Proverbs (Romanian)

1

1:1b.PRO.001.001 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

1:2b.PRO.001.002 pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

1:3b.PRO.001.003 pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

1:4b.PRO.001.004 ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

1:5b.PRO.001.005 să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

1:6b.PRO.001.006 pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.

1:7b.PRO.001.007 Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

1:8b.PRO.001.008 Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

1:9b.PRO.001.009 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.

1:10b.PRO.001.010 Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

1:11b.PRO.001.011 Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

1:12b.PRO.001.012 haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

1:13b.PRO.001.013 vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;

1:14b.PRO.001.014 vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -

1:15b.PRO.001.015 fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

1:16b.PRO.001.016 Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

1:17b.PRO.001.017 Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

1:18b.PRO.001.018 căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

1:19b.PRO.001.019 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

1:20b.PRO.001.020 Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

1:21b.PRO.001.021 strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

1:22b.PRO.001.022 ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

1:23b.PRO.001.023 Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

1:24b.PRO.001.024 Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,

1:25b.PRO.001.025 fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

1:26b.PRO.001.026 de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

1:27b.PRO.001.027 cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.

1:28b.PRO.001.028 Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

1:29b.PRO.001.029 Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

1:30b.PRO.001.030 pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

1:31b.PRO.001.031 De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

1:32b.PRO.001.032 Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

1:33b.PRO.001.033 dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.

2

2:1b.PRO.002.001 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

2:2b.PRO.002.002 dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

2:3b.PRO.002.003 dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

2:4b.PRO.002.004 dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,

2:5b.PRO.002.005 atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

2:6b.PRO.002.006 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

2:7b.PRO.002.007 El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

2:8b.PRO.002.008 Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

2:9b.PRO.002.009 Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.

2:10b.PRO.002.010 Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

2:11b.PRO.002.011 chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

2:12b.PRO.002.012 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;

2:13b.PRO.002.013 de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;

2:14b.PRO.002.014 cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,

2:15b.PRO.002.015 cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;

2:16b.PRO.002.016 ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,

2:17b.PRO.002.017 care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.

2:18b.PRO.002.018 Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:

2:19b.PRO.002.019 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

2:20b.PRO.002.020 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

2:21b.PRO.002.021 Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;

2:22b.PRO.002.022 dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

3

3:1b.PRO.003.001 Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

3:2b.PRO.003.002 Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

3:3b.PRO.003.003 Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

3:4b.PRO.003.004 Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

3:5b.PRO.003.005 Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

3:6b.PRO.003.006 Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

3:7b.PRO.003.007 Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

3:8b.PRO.003.008 Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

3:9b.PRO.003.009 Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

3:10b.PRO.003.010 căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

3:11b.PRO.003.011 Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

3:12b.PRO.003.012 Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

3:13b.PRO.003.013 Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

3:14b.PRO.003.014 Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

3:15b.PRO.003.015 ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

3:16b.PRO.003.016 În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

3:17b.PRO.003.017 Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

3:18b.PRO.003.018 Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

3:19b.PRO.003.019 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

3:20b.PRO.003.020 prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

3:21b.PRO.003.021 Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

3:22b.PRO.003.022 Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

3:23b.PRO.003.023 Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

3:24b.PRO.003.024 Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

3:25b.PRO.003.025 Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

3:26b.PRO.003.026 căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

3:27b.PRO.003.027 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

3:28b.PRO.003.028 Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

3:29b.PRO.003.029 Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

3:30b.PRO.003.030 Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

3:31b.PRO.003.031 Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

3:32b.PRO.003.032 Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

3:33b.PRO.003.033 Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

3:34b.PRO.003.034 Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

3:35b.PRO.003.035 Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

4

4:1b.PRO.004.001 Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată, şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;

4:2b.PRO.004.002 căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea.

4:3b.PRO.004.003 Căci cînd eram încă fiu la tatăl meu, şi fiu gingaş şi singur la mama mea,

4:4b.PRO.004.004 el mă învăţa atunci, şi-mi zicea: ,,Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!

4:5b.PRO.004.005 Dobîndeşte înţelepciune, dobîndeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate dela ele.

4:6b.PRO.004.006 N'o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte -o, şi te va ocroti!

4:7b.PRO.004.007 Iată începutul înţelepciunii: dobîndeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobîndeşte priceperea.

4:8b.PRO.004.008 Înalţă -o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.

4:9b.PRO.004.009 Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.

4:10b.PRO.004.010 Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.

4:11b.PRO.004.011 Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.

4:12b.PRO.004.012 Cînd vei umbla, pasul nu-ţi va fi stînjenit; şi cînd vei alerga, nu te vei poticni.

4:13b.PRO.004.013 Ţine învăţătura, n'o lăsa din mînă; păstrează -o, căci ea este viaţa ta.

4:14b.PRO.004.014 Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!

4:15b.PRO.004.015 Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte -o, şi treci înainte!

4:16b.PRO.004.016 Căci ei nu dorm, dacă n'au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;

4:17b.PRO.004.017 căci ei mănîncă pîne nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.

4:18b.PRO.004.018 Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescînd pînă la miezul zilei.

4:19b.PRO.004.019 Calea celor răi este ca întunerecul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.

4:20b.PRO.004.020 Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele!

4:21b.PRO.004.021 Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale!

4:22b.PRO.004.022 Căci ele sînt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.

4:23b.PRO.004.023 Păzeşte-ţi inima mai mult de cît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.

4:24b.PRO.004.024 Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!

4:25b.PRO.004.025 Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.

4:26b.PRO.004.026 Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărîte:

4:27b.PRO.004.027 nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.

5

5:1b.PRO.005.001 Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,

5:2b.PRO.005.002 ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

5:3b.PRO.005.003 Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;

5:4b.PRO.005.004 dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

5:5b.PRO.005.005 Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.

5:6b.PRO.005.006 Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.

5:7b.PRO.005.007 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele:

5:8b.PRO.005.008 depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,

5:9b.PRO.005.009 ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;

5:10b.PRO.005.010 ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

5:11b.PRO.005.011 ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi,

5:12b.PRO.005.012 şi să zici: ,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

5:13b.PRO.005.013 Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?

5:14b.PRO.005.014 Cît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!``

5:15b.PRO.005.015 Bea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău.

5:16b.PRO.005.016 Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte?

5:17b.PRO.005.017 Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine.

5:18b.PRO.005.018 Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.

5:19b.PRO.005.019 Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

5:20b.PRO.005.020 Şi pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute?

5:21b.PRO.005.021 Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.

5:22b.PRO.005.022 Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.

5:23b.PRO.005.023 El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.

6

6:1b.PRO.006.001 Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

6:2b.PRO.006.002 dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

6:3b.PRO.006.003 fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

6:4b.PRO.006.004 Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

6:5b.PRO.006.005 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6:6b.PRO.006.006 Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

6:7b.PRO.006.007 Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

6:8b.PRO.006.008 totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

6:9b.PRO.006.009 Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

6:10b.PRO.006.010 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

6:11b.PRO.006.011 Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

6:12b.PRO.006.012 Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

6:13b.PRO.006.013 clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

6:14b.PRO.006.014 Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

6:15b.PRO.006.015 De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

6:16b.PRO.006.016 Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

6:17b.PRO.006.017 ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

6:18b.PRO.006.018 inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

6:19b.PRO.006.019 martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

6:20b.PRO.006.020 Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

6:21b.PRO.006.021 leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

6:22b.PRO.006.022 Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

6:23b.PRO.006.023 Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

6:24b.PRO.006.024 Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

6:25b.PRO.006.025 N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

6:26b.PRO.006.026 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

6:27b.PRO.006.027 Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

6:28b.PRO.006.028 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

6:29b.PRO.006.029 Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

6:30b.PRO.006.030 Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

6:31b.PRO.006.031 Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

6:32b.PRO.006.032 Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

6:33b.PRO.006.033 Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

6:34b.PRO.006.034 Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

6:35b.PRO.006.035 nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

7

7:1b.PRO.007.001 Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.

7:2b.PRO.007.002 Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.

7:3b.PRO.007.003 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

7:4b.PRO.007.004 Zi înţelepciunii: ,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -

7:5b.PRO.007.005 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.

7:6b.PRO.007.006 Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.

7:7b.PRO.007.007 Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

7:8b.PRO.007.008 Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.

7:9b.PRO.007.009 Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.

7:10b.PRO.007.010 Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.

7:11b.PRO.007.011 Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă:

7:12b.PRO.007.012 cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă.

7:13b.PRO.007.013 Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis:

7:14b.PRO.007.014 ,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele.

7:15b.PRO.007.015 De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.

7:16b.PRO.007.016 Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt;

7:17b.PRO.007.017 mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.

7:18b.PRO.007.018 Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări!

7:19b.PRO.007.019 Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă,

7:20b.PRO.007.020 a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.``

7:21b.PRO.007.021 Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.

7:22b.PRO.007.022 De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,

7:23b.PRO.007.023 ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

7:24b.PRO.007.024 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.

7:25b.PRO.007.025 Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.

7:26b.PRO.007.026 Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea.

7:27b.PRO.007.027 Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

8

8:1b.PRO.008.001 Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

8:2b.PRO.008.002 Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

8:3b.PRO.008.003 şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

8:4b.PRO.008.004 ,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

8:5b.PRO.008.005 Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

8:6b.PRO.008.006 Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

8:7b.PRO.008.007 Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

8:8b.PRO.008.008 Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

8:9b.PRO.008.009 Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

8:10b.PRO.008.010 Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

8:11b.PRO.008.011 Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

8:12b.PRO.008.012 Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

8:13b.PRO.008.013 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

8:14b.PRO.008.014 Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

8:15b.PRO.008.015 Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

8:16b.PRO.008.016 Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

8:17b.PRO.008.017 Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

8:18b.PRO.008.018 Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

8:19b.PRO.008.019 Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

8:20b.PRO.008.020 Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

8:21b.PRO.008.021 ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

8:22b.PRO.008.022 Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

8:23b.PRO.008.023 Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

8:24b.PRO.008.024 Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

8:25b.PRO.008.025 am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

8:26b.PRO.008.026 cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

8:27b.PRO.008.027 Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

8:28b.PRO.008.028 cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

8:29b.PRO.008.029 cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

8:30b.PRO.008.030 eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

8:31b.PRO.008.031 jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

8:32b.PRO.008.032 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

8:33b.PRO.008.033 Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

8:34b.PRO.008.034 Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

8:35b.PRO.008.035 Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

8:36b.PRO.008.036 Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

9

9:1b.PRO.009.001 Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

9:2b.PRO.009.002 Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

9:3b.PRO.009.003 Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

9:4b.PRO.009.004 ,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

9:5b.PRO.009.005 ,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

9:6b.PRO.009.006 Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

9:7b.PRO.009.007 Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

9:8b.PRO.009.008 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9:9b.PRO.009.009 Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

9:10b.PRO.009.010 Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

9:11b.PRO.009.011 Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

9:12b.PRO.009.012 Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

9:13b.PRO.009.013 Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

9:14b.PRO.009.014 Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

9:15b.PRO.009.015 ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

9:16b.PRO.009.016 ,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

9:17b.PRO.009.017 ,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

9:18b.PRO.009.018 El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

10

10:1b.PRO.010.001 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

10:2b.PRO.010.002 Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

10:3b.PRO.010.003 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

10:4b.PRO.010.004 Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

10:5b.PRO.010.005 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

10:6b.PRO.010.006 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

10:7b.PRO.010.007 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

10:8b.PRO.010.008 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

10:9b.PRO.010.009 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

10:10b.PRO.010.010 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

10:11b.PRO.010.011 Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

10:12b.PRO.010.012 Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

10:13b.PRO.010.013 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

10:14b.PRO.010.014 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

10:15b.PRO.010.015 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

10:16b.PRO.010.016 Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

10:17b.PRO.010.017 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

10:18b.PRO.010.018 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

10:19b.PRO.010.019 Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

10:20b.PRO.010.020 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

10:21b.PRO.010.021 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

10:22b.PRO.010.022 Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

10:23b.PRO.010.023 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

10:24b.PRO.010.024 Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

10:25b.PRO.010.025 Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

10:26b.PRO.010.026 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

10:27b.PRO.010.027 Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

10:28b.PRO.010.028 Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

10:29b.PRO.010.029 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

10:30b.PRO.010.030 Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

10:31b.PRO.010.031 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

10:32b.PRO.010.032 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

11

11:1b.PRO.011.001 Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

11:2b.PRO.011.002 Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

11:3b.PRO.011.003 Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

11:4b.PRO.011.004 În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

11:5b.PRO.011.005 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

11:6b.PRO.011.006 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

11:7b.PRO.011.007 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

11:8b.PRO.011.008 Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

11:9b.PRO.011.009 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

11:10b.PRO.011.010 Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11:11b.PRO.011.011 Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

11:12b.PRO.011.012 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

11:13b.PRO.011.013 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

11:14b.PRO.011.014 Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

11:15b.PRO.011.015 Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

11:16b.PRO.011.016 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

11:17b.PRO.011.017 Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

11:18b.PRO.011.018 Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

11:19b.PRO.011.019 Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

11:20b.PRO.011.020 Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

11:21b.PRO.011.021 Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

11:22b.PRO.011.022 Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

11:23b.PRO.011.023 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

11:24b.PRO.011.024 Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

11:25b.PRO.011.025 Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

11:26b.PRO.011.026 Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

11:27b.PRO.011.027 Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

11:28b.PRO.011.028 Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

11:29b.PRO.011.029 Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

11:30b.PRO.011.030 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

11:31b.PRO.011.031 Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!

12

12:1b.PRO.012.001 Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

12:2b.PRO.012.002 Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

12:3b.PRO.012.003 Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

12:4b.PRO.012.004 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

12:5b.PRO.012.005 Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

12:6b.PRO.012.006 Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

12:7b.PRO.012.007 Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

12:8b.PRO.012.008 Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

12:9b.PRO.012.009 Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

12:10b.PRO.012.010 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

12:11b.PRO.012.011 Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

12:12b.PRO.012.012 Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

12:13b.PRO.012.013 În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

12:14b.PRO.012.014 Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

12:15b.PRO.012.015 Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

12:16b.PRO.012.016 Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

12:17b.PRO.012.017 Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

12:18b.PRO.012.018 Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

12:19b.PRO.012.019 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

12:20b.PRO.012.020 Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

12:21b.PRO.012.021 Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

12:22b.PRO.012.022 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

12:23b.PRO.012.023 Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

12:24b.PRO.012.024 Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

12:25b.PRO.012.025 Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

12:26b.PRO.012.026 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

12:27b.PRO.012.027 Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

12:28b.PRO.012.028 Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -

13

13:1b.PRO.013.001 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

13:2b.PRO.013.002 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

13:3b.PRO.013.003 Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

13:4b.PRO.013.004 Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

13:5b.PRO.013.005 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

13:6b.PRO.013.006 Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

13:7b.PRO.013.007 Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

13:8b.PRO.013.008 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

13:9b.PRO.013.009 Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

13:10b.PRO.013.010 Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

13:11b.PRO.013.011 Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

13:12b.PRO.013.012 O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

13:13b.PRO.013.013 Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

13:14b.PRO.013.014 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

13:15b.PRO.013.015 O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

13:16b.PRO.013.016 Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

13:17b.PRO.013.017 Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

13:18b.PRO.013.018 Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

13:19b.PRO.013.019 Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

13:20b.PRO.013.020 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

13:21b.PRO.013.021 Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

13:22b.PRO.013.022 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

13:23b.PRO.013.023 Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

13:24b.PRO.013.024 Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

13:25b.PRO.013.025 Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -

14

14:1b.PRO.014.001 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

14:2b.PRO.014.002 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

14:3b.PRO.014.003 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

14:4b.PRO.014.004 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

14:5b.PRO.014.005 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

14:6b.PRO.014.006 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

14:7b.PRO.014.007 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

14:8b.PRO.014.008 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

14:9b.PRO.014.009 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

14:10b.PRO.014.010 Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

14:11b.PRO.014.011 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

14:12b.PRO.014.012 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

14:13b.PRO.014.013 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14:14b.PRO.014.014 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

14:15b.PRO.014.015 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

14:16b.PRO.014.016 Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

14:17b.PRO.014.017 Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

14:18b.PRO.014.018 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

14:19b.PRO.014.019 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

14:20b.PRO.014.020 Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

14:21b.PRO.014.021 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

14:22b.PRO.014.022 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

14:23b.PRO.014.023 Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

14:24b.PRO.014.024 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

14:25b.PRO.014.025 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

14:26b.PRO.014.026 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

14:27b.PRO.014.027 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

14:28b.PRO.014.028 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

14:29b.PRO.014.029 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

14:30b.PRO.014.030 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

14:31b.PRO.014.031 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

14:32b.PRO.014.032 Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

14:33b.PRO.014.033 Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

14:34b.PRO.014.034 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

14:35b.PRO.014.035 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

15

15:1b.PRO.015.001 Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

15:2b.PRO.015.002 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

15:3b.PRO.015.003 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

15:4b.PRO.015.004 Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

15:5b.PRO.015.005 Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

15:6b.PRO.015.006 În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

15:7b.PRO.015.007 Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

15:8b.PRO.015.008 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

15:9b.PRO.015.009 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

15:10b.PRO.015.010 Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

15:11b.PRO.015.011 Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

15:12b.PRO.015.012 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

15:13b.PRO.015.013 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

15:14b.PRO.015.014 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

15:15b.PRO.015.015 Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

15:16b.PRO.015.016 Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

15:17b.PRO.015.017 Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

15:18b.PRO.015.018 Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

15:19b.PRO.015.019 Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

15:20b.PRO.015.020 Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

15:21b.PRO.015.021 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

15:22b.PRO.015.022 Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

15:23b.PRO.015.023 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

15:24b.PRO.015.024 Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

15:25b.PRO.015.025 Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

15:26b.PRO.015.026 Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

15:27b.PRO.015.027 Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

15:28b.PRO.015.028 Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

15:29b.PRO.015.029 Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

15:30b.PRO.015.030 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

15:31b.PRO.015.031 Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

15:32b.PRO.015.032 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

15:33b.PRO.015.033 Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

16

16:1b.PRO.016.001 Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

16:2b.PRO.016.002 Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

16:3b.PRO.016.003 Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

16:4b.PRO.016.004 Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

16:5b.PRO.016.005 Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

16:6b.PRO.016.006 Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

16:7b.PRO.016.007 Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

16:8b.PRO.016.008 Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

16:9b.PRO.016.009 Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

16:10b.PRO.016.010 Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

16:11b.PRO.016.011 Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

16:12b.PRO.016.012 Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

16:13b.PRO.016.013 Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

16:14b.PRO.016.014 Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

16:15b.PRO.016.015 Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

16:16b.PRO.016.016 Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

16:17b.PRO.016.017 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

16:18b.PRO.016.018 Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

16:19b.PRO.016.019 Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

16:20b.PRO.016.020 Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

16:21b.PRO.016.021 Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

16:22b.PRO.016.022 Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

16:23b.PRO.016.023 Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

16:24b.PRO.016.024 Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

16:25b.PRO.016.025 Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

16:26b.PRO.016.026 Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

16:27b.PRO.016.027 Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

16:28b.PRO.016.028 Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

16:29b.PRO.016.029 Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

16:30b.PRO.016.030 Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

16:31b.PRO.016.031 Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

16:32b.PRO.016.032 Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

16:33b.PRO.016.033 Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -

17

17:1b.PRO.017.001 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

17:2b.PRO.017.002 Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

17:3b.PRO.017.003 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

17:4b.PRO.017.004 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

17:5b.PRO.017.005 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

17:6b.PRO.017.006 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

17:7b.PRO.017.007 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

17:8b.PRO.017.008 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

17:9b.PRO.017.009 Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

17:10b.PRO.017.010 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

17:11b.PRO.017.011 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

17:12b.PRO.017.012 Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

17:13b.PRO.017.013 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

17:14b.PRO.017.014 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

17:15b.PRO.017.015 Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

17:16b.PRO.017.016 La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

17:17b.PRO.017.017 Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

17:18b.PRO.017.018 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

17:19b.PRO.017.019 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

17:20b.PRO.017.020 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

17:21b.PRO.017.021 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

17:22b.PRO.017.022 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

17:23b.PRO.017.023 Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

17:24b.PRO.017.024 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

17:25b.PRO.017.025 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

17:26b.PRO.017.026 Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

17:27b.PRO.017.027 Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

17:28b.PRO.017.028 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

18

18:1b.PRO.018.001 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

18:2b.PRO.018.002 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

18:3b.PRO.018.003 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

18:4b.PRO.018.004 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

18:5b.PRO.018.005 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

18:6b.PRO.018.006 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

18:7b.PRO.018.007 Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

18:8b.PRO.018.008 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

18:9b.PRO.018.009 Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

18:10b.PRO.018.010 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

18:11b.PRO.018.011 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

18:12b.PRO.018.012 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

18:13b.PRO.018.013 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

18:14b.PRO.018.014 Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

18:15b.PRO.018.015 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

18:16b.PRO.018.016 Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

18:17b.PRO.018.017 Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

18:18b.PRO.018.018 Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

18:19b.PRO.018.019 Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

18:20b.PRO.018.020 Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

18:21b.PRO.018.021 Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

18:22b.PRO.018.022 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

18:23b.PRO.018.023 Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

18:24b.PRO.018.024 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

19

19:1b.PRO.019.001 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

19:2b.PRO.019.002 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

19:3b.PRO.019.003 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

19:4b.PRO.019.004 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

19:5b.PRO.019.005 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

19:6b.PRO.019.006 Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

19:7b.PRO.019.007 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

19:8b.PRO.019.008 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

19:9b.PRO.019.009 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

19:10b.PRO.019.010 Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

19:11b.PRO.019.011 Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

19:12b.PRO.019.012 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

19:13b.PRO.019.013 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

19:14b.PRO.019.014 Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

19:15b.PRO.019.015 Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

19:16b.PRO.019.016 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

19:17b.PRO.019.017 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

19:18b.PRO.019.018 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

19:19b.PRO.019.019 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

19:20b.PRO.019.020 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

19:21b.PRO.019.021 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

19:22b.PRO.019.022 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

19:23b.PRO.019.023 Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

19:24b.PRO.019.024 Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

19:25b.PRO.019.025 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

19:26b.PRO.019.026 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

19:27b.PRO.019.027 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

19:28b.PRO.019.028 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

19:29b.PRO.019.029 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

20

20:1b.PRO.020.001 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

20:2b.PRO.020.002 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

20:3b.PRO.020.003 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

20:4b.PRO.020.004 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -

20:5b.PRO.020.005 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

20:6b.PRO.020.006 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

20:7b.PRO.020.007 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

20:8b.PRO.020.008 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

20:9b.PRO.020.009 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -

20:10b.PRO.020.010 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -

20:11b.PRO.020.011 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

20:12b.PRO.020.012 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

20:13b.PRO.020.013 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -

20:14b.PRO.020.014 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -

20:15b.PRO.020.015 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -

20:16b.PRO.020.016 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

20:17b.PRO.020.017 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

20:18b.PRO.020.018 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

20:19b.PRO.020.019 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

20:20b.PRO.020.020 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

20:21b.PRO.020.021 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

20:22b.PRO.020.022 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

20:23b.PRO.020.023 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -

20:24b.PRO.020.024 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

20:25b.PRO.020.025 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

20:26b.PRO.020.026 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

20:27b.PRO.020.027 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -

20:28b.PRO.020.028 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

20:29b.PRO.020.029 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -

20:30b.PRO.020.030 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -

21

21:1b.PRO.021.001 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

21:2b.PRO.021.002 Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

21:3b.PRO.021.003 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

21:4b.PRO.021.004 Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

21:5b.PRO.021.005 Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

21:6b.PRO.021.006 Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

21:7b.PRO.021.007 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

21:8b.PRO.021.008 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

21:9b.PRO.021.009 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

21:10b.PRO.021.010 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

21:11b.PRO.021.011 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

21:12b.PRO.021.012 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

21:13b.PRO.021.013 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

21:14b.PRO.021.014 Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

21:15b.PRO.021.015 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

21:16b.PRO.021.016 Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

21:17b.PRO.021.017 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

21:18b.PRO.021.018 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

21:19b.PRO.021.019 Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

21:20b.PRO.021.020 Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21:21b.PRO.021.021 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

21:22b.PRO.021.022 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

21:23b.PRO.021.023 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

21:24b.PRO.021.024 Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

21:25b.PRO.021.025 Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

21:26b.PRO.021.026 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

21:27b.PRO.021.027 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

21:28b.PRO.021.028 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

21:29b.PRO.021.029 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

21:30b.PRO.021.030 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

21:31b.PRO.021.031 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

22

22:1b.PRO.022.001 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -

22:2b.PRO.022.002 Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

22:3b.PRO.022.003 Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -

22:4b.PRO.022.004 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -

22:5b.PRO.022.005 Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

22:6b.PRO.022.006 Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

22:7b.PRO.022.007 Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -

22:8b.PRO.022.008 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

22:9b.PRO.022.009 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

22:10b.PRO.022.010 Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

22:11b.PRO.022.011 Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -

22:12b.PRO.022.012 Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.

22:13b.PRO.022.013 Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

22:14b.PRO.022.014 Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

22:15b.PRO.022.015 Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

22:16b.PRO.022.016 Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

22:17b.PRO.022.017 Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.

22:18b.PRO.022.018 Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

22:19b.PRO.022.019 Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

22:20b.PRO.022.020 N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,

22:21b.PRO.022.021 ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

22:22b.PRO.022.022 Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

22:23b.PRO.022.023 Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

22:24b.PRO.022.024 Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

22:25b.PRO.022.025 ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

22:26b.PRO.022.026 Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.

22:27b.PRO.022.027 Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

22:28b.PRO.022.028 Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

22:29b.PRO.022.029 Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.

23

23:1b.PRO.023.001 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

23:2b.PRO.023.002 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

23:3b.PRO.023.003 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

23:4b.PRO.023.004 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

23:5b.PRO.023.005 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

23:6b.PRO.023.006 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

23:7b.PRO.023.007 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

23:8b.PRO.023.008 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

23:9b.PRO.023.009 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

23:10b.PRO.023.010 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

23:11b.PRO.023.011 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

23:12b.PRO.023.012 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

23:13b.PRO.023.013 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

23:14b.PRO.023.014 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

23:15b.PRO.023.015 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

23:16b.PRO.023.016 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

23:17b.PRO.023.017 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

23:18b.PRO.023.018 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

23:19b.PRO.023.019 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

23:20b.PRO.023.020 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

23:21b.PRO.023.021 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

23:22b.PRO.023.022 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

23:23b.PRO.023.023 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

23:24b.PRO.023.024 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

23:25b.PRO.023.025 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

23:26b.PRO.023.026 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

23:27b.PRO.023.027 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

23:28b.PRO.023.028 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

23:29b.PRO.023.029 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

23:30b.PRO.023.030 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

23:31b.PRO.023.031 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

23:32b.PRO.023.032 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

23:33b.PRO.023.033 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

23:34b.PRO.023.034 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

23:35b.PRO.023.035 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

24

24:1b.PRO.024.001 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

24:2b.PRO.024.002 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

24:3b.PRO.024.003 Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

24:4b.PRO.024.004 prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

24:5b.PRO.024.005 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

24:6b.PRO.024.006 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

24:7b.PRO.024.007 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

24:8b.PRO.024.008 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

24:9b.PRO.024.009 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

24:10b.PRO.024.010 Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

24:11b.PRO.024.011 Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

24:12b.PRO.024.012 Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

24:13b.PRO.024.013 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

24:14b.PRO.024.014 Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

24:15b.PRO.024.015 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

24:16b.PRO.024.016 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

24:17b.PRO.024.017 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

24:18b.PRO.024.018 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

24:19b.PRO.024.019 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

24:20b.PRO.024.020 Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

24:21b.PRO.024.021 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

24:22b.PRO.024.022 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

24:23b.PRO.024.023 Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24:24b.PRO.024.024 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

24:25b.PRO.024.025 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

24:26b.PRO.024.026 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

24:27b.PRO.024.027 Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

24:28b.PRO.024.028 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

24:29b.PRO.024.029 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

24:30b.PRO.024.030 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

24:31b.PRO.024.031 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

24:32b.PRO.024.032 M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

24:33b.PRO.024.033 ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

24:34b.PRO.024.034 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

25

25:1b.PRO.025.001 Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

25:2b.PRO.025.002 Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

25:3b.PRO.025.003 Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

25:4b.PRO.025.004 Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

25:5b.PRO.025.005 Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

25:6b.PRO.025.006 Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

25:7b.PRO.025.007 căci este mai bine să ţi se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

25:8b.PRO.025.008 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

25:9b.PRO.025.009 Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

25:10b.PRO.025.010 ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

25:11b.PRO.025.011 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

25:12b.PRO.025.012 Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

25:13b.PRO.025.013 Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

25:14b.PRO.025.014 Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

25:15b.PRO.025.015 Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

25:16b.PRO.025.016 Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

25:17b.PRO.025.017 Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

25:18b.PRO.025.018 Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

25:19b.PRO.025.019 Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

25:20b.PRO.025.020 Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

25:21b.PRO.025.021 Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

25:22b.PRO.025.022 Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

25:23b.PRO.025.023 Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

25:24b.PRO.025.024 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25:25b.PRO.025.025 Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

25:26b.PRO.025.026 Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

25:27b.PRO.025.027 Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

25:28b.PRO.025.028 Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

26

26:1b.PRO.026.001 Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

26:2b.PRO.026.002 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

26:3b.PRO.026.003 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

26:4b.PRO.026.004 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

26:5b.PRO.026.005 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

26:6b.PRO.026.006 Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

26:7b.PRO.026.007 Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

26:8b.PRO.026.008 Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

26:9b.PRO.026.009 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

26:10b.PRO.026.010 Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

26:11b.PRO.026.011 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

26:12b.PRO.026.012 Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

26:13b.PRO.026.013 Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

26:14b.PRO.026.014 Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

26:15b.PRO.026.015 Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

26:16b.PRO.026.016 Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

26:17b.PRO.026.017 Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

26:18b.PRO.026.018 Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

26:19b.PRO.026.019 aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

26:20b.PRO.026.020 Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

26:21b.PRO.026.021 După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

26:22b.PRO.026.022 Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

26:23b.PRO.026.023 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

26:24b.PRO.026.024 Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

26:25b.PRO.026.025 Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

26:26b.PRO.026.026 Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

26:27b.PRO.026.027 Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

26:28b.PRO.026.028 Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

27

27:1b.PRO.027.001 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

27:2b.PRO.027.002 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

27:3b.PRO.027.003 Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

27:4b.PRO.027.004 Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

27:5b.PRO.027.005 Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

27:6b.PRO.027.006 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

27:7b.PRO.027.007 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

27:8b.PRO.027.008 Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

27:9b.PRO.027.009 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

27:10b.PRO.027.010 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

27:11b.PRO.027.011 Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

27:12b.PRO.027.012 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

27:13b.PRO.027.013 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

27:14b.PRO.027.014 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

27:15b.PRO.027.015 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

27:16b.PRO.027.016 Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

27:17b.PRO.027.017 După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

27:18b.PRO.027.018 Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

27:19b.PRO.027.019 Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

27:20b.PRO.027.020 După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

27:21b.PRO.027.021 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

27:22b.PRO.027.022 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

27:23b.PRO.027.023 Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

27:24b.PRO.027.024 Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

27:25b.PRO.027.025 Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

27:26b.PRO.027.026 Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27:27b.PRO.027.027 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

28

28:1b.PRO.028.001 Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -

28:2b.PRO.028.002 Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -

28:3b.PRO.028.003 Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -

28:4b.PRO.028.004 Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -

28:5b.PRO.028.005 Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -

28:6b.PRO.028.006 Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -

28:7b.PRO.028.007 Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -

28:8b.PRO.028.008 Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -

28:9b.PRO.028.009 Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -

28:10b.PRO.028.010 Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

28:11b.PRO.028.011 Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

28:12b.PRO.028.012 Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

28:13b.PRO.028.013 Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

28:14b.PRO.028.014 Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -

28:15b.PRO.028.015 Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -

28:16b.PRO.028.016 Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

28:17b.PRO.028.017 Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -

28:18b.PRO.028.018 Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -

28:19b.PRO.028.019 Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

28:20b.PRO.028.020 Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -

28:21b.PRO.028.021 Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -

28:22b.PRO.028.022 Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

28:23b.PRO.028.023 Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -

28:24b.PRO.028.024 Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -

28:25b.PRO.028.025 Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -

28:26b.PRO.028.026 Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -

28:27b.PRO.028.027 Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -

28:28b.PRO.028.028 Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -

29

29:1b.PRO.029.001 Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

29:2b.PRO.029.002 Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -

29:3b.PRO.029.003 Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

29:4b.PRO.029.004 Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -

29:5b.PRO.029.005 Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -

29:6b.PRO.029.006 În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -

29:7b.PRO.029.007 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -

29:8b.PRO.029.008 Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -

29:9b.PRO.029.009 Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -

29:10b.PRO.029.010 Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -

29:11b.PRO.029.011 Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -

29:12b.PRO.029.012 Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -

29:13b.PRO.029.013 Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,

29:14b.PRO.029.014 Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -

29:15b.PRO.029.015 Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

29:16b.PRO.029.016 Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -

29:17b.PRO.029.017 Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

29:18b.PRO.029.018 Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -

29:19b.PRO.029.019 Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -

29:20b.PRO.029.020 Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -

29:21b.PRO.029.021 Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -

29:22b.PRO.029.022 Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

29:23b.PRO.029.023 Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

29:24b.PRO.029.024 Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -

29:25b.PRO.029.025 Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -

29:26b.PRO.029.026 Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

29:27b.PRO.029.027 Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.

30

30:1b.PRO.030.001 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

30:2b.PRO.030.002 Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

30:3b.PRO.030.003 N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

30:4b.PRO.030.004 Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

30:5b.PRO.030.005 Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

30:6b.PRO.030.006 N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

30:7b.PRO.030.007 Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

30:8b.PRO.030.008 Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

30:9b.PRO.030.009 Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

30:10b.PRO.030.010 Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

30:11b.PRO.030.011 Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

30:12b.PRO.030.012 Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

30:13b.PRO.030.013 Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

30:14b.PRO.030.014 Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

30:15b.PRO.030.015 Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

30:16b.PRO.030.016 şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

30:17b.PRO.030.017 Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

30:18b.PRO.030.018 Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

30:19b.PRO.030.019 urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

30:20b.PRO.030.020 Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

30:21b.PRO.030.021 Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

30:22b.PRO.030.022 un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

30:23b.PRO.030.023 o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

30:24b.PRO.030.024 Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

30:25b.PRO.030.025 furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

30:26b.PRO.030.026 şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

30:27b.PRO.030.027 lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

30:28b.PRO.030.028 păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

30:29b.PRO.030.029 Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

30:30b.PRO.030.030 leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

30:31b.PRO.030.031 calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

30:32b.PRO.030.032 Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

30:33b.PRO.030.033 căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

31

31:1b.PRO.031.001 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

31:2b.PRO.031.002 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

31:3b.PRO.031.003 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

31:4b.PRO.031.004 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

31:5b.PRO.031.005 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

31:6b.PRO.031.006 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

31:7b.PRO.031.007 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

31:8b.PRO.031.008 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

31:9b.PRO.031.009 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

31:10b.PRO.031.010 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

31:11b.PRO.031.011 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

31:12b.PRO.031.012 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

31:13b.PRO.031.013 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

31:14b.PRO.031.014 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

31:15b.PRO.031.015 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

31:16b.PRO.031.016 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

31:17b.PRO.031.017 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

31:18b.PRO.031.018 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

31:19b.PRO.031.019 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

31:20b.PRO.031.020 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

31:21b.PRO.031.021 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

31:22b.PRO.031.022 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

31:23b.PRO.031.023 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

31:24b.PRO.031.024 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

31:25b.PRO.031.025 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

31:26b.PRO.031.026 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

31:27b.PRO.031.027 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

31:28b.PRO.031.028 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

31:29b.PRO.031.029 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

31:30b.PRO.031.030 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31:31b.PRO.031.031 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii