuben cuenta ri iglesia, rumariˈ can nicˈatzin chi rucˈuan jun utzilaj cˈaslen riche (rixin) chi queriˈ majun tzij nibix ta chrij. Chukaˈ nicˈatzin chi ma nunimirisaj ta riˈ, chi man ta chanin nipe royowal, jun ri ma nikˈaber ta, ma banoy ta chˈaˈoj, y chˈajchˈoj ta ruchˈaquic rurajil nuben.
Y nicˈatzin chukaˈ chi can jabel yerucˈul apo ri kachˈalal pa rachoch, ri xa cˈa pa jun chic tinamit yepe wi. Nicˈatzin chi xaxu (xaxe wi) ri utz nurayij chi nuben. Y nicˈatzin chi nuchˈob jabel ri yerubanalaˈ. Nicˈatzin chi rucˈuan jun cˈaslen choj chiquiwech ri winek, y jun chˈajchˈojlaj cˈaslen chuwech ri Dios y ma tuyaˈ ta kˈij chare ri mac.
Y ri anciano riche (rixin) ri iglesia, nicˈatzin chi can cukul rucˈuˈx riqˈui ri kas kitzij utzilaj chˈabel ri cˈutun chuwech. Y riqˈui riˈ nicowin yerupixabaj ri kachˈalal chupan ri utzilaj tijonic, y nicowin chukaˈ nubij pa ruchojmil chique ri winek chi tiquiyaˈ ca ri chˈabel ri yecˈut chiquiwech ri xa ma ye kitzij ta.
Ruma yecˈo ye qˈuiy ri ma yeniman ta tzij. Ri winek riˈ niquitzijoj chˈabel ri majun rejkalen y can yequikˈol wi ri winek. Y ri más yebano queriˈ, xa ye ri nuwinak aj Israel ri yebin chi ri kachˈalal achiˈaˈ can rajawaxic chi niban ri circuncisión chique riche (rixin) chi yecolotej.
Y yecˈariˈ ri utz chi nikatzˈapij xequey ruma ye qˈuiy ri yequikˈol. Y hasta cˈo jantek can quinojel ri yecˈo pa jun jay ri yekˈolotej pa quikˈaˈ ruma niquicˈut chˈabel chiquiwech ri xa ma rucˈamon ta chi niquicˈut. Queriˈ niquiben xa riche (rixin) chi niquichˈec quirajil. Pero xa ma utz ta ruchˈaquic niquiben.
Xcˈojeˈ cˈa jun quiwinak ri aj Creta ri ojer ca, ri can quiprofeta ka riyeˈ. Ri achi cˈa riˈ quereˈ xubij ca: Ri nuwinak aj Creta majun bey kas kitzij ta yechˈo. Xa can ye achiˈel itzel tak chicop. Can más yewaˈ nicajoˈ, y xa ma nicajoˈ ta yesamej. Queriˈ xubij ri jun achi riˈ.
Y can kitzij wi ri xubij ca. Rumacˈariˈ nbij chawe riyit Tito, chi queˈapixabaj ri winek riˈ riqˈui cowilaj tak chˈabel, riche (rixin) chi choj quecˈojeˈ chupan ri quicukbel cˈuˈx.
Chukaˈ tabij chique chi ma tiquiyaˈ ta quixquin chare ri chˈabel ri nicˈut chiquiwech ri xa majun rejkalen, achiˈel ri niquibij ri israelitas chi cˈo chi niban ri circuncisión chique riche (rixin) chi yecolotej. Y chukaˈ ma tiquinimaj ta quitzij nicˈaj chic winek ri xa niquetzelaj ri kas kitzij.
Ri winek ri chˈajchˈoj ri quicˈaslen, utz niquitzˈet ronojel ri utz. Yacˈa ri winek ri ma chˈajchˈoj ta ri quicˈaslen y ma quiniman ta chukaˈ ri Dios, ronojel ri utz xa itzel niquitzˈet chare, ruma xa yojtajnek ri quinaˈoj y ma niquinaˈ ta pa cánima chi ma utz ta ri quicˈaslen chuwech ri Dios.
Niquibij chi quetaman ruwech ri Dios, pero can nikˈalajin chi ma kitzij ta, ruma xa itzel ri niquibanalaˈ. Ma utz ta yetzˈetetej. Ma yeniman ta tzij. Y majun utzil ri niquiben ta.
2
Yacˈa riyit Tito, can tacˈutuˈ ri utzilaj tak chˈabel chiquiwech ri kachˈalal.
Ri rijitaˈk tak achiˈaˈ can tiquichˈoboˈ jabel ri yequiben, nicˈatzin chi niquicˈuaj jun utzilaj cˈaslen chiquiwech ri winek, y can tiquikˈilaˈ quiˈ chare ri mac, can choj quecˈojeˈ chupan ri quicukbel cˈuˈx, can ticˈojeˈ ri ajowabel quiqˈui, y can quecochˈon.
Queriˈ chukaˈ ri rijitaˈk tak ixokiˈ, yekˈalajin ta chi can quicˈuan jun utzilaj cˈaslen chuwech ri Dios, man ta yekˈaban tzij chiquij winek, man ta yekˈaber, y niquicˈut ta jun chˈajchˈojlaj cˈaslen chiquiwech ri winek.
Y chukaˈ tiquicˈutuˈ chiquiwech ri ixokiˈ ri cˈa ye kˈopojiˈ na chi quecajoˈ ri cachijlal y quecajoˈ ri cal,
chi can tiquikˈilaˈ quiˈ chare ri mac, tiquicˈuaj jun cˈaslen chˈajchˈoj, can tiquibanaˈ cuenta rupan ri cachoch, utz quinaˈoj tiquibanaˈ quiqˈui quinojel, y quequinimaj ri cachijlal, riche (rixin) chi man ta niyokˈotej ri ruchˈabel ri Dios.
Queˈapixabaj chukaˈ ri ye cˈajolaˈ, chi can tiquikˈilaˈ quiˈ chare ri mac.
Y riyit Tito, rajawaxic chukaˈ chi can tacˈuaj jun utzilaj cˈaslen riqˈui ronojel ri yeˈabanalaˈ, riche (rixin) chi queriˈ yatoc cˈambel naˈoj chiquiwech. Can queˈabanalaˈ cˈa utzil, y tek yeˈatijoj chare ri ruchˈabel ri Dios, can pa ruchojmil tabanaˈ chare. Y tikˈalajin chi can cˈo rejkalen ri nabij.
Can tanaˈ na cˈa awiˈ riqˈui ri nabij tek yeˈatijoj, y ronojel ri nabij can pa ruchojmil tabanaˈ chare, riche (rixin) chi majun itzel nibix ta chrij. Y ri yeˈetzelan riche (rixin) ri ruchˈabel ri Dios xa xqueqˈuixbitej, ruma majun itzel niquil ta ri xtiquibij chiwij riyix kachˈalal.
Y ri kachˈalal ri ye oconek mozo, queˈapixabaj chi tiquinimaj quitzij ri quipatrón. Y jabel tiquibanaˈ chare ronojel ri samaj ri nibix chique. Y ma tiquitzolij ta ruwech ri quitzij ri quipatrón.
Ni majun tiquilekˈaj el riqˈui ri quipatrón, xa can tiquitijaˈ quikˈij chi yeˈoc utzilaj tak mozos riche (rixin) chi queriˈ ri quipatrón can xtucukubaˈ rucˈuˈx quiqˈui. Queriˈ tiquibanaˈ riche (rixin) chi queriˈ ri winek can xtiquiyaˈ cˈa rukˈij ri ruchˈabel ri Dios ri Kacolonel.
Ruma ri rutzil ri Dios xokˈalajin waweˈ chuwech re ruwachˈulef riche (rixin) chi yojcolotej konojel riyoj ri yoj winek.
Y riˈ nucˈut chukaˈ chkawech chi tikayaˈ ca rubanic ronojel ri ma nika ta chuwech ri Dios y ronojel ri itzel tak raynic riche (rixin) re ruwachˈulef. Re cˈa yojcˈo na re waweˈ chuwech re ruwachˈulef, ma tikayaˈ ta kˈij chare ri mac, xa tikacˈuaj jun cˈaslen choj; jun cˈaslen ri nika chuwech ri Dios.
Ruma can koyoben ri utzil ri rutzujun (rusujun) ca ri Dios chi nuyaˈ chake chupan ri kˈij tek xtipe chic jun bey ri nimalaj ka‑Dios y Kacolonel Jesucristo, ri can petenak riqˈui nimalaj rukˈij rucˈojlen.
Riyaˈ can ma xupokonaj ta xuyaˈ riˈ pa camic kuma riyoj, riche (rixin) chi xojrucol chuwech ronojel ruwech mac y riche (rixin) chukaˈ chi xuchˈajchˈojsaj ri kacˈaslen. Queriˈ xuben chake riche (rixin) chi xoj‑oc jun tinamit riche (rixin) Riyaˈ, jun tinamit ri can riqˈui ronojel kánima nikarayij nikaben ri utz.
Ya cˈa ronojel reˈ ri cˈo chi nabij chique; queˈapixabaj chi ma tiquiyaˈ ta ca ri utzilaj cˈaslen y queˈapixabaj chi tiquiyaˈ ca ri itzel cˈaslen. Man cˈa taxibij ta awiˈ nabij pa ruchojmil chique riche (rixin) chi queriˈ majun xtetzelan ta ri nabij.
3
Can tabij cˈa chique ri kachˈalal chi can quequinimaj ri aj kˈatbel tak tzij. Can tiquinimaj cˈa ri nibix chique, y riqˈui ronojel cánima tiquibanaˈ ronojel utzilaj tak samaj.
Y tabij chukaˈ chique chi ma tiquibij ta itzel tak tzij chrij jun chic winek, y chi ma tiquiben ta oyowal, xa can utz quinaˈoj tiquibanaˈ quiqˈui quinojel, y xa can tiquicˈutuˈ chˈuchˈujil quiqˈui quinojel ri winek.
Ruma tek rubanon ca, riyoj chukaˈ yoj nacanek riqˈui ri kanaˈoj. Ma xojniman ta tzij. Sibilaj yoj sachnek. Xa can yoj ximil pa rukˈaˈ ri itzel raybel; y xbe kánima chrij ri quicoten riche (rixin) re ruwachˈulef. Sibilaj itzel ri kacˈaslen xkacˈuaj. Itzel xkanaˈ chique nicˈaj chic ruma chi utz yecˈo. Chikachibil kiˈ xketzelaj kiˈ, y ruma chi ma utz ta ri kacˈaslen, xojetzelex cuma ri winek.
Yacˈa ri Dios ri Kacolonel xucˈut ri rutzil chkawech, y xketamaj cˈa chi Riyaˈ quinojel ri winek yerajoˈ,
tek xojrucol pe chupan ri kamac. Ma ruma ta chi cˈo utz kabanon. Ma que ta riˈ. Xa ruma xujoyowaj kawech. Y riche (rixin) chi xojrucol can xuben chake chi achiˈel xojalex chic jun bey ruma chˈajchˈoj xuben chare ri kánima. Y xuben chukaˈ cˈacˈacˈ chare ri kacˈaslen, ruma ri Lokˈolaj Espíritu xoc pa tak kánima.
Ri Dios xuyaˈ ri Lokˈolaj Espíritu chake, y can pa ruqˈuiyal xuyaˈ chake y ya ri Kacolonel Jesucristo ri xucusaj riche (rixin) chi xuyaˈ pe ri Lokˈolaj Espíritu chake.
Riche (rixin) chi queriˈ tek kacˈulun chic ri rutzil ri Dios, Riyaˈ yojrutzˈet chi majun chic kamac. Y queriˈ xuben chake riche (rixin) chi ntoc kiche (kixin) ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, can achiˈel wi ri koyoben.
Ronojel re chˈabel reˈ can kitzij wi, y yecˈareˈ ri nwajoˈ chi can cukul acˈuˈx chubixic chi can kitzij wi ri nabij riche (rixin) chi queriˈ ri quiniman ri Dios can niquitij ta quikˈij chi niquiben utzilaj tak samaj, ruma reˈ utz y nicˈatzin chique quinojel ri winek.
Yacˈa ri tzij ri xa majun quejkalen, achiˈel ri tzij ri nitzijox chiquij ri winek ri xecˈojeˈ ojer ca, ma queˈawacˈaxaj ta. Y chukaˈ ri oyowal ri yequiben ri winek ri xa ma junan ta niquichˈob chrij ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés, ma queˈawacˈaxaj ta chukaˈ, ruma ronojel ri tzij ri achiˈel riˈ xa majun utz nucˈom pe.
Y wi cˈo jun ri nucˈut chˈabel ri xa nuyoj quicˈuˈx ri kachˈalal, y rumariˈ ri kachˈalal niquichop niquitaluj el quiˈ, tapixabaj y tabij chare chi ma tuben ta chic queriˈ. Y wi abin chic jun bey chare y ma yarunimaj ta, tabij chic jun bey chare. Y wi can ma niniman ta, man chic tacˈom (tacˈul) ta ruwech.
Ruma ri nibano queriˈ, nimacun; can nikˈalajin wi chi xa sachnek riqˈui ri ruchˈobonic, y xa ruyon riyaˈ nusiqˈuij (nroyoj) ka rucˈayewal pa ruwiˈ.
Y riyin xtintek el ri kachˈalal Artemas awuqˈui o ri kachˈalal Tíquico. Y tek xtapon awuqˈui jun chique riyeˈ, chanin yape pa tinamit Nicópolis. Ruma nchˈobon chi yibecˈojeˈ chiriˈ pa rukˈijul ri job.
Y ri kachˈalal Zenas ri nikˈaxan rubixic ri nubij ri ley y ri kachˈalal Apolos, can tatijaˈ akˈij chi nayaˈ el ronojel ri nicˈatzin chique riche (rixin) ri quibey, riche (rixin) chi queriˈ cˈo ronojel ri nicˈatzin chique.
Y ri kachˈalal tiquetamaj cˈa niquiben utzilaj tak samaj. Quequitoˈ cˈa ri nicˈatzin quitoˈic, riche (rixin) chi niwachin jabel ri quicˈaslen.
Quinojel cˈa ri kachˈalal ri yecˈo wuqˈui niquitek el rutzil awech. Y tayaˈ cˈa chukaˈ rutzil quiwech ri can yojcajoˈ, ri can junan kawech quiqˈui ruma kacukuban kacˈuˈx riqˈui ri Jesucristo. Ri rutzil ri Dios xticˈojeˈ ta cˈa iwuqˈui chiˈiwonojel. Amén.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Cakchiquel Collection. Titus (Cakchiquel). Titus (Cakchiquel). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-8D7E-D