Mark (Q'eqchi')
1
1:1b.MAR.001.001 Jo'ca'in nak quiticla chak resilal li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo li Ralal li Dios.
1:2b.MAR.001.002 Li profeta Isaías quixtz'îba li âtin li quixye li Dios re li Ralal: Xbên cua tintakla junak lin takl. A'an tâyehok resil lâ c'ulunic re nak te'xcauresi rib li tenamit re âc'ulbal.
1:3b.MAR.001.003 A'an tixch'olob xyâlal sa' li chaki ch'och' chi cau xyâb xcux. Tixye: Yîbomak lê yu'am ut yo'on cuânkex chixc'ulbal li Kâcua' jo' nak neque'xyîb li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Isa. 40:3)
1:4b.MAR.001.004 Jo'can nak cô laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' ut yô chi cubsînc ha' ut yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb ut quixye: -Canabomak li mâcobc. Chi yot'ek' êch'ôl ut chejal êc'a'ux ut chec'ul li cubi ha' ut li Dios tixcuy tixsach lê mâc, chan.
1:5b.MAR.001.005 Nabaleb laj Judea ut nabaleb ajcui' laj Jerusalén que'cuulac cuan cui' laj Juan chirabinquil li c'a'ru yô chixyebal. Que'xxôto xmâc chiru li Dios ut laj Juan quixcubsi xha'eb sa' li nima' Jordán.
1:6b.MAR.001.006 Li rak' narocsi laj Juan, a'an yîbanbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'âmal xsa', a'an tz'ûm. Ut aj sâc' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au.
1:7b.MAR.001.007 Naxjultica li râtin li Dios reheb li tenamit ut naxye: -Châlc re jun chic li k'axal nim xcuanquil chicuu lâin. Xban nak k'axal nim xcuanquil, moco inc'ulub ta nak tinc'utzub cuib re xhitbal xc'âmal lix xâb.
1:8b.MAR.001.008 Lâin xincubsi êha' riq'uin ha'. Aban a'an tixq'ue êre li Santil Musik'ej, chan.
1:9b.MAR.001.009 Sa' eb li cutan a'an li Jesús qui-el chak Nazaret xcuênt Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan ut laj Juan quixcubsi xha' aran sa' li nima' Jordán.
1:10b.MAR.001.010 Ut nak qui-el chak li Jesús sa' li ha', quiril nak quiteli li choxa, ut li Santil Musik'ej quicube chak sa' xbên li Jesús. Chanchan jun li paloma nak yô chak chi cubec.
1:11b.MAR.001.011 Ut qui-abîc xyâb xcux li Dios toj sa' choxa. Quixye chi jo'ca'in: -Lâat li cualal k'axal rarôcat inban. Nasaho' inch'ôl âcuiq'uin, chan li Dios.
1:12b.MAR.001.012 Ut chirix a'in, li Jesús qui-ec'asîc lix ch'ôl xban li Santil Musik'ej re nak tâxic sa' li chaki ch'och' bar mâc'a' cui' cristian.
1:13b.MAR.001.013 Ca'c'âl cutan quicuan chak xjunes sa' li na'ajej a'an sa' xyânkeb li josk' aj xul. Ut chiru li ca'c'âl cutan a'an, li Jesús quiyale' râlenquil xban laj tza, aban inc'a' quixq'ue rib chi âlêc. Ut eb lix ángel li Dios que'cuulac chi c'anjelac chiru.
1:14b.MAR.001.014 Ac cuan laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' tz'alam nak cô li Jesús Galilea ut yô chixjulticanquil resil li colba-ib li naxq'ue li Dios.
1:15b.MAR.001.015 Li Jesús quixye: -Xcuulac xk'ehil lix nimajcual xcuanquilal li Dios. Chiyot'ek' êch'ôl chejal êc'a'ux ut pâbomak li Santil Evangelio, chan li Jesús.
1:16b.MAR.001.016 Ut nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea quixtau laj Simón rochben laj Andrés li rîtz'in. Yôqueb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car.
1:17b.MAR.001.017 Li Jesús quixye reheb, -Chinêtâke. Mâcua' chic caribc têbânu. Êras êrîtz'in ban chic têsic' re te'pâbânk, chan reheb.
1:18b.MAR.001.018 Ut sa' junpât que'xcanab lix yoy ut que'xtâke li Jesús.
1:19b.MAR.001.019 Junpât chic quibêc li Jesús nak coxtauheb li ralal laj Zebedeo. Laj Jacobo ut laj Juan xc'aba'eb. Cuanqueb sa' lix jucub. Yôqueb chixxitinquil lix yoy.
1:20b.MAR.001.020 Li Jesús quixbokeb ut que'xcanab laj Zebedeo lix yucua'eb sa' li jucub rochbeneb lix môs. Ut que'xtâke li Jesús.
1:21b.MAR.001.021 Que'cuulac sa' li tenamit Capernaum. Sa' li hilobâl cutan, qui-oc li Jesús sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut qui-oc chixch'olobanquil xyâlal chiruheb li tenamit.
1:22b.MAR.001.022 Neque'sach xch'ôleb li tenamit chirabinquil li c'a'ru naxye li Jesús xban nak quixc'ut xyâlal chiruheb chi cuan xcuanquil ut moco jo' ta que'xbânu laj tz'îb li neque'c'utuc lix chak'rab li Dios.
1:23b.MAR.001.023 Sa' li cab ch'utch'ûqueb cui' cuan jun li cuînk cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
1:24b.MAR.001.024 Li cuînk a'an quixjap re ut quixye: -¿C'a'ru tâcuaj kiq'uin, at Jesús aj Nazaret? ¿Ma chikasachbal xatchal? Ninnau anihat lâat. Lâat lix Santil Alal li Dios, chan.
1:25b.MAR.001.025 Li Jesús quixk'us li mâus aj musik'ej ut quixye re: -Matchokin. Elen riq'uin li cuînk a'in, chan.
1:26b.MAR.001.026 Ut li mâus aj musik'ej quixch'ikle chi cau li cuînk. Quixjap re chi cau ut qui-el riq'uin li cuînk.
1:27b.MAR.001.027 Quilaje'sach xch'ôl chixjunileb li tenamit ut que'xye chiribileb rib: -¿C'a'ru xyâlal a'in? ¿C'a'ru li ac' tijleb a'in? Li cuînk a'in cuan xcuanquil sa' xbêneb li mâus aj musik'ej ut li c'a'ru naxye, neque'xpâb.-
1:28b.MAR.001.028 Sa' junpât que'rabi resil sa' chixjunileb li tenamit xcuênt Galilea c'a'ru quixbânu li Jesús.
1:29b.MAR.001.029 Nak que'el sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li Jesús rochbeneb laj Jacobo ut laj Juan que'côeb sa' rochoch laj Simón ut laj Andrés.
1:30b.MAR.001.030 Nak que'cuulac, ticto que'xye re li Jesús nak nim xyajel lix na' li rixakil laj Simón. Yocyo ut yô xtik.
1:31b.MAR.001.031 Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uin li yaj. Quixchap li ruk' ut quixcuaclesi. Sa' junpât quinume' lix tik ut qui-oc chi c'anjelac chiruheb.
1:32b.MAR.001.032 Sa' li ecuu a'an nak ac x-oc li sak'e, que'c'ame' chak riq'uin li Jesús nabaleb li yaj. Ut que'c'ame' ajcui' chak li cuan mâus aj musik'ej riq'uineb.
1:33b.MAR.001.033 Ut li q'uila tenamit que'chal ut que'xch'utub ribeb chire li cab cuan cui' li Jesús.
1:34b.MAR.001.034 Nabaleb li yaj que'q'uirtesîc xban li Jesús. Jalan jalânk xyajeleb li junjûnk. Ut li Jesús quirisiheb nabal chi mâus aj musik'ej riq'uineb. Li Jesús inc'a' quixcanabeb chi âtinac li mâus aj musik'ej xban nak eb a'an que'xnau nak a'an li Cristo.
1:35b.MAR.001.035 Cuulajak chic nak toj mâji' na-iq'ue' li cutan, li Jesús quicuacli ut qui-el sa' li tenamit. Ut cô xjunes chi tijoc sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' cristian.
1:36b.MAR.001.036 A'ut laj Simón jo'queb ajcui' li rochben que'côeb chixsic'bal li Jesús.
1:37b.MAR.001.037 Nak coxe'xtau que'xye re, -Nabal li tenamit yôqueb chi sic'oc âcue, chanqueb.
1:38b.MAR.001.038 Aban li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Tento nak toxic sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi nach' re nak toxinch'olob ajcui' chak resil li colba-ib reheb xban nak a'an aj e nak xinchal, chan.
1:39b.MAR.001.039 Jo'can nak li Jesús quicuulac sa' eb li na'ajej cuan xcuênt Galilea. Yô chixjulticanquil lix yâlal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, ut quirisi li mâus aj musik'ej riq'uineb nabal chi cristian.
1:40b.MAR.001.040 Sa' jun li cutan jun li cuînk saklep rix quicuulac riq'uin li Jesús. Quixcuik'ib rib chiru ut quixtz'âma xtenk'anquil. Quixye re: -Lâin ninnau nak lâat naru tinâq'uirtesi, chan.
1:41b.MAR.001.041 Li Jesús quiril xtok'obâl ru li cuînk, li saklep rix. Quixye' li ruk' ut quixch'e' li cuînk. Quixye: -Nacuaj âq'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan.
1:42b.MAR.001.042 Ut sa' junpât qui-el li saklep chirix ut quiq'uira. Mâc'a' chic xyajel quicana.
1:43b.MAR.001.043 Li Jesús quixchak'rabi chi us ut quixye re:
1:44b.MAR.001.044 -Abi li tinye âcue. Mâ ani aj e tâserak'i li xac'ul. Tîc tatxic riq'uin laj tij re nak a'an târil nak xatq'uira. Ut tâmayeja junak li xul jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés. Chabânu a'an chok' retalil chiruheb li tenamit nak xatq'uira, chan.Cô li cuînk ut quilajxserak'i reheb chixjunil chanru nak quiq'uira. Riq'uin a'an inc'a' chic naxq'ue rib na-oc li Jesús sa' eb li tenamit xban nak li q'uila tenamit yôqueb chixsic'bal li Jesús. Quicana ban sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' nabal li cristian ut aran quilaje'cuulac riq'uin li neque'chal chak yalak bar.
1:45b.MAR.001.045 Cô li cuînk ut quilajxserak'i reheb chixjunil chanru nak quiq'uira. Riq'uin a'an inc'a' chic naxq'ue rib na-oc li Jesús sa' eb li tenamit xban nak li q'uila tenamit yôqueb chixsic'bal li Jesús. Quicana ban sa' jun li na'ajej bar mâc'a' cui' nabal li cristian ut aran quilaje'cuulac riq'uin li neque'chal chak yalak bar.
2
2:1b.MAR.002.001 Nak ac xnume' cuib oxib cutan chic, li Jesús cô cui'chic sa' li tenamit Capernaum. Ut que'rabi resil nak li Jesús cuan sa' li tenamit sa' jun li cab bar nahilan cui'.
2:2b.MAR.002.002 Sa' junpât que'xch'utub rib li cristian sa' li cab cuan cui' li Jesús. Ut xban xq'uial li tenamit, mâ ani chic naru na-oc chire li cab xban nak mâc'a' chic li na'ajej. Ut li Jesús yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb.
2:3b.MAR.002.003 Nak yô chi âtinac li Jesús, câhibeb li cuînk que'xc'am chak chi pakpo jun li cuînk sic. Inc'a' nabêc.
2:4b.MAR.002.004 Abanan xban li q'uila tenamit, inc'a' naru te'rocsi li yaj cuan cui' li Jesús. Jo'can nak que'take' sa' xbên li cab ut que'xte ca'ch'in xbên li cab ut aran que'xcubsi li yaj yocyo chiru lix cuaribâl ut coxcanâc chiru li Jesús.
2:5b.MAR.002.005 Li Jesús quixq'ue retal nak eb li cuînk a'an que'xpâb nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: -At cuînk, cuybil sachbil chic lâ mâc, chan.
2:6b.MAR.002.006 Ut chunchûqueb ajcui' aran laj tz'îb li neque'c'utuc xchak'rab li Dios. Yôqueb chi c'oxlac.
2:7b.MAR.002.007 Ut que'xye sa' xch'ôleb: -¿C'a'ut nak naâtinac chi jo'can li cuînk a'in? ¿Ma a'in ta bi' li Dios? Mâ ani naru nacuyuc nasachoc mâc. Ca'aj cui' li Dios naru nacuyuc nasachoc mâc, chanqueb.
2:8b.MAR.002.008 Ticto quixnau li Jesús c'a'ru yôqueb chixc'oxlanquil. Quixye reheb: -¿C'a'ut nak nequec'oxla chi jo'can?
2:9b.MAR.002.009 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak tâc'utûnk chêru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, "Cuybil sachbil lâ mâc", malaj ut tinye re, "Cuaclin, ayu, ut c'am lâ cuaribâl"?
2:10b.MAR.002.010 Lâin tinc'ut chêru nak lâin li Cristo li C'ajolbej, ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li mâc, chan reheb.
2:11b.MAR.002.011 Tojo'nak li Jesús quixye re li cuînk: -At cuînk, lâin tinye âcue, cuaclin, c'am lâ cuaribâl ut ayu sa' lâ cuochoch, chan.
2:12b.MAR.002.012 Ut li cuînk sic nak quicuan ac tâcuaclîk. Quixchap lix cuaribâl ut ac tâêlk chiruheb chixjunil li tenamit. Ut riq'uin a'in chixjunileb que'sach xch'ôl. Que'xq'ue xlok'al li Dios ut que'xye: -Mâ jun cua kilom a'in, chanqueb.
2:13b.MAR.002.013 Ut nak ac xq'uirtesi li cuînk sic, li Jesús cô chire li palau Galilea. Nabaleb li tenamit que'cuulac riq'uin ut li Jesús qui-oc chixtzolbaleb.
2:14b.MAR.002.014 Nak yô chi numec' aran, li Jesús quiril laj Leví li ralal laj Alfeo. Laj Leví c'ojc'o sa' xna'aj ut yô chi titz'oc toj. Li Jesús quixye re: -Chinâtâke.- Tojo'nak laj Leví quicuacli ut quixtâke li Jesús.
2:15b.MAR.002.015 Ut chirix a'an li Jesús cô sa' li rochoch laj Leví chi cua'ac. Nabaleb laj titz'ol toj ut nabaleb ajcui' laj mâc cuanqueb sa' li mêx bar cuan cui' li Jesús rochbeneb lix tzolom. Nabaleb xban nak nabal que'tâken re li Jesús.
2:16b.MAR.002.016 Ut eb laj tz'îb ut eb laj fariseo que'ril nak cuan li Jesús sa' mêx rochbeneb laj titz'ol toj jo'queb ajcui' laj mâc. Ut que'xye reheb lix tzolom li Jesús: -¿C'a'ut nak laj tzolol êre nacua'ac sa' xyânkeb laj titz'ol toj ut sa' xyânkeb laj mâc? chanqueb.
2:17b.MAR.002.017 Li Jesús quirabi li que'xpatz' ut quixye reheb: -Li cauheb mâc'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li neque'raj banec'. Jo'can nak lâin inc'a' xinchal chixsic'baleb li tîqueb xch'ôl. Xinchal ban chixsic'baleb laj mâc, chan li Jesús.
2:18b.MAR.002.018 Sa' eb li cutan a'an eb lix tzolom laj Juan laj Cubsihom Ha' ut eb laj fariseo neque'xbânu x-ayûn. Li tenamit que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Eb lix tzolom laj Juan neque'xbânu x-ayûn jo'queb ajcui' laj fariseo. ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xbânu x-ayûn eb lâ tzolom? chanqueb re.
2:19b.MAR.002.019 Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye reheb, -Lâin jo' jun bêlomej nak cuanquin. ¿Ma naru te'ayunik li neque'xic riq'uin sumlâc nak cuan li bêlomej riq'uineb? Nak toj cuan li bêlomej riq'uineb, inc'a' naru neque'xbânu x-ayûn.
2:20b.MAR.002.020 Ut jo'can ajcui' lin tzolom. Tâcuulak xk'ehil nak tin-isîk sa' xyânkeb. Toj sa' li cutan a'an te'xbânu x-ayûn, chan reheb.
2:21b.MAR.002.021 Mâ ani naxxîti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxîti riq'uin ac' t'icr, nak tixpuch' tâc'osk li ac' t'icr ut tixnimobresi xpejelal li k'el t'icr.
2:22b.MAR.002.022 Ut mâ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bôls tz'ûm, tâpuq'uek' li k'el tz'ûm, tâhoyek' li vino, ut tâosok' ajcui' li bôls tz'ûm. Li ac' vino sa' li ac' bôls tz'ûm naq'ueman, chan li Jesús.
2:23b.MAR.002.023 Sa' jun li hilobâl cutan li Jesús rochbeneb lix tzolom yôqueb chi numec' bar cui' aubil li acuîmk trigo xc'aba'. Eb lix tzolom que'xch'ot ru li trigo nak yôqueb chi numec' xban nak te'tz'ocâk.
2:24b.MAR.002.024 Tojo'nak eb laj fariseo que'xye re li Jesús: -Il c'a'ru yôqueb lâ tzolom. ¿C'a'ut nak neque'xbânu li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hilobâl cutan? chanqueb.
2:25b.MAR.002.025 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixbânu laj David nak a'an ut li rochben te'tz'ocâk?
2:26b.MAR.002.026 Nak quicuan laj Abiatar chok' xyucua'ileb aj tij, laj David qui-oc sa' li rochoch li Dios. Cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li caxlan cua a'an. Abanan laj David quixcua' li caxlan cua li quiq'uehe' re xban laj tij ut quixq'ue ajcui' reheb li rochben xban nak te'tz'ocâk, chan.
2:27b.MAR.002.027 Ut quixye ajcui' reheb: -A' li cuînk ut li ixk a'aneb li k'axal lok' chiru li hilobâl cutan. Toj mâc'a' li hilobâl cutan nak ac que'yo'obtesîc chak ut li hilobâl cutan quiq'uehe' re xtenk'anquileb li cuînk ut li ixk.Jo'can nak lâin li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru tâuxmânk sa' li hilobâl cutan, chan li Jesús reheb.
2:28b.MAR.002.028 Jo'can nak lâin li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru tâuxmânk sa' li hilobâl cutan, chan li Jesús reheb.
3
3:1b.MAR.003.001 Ut li Jesús cô cui'chic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut aran cuan jun li cuînk sic jun li ruk'.
3:2b.MAR.003.002 Eb laj fariseo yôqueb chixsic'bal chanru nak te'xjit li Jesús. Jo'can nak yôqueb chirilbal ma tixq'uirtesi tana li cuînk a'in sa' li hilobâl cutan.
3:3b.MAR.003.003 Li Jesús quixye re li cuînk li sic ruk': -Numen chak arin chi ubej, chan re.
3:4b.MAR.003.004 Tojo'nak li Jesús quixpatz' reheb laj fariseo: -¿C'a'ru us xbânunquil sa' li hilobâl cutan? ¿Ma naru xbânunquil li us malaj ut li inc'a' us? ¿Ma us xcolbal xyu'am junak malaj ut xsachbal? chan cui'chic reheb. Ut eb a'an mem que'cana. Inc'a' chic que'xtau c'a'ru que'xye.
3:5b.MAR.003.005 Quijosk'o' li Jesús sa' xbêneb, abanan quiril cui'chic xtok'obâl ruheb xban nak inc'a' que'raj xtaubal xyâlal. Ut li Jesús quixye re li cuînk li sic ruk': -Ye' lâ cuuk', chan. Ut li cuînk quixye' li ruk' ut sa' junpât quiq'uira.
3:6b.MAR.003.006 Tojo'nak eb laj fariseo que'el riq'uin li Jesús. Que'côeb riq'uineb li neque'oquen chirix laj Herodes. Ut que'oc xc'ûbanquil chanru nak te'xcamsi li Jesús.
3:7b.MAR.003.007 Ut chirix a'an li Jesús cô chire li palau Galilea rochbeneb lix tzolom. Ut li q'uila tenamit que'xtâke li Jesús. Que'chal chak Galilea jo' ajcui' Judea.
3:8b.MAR.003.008 Nak que'rabi resil li xnînkal usilal yô chixbânunquil li Jesús, quilaje'chal chirilbal. Cuan li que'chal chak Jerusalén ut Idumea. Ut cuan ajcui' que'chal chak jun pac'al li nima' Jordán. Ut que'chal ajcui' chak Tiro ut Sidón chirilbal li Jesús.
3:9b.MAR.003.009 Jo'can nak li Jesús quixye reheb lix tzolom nak te'xcauresi junak li jucub. Ac cuânk aran re tâcuânk chi sa' re nak inc'a' tânat'ek' xbaneb li q'uila tenamit.
3:10b.MAR.003.010 Xban nak nabal ac xq'uirtesi, jo'can nak li q'uila tenamit yôqueb chixtiquisinquil ribeb. Te'raj te'xch'e' li Jesús re nak te'q'uirâk.
3:11b.MAR.003.011 Li cuan mâus aj musik'ej riq'uineb, nak que'ril li Jesús, que'xcuik'ib rib chiru ut que'xjap re chixyebal: -Lâat li Ralal li Dios, chanqueb re.
3:12b.MAR.003.012 Ut li Jesús quixk'useb li mâus aj musik'ej ut quixye reheb nak inc'a' te'xye resil nak a'an Ralal li Dios.
3:13b.MAR.003.013 Tojo'nak li Jesús quitake' chiru tzûl. Quixbokeb li ani quiraj ut eb a'an côeb chirix.
3:14b.MAR.003.014 Ut li Jesús quixsiq'ueb ru li cablaju chi cuînk re nak te'cuânk riq'uin ut re nak tixtaklaheb chixjulticanquil li râtin li Dios.
3:15b.MAR.003.015 Ut quixq'ueheb xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj ut chirisinquil li mâus aj musik'ej.
3:16b.MAR.003.016 A'aneb a'in li cablaju li quixxakabeb li Jesús: laj Simón li quixq'ue aj Pedro chok' xc'aba',
3:17b.MAR.003.017 ut laj Jacobo ut laj Juan. Lix yucua'eb a'an, a'an laj Zebedeo. Aj Boanerges quiq'uehe' chok' xc'aba'eb xban li Jesús. Li c'aba'ej a'an naraj naxye "Ralaleb li Câk".
3:18b.MAR.003.018 Quixxakabeb ajcui' laj Andrés, laj Felipe, laj Bartolomé, laj Mateo, laj Tomás, laj Jacobo li ralal laj Alfeo, laj Tadeo ut laj Simón. A'an xcomoneb laj Canaán.
3:19b.MAR.003.019 Ut quixsic' ajcui' ru laj Judas Iscariote li quik'axtesin re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.
3:20b.MAR.003.020 Ut nak ac xsiq'ueb ru lix tzolom li Jesús cô sa' jun li cab rochbeneb lix tzolom. Ut que'tubla cui'chic li q'uila tenamit; riq'uin a'an moco naxq'ue ta chic rib nacua'ac li Jesús chi moco eb lix tzolom.
3:21b.MAR.003.021 Ut nak que'rabi resil li c'a'ru yô chixbânunquil li Jesús, eb li rech'alal que'chal chixc'ambal. Que'xye nak moco tuktu ta chic xna'leb li Jesús.
3:22b.MAR.003.022 Ut eb laj tz'îb li que'chal chak Jerusalén yôqueb chixyebal: -Laj tza cuan riq'uin li Jesús ut sa' xc'aba' laj tza narisiheb li mâus aj musik'ej, chanqueb.
3:23b.MAR.003.023 Ut li Jesús quixbokeb ut quixpatz' reheb: -¿Chanru nak laj tza târisi li rech aj tzahil?- Ut quixye ajcui' li jaljôquil ru âtin a'in:
3:24b.MAR.003.024 -Cui cuan jun têpak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun têp chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib.
3:25b.MAR.003.025 Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib sa' rochocheb, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal.
3:26b.MAR.003.026 Jo'can ajcui' laj tza cui te'xpleti rib chi ribileb rib, a'an tixsach xcuanquil xjunes rib.
3:27b.MAR.003.027 Mâ ani naru tâoc sa' rochoch junak cuînk cau rib chixmak'bal li c'a'ru cuan re, cui inc'a' ta xbên cua tixbac' li cuînk cau rib, tojo'nak tâoc chixc'ambal li c'a'ru cuan re.
3:28b.MAR.003.028 Relic chi yâl ninye êre nak tâcuymânk tâsachmânk lix mâqueb li cristian ut tâcuymânk ajcui' li majecuânc neque'xbânu.
3:29b.MAR.003.029 Abanan li tâmajecuânk re li Santil Musik'ej, inc'a' tâcuyek' tâsachek' xmâc. Cuânk ban sa' xbên chi junelic lix tojbal rix li mâc a'an.-
3:30b.MAR.003.030 Li Jesús quixye a'in xban nak yôqueb chixyebal nak cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
3:31b.MAR.003.031 Quicuulac aran lix na' li Jesús ut que'cuulac ajcui' li rîtz'in. Que'cana chirix cab ut que'xtakla xbokbal li Jesús.
3:32b.MAR.003.032 Ut nabaleb li tenamit c'ojc'ôqueb chixc'atk li Jesús. Que'xye re: -Kâcua', xc'ulun lâ na' rochbeneb lâ cuîtz'in. Cuanqueb chirix cab. Yôqueb châsic'bal, chanqueb.
3:33b.MAR.003.033 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ani ta bi' lin na'? Ut, ¿ani ta bi' li cuîtz'in nak nequec'oxla lâex?-
3:34b.MAR.003.034 Quirileb li c'ojc'ôqueb chixc'atk ut quixye: -A'ineb lin na' ut a'ineb li cuîtz'in.Xban nak li ani nabânun re li naraj li Dios, a'an li cuîtz'in, a'an li cuanab, ut a'an lin na', chan.
3:35b.MAR.003.035 Xban nak li ani nabânun re li naraj li Dios, a'an li cuîtz'in, a'an li cuanab, ut a'an lin na', chan.
4
4:1b.MAR.004.001 Ut qui-oc cui'chic li Jesús chixtzolbaleb li tenamit chire li palau Galilea. K'axal nabal que'xch'utub rib riq'uin chirabinquil. Xban xq'uialeb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' jun li jucub cuan sa' li palau ut quic'ojla chi sa'. Ut chixjunileb li tenamit que'cana chire li palau.
4:2b.MAR.004.002 Ut nabal c'a'ak re ru quixtzoleb cui' riq'uin jaljôquil ru âtin. Nak yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb, quixye li serak' a'in reheb:
4:3b.MAR.004.003 -Abihomak li tinye. Jun aj acuinel cô chi âuc.
4:4b.MAR.004.004 Ut nak yô chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj.
4:5b.MAR.004.005 Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' li pec ru bar mâc'a' cui' mas li ch'och'. Sa' junpât quimok, abanan inc'a' quixchap xxe' xban nak jay li ch'och' sa' xbên li pec.
4:6b.MAR.004.006 Nak quichal li sak'e quichakic li acuîmk xban nak inc'a' cham cuan li xe'.
4:7b.MAR.004.007 Ut cuan cui'chic li iyaj coxnak sa' xyânk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbên, quixnat' li acuîmk ut inc'a' quiûchin.
4:8b.MAR.004.008 Ut cuan cui'chic li iyaj coxnak sa' li châbil ch'och'. Quimok ut quiq'ui ut quiûchin chi us. Cuan quixq'ue lajêtk xca'c'âl ru. Cuan li quixq'ue oxtakc'âl ru ut cuan cui'chic quixq'ue o'takc'âl ru li junjûnk.
4:9b.MAR.004.009 Tojo'nak quixye li Jesús reheb: -Li ani na-abin, chixq'uehak retal li c'a'ru ninye, chan.
4:10b.MAR.004.010 Ut nak que'el lix q'uial li tenamit, li Jesús quicana rochbeneb lix tzolom cablaju. Eb a'an que'xpatz' re ut que'xye: -¿C'a'ru xyâlal li jaljôquil ru âtin a'in? chanqueb.
4:11b.MAR.004.011 Ut li Jesús quixye reheb: -Lâex q'uebil êre xnaubal xyâlal li mukmûquil na'leb chirix lix nimajcual xcuanquilal li Dios. A'ut li jun ch'ôl chic li inc'a' neque'pâban, riq'uin jaljôquil ru âtin tâyemânk reheb.
4:12b.MAR.004.012 Usta yôqueb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yôqueb chi abînc, abanan inc'a' te'xtau xyâlal. Tâuxmânk chi jo'can re nak inc'a' te'xyot' xch'ôleb ut inc'a' te'xjal xc'a'uxeb ut inc'a' tâcuyek' xmâqueb.-
4:13b.MAR.004.013 Tojo'nak li Jesús quixpatz' reheb: -¿Ma inc'a' nequetau ru li jaljôquil ru âtin a'in? Cui inc'a' nequetau xyâlal a'in, ¿chanru nak têtau xyâlal chixjunil li jaljôquil ru âtin chi jo'canan?
4:14b.MAR.004.014 A'an a'in lix yâlal. Laj acuinel a'an jo' jun laj yehol râtin li Dios.
4:15b.MAR.004.015 Ut li iyaj li quinak chire be, a'an chanchaneb li neque'abin re li râtin li Dios. Nak ac xe'rabi, sa' junpât nachal laj tza chirisinquil li âtin ut sa' junpât nasach sa' xch'ôleb.
4:16b.MAR.004.016 Ut li iyaj li quinak sa' li pec ru, a'an chanchaneb li neque'abin re li râtin li Dios ut sa' junpât neque'xpâb chi saheb sa' xch'ôl.
4:17b.MAR.004.017 Abanan inc'a' nacana sa' xch'ôleb. Nak nachal junak raylal, malaj ch'a'ajquilal sa' xbêneb xbaneb lix pâbâl, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Sa' junpât neque'ch'inan xch'ôl.
4:18b.MAR.004.018 Ut li iyaj li quinak sa' xyânk li q'uix chanchaneb li neque'abin re li râtin li Dios.
4:19b.MAR.004.019 Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xrâbal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix yâlal chiruheb. Mâc'a' na-oc cui' li râtin li Dios reheb.
4:20b.MAR.004.020 Ut li iyaj li quit'ane' sa' châbil ch'och', a'an chanchaneb li neque'rabi ut neque'xpâb chi tz'akal li râtin li Dios. Neque'q'ui chi us sa' lix pâbâleb, jo' li acuîmk li narûchin lajêtk xca'takc'âl ut li naxq'ue oxtakc'âl ut li naxq'ue o'takc'âl ru li junjûnk.-
4:21b.MAR.004.021 Ut li Jesús quixye ajcui' reheb: -¿Ma naq'ueman ta bi' junak candil rubel junak chacach malaj ut rubel ch'ât? Inc'a' naru. Takec' ban naq'ueman sa' xna'aj re nak tixcutanobresi sa' li cab.
4:22b.MAR.004.022 Jo'can ajcui' li tijleb li ninch'olob xyâlal chêru. Mâc'a' tâcanâk chi mukmu chi inc'a' ta tâc'utbesîk mokon. Ut li inc'a' natauman ru anakcuan, tâtaumânk ru mokon.
4:23b.MAR.004.023 Li ani naraj rabinquil, chixq'uehak retal li ninye.
4:24b.MAR.004.024 Quixye ajcui' reheb: -Cheq'uehak retal li nequerabi ut têq'ue êch'ôl chixbânunquil li nequerabi xban nak li ani naxbânu li c'a'ru quixtzol cuiq'uin, mas cui'chic lix na'leb tâq'uehek' re xban li Dios re nak tixtau ru li cuâtin.
4:25b.MAR.004.025 Li ani tixq'ue xch'ôl chixtzolbal li us, k'axal cui'chic li usilal tixc'ul. Li ani inc'a' tixq'ue xch'ôl chixtzolbal li us, tâsachk sa' xch'ôl li jo' q'uial naxnau.
4:26b.MAR.004.026 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: -Lix nimajcual cuanquilal li Dios, chanchan junak aj acuinel. Narau li iyaj sa' ch'och'.
4:27b.MAR.004.027 Li cuînk nacuar, nacuacli ut eb li cutan neque'nume'. Ut li iyaj yal xjunes namok chak ut naq'ui ut li cuînk inc'a' naxnau chanru nak namok ut naq'ui li acuîmk.
4:28b.MAR.004.028 Li ch'och' naq'uiresin re li acuîmk. Naq'ui ut nanînkan ut chirix a'an na-oc chi atz'umac ut naxq'ue li ru.
4:29b.MAR.004.029 Ut nak nachêco' li ru nasic'man sa' junpât xban nak ac xcuulac xk'ehil xxocbal li ru.
4:30b.MAR.004.030 -¿C'a'ru tinjuntak'êta cui' lix nimajcual cuanquil li Dios? chan li Jesús. -Ut ¿c'a'ru chi jaljôquil ru âtin tinye, re xch'olobanquil xyâlal lix nimajcual cuanquilal li Dios?
4:31b.MAR.004.031 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li nînki mostaza. Li riyajil li mostaza coc' chiru chixjunil li iyaj cuan sa' ruchich'och'.
4:32b.MAR.004.032 Nak ac x-auman namok ut naq'ui. Ut nînk chi us nacuulac lix che'el. Naxk'ax xteram chixjunil li acuîmk. Neque'nînkan li ruk' ut eb laj xic'anel xul neque'xyîb lix soc sa' eb li ruk'.-
4:33b.MAR.004.033 Ut li Jesús quixch'olob xyâlal chiruheb li tenamit riq'uin nabal chic chi jaljôquil ru âtin a' yâl bar na cuan te'xtau ru.
4:34b.MAR.004.034 Ut mâc'a' c'a'ru quixye li Jesús reheb li tenamit chi mâcua' ta sa' jaljôquil ru âtin. Abanan nak ac xjuneseb chic lix tzolom, quixch'olob lix yâlal chiruheb.
4:35b.MAR.004.035 Nak qui-ecuu sa' li cutan a'an li Jesús quixye reheb lix tzolom: -K'axonko jun pac'al li palau, chan reheb.
4:36b.MAR.004.036 Ut li Jesús quixchak'rabiheb li q'uila tenamit ut quic'ame' sa' li jucub cuan cui'. Ut cuanqueb ajcui' coc' jucub que'côeb chirix.
4:37b.MAR.004.037 Ut nak ac cuanqueb sa' xyi li palau quichal jun li nimla ik'. Naxcut lix cau ok li ha' sa' li jucub ut qui-oc chi nujac li ha' chi sa' li jucub.
4:38b.MAR.004.038 Li Jesús cuan chi ixbej sa' li jucub ut yô chi cuârc sa' xbên jun lix soc xjolom. Eb lix tzolom que'rajsi ut que'xye re: -At tzolonel, ajsi âcuu. ¿Ma inc'a' nacacuil nak osoc' ke? chanqueb.
4:39b.MAR.004.039 Quicuacli li Jesús ut quixk'us li ik' ut quixye re li palau: -Matchokin. Canab ec'ânc, chan. Ut sa' junpât quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'.
4:40b.MAR.004.040 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: -¿C'a'ut nak c'ajo' nak nequexxucuac? ¿Ma inc'a' nequepâb nak li Dios tâtenk'ânk êre? chan.Ut c'ajo' nak que'sach xch'ôl lix tzolom ut que'xye chi rilbileb rib: -¿Chanru nak cuan xcuanquil li cuînk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau, ut neque'abin chiru? chanqueb.
4:41b.MAR.004.041 Ut c'ajo' nak que'sach xch'ôl lix tzolom ut que'xye chi rilbileb rib: -¿Chanru nak cuan xcuanquil li cuînk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau, ut neque'abin chiru? chanqueb.
5
5:1b.MAR.005.001 Li Jesús ut eb lix tzolom que'cuulac aran jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara.
5:2b.MAR.005.002 Ut nak qui-el li Jesús sa' li jucub, sa' junpât quichal jun li cuînk chi c'uluc re. Quichal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Li cuînk a'an cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
5:3b.MAR.005.003 Junes sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak nacuan. Mâ ani naru nabac'oc re chi moco riq'uin cadena naru neque'xbac'.
5:4b.MAR.005.004 Nabal sut neque'xyal xbac'bal li rok ruk' riq'uin cadena. Abanan sa' junpât naxt'upi li cadena. Ut mâ ani naru natûlanobresin re li cuînk a'an.
5:5b.MAR.005.005 Chi k'ek chi cutan naxbeni rib sa' xbêneb li tzûl ut sa' xyânkeb li muklebâl camenak. Junelic yô chixjapbal re ut naxyoq'ui rib riq'uin k'esnal pec.
5:6b.MAR.005.006 Toj najt ajcui' cuan chak li Jesús nak qui-ile' xban li cuînk. Li cuînk cô sa' ânil ut coxcuik'ib rib chiru li Jesús.
5:7b.MAR.005.007 Quixjap re chixyebal: -¿C'a'ru tâcuaj cuiq'uin, at Jesús? Lâat Ralalat li nimajcual Dios. Sa' xc'aba' li Kâcua' Dios, nintz'âma châcuu nak minârahobtesi, chan re.
5:8b.MAR.005.008 Quixye chi jo'can xban nak ac yô li Jesús chixyebal re li mâus aj musik'ej: -Elen riq'uin li cuînk a'in, at mâus aj musik'ej.-
5:9b.MAR.005.009 Tojo'nak li Jesús quixpatz' re: -¿Ani âc'aba'?- -Cuakib mil inc'aba' xban nak nabalo, chan nak quichak'oc.
5:10b.MAR.005.010 Ut nabal sut quixtz'âma chiru li Jesús nak inc'a' târisiheb li mâus aj musik'ej chi junaj cua sa' li na'ajej a'an.
5:11b.MAR.005.011 Aran cuanqueb jun tûb li âk yôqueb chi ichajibc chiru li tzûl.
5:12b.MAR.005.012 Eb li mâus aj musik'ej que'xtz'âma chiru li Jesús nak tixtaklaheb riq'uineb li âk. -Choâtakla riq'uineb li âk. Choâcanab chi oc riq'uineb, chanqueb.
5:13b.MAR.005.013 Ut li Jesús quixcanabeb chi xic. Que'el li mâus aj musik'ej riq'uin li cuînk. Coxe'ocak riq'uineb li âk. Ut li âk que'oc chi âlinac ut que'xrum chak rib sa' xbên ûl ut toj sa' li palau coxe'nak. Cuanqueb na cuib mil chi âk que'oso' sa' li palau.
5:14b.MAR.005.014 Eb laj ilol âk que'xucuac ut que'êlelic ut coxe'xye resil sa' li tenamit jo' ajcui' sa' li c'alebâl. Ut nabaleb li tenamit que'côeb chirilbal li c'a'ru quic'ulman.
5:15b.MAR.005.015 Que'cuulac cuan cui' li Jesús ut que'ril li cuînk li qui-isîc nabal chi mâus aj musik'ej riq'uin. C'ojc'o aran nak coxe'xtau. Tikto chic ut tuktu chic xjolom. Riq'uin rilbal a'an que'oc xxiuheb li tenamit.
5:16b.MAR.005.016 Ut eb li que'iloc re, que'xserak'i reheb li tenamit chanru qui-ux re li cuînk li quicuan mâus aj musik'ej riq'uin, jo' ajcui' li c'a'ru que'xc'ul li âk.
5:17b.MAR.005.017 Ut que'xtz'âma chiru li Jesús nak tâêlk sa' lix tenamiteb.
5:18b.MAR.005.018 Ut nak qui-oc cui'chic li Jesús sa' li jucub, li cuînk li qui-isîc mâus aj musik'ej riq'uin quixtz'âma chiru li Jesús nak tâxic chirix.
5:19b.MAR.005.019 A'ut li Jesús inc'a' quiraj nak tâxic chirix. Quixye re li cuînk: -Ayu sa' lâ cuochoch ut tâserak'i reheb lâ cuech'alal li usilal xinbânu âcue. Tâye reheb chanru nak xcuuxtâna âcuu, chan re li cuînk.
5:20b.MAR.005.020 Jo'can nak cô li cuînk sa' eb li tenamit xcuênt Decápolis. Qui-oc chixyebal reheb chixjunil li nînki usilal quixbânu li Jesús re. Ut chixjunileb li tenamit quilaje'sach xch'ôl chirabinquil li c'a'ru quixye.
5:21b.MAR.005.021 Qui-oc cui'chic li Jesús sa' li jucub ut quisuk'i cui'chic jun pac'al li palau rochbeneb lix tzolom. Mâ ca'ch'in li tenamit coxe'xch'utub rib riq'uin chire li palau.
5:22b.MAR.005.022 Ut quichal jun li cuînk aj Jairo xc'aba'. A'an xcomoneb li neque'taklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Nak quiril li Jesús, quixcuik'ib rib chiru.
5:23b.MAR.005.023 Ut chi anchal xch'ôl quixtz'âma chiru li Jesús ut quixye re: -At Kâcua', k'axal nim xyajel lin ch'ina rabin. Câmc re. Bânu usilal, tatxic sa' cuochoch. Toxâq'ue lâ cuuk' sa' xbên re nak tâq'uirâk ut inc'a' tâcâmk, chan re li Jesús.
5:24b.MAR.005.024 Ut li Jesús cô chirix laj Jairo ut nabaleb li tenamit que'tâken re. Xban xq'uial li tenamit yôqueb chixtiquisinquil ribeb.
5:25b.MAR.005.025 Sa' xyânkeb cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yô lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel.
5:26b.MAR.005.026 Quixq'ue rib chi banec' riq'uin nabaleb aj banonel ut nabal li raylal quixc'ul. Abanan mâ jok'e que'xban. Ca'aj cui' quixsach chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbaleb. Ut mâc'a' qui-oc cui'. Nimânc ban chic naxbânu lix yajel.
5:27b.MAR.005.027 Quirabi resil nak li Jesús yô chixq'uirtesinquileb li yaj. Riq'uin a'an qui-oc chixtâkenquil li Jesús rochbeneb li q'uila tenamit. Ut quijiloc chixc'atk re nak tixch'e' li rak'.
5:28b.MAR.005.028 -Usta ca'aj cui' li rak' tinch'e', riq'uin a'an tinq'uirâk, chan li ixk sa' xch'ôl.
5:29b.MAR.005.029 Ut nak quixch'e' li rak' sa' junpât quiq'uira, ut quitz'ap lix quiq'uel. Ut li ixk quirec'a nak mâc'a' chic xyajel.
5:30b.MAR.005.030 Ut li Jesús quixnau nak cuan li quiq'uira xban lix cuanquil. Quixsuk'isi rib sa' xyânkeb li q'uila tenamit ut quixpatz' reheb: -¿Ani xch'e'oc re li cuak'? chan reheb.
5:31b.MAR.005.031 Eb lix tzolom que'chak'oc ut que'xye re: -At Kâcua', lâat nacacuil chanru nak yôqueb chixtiquisinquil ribeb li q'uila tenamit châcuix. ¿C'a'ut nak nacapatz' ani xch'e'oc re lâ cuak'? chanqueb.
5:32b.MAR.005.032 Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal ani xch'e'oc re li rak'.
5:33b.MAR.005.033 Li ixk naxnau nak ac xq'uira. Nasicsot xban xxiu. Colxcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye lix yâlal re.
5:34b.MAR.005.034 Li Jesús quixye re: -Kana', xban nak xapâb nak cuan incuanquil châq'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira. Ayu chi sa sa' âch'ôl ut chi mâc'a' chic âraylal, chan.
5:35b.MAR.005.035 Nak toj yô chi âtinac li Jesús, que'chal lix comoneb laj Jairo sa' rochoch chixyebal re, -Xcam lâ rabin. ¿C'a' chic ru aj e nak tâch'i'ch'i'i laj tzolonel? chanqueb.
5:36b.MAR.005.036 Nak quirabi li Jesús li c'a'ru yôqueb chixyebal re laj Jairo, quixye re: -Matc'oxlac. Ca'aj cui' tâpâb nak tâq'uirâk lâ rabin, chan.
5:37b.MAR.005.037 Ut inc'a' quiraj nak li tenamit te'xic chirix. Ca'aj cui' laj Pedro ut laj Jacobo ut laj Juan, li rîtz'in laj Jacobo, quixc'ameb chirix.
5:38b.MAR.005.038 Nak que'cuulac sa' rochoch laj Jairo, li Jesús quiril nak yôqueb chixpokokinquil ribeb ut japjôqueb re chi yâbac.
5:39b.MAR.005.039 Qui-oc sa' cab riq'uineb ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixpokokinquil êrib? ¿C'a'ut nak yôquex chi yâbac? Li xka'al moco xcam ta. Cuârc yô, chan li Jesús reheb.
5:40b.MAR.005.040 Eb a'an que'oc chixse'enquil li c'a'ru quixye, ut li Jesús quirisiheb chirix cab. Ca'aj cui' lix na' ut lix yucua' ut eb li oxib chi xtzolom que'oc rochben li Jesús bar cuan cui' li camenak.
5:41b.MAR.005.041 Quixchap chi ruk' li camenak ut quixye re sa' li râtinobâl: -Talita, cumi, chan. Li âtin a'an naraj naxye, "At ch'ina xka'al, lâin tinyehok âcue cuaclin".
5:42b.MAR.005.042 Sa' junpât quicuacli li xka'al ut quibêc. Li xka'al a'an cablaju chihab cuan re. Ut eb li cuanqueb aran quilaje'sach xch'ôl chirilbal li c'a'ru quixbânu li Jesús.A'ut li Jesús quixchak'rabiheb chi us nak mâ ani aj e te'xye li c'a'ru quic'ulman. Ut quixye reheb nak te'xq'ue chi cua'ac li xka'al.
5:43b.MAR.005.043 A'ut li Jesús quixchak'rabiheb chi us nak mâ ani aj e te'xye li c'a'ru quic'ulman. Ut quixye reheb nak te'xq'ue chi cua'ac li xka'al.
6
6:1b.MAR.006.001 Li Jesús qui-el sa' li na'ajej a'an ut cô sa' lix tenamit rochbeneb lix tzolom.
6:2b.MAR.006.002 Sa' li hilobâl cutan cô sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Qui-oc chixtzolbaleb li tenamit. Nabal que'abin re ut quilaje'sach xch'ôl chirabinquil ut que'xye chi ribileb rib: -¿Bar xtzol lix na'leb? ¿C'a'ru chi na'lebil li naxnau? ¿Chanru nak naxbânu li milagro? chanqueb.
6:3b.MAR.006.003 -¿Ma mâcua' ta bi' a'in laj pech'? Ut, ¿mâcua' ta bi' lix María lix na'? ¿Ma mâcua' ta bi' laj Jacobo li rîtz'in ut laj José, laj Judas ut laj Simón? ¿Ma mâcua' ta bi' a'in eb li rîtz'in li cuanqueb sa' kayânk? chanqueb. Ut que'chal xjosk'il sa' xbên.
6:4b.MAR.006.004 Ut li Jesús quixye: -Junak profeta naq'uehe' xlok'al yalak bar, abanan sa' lix tenamit ut sa' xyânkeb li rech'alal ut sa' rochoch inc'a' naq'uehe' xlok'al.-
6:5b.MAR.006.005 Ut inc'a' quiru quixbânu li milagro sa' lix tenamit xban nak inc'a' que'xpâb nak cuan xcuanquil. Cuib oxib ajcui' li yaj quixq'ue li ruk' sa' xbêneb re nak te'q'uirâk.
6:6b.MAR.006.006 Ut li Jesús quisach xch'ôl chirilbaleb nak inc'a' neque'xpâb nak cuan xcuanquil. Ut nak qui-el aran, cô sa' chixjunil li c'alebâl chixtzolbaleb li tenamit.
6:7b.MAR.006.007 Tojo'nak quixbokeb lix tzolom cablaju ut quixtaklaheb chi ca'cabil ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquil li mâus aj musik'ej.
6:8b.MAR.006.008 Ut quixye reheb: -Mâc'a' c'a'ru têc'am nak texxic, ca'aj cui' lê xuk'. Inc'a' têc'am êtzacaêmk, chi moco junak bôls, chi moco tumin têc'am.
6:9b.MAR.006.009 Ca'aj cui' lê xâb cuan chêrok têc'am ut ca'aj cui' lê rak' cuan chêrix têc'am.
6:10b.MAR.006.010 Ut quixye ajcui' reheb: -Nak texcuulak sa' junak tenamit, sa' li cab tex-oc cui' chi hilânc, aran texcanâk ut inc'a' yal yôkex chixjalbal êna'aj. Nak ac xic êre sa' jalan chic tenamit, tojo'nak têjal lê na'aj.
6:11b.MAR.006.011 Cui texcuulak sa' junak na'ajej bar cui' inc'a' texc'ulek' chi moco te'raj rabinquil lê râtin, nak tex-êlk riq'uineb têchik' li poks chêrok jo' retalil li raylal te'xc'ul. Relic chi yâl ninye êre nak k'axal cui'chic li raylal te'xc'ul chiruheb laj Sodoma ut laj Gomorra sa' xk'ehil li rakba âtin, chan.
6:12b.MAR.006.012 Jo'can nak que'côeb lix tzolom li Jesús ut que'xch'olob xyâlal chiruheb li tenamit re nak te'xyot' xch'ôl ut te'xjal xc'a'uxeb.
6:13b.MAR.006.013 Que'risi nabal li mâus aj musik'ej riq'uineb ut que'xq'ue li aceite sa' xjolomeb li yaj jo' retalil xcuanquil li Dios ut que'xq'uirtesiheb.
6:14b.MAR.006.014 Li tenamit yôqueb chixserak'inquil li milagro yô chixbânunquil li Jesús. Nak quirabi a'an, li rey Herodes quixye: -A'an laj Juan laj Cubsihom Ha'. Xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixbânunquil li milagro, chan.
6:15b.MAR.006.015 Ut cuan que'yehoc re nak a'an li profeta Elías. Ut cuan ajcui' que'yehoc re nak a'an jun li profeta jo' li profeta que'cuan najter.
6:16b.MAR.006.016 Ut nak quirabi a'an, laj Herodes quixye: -A'an laj Juan li quintakla xch'otbal xcux. A'an xcuacli chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak, chan.
6:17b.MAR.006.017 Quixye chi jo'can xban nak a'an quitaklan re xchapbal laj Juan. Que'xbac' ut que'xq'ue sa' tz'alam. Quixbânu chi jo'can xban nak jo'can quiraj lix Herodías. Lix Herodías a'an rixakil laj Felipe, rîtz'in laj Herodes ut laj Herodes quixc'am chok' rixakil.
6:18b.MAR.006.018 Nak toj mâji' naq'uehe' sa' tz'alam, laj Juan laj Cubsihom Ha' quixye re laj Herodes: -Nimla mâc xabânu nak xac'am chok' âcuixakil lix Herodías xban nak ac sumsu riq'uin lâ cuîtz'in, laj Felipe, chan re.
6:19b.MAR.006.019 Riq'uin a'an mâ ca'ch'in nak quijosk'o' lix Herodías sa' xbên laj Juan ut quiraj raj xcamsinquil. Abanan inc'a' naru xban nak laj Herodes inc'a' quixcanab chixcamsinquil.
6:20b.MAR.006.020 Laj Herodes naxnau nak laj Juan tîc xch'ôl ut santil cuînk. Jo'can nak naxucuac ut inc'a' naraj nak tâcamsîk. Quicuulac chiru rabinquil li quixye laj Juan usta c'ajo' nak naq'uehe' chi c'oxlac xban li âtin nayehe' re.
6:21b.MAR.006.021 Abanan lix Herodías quixtau chanru nak naru xcamsinquil laj Juan. Jo'ca'in quic'ulman. Nak laj Herodes quixnink'ei lix chihab, quixbokeb chi cua'ac li nînkeb xcuanquil sa' li tenamit, ut quixbokeb ajcui' li neque'taklan reheb li soldado ut jo'can ajcui' chixjunileb li xnînkal ru cuînk re Galilea.
6:22b.MAR.006.022 Lix co' lix Herodías qui-oc bar yôqueb cui' chi cua'ac li ula' ut qui-oc chi xajoc chiruheb. Laj Herodes quicuulac chiru chanru naxajoc. Ut quicuulac ajcui' chiruheb li ula'. Jo'can nak laj Herodes quixye re li xka'al: -Tâtz'âma cue li c'a'ru tâcuaj ut lâin tinq'ue âcue, chan.
6:23b.MAR.006.023 Ut quixye ajcui' re li xka'al: -Sa' xc'aba' li Dios, tinq'ue âcue li c'a'ru tâpatz' cue. Usta yijach lin jun cablal tâpatz' cue, tinq'ue âcue, chan.
6:24b.MAR.006.024 Ut li xka'al cô chixpatz'bal re lix na': -¿C'a'ru us tintz'âma re? chan. Ut lix na' quixye re: -Tz'âma re nak tixq'ue âcue lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan.
6:25b.MAR.006.025 Sa' junpât cô li xka'al riq'uin laj Herodes ut quixye re: -Lâin tincuaj nak anakcuan ajcui' tâq'ue cue sa' junak plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan.
6:26b.MAR.006.026 Ut laj Herodes c'ajo' nak quiraho' sa' xch'ôl. Abanan mâc'a' chic quiru quixye xban nak chixjunileb li ula' que'abin re nak quixye sa' xc'aba' li Dios tixq'ue re li c'a'ru tixtz'âma.
6:27b.MAR.006.027 Laj Herodes ticto quixtakla jun li soldado chixc'ambal chak lix jolom laj Juan. Li soldado cô sa' tz'alam chixch'otbal lix cux laj Juan.
6:28b.MAR.006.028 Ut quixc'am chak lix jolom sa' jun li plato. Quixq'ue re li xka'al ut li xka'al quixk'axtesi re lix na'.
6:29b.MAR.006.029 Nak que'rabi lix tzolom laj Juan nak que'xcamsi, que'chal chixc'ambal li camenak ut coxe'xmuk.
6:30b.MAR.006.030 Ut nak que'suk'i chak lix tzolom li Jesús chixbânunquil li c'anjel que'taklâc cui', cole'xch'utub rib riq'uin li Jesús ut que'xserak'i re c'a'ru quilaje'xbânu chak. Ut que'xye ajcui' re chanru nak que'xtzol li tenamit.
6:31b.MAR.006.031 Neque'el neque'oc li q'uila tenamit riq'uin li Jesús. Jo'can ajcui' riq'uineb lix tzolom. Ut riq'uin a'an inc'a' naru neque'hilan chi moco naru te'cua'ak. Jo'can nak quixye li Jesús: -Yo'keb sa' junak na'ajej bar mâc'a' cui' tenamit re nak naru tohilânk ca'ch'inak kajunes, chan li Jesús.
6:32b.MAR.006.032 Ut que'oc sa' jun li jucub ut que'côeb sa' jun na'ajej bar cui' te'hilânk raj ca'ch'inak xjuneseb.
6:33b.MAR.006.033 Abanan nabaleb que'iloc re nak yôqueb chi xic ut que'xnau nak a'an li Jesús. Nabal quilaje'el sa' li tenamit junjûnk. Que'côeb chi rokeb sa' ânil ut a'aneb xbên cua que'cuulac sa' li na'ajej bar yô cui' chi xic li Jesús rochbeneb lix tzolom.
6:34b.MAR.006.034 Ut nak qui-el li Jesús sa' li jucub, quirileb li q'uila tenamit. Quixtok'oba ruheb xban nak chanchaneb li carner mâc'a' aj ilol reheb. Ut nabal li c'a'ak re ru quixtzoleb cui'.
6:35b.MAR.006.035 Nak que'ril nak yô chi ecuûc, que'côeb lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: -Yô chi ecuûc ut arin mâc'a' cuan.
6:36b.MAR.006.036 Mâc'a' xcuaheb. Taklaheb chixlok'baleb lix cua sa' eb li c'alebâl ut sa' eb li coc' tenamit li cuanqueb chi nach', chanqueb.
6:37b.MAR.006.037 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: -Q'uehomakeb chi cua'ac lâex.- Ut eb a'an que'xye: -¿Ma toxic chixlok'bal cuibak ciento denarios chi caxlan cua chi jo'canan re te'kaq'ue chi cua'ac? chanqueb.
6:38b.MAR.006.038 Li Jesús quixye: -¿Jarub li caxlan cua cuan êriq'uin? Ayukex, ilomak chak.- Que'côeb chi rilbal ut nak que'suk'i que'xye re: -Cuan ôb li caxlan cua ut cuib li car, chanqueb.
6:39b.MAR.006.039 Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal reheb li tenamit nak te'c'ojlâk sa' li pach'aya' chi junjûnk ch'ûtal.
6:40b.MAR.006.040 Ut que'c'ojla chi junjûnk ch'ûtal. Cuan que'c'ojla chi jun ciento sa' jûnk ch'ûtal ut cuan cui'chic que'c'ojla chi mero ciento sa' li junjûnk ch'ûtal.
6:41b.MAR.006.041 Tojo'nak li Jesús quixchap li ôb chi caxlan cua ut li cuib chi car ut qui-iloc sa' choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi li caxlan cua ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. Ut que'xjeq'ui ajcui' li car.
6:42b.MAR.006.042 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'ôl.
6:43b.MAR.006.043 Ut qui-ela'an li caxlan cua. Jo'can ajcui' li car. Cablaju chacach li qui-ela'an.
6:44b.MAR.006.044 Nabal chi tenamit que'cua'ac. Sa' xyânkeb li que'cua'ac cuanqueb ôb mil junes cuînk.
6:45b.MAR.006.045 Ut chirix chic a'an, li Jesús quixtaklaheb lix tzolom sa' li jucub ut quixye reheb: -Xbên cua texxic jun pac'al li palau sa' li tenamit Betsaida. Lâin toj tincanâk chixchak'rabinquileb li tenamit, chan reheb.
6:46b.MAR.006.046 Ut nak ac xchak'rabiheb li tenamit, li Jesús cô chiru tzûl chi tijoc.
6:47b.MAR.006.047 Te'cuulak lix tzolom sa' xyi li palau nak qui-oc li k'ojyîn, a'ut li Jesús toj cuan xjunes chire li palau.
6:48b.MAR.006.048 Quiril nak lix tzolom cuanqueb sa' jun ch'a'ajquilal sa' li jucub. Yôqueb chixtacuasinquil ribeb chixberesinquil li jucub xban nak sa' xbe ik' yôqueb chixc'ambal. Sakêuc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cui' ut yô chi bêc chiru ha'. Quixbânu jo' li tîc tânumek'.
6:49b.MAR.006.049 Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yô chi bêc chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re. Que'xc'oxla nak anum yôqueb chirilbal.
6:50b.MAR.006.050 Chixjunileb que'iloc re ut c'ajo' nak que'xucuac. Li Jesús ticto quirâtinaheb ut quixye reheb: -Mexxucuac. Lâin li yôquex chicuilbal. Cacuubresihomak êch'ôl, chan reheb.
6:51b.MAR.006.051 Nak qui-oc sa' li jucub sa' xyânkeb, ch'anamil li ik'. Inc'a' chic qui-ec'an. Ut eb lix tzolom quilaje'sach xch'ôl chirilbal.
6:52b.MAR.006.052 Que'sach xch'ôl xban nak toj mâji' neque'xtau xyâlal chirix li milagro quixbânu li Jesús riq'uin li caxlan cua. K'axal cauheb xch'ôl. Jo'can nak inc'a' que'xtau ru.
6:53b.MAR.006.053 Nak que'cuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pac'al li palau, coxe'êlk sa' li tenamit Genesaret. Que'xbac' li jucub chire li ha'.
6:54b.MAR.006.054 Nak yôqueb chi êlc sa' li jucub, eb li cuanqueb aran ticto que'xnau nak a'an li Jesús.
6:55b.MAR.006.055 Jo'can nak sa' junpât que'côeb sa' chixjunil li na'ajej chixc'ambaleb chak lix yaj chiruheb lix cuarib. Nak que'xnau bar cuan li Jesús, quilaje'xc'am li yaj riq'uin.Yalak bar quinume' li Jesús quilaje'xc'am li yaj riq'uin, jo' sa' tenamit, jo' sa' c'alebâl. Que'xq'ueheb li yaj sa' li be bar cui' yô chi numec' li Jesús. Que'xtz'âma chiru: -Bânu usilal, q'ue chikach'e' lâ cuak', chanqueb re xban nak neque'xnau nak usta ca'aj cui' re li rak' te'xch'e', te'q'uirâk. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak', que'q'uira.
6:56b.MAR.006.056 Yalak bar quinume' li Jesús quilaje'xc'am li yaj riq'uin, jo' sa' tenamit, jo' sa' c'alebâl. Que'xq'ueheb li yaj sa' li be bar cui' yô chi numec' li Jesús. Que'xtz'âma chiru: -Bânu usilal, q'ue chikach'e' lâ cuak', chanqueb re xban nak neque'xnau nak usta ca'aj cui' re li rak' te'xch'e', te'q'uirâk. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak', que'q'uira.
7
7:1b.MAR.007.001 Eb laj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús rochbeneb cuib oxib laj tz'îb li que'chal chak aran Jerusalén.
7:2b.MAR.007.002 Ut eb a'an que'xq'ue retal nak cuan lix tzolom li Jesús que'cua'ac chi inc'a' que'xch'aj li ruk'eb chi tz'akal jo' c'aynakeb chixbânunquil laj fariseo.
7:3b.MAR.007.003 Eb laj fariseo ut chixjunileb laj judío inc'a' neque'cua'ac cui inc'a' te'xch'aj li ruk'eb jo' naxye li chak'rab li canabanbil reheb xbaneb lix xe'tônil yucua'.
7:4b.MAR.007.004 Ut nak neque'suk'i chak sa' c'ayil inc'a' neque'cua'ac cui inc'a' neque'ch'ajoc jo' naxye lix chak'rabeb. Ut cuan cui'chic nabal li na'leb li neque'xbânu jo' canabanbil reheb xbaneb li xe'tônil yucua', jo' li xch'ajbal lix sec', lix xar, li uc'al ch'îch' ut lix ch'ât.
7:5b.MAR.007.005 Eb laj fariseo ut eb laj tz'îb que'xpatz' re li Jesús: -¿C'a'ut nak eb lâ tzolom inc'a' neque'xbânu li kachak'rabinquil canabanbil ke xbaneb li kaxe' katôn? Eb a'an neque'cua'ac chi inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb jo' naxye li kachak'rabinquil, chanqueb.
7:6b.MAR.007.006 Nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: -Yâl ajcui' li quixye laj Isaías chêrix lâex aj ca' pac'al u nak quixye chi jo'ca'in: Li tenamit a'in niquine'x-oxlok'i ca'aj cui' riq'uin xtz'ûmaleb re. Moco neque'xbânu ta chi anchal xch'ôleb.
7:7b.MAR.007.007 Mâc'a' aj e nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rab eb li cuînk. (Isa. 29:13)
7:8b.MAR.007.008 Lâex nequetz'ektâna lix chak'rab li Dios, ut a' chic lê najter na'leb nequebânu, jo' riq'uin xch'ajbal li sec' ut li xar ut li c'a'ak ru chi chak'rabil reheb li cuînk.-
7:9b.MAR.007.009 Li Jesús quixye ajcui' reheb: -Lâex nequetz'ektâna lix chak'rab li Dios re nak têbânu li najter na'leb canabanbil êre xbaneb lê xe'tônil yucua'.
7:10b.MAR.007.010 Laj Moisés quixye, "Cha-oxlok'i lâ na' lâ yucua' ut ani tixhob xna' xyucua', tâcamsîk."
7:11b.MAR.007.011 A'ut lâex nequeye cui cuan junak li cuînk inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', a'an naru tixye, "Corbán", chirix li c'a'ak re ru tixtenk'a cui' raj lix na' xyucua'. Li âtin a'an naraj naxye "yechi'inbil re li Dios".
7:12b.MAR.007.012 Riq'uin xbânunquil a'an li cuînk inc'a' chic naru tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex.
7:13b.MAR.007.013 Ut cuan nabal chic c'a'ak re ru chi na'lebil nalajêbânu. Riq'uin xbânunquil li najter na'leb canabanbil êre, yôquex chixtz'ektânanquil lix chak'rab li Dios, chan li Jesús reheb.
7:14b.MAR.007.014 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit ut quixye reheb: -Abihomak chêjunilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak têtau xyâlal.
7:15b.MAR.007.015 Mâcua' li c'a'ru naxtzaca li cuînk namâco' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla, a'an namâco' cui'.
7:16b.MAR.007.016 Li ani naraj rabinquil, chixq'uehak retal li ninye.-
7:17b.MAR.007.017 Nak li Jesús qui-el sa' xyânkeb li q'uila tenamit, qui-oc sa' cab. Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: -¿C'a'ru xyâlal li âtin xaye?-
7:18b.MAR.007.018 Ut li Jesús quixye reheb: -¿Ma inc'a' ajcui' xetau ru lâex li xinye? ¿Ma inc'a' nequenau nak mâcua' li c'a'ru naxtzaca junak namâco' cui'?
7:19b.MAR.007.019 Li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' râm ta naxic. Tîc sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic, chan. Jo'can nak quixye nak chixjunil li natzacaman moco mâc ta xtzacanquil.
7:20b.MAR.007.020 Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: -Li inc'a' us naxc'oxla sa' xch'ôl, a'an namâcob cui'.
7:21b.MAR.007.021 Sa' xc'a'ux junak nachal chak li mâus aj na'leb, li muxuc caxâr, li co'bêtac yumbêtac, ut li xcamsinquil ras rîtz'in.
7:22b.MAR.007.022 Ut sa' xc'a'ux ajcui' nachal li elk'ac, lix rahinquil ru c'a'ru re ras rîtz'in, li mâusilal, li balak'înc, li xbânunquil li xutânalil na'leb, li cakalînc, li majecuânc, li k'etk'etil, ut lix majelil na'leb.
7:23b.MAR.007.023 Chixjunil li mâus aj na'leb a'in sa' xc'a'ux junak nachal chak ut a'an namâcob cui' li junjûnk.-
7:24b.MAR.007.024 Li Jesús cô sa' jalan na'ajej xcuênt Tiro ut xcuênt Sidón. Cox-oc sa' jun li cab. Inc'a' raj quiraj quinauhe' nak cuan aran. Abanan inc'a' quiru quixmuk rib.
7:25b.MAR.007.025 Sa' junpât qui-abîc resil xban jun li ixk nak cuan aran. Li ixk a'an cuan jun lix co' cuan mâus aj musik'ej riq'uin. Cô riq'uin li Jesús ut quixcuik'ib rib chiru.
7:26b.MAR.007.026 Li ixk a'an mâcua' aj judío, a'an aj Sirofenicia. Quixtz'âma chiru li Jesús nak târisi li mâus aj musik'ej riq'uin lix co'.
7:27b.MAR.007.027 Ut li Jesús quixye re: -Cua'akeb cuan junxil li coc'al. Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan.
7:28b.MAR.007.028 Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: -Yâl li nacaye, Kâcua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcua li coc'al rubel li mêx nak yôqueb chi cua'ac, chan.
7:29b.MAR.007.029 Li Jesús quixye re li ixk: -Us li xaye. Ayu sa' lâ cuochoch. Ac x-el li mâus aj musik'ej riq'uin lâ co', chan.
7:30b.MAR.007.030 Cô li ixk sa' li rochoch ut coxtau lix co' chi yocyo chiru lix ch'ât. Mâc'a' chic li mâus aj musik'ej riq'uin.
7:31b.MAR.007.031 Nak qui-el li Jesús rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej xcuênt Tiro, que'nume' sa' li tenamit Sidón. Ut que'nume' ajcui' sa' li na'ajej xcuênt Decápolis, ut que'cuulac cuan cui' li palau Galilea.
7:32b.MAR.007.032 Ut quic'ame' chak jun li cuînk riq'uin li Jesús tz'ap xic ut tat re. Que'xtz'âma chiru nak tixq'ue li ruk' sa' xbên.
7:33b.MAR.007.033 Li Jesús quirisi li cuînk sa' xyânkeb li tenamit ut quixc'am xjunes. Quixch'ic li ru'uj ruk' sa' xxic li cuînk. Quixt'akresi li ru'uj ruk' riq'uin li xya'al re ut quixch'e' li ru'uj rak' li cuînk.
7:34b.MAR.007.034 Qui-iloc sa' choxa, quixjik' xch'ôl ut quixye: -Efata.- Sa' li râtinobâl naraj naxye, "Chitelîk lâ xic ut chat-abînk."
7:35b.MAR.007.035 Sa' junpât quiteli lix xic ut na-abin chic ut sa chic naâtinac.
7:36b.MAR.007.036 Ut li Jesús quixye reheb li q'uila tenamit: -Mâ ani aj e têserak'i li c'a'ru yôquin chixbânunquil, chan. Quixk'useb chi us. Abanan eb a'an k'axal cui'chic nak que'oc chixserak'inquil.C'ajo' nak que'sach xch'ôleb chirilbal ut que'xye: -Châbil chixjunil li naxbânu. Naxq'ue chi abînc li tz'ap xic ut naxq'ue chi âtinac li mem, chanqueb.
7:37b.MAR.007.037 C'ajo' nak que'sach xch'ôleb chirilbal ut que'xye: -Châbil chixjunil li naxbânu. Naxq'ue chi abînc li tz'ap xic ut naxq'ue chi âtinac li mem, chanqueb.
8
8:1b.MAR.008.001 Sa' jun chic li cutan que'xch'utub rib nabal li tenamit riq'uin li Jesús. Xban nak mâc'a' xcuaheb quixbokeb lix tzolom ut quixye reheb:
8:2b.MAR.008.002 -Tok'obeb ru li q'uila tenamit a'in. Ac cuan oxib cutan roquiqueb arin cuiq'uin ut mâc'a' chic xcuaheb.
8:3b.MAR.008.003 Cui tebintakla sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak, naru neque'lub sa' be xban nak cuan najt xe'chal chak.-
8:4b.MAR.008.004 Lix tzolom que'xye re: -¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac? Arin mâc'a' cuan, chanqueb.
8:5b.MAR.008.005 Ut li Jesús quixpatz' reheb: -¿Jarub li caxlan cua cuan êriq'uin? chan. -Cuukub ajcui', chanqueb.
8:6b.MAR.008.006 Tojo'nak quixye reheb li tenamit nak te'chunlâk chiru ch'och'. Quixchap li cuukub chi caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit.
8:7b.MAR.008.007 Ut cuan cuib oxib li coc' car riq'uineb. Nak quirosobtesi quixye reheb nak te'xjeq'ui ajcui' reheb li tenamit.
8:8b.MAR.008.008 Que'cua'ac chi us ut que'c'ojla xch'ôl. Ut cuukub chacach chic li qui-ela'an.
8:9b.MAR.008.009 Cuanqueb na câhibak mil li que'cua'ac ut nak ac xe'cua'ac, que'chak'rabîc xban li Jesús.
8:10b.MAR.008.010 Ut sa' junpât qui-oc li Jesús sa' li jucub rochbeneb lix tzolom ut que'côeb sa' li na'ajej xcuênt Dalmanuta.
8:11b.MAR.008.011 Que'cuulac laj fariseo riq'uin li Jesús. Que'oc chixcuech'inquil yal re xyalbal. Que'xye re nak tixbânu junak milagro chiruheb re rilbal ma yâl na nak riq'uin li Dios nachal lix cuanquil.
8:12b.MAR.008.012 Quixjik' xch'ôl li Jesús xban nak quititz' xbaneb, ut quixye: -Ca'aj cui' milagro yôqueb chixpatz'bal eb li tenamit a'in. Relic chi yâl tinye êre nak mâ jun milagro tinbânu chiruheb.-
8:13b.MAR.008.013 Qui-el riq'uineb laj fariseo. Qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom. Yôqueb chi xic jun pac'al li palau.
8:14b.MAR.008.014 Ut quisach sa' xch'ôleb xc'ambal xcuaheb. Ac cuanqueb sa' li jucub nak que'xq'ue retal nak jun ajcui' li caxlan cua cuan riq'uineb.
8:15b.MAR.008.015 Li Jesús quixye reheb: -Chebânu cuênt. Micuan xch'amal xcaxlan cuaheb laj fariseo êriq'uin chi moco xch'amal xcaxlan cua laj Herodes.-
8:16b.MAR.008.016 Eb lix tzolom que'oc chi âtinac chi ribileb rib ut que'xye: -¿C'a'ru xyâlal a'in? ¿Ma xban nak mâc'a' li caxlan cua kiq'uin nak xye ke chi jo'can? chanqueb.
8:17b.MAR.008.017 Li Jesús quixnau c'a'ru yôqueb chixyebal chi ribileb rib ut quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixyebal nak mâc'a' êcua? ¿Ma inc'a' nequetau ru nak mâcua' chirix xch'amal li caxlan cua yôquin chi âtinac? Chirix ban xtijlebeb laj fariseo yôquin chi âtinac. Lâex c'ajo' xcacuil êch'ôl.
8:18b.MAR.008.018 Inc'a' nequetau xyâlal. Cuan xnak' êru ut inc'a' nequex-iloc. Cuan êxic ut inc'a' nequex-abin.
8:19b.MAR.008.019 ¿Ma inc'a' najultico' êre nak xinjachi li ôb chi caxlan cua reheb li ôb mil chi cuînk? Ut, ¿jarub chacach qui-ela'an? chan reheb. -Cablaju, chanqueb.
8:20b.MAR.008.020 -¿Ma inc'a' najultico' êre nak xinjachi li cuukub chi caxlan cua reheb li câhib mil. Ut jarub chacach qui-ela'an? chan reheb. -Cuukub chacach, chanqueb.
8:21b.MAR.008.021 Ut li Jesús quixye reheb: -¿Ma toj mâji' ajcui' nequetau xyâlal chi jo'canan?-
8:22b.MAR.008.022 Que'cuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom aran Betsaida. Quic'ame' chak jun li cuînk riq'uin. Mutz' ru li cuînk. Que'xtz'âma chiru nak tixq'ue li ruk' sa' xbên re nak tâilok.
8:23b.MAR.008.023 Li Jesús quixchap li ruk' li mutz' ut quixc'am chire li tenamit. Ut quixchûba sa' xnak' ru li mutz'. Quixq'ue li ruk' sa' xbên ut quixpatz' re: -¿Ma nacat-iloc bayak anakcuan? chan re.
8:24b.MAR.008.024 Li mutz' qui-iloc ut quixye: -Nin-iloc ca'ch'in. Nacuileb li cuînk chanchaneb li che' nak yôqueb chi bêc.-
8:25b.MAR.008.025 Tojo'nak li Jesús quixq'ue cui'chic li ruk' sa' li xnak' ru li mutz' ut quiq'uira li ru. Nak qui-iloc li cuînk, tz'akal chic naril chixjunil.
8:26b.MAR.008.026 Li Jesús quixtakla li cuînk sa' rochoch ut quixye re: -Matxic sa' li tenamit ut mâ ani aj e tâye nak xatinq'uirtesi, chan re.
8:27b.MAR.008.027 Chirix a'an cô li Jesús rochbeneb lix tzolom sa' li coc' tenamit xcuênt Cesarea Filipo. Nak yôqueb chi xic, quixpatz' reheb lix tzolom: -¿Anihin lâin nak neque'xye li tenamit? chan.
8:28b.MAR.008.028 Que'xye re: -Cuan neque'yehoc re nak lâat laj Juan laj Cubsihom Ha' xcuacli cui'chic chi yo'yo. Ut cuan neque'yehoc re nak lâat li profeta Elías, li quicuan najter. Ut cuan cui'chic neque'yehoc re nak lâat jun chic li profeta, chanqueb.
8:29b.MAR.008.029 -Ut lâex ¿anihin lâin nak nequeye? chan cui'chic reheb. Ut laj Pedro quixye: -Lâat li Cristo.-
8:30b.MAR.008.030 Li Jesús quixye reheb nak mâ ani aj e te'xye nak a'an li Cristo.
8:31b.MAR.008.031 Li Jesús quixch'olob xyâlal chiruheb nak a'an li Alalbej ut nak nabal li raylal châlc re sa' xbên. Quixye reheb nak tâtz'ektânâk xbaneb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo. Tâtz'ektânâk ajcui' xbaneb li xbênil aj tij. Jo' ajcui' xbaneb laj tz'îb ut quixye ajcui' reheb nak tâcamsîk ut tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan.
8:32b.MAR.008.032 Quixye chi tz'akal li c'a'ru tixc'ul. Nak quirabi a'an laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal ut quixye re: -Mâye chi jo'can Kâcua'.-
8:33b.MAR.008.033 Ut li Jesús quixsuk'isi rib. Quirileb lix tzolom ut quixk'us laj Pedro. Quixye re: -Elen arin sa' xnak' cuu. Lâat chanchanat aj tza. Lâat inc'a' yôcat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. Lâat yôcat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cuînk, chan.
8:34b.MAR.008.034 Tojo'nak quixbokeb li q'uila tenamit rochbeneb lix tzolom ut quixye reheb: -Li ani târaj inpâbanquil, tento nak tixtz'ektâna li c'a'ru naxrahi ru lix ch'ôl. Tixcuy xnumsinquil li raylal li tixc'ul usta tâcamsîk sa' inc'aba'. Ut chinixtâkehak.
8:35b.MAR.008.035 Li ani tâtz'ektânânk cue re xcolbal lix yu'am arin sa' ruchich'och', tixtz'ek li junelic yu'am. A'ut li naxsach lix yu'am sa' inc'aba' lâin malaj ut sa' xc'aba' li evangelio, a'an târêchani li junelic yu'am.
8:36b.MAR.008.036 ¿C'a'ru tixra junak cuînk nak târêchani chixjunil lix biomal li ruchich'och' ut tixtz'ektâna li junelic yu'am xban li biomal?
8:37b.MAR.008.037 ¿Ma cuan ta bi' li c'a'ru tixtoj cui' li yu'am chi junelic?Li ani tâxutânâk chiruheb li tenamit aj mâc inban lâin malaj ut xban li cuâtin, lâin li Alalbej tinxutânâk ajcui' xbaneb nak tinchâlk chak riq'uin xnimal xlok'al lin Yucua' cuochbeneb li santil ángel.-
8:38b.MAR.008.038 Li ani tâxutânâk chiruheb li tenamit aj mâc inban lâin malaj ut xban li cuâtin, lâin li Alalbej tinxutânâk ajcui' xbaneb nak tinchâlk chak riq'uin xnimal xlok'al lin Yucua' cuochbeneb li santil ángel.-
9
9:1b.MAR.009.001 Ut li Jesús quixye: -Relic chi yâl tinye êre nak cuanqueb arin sa' êyânk li inc'a' te'câmk toj te'ril lix nimajcual cuanquilal li Dios nak tâchâlk riq'uin lix xcuanquil.-
9:2b.MAR.009.002 Cuakib cutan chic xyebal a'an xban li Jesús nak quixc'ameb laj Pedro, laj Jacobo, ut laj Juan sa' xbên jun li nimla tzûl. Nak cuanqueb aran xjuneseb, quijalano' li rilobâl li Jesús chiruheb.
9:3b.MAR.009.003 Ut li rak' quijalano' rilbal. Nalemtz'un chic li rak'. Saksakpotz'in nac'utun, chanchan li ratz'am que. Mâ jun aj puch'unel arin sa' ruchich'och' tixsakobresi junak t'icr jo' nak quisakobresîc li rak' li Jesús.
9:4b.MAR.009.004 Ac xakâmil laj Elías ut laj Moisés chiruheb nak que'ril. Ut yôqueb chi âtinac riq'uin li Jesús.
9:5b.MAR.009.005 Laj Pedro quixye: -Kâcua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Xkayîb ta oxibak muhebâl arin. Jun âcue, jun re laj Moisés, ut jun re laj Elías.-
9:6b.MAR.009.006 Quixye chi jo'can xban nak inc'a' chic naxnau c'a'ru tixye xban nak c'ajo' lix xiuheb.
9:7b.MAR.009.007 Ut quichal jun nimla chok sa' xbêneb. Li Dios quiâtinac chak sa' li chok, ut quixye: -A'in li cualal, raro inban. Cherabi li c'a'ru tixye.-
9:8b.MAR.009.008 Ut nak quiril ac mâ aniheb chic laj Elías ut laj Moisés. Ca'aj chic li Jesús quicana xjunes.
9:9b.MAR.009.009 Nak yôqueb chak chi cubec sa' li tzûl quixye li Jesús reheb nak mâ ani aj e te'xye li c'a'ru que'ril toj tâcuaclîk cui'chic li Alalbej chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak.
9:10b.MAR.009.010 Eb a'an mâ ani aj e que'xye, ca'aj cui' chi ribileb rib que'âtinac. Que'xye: -¿C'a'ru xyâlal a'an nak li Jesús quixye nak tâcuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak?-
9:11b.MAR.009.011 Que'xpatz' re li Jesús: -¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'îb nak xbên cua tâchâlk laj Elías tojo'nak tol-êlk li Cristo? chanqueb.
9:12b.MAR.009.012 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: -Yâl ajcui' tz'îbanbil retalil nak laj Elías xbên cua tâchâlk chixc'ûbanquil chixjunil li c'a'ak re ru. Ut tz'îbanbil ajcui' sa' li Santil Hu chicuix lâin li Alalbej nak nabal li raylal tinc'ul ut tine'xtz'ektâna.
9:13b.MAR.009.013 Abanan tinye êre nak laj Elías ac xc'ulun ut c'ajo' li raylal que'xbânu re jo' tz'îbanbil sa' li Santil Hu chanru tâc'ulmânk.-
9:14b.MAR.009.014 Nak coxe'êlk cuanqueb cui' li belêb chic lix tzolom li Jesús, que'ril nak cuan nabal li tenamit riq'uineb. Ut eb laj tz'îb yôqueb chixcuech'inquil lix tzolom li Jesús.
9:15b.MAR.009.015 Ut eb li q'uila tenamit que'sach xch'ôl chirilbal li Jesús, ut que'côeb sa' ânil chixc'ulbal ut que'xq'ue xsahil xch'ôl.
9:16b.MAR.009.016 Li Jesús quixpatz' reheb: -¿C'a'ru nequecuech'i cui' êrib? chan.
9:17b.MAR.009.017 Quichak'oc jun sa' xyânkeb li q'uila tenamit ut quixye re: -At Kâcua', xinc'am chak jun li cualal arin. Mem ut cuan mâus aj musik'ej riq'uin.
9:18b.MAR.009.018 Yalak bar nacute' sa' ch'och' xban li mâus aj musik'ej. Na-el cuokx sa' re ut naxc'uxuxi li ruch re ut naxchec' rib. Xintz'âma chiruheb lâ tzolom nak te'risi li mâus aj musik'ej; abanan inc'a' xe'ru chirisinquil.-
9:19b.MAR.009.019 Nak li Jesús quichak'oc, quixye reheb: -Tîc inc'a' nequexpâban. ¿Jo' najtil chic tincuânk êriq'uin re nak texpâbânk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús.
9:20b.MAR.009.020 Que'xc'am li al riq'uin ut li mâus aj musik'ej nak quiril li Jesús quixch'ikle li al, quixcut sa' ch'och' ut quixtolc'osi ut qui-oc chi êlc cuokx sa' re.
9:21b.MAR.009.021 Ut li Jesús quixpatz' re lix yucua': -¿Jok'e xticla lix yajel li al a'in? chan. -Toj ca'ch'in nak quixtiquib xc'ulbal chi jo'ca'in, chan lix yucua'.
9:22b.MAR.009.022 -Nabal sut nacute' sa' xam. Nabal sut nacute' sa' ha' xban li mâus aj musik'ej re xcamsinquil. Cui cuan c'a'ru naru tâbânu re, bânu usilal, il xtok'oba ku ut choâtenk'a, chan.
9:23b.MAR.009.023 Li Jesús quixye: -¿C'a'ut nak nacaye "cui naru"? ¿Ma inc'a' nacanau nak cui nacatpâban chixjunil naru xbânunquil? chan.
9:24b.MAR.009.024 Sa' junpât quiâtinac lix yucua' li al ut quixye chi cau, -Lâin ninpâb. Chinâtenk'a re nak tinpâb chi tz'akal.-
9:25b.MAR.009.025 Nak li Jesús quiril nak sa' junpât yôqueb chi ch'utlâc nabal li tenamit, quixch'ila li mâus aj musik'ej. Quixye re: -At mâus aj musik'ej, lâat nacatmemobresin. Lâat nacattz'apoc xic. Lâin tinye âcue, elen riq'uin li al a'in ut mat-oc chic riq'uin, chan.
9:26b.MAR.009.026 Ut li mâus aj musik'ej quixjap re ut quixch'ikle chi cau li al. Tojo'nak qui-el riq'uin. Ut li al chanchan camenak quicana. Nabal li tenamit que'yehoc re nak xcam.
9:27b.MAR.009.027 Ut li Jesús quixchap chi ruk' li al ut quixcuaclesi ut li al quixakli.
9:28b.MAR.009.028 Nak qui-oc li Jesús sa' cab xjunes rochbeneb lix tzolom, que'xpatz' re: -¿C'a'ut nak inc'a' xoru lâo chirisinquil li mâus aj musik'ej? chanqueb.
9:29b.MAR.009.029 Ut li Jesús quixye reheb: -Ca'aj cui' riq'uin ayûn ut riq'uin tijoc naru risinquil li mâus aj musik'ej a'in.-
9:30b.MAR.009.030 Ut nak que'el aran, que'nume' sa' li na'ajej Galilea. Ut li Jesús inc'a' quiraj nak te'xnau nak cuan aran.
9:31b.MAR.009.031 Yô chixch'olobanquil xyâlal chiruheb lix tzolom. Quixye reheb: -Lâin li Alalbej, tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li cuînk li te'camsînk cue. Ut nak ac xine'xcamsi, tincuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak sa' rox li cutan.-
9:32b.MAR.009.032 Aban eb a'an inc'a' que'xtau ru li c'a'ru quixye reheb, ut que'xucuac chixpatz'bal c'a'ru xyâlal li quixye.
9:33b.MAR.009.033 Que'cuulac sa' li tenamit Capernaum. Nak cuanqueb sa' cab quixpatz' reheb lix tzolom: -¿C'a'ru li yôquex chixcuech'inquil rix nak yôco chi châlc? chan.
9:34b.MAR.009.034 Mem que'cana ut inc'a' chic que'chak'oc xban nak yôqueb chixcuech'inquil rix ani reheb li nim xcuanquil.
9:35b.MAR.009.035 Li Jesús quic'ojla ut quixbokeb li cablaju chi xtzolom riq'uin ut quixye reheb: -Li ani târaj nak tâq'uehek' xcuanquil, chixcubsihak rib ut chic'anjelak chiruheb chixjunileb.-
9:36b.MAR.009.036 Quixchap chi ruk' jun li ch'ina al ut quixq'ue sa' xyiheb. Quixk'alu ut quixye reheb:
9:37b.MAR.009.037 -Li ani naxq'ue xlok'al li toj k'un xch'ôl jo' li ch'ina al a'in sa' inc'aba' lâin, naxq'ue ajcui' inlok'al lâin. Ut mâcua' ca'aj cui' lâin naxq'ue inlok'al. Naxq'ue aj ban cui' xlok'al li Dios li quitaklan chak cue.-
9:38b.MAR.009.038 Laj Juan quixye re li Jesús: -At Kâcua', jun cuînk xkil chak le'. Yô chi isînc mâus aj musik'ej sa' âc'aba'. Ut lâo xkaye re nak inc'a' tixbânu a'an xban nak moco kacomon ta.-
9:39b.MAR.009.039 Ut li Jesús quixye reheb: -Mêk'us xban nak mâ ani tâbânûnk junak milagro sa' inc'aba' lâin ut mokon tâoc ta chintz'ektânanquil.
9:40b.MAR.009.040 Li ani inc'a' xic' na-iloc ke, a'an na-oquen chikix.
9:41b.MAR.009.041 Li ani tâq'uehok jun sec'ak ha' êre sa' inc'aba' lâin xban nak lâex cualal inc'ajol, relic chi yâl tinye êre nak tixc'ul lix k'ajcâmunquil.-
9:42b.MAR.009.042 Li ani tâpo'ok xch'ôleb li toj k'uneb xch'ôl, us raj xcutbal sa' li palau chi bac'bo junak nimla pec chi xcux.
9:43b.MAR.009.043 Cui lâ cuuk' tâq'uehok âcue chi mâcobc, us raj cui tâyoc'. Mas us nak cuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' lâ cuuk' chiru nak tatxic riq'uin cuib lâ cuuk' sa' li xbalba, bar cui' inc'a' tâchupk li xam.
9:44b.MAR.009.044 Aran inc'a' te'câmk li motzo' chi moco li xam tâchupk.
9:45b.MAR.009.045 Cui lâ cuok tâq'uehok âcue chi mâcobc, us raj cui tâyoc'. Mas us nak cuânk lâ yu'am chi junelic riq'uin jun lâ cuok chiru nak tatxic riq'uin cuib lâ cuok sa' li xbalba, bar cui' inc'a' tâchupk li xam.
9:46b.MAR.009.046 Aran inc'a' te'câmk li motzo' chi moco li xam tâchupk.
9:47b.MAR.009.047 Cui li xnak' âcuu tâq'uehok âcue chi mâcobc, us raj cui tâcuisi. Mas us nak tat-oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios riq'uin jun li xnak' âcuu chiru nak tatxic sa' li xbalba riq'uin cuib xnak' âcuu.
9:48b.MAR.009.048 Aran inc'a' te'câmk li motzo' chi moco li xam tâchupk.
9:49b.MAR.009.049 Jo' nak naq'ueman li atz'am chiru li tib re nak inc'a' nachuho', jo'can ajcui' nak nayale' rix li kapâbâl. Chanchan riq'uin xam nayale' rix xban li raylal nakac'ul.Châbil li atz'am, abanan cui na-oso' lix qui'al mâc'a' chic na-oc cui'. Jo'can ajcui' lâex chi cuânk êchâbilal ut cuânkex sa' usilal chi ribil êrib.
9:50b.MAR.009.050 Châbil li atz'am, abanan cui na-oso' lix qui'al mâc'a' chic na-oc cui'. Jo'can ajcui' lâex chi cuânk êchâbilal ut cuânkex sa' usilal chi ribil êrib.
10
10:1b.MAR.010.001 Ut qui-el li Jesús Capernaum. Que'côeb sa' jun li na'ajej cuan xcuênt Judea ut que'côeb ajcui' toj jun pac'al li nima' Jordán.
10:2b.MAR.010.002 Ut que'cuulac laj fariseo riq'uin chi patz'oc yal re xyalbal rix ut que'xye re: -¿C'a'ru nacaye lâat? ¿Ma târûk tixjach rib junak cuînk riq'uin li rixakil? chanqueb re.
10:3b.MAR.010.003 Ut nak quichak'oc li Jesús, quixye reheb: -¿C'a'ru lê chak'rabinquil quixcanab êre laj Moisés?-
10:4b.MAR.010.004 Eb a'an que'xye: -Laj Moisés quixye nak junak li cuînk târûk tixyîb lix hu re jachoc ib ut riq'uin a'an naru tixjach rib riq'uin li rixakil.-
10:5b.MAR.010.005 Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Xban nak k'axal cau êch'ôl, jo'can nak quixq'ue li chak'rab chi jo'can.
10:6b.MAR.010.006 Abanan mâcua' jo'can sa' xticlajic li ruchich'och'. Nak quixyîb li ruchich'och' li Dios, quixyo'obtesi li cuînk ut quixyo'obtesi li ixk.
10:7b.MAR.010.007 Jo'can nak li cuînk tixcanab xna' xyucua' ut tixlak'ab rib riq'uin li rixakil.
10:8b.MAR.010.008 Li ani te'xlak'ab rib junajeb chic. Moco cuibeb ta chic.
10:9b.MAR.010.009 Li ani naxlak'ab li Dios, mâ ani chic naru najachoc re, chan li Jesús.
10:10b.MAR.010.010 Ut nak ac cuanqueb sa' cab, lix tzolom li Jesús que'xpatz' cui'chic re chirix li na'leb a'in.
10:11b.MAR.010.011 Ut li Jesús quixye reheb: -Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil ut tixc'am jalan chic ixk, a'an tixmux ru lix sumlajic.
10:12b.MAR.010.012 Ut cui junak ixk tixjach rib riq'uin lix bêlom, ut tâc'amek' xban jalan chic cuînk, a'an tixmux ru lix sumlajic.-
10:13b.MAR.010.013 Sa' jun li cutan cuan li coc'al que'c'ame' chak riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbêneb ut târosobtesiheb. Ut lix tzolom que'xk'us li que'c'amoc chak reheb li coc'al.
10:14b.MAR.010.014 Nak li Jesús quixq'ue retal li yôqueb chixbânunquil, c'ajo' nak quipo' ut quixye reheb lix tzolom: -Canabomakeb li coc'al chi châlc cuiq'uin. Mêram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an reheb li neque'pâban jo' nak neque'pâban li coc'al.
10:15b.MAR.010.015 Relic chi yâl tinye êre li ani inc'a' napâban jo' li coc'al, a'an inc'a' târêchani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan.
10:16b.MAR.010.016 Ut li Jesús quixk'aluheb li coc'al, quixq'ue li ruk' sa' xbêneb, ut quirosobtesiheb.
10:17b.MAR.010.017 Nak ac xic re li Jesús sa' jalan chic na'ajej, quichal jun li cuînk sa' ânil, colxcuik'ib rib chiru ut quixye re: -At châbil tzolonel, ¿c'a'ru târûk tinbânu re nak tincuêchani li yu'am chi junelic?-
10:18b.MAR.010.018 Li Jesús quixye: -¿C'a'ut nak nacaye châbil cue cui inc'a' nacanau anihin lâin? Jun ajcui' li châbil ut a'an li Dios.
10:19b.MAR.010.019 Lâat nacanau c'a'ru naxye li chak'rab: Matmuxuc caxâr. Mâcamsi âcuas âcuîtz'in. Mat-elk'ac. Matyo'oban âtin chirix âcuas âcuîtz'in. Matbalak'ic. Cha-oxlok'i lâ na' âyucua'.-
10:20b.MAR.010.020 Nak quichak'oc li cuînk quixye: -At tzolonel, chixjunil a'in ac xinbânu ajcui' chak chalen sa' inca'ch'inal.-
10:21b.MAR.010.021 Li Jesús c'ajo' nak quixra li cuînk. Quixca'ya ut quixye re: -Jun chic toj mâji' nacabânu. Ayu, c'ayi chixjunil li c'a'ru cuan âcue ut tâsi lix tz'ak reheb li neba' re nak tâcuânk âbiomal sa' choxa. Nak ac xabânu a'an, tatchâlk cuiq'uin ut tinâtâke usta câmc tâc'ul sa' inc'aba', chan.
10:22b.MAR.010.022 Nak quirabi a'an, li cuînk cô chi ra sa' xch'ôl xban nak nabal lix biomal cuan.
10:23b.MAR.010.023 Li Jesús quirileb lix tzolom ut quixye reheb: -C'ajo' xch'a'ajquil chok' re junak biom rêchaninquil lix nimajcual cuanquilal li Dios.-
10:24b.MAR.010.024 Lix tzolom que'sach xch'ôleb nak que'rabi a'an. Aban li Jesús quixye cui'chic reheb: -Ex cualal inc'ajol, c'ajo' xch'a'ajquil nak te'oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios li neque'xic xch'ôl chirix lix biomal.
10:25b.MAR.010.025 Mâmin târûk tânumek' junak nimla xul camello sa' ru junak cûx. Jo'can ajcui' eb li biom. Mâ jok'e târûk te'oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios cui ca'aj cui' lix biomal neque'xc'oxla.-
10:26b.MAR.010.026 Eb lix tzolom c'ajo' nak que'sach xch'ôleb ut que'xye: -¿Ani put târûk tâcolek' chi jo'canan?-
10:27b.MAR.010.027 Li Jesús quirileb ut quixye reheb: -Li cuînk inc'a' naru tixbânu a'an, aban li Dios mâc'a' ch'a'aj chiru. A'an naru tixbânu chixjunil.-
10:28b.MAR.010.028 Laj Pedro quixye re li Jesús: -Lâo xkacanab chixjunil li c'a'ru cuan ke xban âtâkenquil.-
10:29b.MAR.010.029 Li Jesús quixye: -Relic chi yâl tinye êre, li ani naxcanab c'a'ru re sa' inc'aba' lâin, tixc'ul rêkaj. Li ani naxcanab xna' xyucua', li ras ut li rîtz'in ut li ralal xc'ajol sa' inc'aba' lâin malaj ut sa' xc'aba' li evangelio, a'an tixc'ul rêkaj. Jo'can ajcui' li naxcanab xch'och' ut li rochoch sa' inc'aba' lâin, tixc'ul ajcui' rêkaj.
10:30b.MAR.010.030 A'an tixc'ul o'takc'âl chic chok' rêkaj li c'a'ru re li tixcanab jo' rochoch, jo' li ras, jo' li rîtz'in, jo' li ralal xc'ajol, jo' xna' xyucua' ut jo' lix ch'och'. Usta naxc'ul ra xîc' arin sa' ruchich'och', abanan târêchani li junelic yu'am sa' eb li cutan châlel.
10:31b.MAR.010.031 Li cuanqueb xcuanquil anakcuan, mâc'a'ak chic xcuanquileb mokon. Ut li mâc'a'eb xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cuânk xcuanquil mokon,- chan li Jesús.
10:32b.MAR.010.032 Nak yôqueb chi xic Jerusalén c'amol be li Jesús chiruheb. Nak cuanqueb chiru be sachsôqueb xch'ôl lix tzolom ut li yôqueb chi tâkênc reheb te'xucuak ajcui'. Tojo'nak li Jesús quixc'ameb cui'chic lix cablaju chi tzolom xjuneseb ut qui-oc chixyebal reheb li c'a'ru tixc'ul.
10:33b.MAR.010.033 Quixye reheb: -Q'uehomak retal. Anakcuan yôco chi xic Jerusalén. Aran tink'axtesîk lâin li C'ajolbej sa' ruk'eb lix bênil aj tij jo' ajcui' sa' ruk'eb laj tz'îb. Eb a'an te'xteneb câmc sa' inbên ut tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li mâcua'eb aj judío.
10:34b.MAR.010.034 Ut tine'xhob, tine'xsac', tine'xchûba ut tine'xcamsi. Aban sa' rox li cutan tincuaclîk cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak.-
10:35b.MAR.010.035 Laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo, que'jiloc chixc'atk li Jesús ut que'xye re: -Kâcua', lâo nakaj nak tâbânu li usilal li takatz'âma châcuu.-
10:36b.MAR.010.036 Ut li Jesús quixye reheb: -¿C'a'ru li usilal têraj tinbânu êre? chan reheb.
10:37b.MAR.010.037 Que'xye re: -Nak ac xat-oc sa' lâ lok'al, nakatz'âma châcuu nak jun ke tâcuânk sa' lâ nim ut jun tâcuânk sa' lâ tz'e.- Que'xye chi jo'can xban nak te'raj oc sa' xcuanquileb.
10:38b.MAR.010.038 Ut li Jesús quixye reheb: -Lâex inc'a' nequenau xyâlal li yôquex chixtz'âmanquil chicuu. ¿Ma têcuy xc'ulbal li raylal li oc cue chixc'ulbal lâin? Ut, ¿ma têcuy xnumsinquil li raylal jo' li tinc'ul lâin?-
10:39b.MAR.010.039 -¡Takacuy! chanqueb. Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: -Yâl ajcui' nak lâex têc'ul li raylal jo' li tinc'ul lâin. Ut têcuy xnumsinquil li raylal jo' li tincuy xnumsinquil lâin.
10:40b.MAR.010.040 Abanan li na'ajej sa' lin nim ut sa' lin tz'e mâcua' lâin tinq'uehok re li na'ajej a'an, xban nak ac ch'olch'o chiru li Dios ani aj e li na'ajej a'an, chan li Jesús reheb.
10:41b.MAR.010.041 Ut nak que'rabi li c'a'ru que'xpatz' laj Jacobo ut laj Juan, li lajêb chic lix tzolom que'po' riq'uineb.
10:42b.MAR.010.042 Ut li Jesús quixbokeb riq'uin ut quixye reheb: -Lâex nequenau nak li neque'taklan sa' ruchich'och' neque'numta sa' xbên li tenamit. Li nînkeb xcuanquil, a'aneb li neque'taklan.
10:43b.MAR.010.043 Abanan mâcua' jo'can têbânu lâex. Li ani naraj xcuanquil sa' êyânk, tento nak tixcubsi rib ut tâc'anjelak chêru.
10:44b.MAR.010.044 Li ani naraj nimâk xcuanquil sa' êyânk, tento tixcubsi rib ut tâc'anjelak chiruheb li ras rîtz'in.
10:45b.MAR.010.045 Lâin li C'ajolbej. Abanan inc'a' xinchal re nak te'c'anjelak chicuu. Xinchal ban re nak tinc'anjelak chiruheb chixjunileb ut chixq'uebal lin yu'am re xtojbal rix lix mâqueb, chan li Jesús reheb.
10:46b.MAR.010.046 Que'cuulac Jericó ut nak qui-el chak li Jesús sa' li tenamit a'an rochbeneb lix tzolom nabal li tenamit que'tâken re. Ut chunchu jun li mutz' chire be. Yô chi lemoxnic. Lix xc'aba', a'an aj Bartimeo, ralal laj Timeo.
10:47b.MAR.010.047 Nak quirabi li mutz' nak yô chi châlc li Jesús aj Nazaret, quixjap re chixyebal: -¡At Jesús, ralalat xc'ajol laj David, chacuuxtâna taxak cuu! chan.
10:48b.MAR.010.048 Ut nabaleb li tenamit que'k'usuc re ut que'xye re, -¡Matchokin! chanqueb re. Ut a'an k'axal cui'chic cau quixjap re ut quixye, -¡At ralalat xc'ajol laj David, chacuuxtâna taxak cuu!-
10:49b.MAR.010.049 Nak quirabi a'an li Jesús quixakli ut quixtakla xbokbal li mutz'. Que'côeb chixc'ambal ut que'xye re: -Mâch'ina âch'ôl. Quim. Yô châbokbal li Kâcua'.-
10:50b.MAR.010.050 Li mutz' quirisi lix t'icr lanlo cui'. Quicuacli sa' junpât ut cô riq'uin li Jesús.
10:51b.MAR.010.051 Li Jesús quixye re: -¿C'a'ru tâcuaj tinbânu âcue?- Ut li mutz' quixye: -Kâcua', tincuaj nak tâilok li xnak' cuu.-Li Jesús quixye re: -Anakcuan naru tatxic. Xatq'uira xban nak xapâb nak cuan incuanquil châq'uirtesinquil, chan re. Ut sa' junpât qui-iloc li mutz' ut cô chirixeb.
10:52b.MAR.010.052 Li Jesús quixye re: -Anakcuan naru tatxic. Xatq'uira xban nak xapâb nak cuan incuanquil châq'uirtesinquil, chan re. Ut sa' junpât qui-iloc li mutz' ut cô chirixeb.
11
11:1b.MAR.011.001 Que'nach'oc Jerusalén bar cuan cui' li cuib chi tenamit Betfagé ut Betania. Cuanqueb chiru li tzûl Olivos nak li Jesús quiâtinac riq'uin cuibeb lix tzolom.
11:2b.MAR.011.002 Quixye reheb: -Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an, ut nak texcuulak, têtau jun li ch'ina bûr bac'bo. Li ch'ina bûr a'an toj mâ ani nabêc chirix. Têhit chak ut têc'am chak arin.
11:3b.MAR.011.003 Ut cui ani nayehoc êre, "¿C'a'ru yôquex?", têye reheb nak li Kâcua' tâajok re li ch'ina bûr ut a que ajcui' tixtakla chak hôn, cha'kex reheb.-
11:4b.MAR.011.004 Que'côeb ut que'xtau li ch'ina bûr bac'bo sa' be chire puerta. Ut que-oc chixhitbal.
11:5b.MAR.011.005 Eb li cuanqueb aran que'xye: -¿C'a'ru yôquex? ¿C'a'ut nak yôquex chixhitbal li ch'ina bûr?-
11:6b.MAR.011.006 Eb lix tzolom que'xye reheb li c'a'ru quixye li Jesús, ut eb a'an que'canabâc re nak te'xc'am li ch'ina bûr.
11:7b.MAR.011.007 Que'xc'am riq'uin li Jesús ut que'xq'ue li rak'eb chirix li ch'ina bûr ut li Jesús quitake' chirix.
11:8b.MAR.011.008 Nabaleb que'xhel li rak'eb sa' be bar tânumek' cui' li Jesús. Cuan que'xyoc' chak ruk' che' ut que'xq'ue li xak sa' be.
11:9b.MAR.011.009 Nak yô chi xic li Jesús cuan li yôqueb chi xic chiru ut cuan li yôqueb chi xic chirix. Japjôqueb re chixyebal: -¡Aj Colol ke taxak! ¡Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Kâcua' Dios!
11:10b.MAR.011.010 Osobtesinbil taxak li tenamit tâtaklânk cui' li xchal chok' rêkaj laj David li kaxe'tônil yucua'. Aj Colol ke taxak li xchal chak riq'uin li Dios,- chanqueb.
11:11b.MAR.011.011 Nak quicuulac Jerusalén, li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios. Quixsuti rilbal chixjunil li c'a'ak re ru cuan aran. Xban nak qui-ecuu cô aran Betania rochbeneb lix tzolom cablaju.
11:12b.MAR.011.012 Jo' cuulajak chic nak que'el aran Betania, quichal xtz'ocajic li Jesús.
11:13b.MAR.011.013 Toj najt ajcui' cuan chak nak quiril jun tôn li che' higo ut cô chirilbal ma cuan ru. Nak quicuulac cuan cui' li che' quiril nak mâc'a' ru. Junes xak cuan xban nak toj mâji' xk'ehil tâûchînk.
11:14b.MAR.011.014 Ut li Jesús quixye re li jun tôn chi higo: -Mâ ani chic tâtzacânk re li nacacuûchin xban nak mâ jun cua chic tatûchînk, chan. Ut eb lix tzolom que'rabi li c'a'ru quixye.
11:15b.MAR.011.015 Nak que'cuulac Jerusalén, li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios. Quiril nak yôqueb chi c'ayînc ut yôqueb chi lok'oc aran. Qui-oc chixyolesinquileb. Quixbalk'usi lix mêxeb laj jalol tumin ut quixbalk'usi ajcui' lix temeb li yôqueb chi c'ayînc paloma.
11:16b.MAR.011.016 Ut inc'a' chic quixcanabeb li tenamit chi numec' sa' rochoch li Dios chi cuan rîkeb.
11:17b.MAR.011.017 Ut qui-oc xch'olobanquil xyâlal chiruheb ut quixye: -¿Ma inc'a' ta bi' tz'îbanbil sa' li Santil Hu li c'a'ru quixye li Dios? "Li cuochoch, a'an re te'tijok cui' chixjunileb li tenamit." Abanan lâex xeq'ue li rochoch li Dios chok' xna'ajeb laj êlk', chan li Jesús.
11:18b.MAR.011.018 Eb li xbênil aj tij ut eb laj tz'îb nak que'rabi a'an que'oc chixc'ûbanquil chanru nak te'xcamsi li Jesús. C'ajo' nak que'xucuac xban nak que'ril nak sachsôqueb xch'ôl li q'uila tenamit chirabinquil li tijleb li yô chixyebal li Jesús.
11:19b.MAR.011.019 Nak qui-ecuu, qui-el li Jesús sa' li tenamit Jerusalén rochbeneb lix tzolom.
11:20b.MAR.011.020 Jo' cuulajak chic nak que'nume' cuan cui' li xtônal li higo, que'ril nak ac xchakic chi junaj cua.
11:21b.MAR.011.021 Ut laj Pedro quinak sa' xch'ôl nak li Jesús quixtz'ektâna li che' ut quixye re: -Kâcua', il li che' li xatz'ektâna. Xchakic chi junaj cua.-
11:22b.MAR.011.022 Ut li Jesús quixye reheb: -Chepâb nak nim xcuanquil li Dios.
11:23b.MAR.011.023 Relic chi yâl tinye êre li ani tixye re junak tzûl, "Elen arin ut cut âcuib sa' li palau", ut cui inc'a' tixcuiba xch'ôl, ut cui tixpâb chi tz'akal nak tâuxk li tixye, tâuxmânk li c'a'ru tixye.
11:24b.MAR.011.024 Jo'can nak tinye êre nak chixjunil li c'a'ru têtz'âma chiru li Dios nak yôquex chi tijoc, chepâb chi tz'akal nak tâq'uehek' êre ut têc'ul li c'a'ru têtz'âma.
11:25b.MAR.011.025 Nak yôkex chi tijoc, checuy xmâc li ani cuan xmâc chêru re nak li kaYucua' li cuan sa' choxa tixcuy ajcui' êmâc lâex.
11:26b.MAR.011.026 Ut cui inc'a' nequecuyeb xmâc li cuanqueb xmâc chêru, inc'a' ajcui' tixcuy êmâc lâex li kaYucua' li cuan sa' choxa, chan li Jesús.
11:27b.MAR.011.027 Que'suk'i cui'chic aran Jerusalén. Nak yô chi bêc li Jesús sa' li rochoch li Dios que'cuulac li xbênileb aj tij riq'uin. Ut que'cuulac laj tz'îb ut jo'can ajcui' li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li rochoch li Dios.
11:28b.MAR.011.028 Que'xye re li Jesús: -¿Ani xtaklan chak âcue chixbânunquil li c'a'ru yôcat chixbânunquil? Ut, ¿ani xq'uehoc âcuanquil? chanqueb.
11:29b.MAR.011.029 Li Jesús quixye: -Lâin tincuaj ajcui' patz'oc êre. Cui têsume li c'a'ru tinpatz' êre, lâin tinye êre ani xq'uehoc incuanquil chixbânunquil li c'a'ru ninbânu.
11:30b.MAR.011.030 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsînc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cuînk quitaklan chak re? Yehomak cue anakcuan, chan reheb.
11:31b.MAR.011.031 Ut que'oc chixyebal chi ribileb rib: -¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapâb li c'a'ru quixye laj Juan.
11:32b.MAR.011.032 Ut cui takaye nak cuînk xtaklan chak re, te'pok' li tenamit sa' kabên, chanqueb. Eb a'an que'xxucua ru li tenamit xban nak chixjunileb neque'xnau nak laj Juan, a'an tz'akal profeta.Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: -Lâo inc'a' nakanau, chanqueb. Tojo'nak li Jesús quixye reheb: -Chi moco lâin tinye êre ani quiq'uehoc incuanquil, chan reheb.
11:33b.MAR.011.033 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: -Lâo inc'a' nakanau, chanqueb. Tojo'nak li Jesús quixye reheb: -Chi moco lâin tinye êre ani quiq'uehoc incuanquil, chan reheb.
12
12:1b.MAR.012.001 Li Jesús qui-oc chixyebal li jaljôquil ru âtin reheb ut quixye chi jo'ca'in: Jun li cuînk quirau jun sîr li racuîmk uvas ut quixsut sa' corral. Quixyîb jun xna'aj bar te'xyatz' cui' li uvas ut quixyîb ajcui' jun ch'ina cab najt xteram re li tâc'ac'alênk re li acuîmk. Quixsiq'ueb laj ilol re li racuîmk. Ut laj êchal re li acuîmk cô sa' jalanil tenamit.
12:2b.MAR.012.002 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acuîmk, laj êchal re quixtakla jun lix môs riq'uineb laj ilol re chixc'ulbal li ru li racuîmk li jo' q'uial tâtz'ak a'an.
12:3b.MAR.012.003 A'ut eb laj ilol re li acuîmk que'xchap li môs ut que'xsac'. Ut que'xtakla chi mâc'a' que'xq'ue re.
12:4b.MAR.012.004 Laj êchal re li acuîmk quixtakla jun chic lix môs riq'uineb. Ut que'xjor xjolom chi pec. K'axal ra que'xbânu re.
12:5b.MAR.012.005 Ut laj êchal re quixtakla cui'chic jun lix môs ut li jun a'an que'xcamsi. Ut toj nabal cui'chic lix môs quixtakla riq'uineb laj ilol re li racuîmk. Cuan yal que'xsac' ut cuan que'xcamsi.
12:6b.MAR.012.006 Ca'aj chic li ralal quicana, li k'axal naxra. -Li cualal te'x-oxlok'i, chan sa' xch'ôl. Jo'can nak quixtakla li ralal riq'uineb.
12:7b.MAR.012.007 Nak quicuulac li ralal, eb laj ilol re li acuîmk que'xye chi ribileb rib, -A'an li ralal li tâêchanînk re li na'ajej. Kacamsihak, chanqueb, ut lâo chic toêchanînk re.-
12:8b.MAR.012.008 Jo'can nak que'xchap. Nak ac que'xcamsi que'xcut chak jun pac'al li ch'och'.
12:9b.MAR.012.009 Ut li Jesús quixye reheb: -¿C'a'ru tixbânu laj êchal re li acuîmk nak nequec'oxla lâex? Tâchâlk ut tixcamsiheb laj ilol re li racuîmk, ut jalan chic aj e tixq'ue li jun sîr chi uvas.
12:10b.MAR.012.010 ¿Ma inc'a' xeril sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in? Li pec li que'xtz'ektâna laj cablanel, a'an li k'axal lok' li quiq'ueman chok' xxuc li cab.
12:11b.MAR.012.011 Li Kâcua' a'an quixq'ue xlok'al li pec. Ut a'an xsachba ch'ôlej chok' ke lâo.- (Sal. 118:22, 23)
12:12b.MAR.012.012 Eb laj tij ut eb laj tz'îb ut eb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' rochoch li Dios que'xc'oxla raj xchapbal li Jesús re te'xq'ue sa' tz'alam xban nak que'xtau ru nak chirixeb a'an yô chi âtinac nak quixye li jaljôquil ru âtin a'an. Abanan que'xucuac xbaneb li tenamit. Jo'can nak que'xcanab ut que'el sa' li na'ajej a'an.
12:13b.MAR.012.013 Mokon chic que'xtakla riq'uin li Jesús cuib oxibeb laj fariseo rochbeneb cuib oxibeb li neque'oquen chirix laj Herodes re xsic'bal c'a'ru tâpaltok cui' riq'uin li râtin re nak te'xchap.
12:14b.MAR.012.014 Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re: -At tzolonel, nakanau nak lâat yâl nacat-âtinac ut inc'a' nacaxucua ruheb li tenamit. Yalak ani aj e nacaye lix yâlal. Ut nacac'ut chiruheb li c'a'ru naraj li Dios. Ye ke, ¿ma us xq'uebal li toj re li acuabej malaj ut inc'a'? ¿Ma takaq'ue malaj ut inc'a'? chanqueb.
12:15b.MAR.012.015 Li Jesús naxnau nak aj ca'pac'aleb. Quixye reheb: -¿C'a'ut nak nequeraj xyalbal cuix? C'amomak chak li tumin. Cuilak, chan reheb.
12:16b.MAR.012.016 Ut eb a'an que'xc'ut li tumin chiru. Ut li Jesús quixye reheb: -¿Ani aj e li jalam ûch li cuan chiru? Ut, ¿ani aj c'aba' li tz'îbanbil chiru?- Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: -Re li acuabej, chanqueb.
12:17b.MAR.012.017 Ut li Jesús quixye reheb: -Tojomak re li acuabej li c'a'ru re li acuabej ut tojomak re li Dios li c'a'ru re li Dios, chan. Ut c'ajo' nak que'sach xch'ôleb xban li râtin.
12:18b.MAR.012.018 Tojo'nak que'cuulac riq'uin li Jesús cuib oxib laj saduceo. Eb a'an inc'a' neque'xpâb nak te'cuaclîk cui'chic chi yo'yo li camenak. Que'xye re li Jesús:
12:19b.MAR.012.019 -At tzolonel, laj Moisés quixtz'îba jun kachak'rabinquil ut quixye chi jo'ca'in: Cui junak cuînk tâcâmk ut tixcanab li rixakil chi mâc'a' ralal xc'ajol, tento nak tâc'amek' li rixakil xban li rîtz'in li camenak re nak tâcuânk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak.
12:20b.MAR.012.020 Que'cuan cuukub li cuînk rîtz'ineb rib. Li asbej quixc'am rixakil ut quicam chi inc'a' quixcanab ralal xc'ajol.
12:21b.MAR.012.021 Ut quic'ame' li ixk xban li îtz'inbej. Ut quicam ajcui' a'an chi inc'a' quixcanab ralal xc'ajol. Ut jo'can cui'chic li rox îtz'inbej.
12:22b.MAR.012.022 Li ixk a'an quic'ame' xbaneb li cuukub. Ut mâ jun reheb quixcanab ralal xc'ajol. Ut quicam ajcui' li ixk.
12:23b.MAR.012.023 Sa' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, nak te'cuaclîk eb a'an, ¿ani aj ixakil tâcanâk cui' li ixk a'an xban nak cuukub lix bêlom quicuan? chanqueb.
12:24b.MAR.012.024 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: -Lâex inc'a' nequetau xyâlal xban nak inc'a' nequetau ru li Santil Hu chi moco lix nimal xcuanquil li Dios.
12:25b.MAR.012.025 Nak te'cuaclîk chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak, inc'a' chic te'sumlâk chi moco te'sumubâk chic. Jo'keb ban chic li ángel sa' choxa.
12:26b.MAR.012.026 Ut chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, ¿ma inc'a' êrilom sa' lix hu laj Moisés li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quiâtinac chak sa' li q'uix li yô chi c'atc? Quixye chi jo'ca'in, "Lâin lix Dios laj Abraham, lix Dios laj Isaac ut lix Dios laj Jacob", chan li Dios.
12:27b.MAR.012.027 A'an retalil chok' ke nak toj yo'yôqueb chiru li Dios usta que'cam. Li Dios moco xDioseb ta li camenakeb; xDioseb ban li yo'yôqueb. Jo'can nak lâex chi tîc inc'a' nequetau xyâlal, chan li Jesús reheb.
12:28b.MAR.012.028 Quicuulac jun reheb laj tz'îb. Ut quirabi nak yôqueb chixcuech'inquil ribeb. Quixq'ue retal nak li Jesús quixchak'beheb chi us, ut quixpatz' re li Jesús: -¿Bar cuan reheb li chak'rab li k'axal nim xcuanquil?-
12:29b.MAR.012.029 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Li xbên chak'rab, li k'axal nim xcuanquil, a'an a'in: Abihomak lâex aj Israel, li Kâcua' li kaDios jun ajcui'.
12:30b.MAR.012.030 Târa li Kâcua' lâ Dios chi anchal âch'ôl ut chi anchal lâ cuâm ut chi anchal lâ c'a'ux ut chi anchal lâ metz'êu. A'an a'in li chak'rab li k'axal nim xcuanquil.
12:31b.MAR.012.031 Ut li xcab chanchan ajcui' a'an: Târa lâ cuas âcuîtz'in jo' nak nacara âcuib lâat. Mâc'a' chic junak chak'rab nim xcuanquil chiruheb li cuib a'in, chan.
12:32b.MAR.012.032 Laj tz'îb quichak'oc ut quixye re: -Us li xaye at tzolonel. Yâl li xaye nak jun ajcui' li Dios cuan ut mâc'a' chic junak chirix a'an.
12:33b.MAR.012.033 Tento nak takara li Dios chi anchal li kach'ôl, chi anchal li kac'a'ux, chi anchal li kâm ut chi anchal li kametz'êu. Ut takara li kas kîtz'in jo' nak nakara kib lâo. A'an k'axal nim xcuanquil chiruheb chixjunil li c'atbil mayej ut li mayejanbil xul, chan.
12:34b.MAR.012.034 Li Jesús quixq'ue retal nak li cuînk quixnau xsumenquil ut quixye re: -Yal ca'ch'in aj chic mâ nacak'axtesi âcuib rubel xcuanquil li Dios, chan. Ut mâ jun chic que'raj patz'oc xban nak qui-oc xc'a'uxeb.
12:35b.MAR.012.035 Mokon chic nak cuan sa' rochoch li Dios, li Jesús yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb ut quixye: -¿C'a'ut nak eb laj tz'îb neque'xye nak li Cristo, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj David?
12:36b.MAR.012.036 Laj David quixye li c'a'ru quirec'a sa' xch'ôl xban li Santil Musik'ej ut quixye chi jo'ca'in: Li Kâcua' Dios quixye re laj Colol cue, C'ojlan sa' lin nim uk' toj retal tinq'ueheb li xic' neque'iloc âcue rubel lâ cuanquil. (Sal. 110:1)
12:37b.MAR.012.037 Li rey David quixye "aj Colol cue" re li Kâcua' usta a'an xcomoneb li ralal xc'ajol, chan li Jesús. Ut li q'uila tenamit que'rabi li râtin chi sa sa' xch'ôleb.
12:38b.MAR.012.038 Nak yô chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb, li Jesús quixye: -Mêtzol êrib riq'uineb laj tz'îb li neque'raj bêc chi najt rok li rak'eb re xc'utbal nak cuanqueb xcuanquil. Eb a'an neque'cuulac chiruheb nak te'q'uehek' xlok'al sa' eb li be.
12:39b.MAR.012.039 Ut nak cuanqueb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, neque'raj c'ojlâc sa' li na'ajej k'axal lok' ut neque'raj cuânc chi xjolomil li mêx nak neque'xic chi cua'ac sa' junak nink'e.
12:40b.MAR.012.040 Neque'xmak' li c'a'ru cuan reheb li xmâlca'an ut re xmukbal li mâusilal neque'xbânu, najt rok neque'tijoc chiruheb li tenamit. Ut xban a'an k'axal ra cui'chic te'xtoj cui' li mâc neque'xbânu.-
12:41b.MAR.012.041 Sa' jun cutan quicuulac li Jesús sa' rochoch li Dios. Quic'ojla chixc'atk lix câxil li mayej. Yô chirilbal li tenamit nak yôqueb chixq'uebal li tumin sa' li câx. Nabaleb li biom nabal lix mayej yôqueb chixq'uebal.
12:42b.MAR.012.042 Quichal ajcui' jun xmâlca'an neba'. Ut quixq'ue cuib chi tumin jo' tana li jun centavo.
12:43b.MAR.012.043 Tojo'nak li Jesús quixbokeb lix tzolom ut quixye reheb: -Relic chi yâl tinye êre nak li xmâlca'an neba' nabal xq'ue chiru li mayej li xe'xq'ue chixjunileb.Chixjunileb a'an xe'xq'ue li na-ela'an chiruheb. A'ut li ixk a'in sa' neba'il xq'ue chixjunil li jo' nimal cuan re.-
12:44b.MAR.012.044 Chixjunileb a'an xe'xq'ue li na-ela'an chiruheb. A'ut li ixk a'in sa' neba'il xq'ue chixjunil li jo' nimal cuan re.-
13
13:1b.MAR.013.001 Nak qui-el chak li Jesús sa' rochoch li Dios, jun reheb lix tzolom quixye re: -At tzolonel, il, mâ c'ajo' xchak'al ru li cab a'in ut mâ c'ajo' xchak'al ru li pec yîbanbil cui'.-
13:2b.MAR.013.002 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Us ajcui' nak têril chi us xban nak tâcuulak xk'ehil nak mâ jun chic li pec a'an tâcanâk sa' xna'aj chi inc'a' ta tâjuq'uek', chan li Jesús.
13:3b.MAR.013.003 Que'côeb sa' li tzûl Olivos sa' xca'yabâl li rochoch li Dios. Li Jesús quic'ojla aran ut nak cuan xjunes quipatz'e' re xbaneb laj Pedro, laj Jacobo, laj Juan ut laj Andrés.
13:4b.MAR.013.004 -Ye ke jok'e tâc'ulmânk li yôcat chixyebal chirix li rochoch li Dios ut ¿c'a'ru retalil tâcuânk nak talajc'ulmânk li c'a'ak re ru a'in?-
13:5b.MAR.013.005 Li Jesús quichak'oc ut quixye: -Cheq'ue retal re nak mâ ani tâbalak'înk êre.
13:6b.MAR.013.006 Nabal te'châlk chi balak'înc ut tole'xye, "Lâin li Cristo", cha'keb. Ut nabal te'balak'îk xbaneb.
13:7b.MAR.013.007 Nak têrabi nak yô li plêt ut nak têrabi resil nak ticlâc re li plêt yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak tâc'ulmânk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan.
13:8b.MAR.013.008 Nabal li tenamit te'pletik riq'uin jalan chic tenamit. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. Talajcuânk hîc sa' nabal chi na'ajej ut tâcuânk cue'ej. Abanan a'an yal xticlajic li raylal tâchâlk.
13:9b.MAR.013.009 A'ut lâex cheq'uehak retal li raylal tâchâlk sa' êbên. Texk'axtesîk chiruheb laj rakol âtin ut texsaq'uek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Texc'amek' chiruheb li acuabej ut chiruheb li rey sa' inc'aba' lâin ut târûk têch'olob xyâlal li cuâtin chiruheb.
13:10b.MAR.013.010 Tento nak xbên cua tâsutûnk xch'olobanquil resilal li colba-ib chiruheb chixjunil li tenamit nak toj mâji' na-oso' li ruchich'och'.
13:11b.MAR.013.011 Ut nak texchapek' ut texk'axtesîk chiruheb li acuabej, mexc'oxlac chirix li c'a'ru têye. Li c'a'ru têye sa' li hônal a'an mâcua' c'oxlanbil âtin li têye. Aban li tixye êre li Santil Musik'ej, a'an li têye.
13:12b.MAR.013.012 Eb li cuînk te'xk'axtesi chi camsîc li ras rîtz'in. Ut li yucua'bej tixk'axtesi li ralal. Ut li alalbej c'ajolbej te'xq'ue chi camsîc li na'bej yucua'bej.
13:13b.MAR.013.013 Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb sa' inc'aba' lâin. Ut li tixcuy xnumsinquil li raylal a'in toj sa' roso'jic lix yu'am, a'an tâcolek' xban li Dios.
13:14b.MAR.013.014 Chetzolak rix chi us li c'a'ru quixye li profeta Daniel re nak têtau ru li c'a'ru tâc'ulmânk. A'an quixye nak eb laj balak' te'châlk ut tole'xq'ue li k'axal yibru ut xucuajel rilbal sa' li rochoch li Dios li mâcua' xc'ulub cui' cuânc. Nak têril nak yôqueb chixmuxbal ru li rochoch li Dios, lâex li cuanquex Judea chex-êlelik sa' junpât ut texxic toj sa' li tzûl.
13:15b.MAR.013.015 Cui cuan chak junak sa' xbên li rochoch nak tâc'ulmânk a'an, chi cubec chak ut tîc tâêlelik ut inc'a' chic tâoc sa' rochoch chirisinquil li c'a'ru cuan re.
13:16b.MAR.013.016 Cui ani cuan chak sa' xc'alebâl inc'a' chic tâsuk'îk sa' cab chixxocbal li rak'.
13:17b.MAR.013.017 K'axal ra cui'chic li êlelic chok' reheb li yaj aj ixk ut li yôqueb chi tu'resînk sa' eb a cutan a'an.
13:18b.MAR.013.018 Chextijok ut chetz'âma chiru li Dios re nak inc'a' tâc'ulmânk a raylal a'in sa' habalk'e.
13:19b.MAR.013.019 Sa' eb li cutan a'an mâ ca'ch'in li raylal tâcuânk. Mâ jun cua quic'ulman chi jo'can chalen chak sa' xticlajic nak li Dios quixyîb li ruchich'och', chi moco tâc'ulmânk chi jo'can mokon.
13:20b.MAR.013.020 Cui ta mâc'a' sa' xch'ôl li Kâcua' xrakbaleb li cutan a'an mâ ani raj tâcolek'. Abanan nim xrahom li Kâcua' sa' xbêneb li sic'bileb ru xban. Jo'can nak cuan sa' xch'ôl li Kâcua' xrakbal eb li cutan a'an re nak te'colek'.
13:21b.MAR.013.021 Jo'can nak ani tâyehok êre, "Cue' li Cristo", malaj, "le' cuan li Cristo", mêpâb li c'a'ru te'xye.
13:22b.MAR.013.022 Nabaleb aj balak' te'c'ulûnk ut te'xye nak a'aneb li Cristo. Ut cuan te'xye nak a'aneb li profeta. Nabal li c'a'ak re ru te'xc'utbesi ut sachba ch'ôlej telaje'xbânu re xbalak'inquileb li sic'bileb ru xban li Dios.
13:23b.MAR.013.023 Abanan ac xinye êre li c'a'ru tâc'ulmânk. Jo'can nak mêq'ue êrib chi balak'îc.
13:24b.MAR.013.024 Ut sa' eb li cutan a'an nak tâc'ulmânk li raylal, tâk'ojyînok' ru li sak'e ut li po inc'a' chic tâcutanok' ru.
13:25b.MAR.013.025 Tâec'ânk ru li choxa ut li chahim telaje't'anek'.
13:26b.MAR.013.026 Nak acak x-ec'an ru li choxa, te'ril cuu lâin li C'ajolbej nak yôkin chak chi châlc sa' li chok riq'uin lix nimal incuanquil ut lin lok'al.
13:27b.MAR.013.027 Tojo'nak tintaklaheb lin ángel ut te'xch'utub li sic'bileb ru inban li cuânkeb yalak bar sa' chixjunil li ruchich'och'.
13:28b.MAR.013.028 Cheq'uehak retal c'a'ru naxbânu li jun tôn chi higo. Nak nak'unk'ut chak li xak chi êlc, riq'uin a'an tênau nak yô chak chi nach'oc li sak'ehil.
13:29b.MAR.013.029 Jo' nak li higo naxc'utbesi retalil li sak'ehil, jo'can ajcui' nak li raylal talaje'c'ulmânk tixc'utbesi retalil nak yô chi cuulac xk'ehil nak tolinêlk cui'chic lâin li C'ajolbej.
13:30b.MAR.013.030 Relic chi yâl tinye êre nak talaje'c'ulmânk chixjunil li c'a'ak re ru a'in nak toj mâji' neque'oso' li tenamit a'in.
13:31b.MAR.013.031 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li c'a'ru ninye inc'a' tâcanâk yal chi jo'can. Talajc'ulmânk ban chixjunil li c'a'ak re ru xinye.
13:32b.MAR.013.032 Abanan mâ ani nana'oc re jok'e tâcuulak xk'ehil li cutan a'an chi moco li hônal jok'e tâc'ulmânk. Eb li ángel sa' choxa inc'a' neque'xnau chi moco lâin li C'ajolbej ninna'oc re. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e tâc'ulmânk a'in.
13:33b.MAR.013.033 Jo'can nak yo'on cuânkex. Chexyo'lek ut chextijok xban nak inc'a' nequenau jok'e tâcuulak xk'ehil inc'ulunic.
13:34b.MAR.013.034 Chanchan jun li cuînk najt cô sa' xviâj. Toj mâji' naxic nak quixq'ueheb xcuanquileb laj c'anjel chiru. Quixcanab xc'anjel li junjûnk. Ut quixye re laj ilol cab nak junelic yo'on cuânk.
13:35b.MAR.013.035 Jo'can ajcui' lâex. Junelic yo'on cuânkex xban nak inc'a' nequenau jok'e hônal tinc'ulûnk. Mâre tinchâlk ecuu, malaj tuktu k'ojyîn, malaj ut nak nayâbac laj tzo' xul malaj ut ek'ela.
13:36b.MAR.013.036 Yo'on cuânkex re nak inc'a' tolexintau chi cuârc xban nak inc'a' nequenau jok'e tinc'ulûnk.Ut li c'a'ak re ru ninye êre lâin, a'an ajcui' ninye reheb chixjunileb re nak yo'on cuânkeb, chan li Jesús.
13:37b.MAR.013.037 Ut li c'a'ak re ru ninye êre lâin, a'an ajcui' ninye reheb chixjunileb re nak yo'on cuânkeb, chan li Jesús.
14
14:1b.MAR.014.001 Cuib cutan chic mâ nacuulac xk'ehil li nink'e re xjulticanquil li reliqueb laj Israel sa' li tenamit Egipto. Pascua nayeman re li nink'e a'an. A'an ajcui' xk'ehil li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi mâc'a' xch'amal. Sa' eb li cutan a'an eb lix bênil aj tij ut eb laj tz'îb yôqueb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob âtin chirix li Jesús re nak te'xq'ue chi camsîc.
14:2b.MAR.014.002 Ut que'xye chi ribileb rib: -Inc'a' takachap li Jesús nak yôk li nink'e xban nak te'pok' li tenamit kiq'uin ut te'oc chi pletic, chanqueb.
14:3b.MAR.014.003 Li Jesús cuan aran Betania sa' rochoch laj Simón li saklep rix. Chunchu sa' mêx nak quichal jun li ixk. Cuan chak jun ch'ina botella sununquil ban riq'uin. Lix na'aj li ban a'an yîbanbil riq'uin châbil pec alabastro xc'aba' ut li sununquil ban a'an nardo xc'aba' ut k'axal terto xtz'ak. Li ixk quixtok xcux li ch'ina botella ut quixq'ue li ban sa' xjolom li Jesús.
14:4b.MAR.014.004 Cuan li que'josk'o' ut que'xye chi ribileb rib: -¿C'a'ut nak xsach li sununquil ban a'an chi mâc'a' rajbal?
14:5b.MAR.014.005 Xru raj xc'ayiman chi numenak oxib ciento denarios (Q150) ut xkajeq'ui raj reheb li neba', chanqueb. Ut que'oc chixcuech'inquil li ixk.
14:6b.MAR.014.006 Ut li Jesús quixye reheb: -¿C'a'ut nak yôquex chixch'i'ch'i'inquil li ixk? Canabomak xcuech'inquil xban nak us li xbânu cue.
14:7b.MAR.014.007 Li neba' junelic cuanqueb sa' êyânk. Yalak jok'e naru têtenk'aheb. Abanan lâin moco cuânkin ta junelic êriq'uin.
14:8b.MAR.014.008 Li ixk a'in xbânu li jo' q'uial xru xbânunquil. Mâji' nincam abanan ac xinixban re lin mukbal.
14:9b.MAR.014.009 Relic chi yâl tinye êre nak tâyemânk resil li colba-ib yalak bar, tâyemânk ajcui' resil li c'a'ru xbânu li ixk a'in re xjulticanquil a'an, chan.
14:10b.MAR.014.010 Ut laj Judas Iscariote, xcomoneb li cablaju, cô riq'uineb lix bênil aj tij chixyebal reheb nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb.
14:11b.MAR.014.011 Ut eb laj tij nak que'rabi a'an c'ajo' nak que'saho' sa' xch'ôleb ut que'xyechi'i xtumin. Ut laj Judas quixsic' xyâlal chanru nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb.
14:12b.MAR.014.012 Sa' li xbên cutan re li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi mâc'a' xch'amal, neque'xmayeja jun li carner. Li nink'e a'an re xjulticanquil li reliqueb laj Israel sa' li tenamit Egipto. Eb lix tzolom que'xye re li Jesús: -¿Bar tâcuaj takacauresi chak li na'ajej re tâtzaca cui' li mayejanbil xul? chanqueb.
14:13b.MAR.014.013 Li Jesús quixye reheb cuib lix tzolom: -Ayukex sa' li tenamit. Aran têc'ul jun li cuînk yô chak chixc'ambal jun cuc xha'. Têtâke a'an.
14:14b.MAR.014.014 Bar tâoc a'an aran ajcui' tex-oc lâex. Ut têye re laj êchal cab, "Chan laj tzolonel, ¿bar len cuan li na'ajej tâcua'ak cui' rochbeneb lix tzolom?" cha'kex re.
14:15b.MAR.014.015 Ut a'an tixc'ut chêru jun nimla na'ajej takec' sa' xca' tasalil li cab. Ac yîbanbil li na'ajej. Ut aran toxêcauresi li nink'e chok' ke, chan li Jesús.
14:16b.MAR.014.016 Que'côeb sa' li tenamit ut qui-uxman jo' quixye li Jesús. Ut aran que'xcauresi li nink'e.
14:17b.MAR.014.017 Nak qui-ecuu, quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom.
14:18b.MAR.014.018 Nak ac yôqueb chi cua'ac sa' li mêx, li Jesús quixye reheb lix tzolom, -Relic chi yâl tinye êre nak jun êre lâex tâk'axtesînk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.
14:19b.MAR.014.019 Ut eb a'an que'raho' sa' xch'ôleb ut eb li junjûnk que'oc chixyebal re li Jesús: -¿Ma lâin ta bi' tink'axtesînk âcue, Kâcua'? chanqueb.
14:20b.MAR.014.020 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: -Li tâk'axtesînk cue, a'an jun êre lâex li yô chixtz'abal lix caxlan cua cuochben sa' li sec'.
14:21b.MAR.014.021 Relic chi yâl lâin li C'ajolbej tinc'ul li c'a'ru tz'îbanbil chak retalil chicuix. Abanan raylal cuan sa' xbên li cuînk li tâk'axtesînk cue. K'axal us raj chok' re li cuînk a'an nak inc'a' ta quiyo'la.-
14:22b.MAR.014.022 Ut nak yôqueb chi cua'ac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojo'nak quixjeq'ui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: -Cua'inkex. A'an a'in intz'ejcual.-
14:23b.MAR.014.023 Ut quixchap ajcui' li sec' re uc'ac ut quixbantioxi chiru li Dios, tojo'nak quixq'ue reheb ut chixjunileb que'uc'ac.
14:24b.MAR.014.024 Ut li Jesús quixye reheb: -A'an a'in lin quiq'uel li tâhoyek' sa' xc'aba'eb chixjunileb ut a'an tâxakabânk xcuanquil li Ac' Contrato.
14:25b.MAR.014.025 Relic chi yâl tinye êre nak inc'a' chic tincuuc' lix ya'al ru li uva toj tâcuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús.
14:26b.MAR.014.026 Ut nak ac xe'rake' xbichanquil jun li bich, que'côeb sa' li tzûl Olivos.
14:27b.MAR.014.027 Ut li Jesús quixye reheb: -Chêjunilex lâex tâch'inâk lê ch'ôl ut tinêcanab injunes chiru a k'ojyîn a'in xban nak jo'ca'in tz'îbanbil retalil xbaneb li profeta: Tincanab chi camsîc laj ilol reheb li carner ut eb li carner te'xcha'cha'i ribeb.
14:28b.MAR.014.028 Ut nak acak xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak, lâin xbên cua tinxic chêru aran Galilea.-
14:29b.MAR.014.029 Ut laj Pedro quixye re: -Usta chixjunileb tate'xcanab abanan lâin inc'a' tatincanab.-
14:30b.MAR.014.030 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Relic chi yâl tinye âcue nak toj mâji' nayâbac xca' sut li tzo' xul nak lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.-
14:31b.MAR.014.031 Ut laj Pedro quixye cui'chic chi cau: -Mâ jok'e tinye nak inc'a' ninnau âcuu usta tine'xcamsi âcuochben, chan. Ut jo'can que'xye chixjunileb lix tzolom.
14:32b.MAR.014.032 Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Getsemaní xc'aba'. Li Jesús quixye reheb lix tzolom: -Canâkex arin. Xic cue chi tijoc lâin.-
14:33b.MAR.014.033 Ut quixc'am oxib lix tzolom chirix. A'aneb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan. Ut c'ajo' nak qui-oc chi yot'ec' xch'ôl li Jesús.
14:34b.MAR.014.034 Quixye reheb lix tzolom: -Cuan jun raylal sa' inch'ôl yô chinyot'bal. Lâin nacuec'a nak inc'a' chic tincuy. Canâkex arin ut yo'lenkex.-
14:35b.MAR.014.035 Ut li Jesús quibêc chic ca'ch'in ut quixcuik'ib rib sa' ch'och' ut qui-oc chi tijoc ut quixtz'âma re li Kâcua' Dios ut quixye: -Cui ta tixq'ue rib, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in.-
14:36b.MAR.014.036 Ut quixye ajcui': -At inYucua', lâin ninnau nak chixjunil naru xbânunquil châcuu. Cui ta naru inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxmânk li c'a'ru nacacuaj lâat ut mâcua' li nacuaj lâin.-
14:37b.MAR.014.037 Ut nak quisuk'i chak li Jesús, quixtauheb chi cuârc lix tzolom. Ut quixye re laj Pedro: -At Simón, ¿ma yôquex chi cuârc? ¿Ma inc'a' xru xexyo'lec jun ôrak cuochben?
14:38b.MAR.014.038 Chexyo'lek ut chextijok re nak inc'a' têq'ue êrib chi âlêc. Lâex nequeraj raj xbânunquil li us, abanan êjunes inc'a' texrûk.-
14:39b.MAR.014.039 Ut li Jesús cô cui'chic chi tijoc ut quixtz'âma cui'chic sa' lix tij nak inc'a' raj tixc'ul li raylal.
14:40b.MAR.014.040 Ut nak quisuk'i cui'chic li Jesús quixtauheb cui'chic chi cuârc lix tzolom xban nak mâ ca'ch'in lix cuaraheb. Ut eb a'an inc'a' chic neque'xtau c'a'ru te'xye.
14:41b.MAR.014.041 Ut quisuk'i cui'chic sa' rox sut, coxtauheb cui'chic chi cuârc ut quixye reheb: -¿Ma toj yôquex ajcui' chi cuârc? Tz'akalak li hilânc xebânu. Ac xtau xk'ehil nak lâin li C'ajolbej tink'axtesîk sa' ruk'eb laj mâc.
14:42b.MAR.014.042 Cuaclinkex anakcuan, ut yo'keb chixc'ulbal li yô chi châlc chi k'axtesînc cue, chan.
14:43b.MAR.014.043 Toj yô ajcui' chi âtinac li Jesús riq'uineb lix tzolom nak quicuulac laj Judas. A'an jun reheb li cablaju. Nabal que'chal rochben laj Judas taklanbileb chak xbaneb li xbênil aj tij ut xbaneb laj tz'îb. Taklanbileb ajcui' xbaneb laj c'amol be sa' li rochoch li Dios. Cuanqueb xch'îch' ut cuanqueb xche'.
14:44b.MAR.014.044 Ut laj Judas quixye reheb nak tixq'ue jun retalil chanru nak tixk'axtesi li Jesús. Ac quixye reheb: -Li ani tincuutz' ru, a'an li têchap ut têc'am.-
14:45b.MAR.014.045 Ut nak quicuulac laj Judas quijiloc chixc'atk, ut quixye: -At Kâcua',- ut quirutz' ru.
14:46b.MAR.014.046 Ut eb a'an que'xchap li Jesús re nak te'xc'am riq'uin laj rakol âtin.
14:47b.MAR.014.047 Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix ch'îch' ut quixch'ot lix xic lix môs li xyucua'ileb aj tij.
14:48b.MAR.014.048 Ut li Jesús quixye reheb li tenamit: -¿Ma lâin ta bi' aj êlk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'îch'?
14:49b.MAR.014.049 Rajlal cutan cuanquin sa' êyânk chêtzolbal sa' rochoch li Dios ut inc'a' quinêchap. Abanan xc'ulman chi jo'ca'in re nak tâtz'aklok ru li tz'îbanbil sa' li Santil Hu,- chan li Jesús.
14:50b.MAR.014.050 Ut chixjunileb lix tzolom que'êlelic ut que'xcanab xjunes li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.
14:51b.MAR.014.051 Jun li al yô chi tâkênc re li Jesús lanlo sa' xt'icr. A'an que'xchap raj.
14:52b.MAR.014.052 Abanan a'an quiêlelic chiruheb. Quicana lix t'icr sa' ruk'eb ut quiêlelic chi t'ust'u.
14:53b.MAR.014.053 Tojo'nak que'xc'am li Jesús riq'uin lix yucua'ileb aj tij ut que'ch'utla chixjunileb lix bênil aj tij. Ut que'ch'utla ajcui' eb laj c'amol be sa' rochoch li Dios ut eb laj tz'îb.
14:54b.MAR.014.054 Ut laj Pedro chi najt yô chixtâkenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ru'uj nebâl sa' rochoch lix yucua'il eb aj tij ut aran quic'ojla chire xam chi k'ixînc rochbeneb laj c'ac'alenel.
14:55b.MAR.014.055 Eb li xbênil aj tij ut li neque'tz'iloc âtin yôqueb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob junak âtin chirix li Jesús re nak te'xq'ue chi camsîc. Abanan inc'a' que'xtau.
14:56b.MAR.014.056 Nabal li que'yo'oban tic'ti' chirix ut inc'a' natukla ru li râtineb xban nak jalan jalânk neque'xye li junjûnk.
14:57b.MAR.014.057 Cuan li que'xakli chixyebal li yo'obanbil âtin chirix.
14:58b.MAR.014.058 Ut que'xye: -Lâo quikabi nak quixye, "Lâin tinjuc' li rochoch li Dios li yîbanbil xbaneb li cuînk, ut lâin chiru oxib cutan tinyîb jun chic, aban mâcua' yîbanbil xbaneb li cuînk." Jo'can quixye li cuînk a'in, chanqueb.
14:59b.MAR.014.059 Abanan inc'a' nach'ola ru li râtineb xban nak jalan jalânk neque'xye li junjûnk.
14:60b.MAR.014.060 Ut li xyucua'ileb aj tij quixakli sa' xyânkeb ut quixye re li Jesús, -¿Ma mâc'a' nacaye lâat chirix li yôqueb chixyebal châcuix?-
14:61b.MAR.014.061 Ut li Jesús mâ jun âtin quixye. Ut li xyucua'ileb aj tij quixpatz' cui'chic re li Jesús ut quixye re: -¿Ma lâat li Cristo li Ralal li nimajcual Dios? chan re.
14:62b.MAR.014.062 Ut li Jesús quixye: -Lâin. Ut sa' jun cutan tinêril lâin li C'ajolbej nak c'ojc'ôkin sa' xnim uk' li nimajcual Dios ut têril ajcui' nak yôkin chak chi châlc sa' li chok sa' choxa, chan.
14:63b.MAR.014.063 Nak quirabi li quixye li Jesús, li xyucua'il eb aj tij quixpej li rak' xban xjosk'il ut quixye: -¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru xmâc?
14:64b.MAR.014.064 Ac xerabi nak xjuntak'êta rib riq'uin li Dios. ¿C'a'ru nequeye? ¿Ma cuan xmâc malaj ut inc'a'? chan. Ut chixjunileb que'xye nak cuan xmâc re camsîc.
14:65b.MAR.014.065 Cuan li yôqueb chi chûbânc re ut cuan ajcui' que'tz'apoc re li ru li Jesús riq'uin t'icr re nak inc'a' tâilok, ut que'xsac' ut que'xye re: -Ye ke ani xsac'oc âcue, chanqueb. Tojo'nak que'xk'axtesi sa' ruk'eb laj c'ac'alenel prêx ut eb a'an que'xsac' cui'chic.
14:66b.MAR.014.066 Ut nak cuan laj Pedro tak'a chi ru'uj nebâl, quicuulac jun li ixk, xmôs li xyucua'il eb aj tij.
14:67b.MAR.014.067 Ut li ixk a'an quiril laj Pedro nak yô chi k'ixînc chire li xam. Quixca'ya ut quixye re: -Lâat xat-ochbenin re li Jesús aj Nazaret, chan re laj Pedro.
14:68b.MAR.014.068 Ut nak quichak'oc laj Pedro, quitic'ti'ic ut quixye: -¿Ani nacaye? Lâin inc'a' ninnau ru ani li nacaye.- Ut laj Pedro qui-el chire li oquebâl ut li tzo' xul quiyâbac.
14:69b.MAR.014.069 Ut li ixk nak quiril cui'chic laj Pedro, qui-oc chixyebal reheb li cuanqueb aran: -Li cuînk a'in, a'an jun reheb lix tzolom li Jesús, chan.
14:70b.MAR.014.070 Ut laj Pedro quitic'ti'ic cui'chic. Ut ac junpât na chic nak eb li cuanqueb aran que'xye cui'chic re laj Pedro: -Yâl. Lâat xcomoneb xban nak lâ cuâtinobâl nac'utuc re nak lâat aj Galilea.-
14:71b.MAR.014.071 Ut laj Pedro qui-oc chi majecuânc ut quixye: -Cutan saken chiru li Dios nak inc'a' ninnau ru li cuînk li nequeye. Cui tic'ti' li yôquin chixyebal, chinixtz'ektânâk li Dios, chan.Tojo'nak quiyâbac cui'chic xca' sut li tzo' xul. Ut quinak sa' xch'ôl laj Pedro li âtin quiyehe' re xban li Jesús, "Nak toj mâji' nayâbac xca' sut li tzo' xul, lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu". Nak quijultico' re laj Pedro li âtin a'in, c'ajo' nak quiraho' sa' xch'ôl ut qui-oc chi yâbac.
14:72b.MAR.014.072 Tojo'nak quiyâbac cui'chic xca' sut li tzo' xul. Ut quinak sa' xch'ôl laj Pedro li âtin quiyehe' re xban li Jesús, "Nak toj mâji' nayâbac xca' sut li tzo' xul, lâat ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu". Nak quijultico' re laj Pedro li âtin a'in, c'ajo' nak quiraho' sa' xch'ôl ut qui-oc chi yâbac.
15
15:1b.MAR.015.001 Nak quisakêu eb lix bênil aj tij que'xch'utub cui'chic rib riq'uineb laj c'amol be sa' rochoch li Dios, ut riq'uineb laj tz'îb ut riq'uin chixjunileb laj q'uehol na'leb ut que'xc'ûb chanru te'xbânu. Ut que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato.
15:2b.MAR.015.002 Laj Pilato quixye re li Jesús: -¿Ma lâat lix reyeb laj judío?- Li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Yâl li xaye nak lâin.-
15:3b.MAR.015.003 Ut eb lix bênil aj tij nabal li c'a'ak re ru yôqueb cui' chixjitbal.
15:4b.MAR.015.004 Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic re: -¿Ma inc'a' nacatchak'oc? ¿Ma inc'a' nacacuabi li jo' q'uial yôqueb chixyebal châcuix? chan laj Pilato re.
15:5b.MAR.015.005 Aban li Jesús mâ jun âtin quixye re xcolbal rib ut riq'uin a'an quisach xch'ôl laj Pilato.
15:6b.MAR.015.006 Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua laj Pilato narach'ab jun li prêx, a' yâl bar cuan te'raj li tenamit.
15:7b.MAR.015.007 Jun li cuînk aj Barrabás xc'aba' cuan sa' tz'alam rochbeneb lix comon xban li camsînc que'xbânu nak yôqueb chi pletic chirix li acuabej.
15:8b.MAR.015.008 Ut que'chal li q'uila tenamit riq'uin laj Pilato chixtz'âmanquil chiru nak târach'ab junak prêx jo' c'aynakeb xbânunquil.
15:9b.MAR.015.009 Laj Pilato quichak'oc ut quixye reheb: -¿Ma têraj nak tincuach'ab lix reyeb laj judío?-
15:10b.MAR.015.010 Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'ôl lix bênil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb âtin.
15:11b.MAR.015.011 Aban eb lix bênil aj tij que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak a' laj Barrabás li te'xtz'âma re nak tâach'abâk.
15:12b.MAR.015.012 Ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: -¿C'a'ru nequeye? ¿C'a'ru têraj tinbânu riq'uin lix reyeb laj judío?-
15:13b.MAR.015.013 Ut eb li q'uila tenamit que'xjap cui'chic re chixyebal: -¡Q'ue chiru cruz! chanqueb.
15:14b.MAR.015.014 A'ut laj Pilato quixpatz' cui'chic reheb: -¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xmâc êre? chan. Ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: -¡Q'ue chiru cruz!-
15:15b.MAR.015.015 Ut laj Pilato târaj nak sahakeb sa' xch'ôl li tenamit riq'uin. Jo'can nak quirach'ab laj Barrabás chiruheb. Tojo'nak quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'ûm ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz.
15:16b.MAR.015.016 Ut eb li soldado que'xc'am li Jesús sa' li pôpol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado.
15:17b.MAR.015.017 Que'xq'ue jun caki ak' chirix li Jesús jo' neque'rocsi li rey. Ut que'xq'ue ajcui' jun tz'ulbil corona q'uix sa' xjolom.
15:18b.MAR.015.018 Tojo'nak que'oc chixjapbal reheb chixyebal: -Sahak taxak sa' âch'ôl, at xReyeb laj judío, chanqueb.
15:19b.MAR.015.019 Ut yôqueb chixsaq'uinquil sa' xjolom riq'uin che'. Cuan que'chûban re ut cuan ajcui' que'xcuik'ib ribeb chiru re retz'unquil.
15:20b.MAR.015.020 Ut nak ac que'xtacuasi, que'risi li caki ak' chirix ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re te'xq'ue chiru cruz.
15:21b.MAR.015.021 Jun li cuînk aj Simón xc'aba' yô chi châlc sa' c'alebâl. Cirene lix tenamit. Li cuînk a'an xyucua' laj Alejandro ut laj Rufo. Eb li soldado que'xmin ru laj Simón chixpakonquil lix cruz li Jesús.
15:22b.MAR.015.022 Que'xc'am li Jesús sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak.
15:23b.MAR.015.023 Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xc'osbal li raylal aban li Jesús inc'a' quiruc'.
15:24b.MAR.015.024 Tojo'nak que'xq'ue chiru cruz. Ut eb li soldado que'bûlic chirix li rak' re rilbal ani na tâêchanînk re li junjûnk.
15:25b.MAR.015.025 Belêb ôr re ek'ela que'xq'ue li Jesús chiru cruz.
15:26b.MAR.015.026 Sa' xbên li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye: A'an a'in lix reyeb laj judío.
15:27b.MAR.015.027 Ut cuib laj êlk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim uk' ut jun sa' xtz'e.
15:28b.MAR.015.028 Jo'can nak quitz'akloc ru li naxye sa' li Santil Hu: A'an quiq'uehe' sa' ajl sa' xyânkeb laj mâc. (Isa. 53:12)
15:29b.MAR.015.029 Ut eb li tenamit nak que'nume' aran que'xhob li Jesús. Que'rec'asi xjolomeb ut que'xye: -Lâat pe' xatjuc'uc raj re rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayîb cui'chic.
15:30b.MAR.015.030 Col âcuib anakcuan ut cuben chak chiru li cruz, chanqueb.
15:31b.MAR.015.031 Jo'can ajcui' que'xbânu eb li xbênil aj tij. Que'xhob li Jesús nak que'xye chi ribileb rib rochbeneb laj tz'îb: -Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes.
15:32b.MAR.015.032 Chicubek chak chiru li cruz anakcuan li Cristo lix Reyeb laj judío re nak takil ut takapâb, chanqueb. Ut eb li que'q'uehe' chiru cruz rochben que'xhob ajcui' li Jesús.
15:33b.MAR.015.033 Tuktu li cua'leb nak quik'ojyîno' sa' chixjunil li ruchich'och' ut oxib ôr re ecuu quicutano' cui'chic.
15:34b.MAR.015.034 Ut sa' li ôr a'an li Jesús quiâtinac chi cau ut quixye: -Eloi, Eloi, ¿lama sabactani?- Chi jalbil ru naraj naxye, "At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xinâcanab injunes?"
15:35b.MAR.015.035 Nak li cuanqueb aran que'rabi li râtin, cuan li que'xye: -Abihomak, yô chixbokbal li profeta Elías,- chanqueb.
15:36b.MAR.015.036 Ut jun sa' xyânkeb côo sa' ânil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi sa' ru'uj jun che' re xq'uebal chi ruc' li Jesús ut quixye: -Kilak cuan ma tâchâlk na laj Elías chixcubsinquil, chan.
15:37b.MAR.015.037 A'ut li Jesús quixjap re chi cau ut qui-el xch'ôl.
15:38b.MAR.015.038 Ut lix t'icrul li rochoch li Dios quik'iche', ut lix pejelal quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake'. Ca' jachal qui-el.
15:39b.MAR.015.039 Jun li capitán aj Roma cuan aran xakxo chiru li Jesús. Nak quiril chanru nak quicam, li capitán quixye: -Yâl nak li cuînk a'in tz'akal Ralal li Dios.-
15:40b.MAR.015.040 Cuanqueb ajcui' ixk yôqueb chi iloc chi najt. Sa' xyânkeb a'an cuan lix María aj Magdala, lix Salomé ut lix María xna'eb laj José ut laj Jacobo li îtz'inbej.
15:41b.MAR.015.041 Eb li ixk a'in, a'an li que'tâken re li Jesús nak toj cuan chak Galilea ut que'c'anjelac chiru. Ut cuanqueb nabal chic li ixk cuotz que'cuulac Jerusalén rochben li Jesús.
15:42b.MAR.015.042 Nak ac oc re li k'ojyîn, ac nach'oc chak re li hilobâl cutan. Yôqueb chixcauresinquil ribeb re li hilobâl cutan.
15:43b.MAR.015.043 Quicuan jun li cuînk aj José xc'aba' Arimatea xtenamit. A'an jun xnimal ru cuînk sa' xyânkeb li neque'tz'iloc âtin ut yô chixyo'oninquil lix nimal xcuanquil li Dios. Inc'a' quixucuac laj José nak quicuulac chixtz'âmanquil chiru laj Pilato nak a'an tâmukuk re lix tz'ejcual li Jesús.
15:44b.MAR.015.044 Laj Pilato quisach xch'ôl chirabinquil nak ac xcam li Jesús. Ut quixtakla xbokbal li capitán ut quixpatz' re: -¿Ma yâl nak ac xcam li Jesús? chan re.
15:45b.MAR.015.045 Li capitán quixye re nak ac xcam. Tojo'nak laj Pilato quixye re laj José nak naru tixc'am.
15:46b.MAR.015.046 Ut laj José quixlok' jun châbil t'icr lino. Quixcubsi chak li camenak chiru li cruz ut quixlan sa' li châbil t'icr. Ut quixq'ue sa' jun muklebâl yîbanbil sa' jun sakônac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li muklebâl.Ut lix María aj Magdala ut lix María xna' laj José que'ril bar quixmuk.
15:47b.MAR.015.047 Ut lix María aj Magdala ut lix María xna' laj José que'ril bar quixmuk.
16
16:1b.MAR.016.001 Nak quinume' li hilobâl cutan, lix María aj Magdala ut lix Salomé ut lix María xna' laj Jacobo que'xlok' li sununquil ban re te'xic chixq'uebal sa' xbên li camenak.
16:2b.MAR.016.002 Toj ek'ela que'côeb sa' li xbên li cutan re li xamân. Ac x-el chak li sak'e nak yôqueb chi xic sa' li muklebâl.
16:3b.MAR.016.003 Ut yôqueb chixyebal chi ribileb rib: -¿Ani tâisînk re li pec li cuan chire li muklebâl? chanqueb.
16:4b.MAR.016.004 Ut nak que'cuulac cuan cui' li muklebâl, que'ril nak ac isinbil chic li nimla pec chire li muklebâl.
16:5b.MAR.016.005 Ut nak que'oc sa' li muklebâl que'ril jun li sâj cuînk chunchu chak sa' li muklebâl sa' xnim uk'eb. Li sâj cuînk a'an tikto riq'uin jun saki t'icr nim xbas ut eb li ixk c'ajo' nak que'xucuac chirilbal.
16:6b.MAR.016.006 Ut li cuînk quixye reheb: -Mexxucuac. Lâin ninnau nak yôquex chixsic'bal li Jesús aj Nazaret li que'xcamsi chiru cruz. A'an mâ ani chic arin. Ac xcuacli cui'chic chi yo'yo. Ilomak lix na'aj li xcuan cui' li camenak.
16:7b.MAR.016.007 Ayukex, yehomak chak reheb lix tzolom, jo' ajcui' re laj Pedro, nak a'an xbên cua tâxic Galilea chêru lâex. Aran toxêril ru jo' quixye êre, chan.
16:8b.MAR.016.008 Ut eb li ixk que'el aran ut que'côeb sa' ânil ut neque'sicsot xbaneb xxiu. Ut mâ ani aj e que'xye xban nak te'xucuak.
16:9b.MAR.016.009 Toj ek'ela sa' li xbên li cutan re li xamân quicuacli li Jesús chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak. Li xbên li quixc'utbesi cui' rib li Jesús, a'an lix María aj Magdala. A'an li ixk li qui-isîc li cuukub chi mâus aj musik'ej riq'uin xban li Jesús.
16:10b.MAR.016.010 Li ixk a'an cô chixyebal reheb lix tzolom li Jesús. Nak quicuulac riq'uineb, coxtauheb chi yâbac xban xrahil xch'ôleb.
16:11b.MAR.016.011 Ut lix María quixserak'i reheb nak yo'yo li Jesús ut nak quiril ru. Abanan eb a'an inc'a' que'xpâb li c'a'ru quixye.
16:12b.MAR.016.012 Ut chirix a'an, li Jesús quixc'utbesi cui'chic rib chiruheb cuib lix tzolom nak yôqueb chi xic sa' c'alebâl. Jalan chic rilbal nak quixc'utbesi rib chiruheb.
16:13b.MAR.016.013 Eb a'an que'côeb ut coxe'xye resil reheb li jun ch'ol chic. Ut chi moco li cuib a'an que'xpâb.
16:14b.MAR.016.014 Mokon chic eb li junlaju chi xtzolom cuanqueb sa' mêx nak quixc'utbesi rib li Jesús chiruheb. Ut quixk'useb xban nak inc'a' que'pâban ut xban xcacuil lix ch'ôleb. Inc'a' que'xpâb li c'a'ru que'xye li que'iloc ru li Jesús xbên cua nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xyânkeb li camenak.
16:15b.MAR.016.015 Ut li Jesús quixye reheb: -Texxic sa' chixjunil li ruchich'och' ut têch'olob xyâlal li colba-ib chiruheb chixjunileb li tenamit jun sut rubel choxa.
16:16b.MAR.016.016 Li ani tâpâbânk ut tâcubêk xha', a'an tâcolek'; a'ut li ani inc'a' tâpâbânk, a'an tâxic sa' tojba mâc.
16:17b.MAR.016.017 A'an a'in li retalil li talaje'xbânu li te'pâbânk. Sa' inc'aba' lâin te'isînk mâus aj musik'ej ut te'âtinak sa' jalan âtinobâl.
16:18b.MAR.016.018 Cui te'xchap c'anti' chi ruk'eb, mâc'a' te'xc'ul ut cui te'ruc' li c'a'ak re ru nacamsin, mâc'a' te'xc'ul. Cui te'xq'ue li ruk' sa' xbêneb li yaj, te'q'uirâk, chan li Jesús.
16:19b.MAR.016.019 Nak ac xrâtinaheb lix tzolom li Kâcua' Jesucristo, quic'ame' sa' choxa xban li Dios, ut quic'ojla sa' xnim uk' li Acuabej Dios.Ut eb lix tzolom que'côeb sa' chixjunil li na'ajej chixch'olobanquil xyâlal li colba-ib. Ut li Kâcua' yô chi tenk'ânc reheb. Ut q'uebil xcuanquil li râtineb xban li Dios riq'uin li milagro quilaje'xbânu chiruheb li tenamit. Jo'can taxak.
16:20b.MAR.016.020 Ut eb lix tzolom que'côeb sa' chixjunil li na'ajej chixch'olobanquil xyâlal li colba-ib. Ut li Kâcua' yô chi tenk'ânc reheb. Ut q'uebil xcuanquil li râtineb xban li Dios riq'uin li milagro quilaje'xbânu chiruheb li tenamit. Jo'can taxak.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. Mark (Q'eqchi'). Mark (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B2A4-5