Nehemiah (Q'eqchi')

Nehemiah (Q'eqchi')

1

1:1b.NEH.001.001 Aßan aßin li âtin li quixtzßîba li profeta Nehemías, li ralal laj Hacalías. Ac yô chic junmay chihab roquic chokß rey laj Artajerjes saß li po Quisleu nak cuanquin saß li tenamit Susa bar nacuan cuiß chi taklânc li rey.

1:2b.NEH.001.002 Quicuulac cuiqßuin li cuas laj Hanani rochbeneb cuib oxib li cuînk aj Judá. Quinpatzß reheb chanru cuanqueb laj judío li queßcßameß Babilonia ut queßsukßi cuißchic Jerusalén. Ut quinpatzß ajcuiß chanru cuan li tenamit Jerusalén.

1:3b.NEH.001.003 Ut eb aßan queßxye cue nak eb laj judío li queßsukßi Jerusalén cuanqueb saß raylal ut xutânal yôqueb chixcßulbal. Juqßuinbil li tzßac li sutsu cuiß li tenamit joß ajcuiß li oquebâl ut cßatbil lix puertil.

1:4b.NEH.001.004 Nak quicuabi resil cßaßru yôqueb chixcßulbal, cßajoß nak quirahoß inchßôl. Quinchunub cuib ut quin-oc chi yâbac. Quintijoc chiru lin Dios cuan saß choxa ut quinbânu in-ayûn cuib oxib cutan.

1:5b.NEH.001.005 Ut quinye: —At Kâcuaß, at inDios, li cuancat saß choxa, kßaxal nim âcuanquil ut xiu xiu âcuu. Nintzßâman châcuu xban nak lâat junelic nacabânu li cßaßru cayechißi xbânunquil saß li contrato li cabânu riqßuineb lâ tenamit. Nacacuuxtâna ruheb li nequeßrahoc âcue ut eb li nequeßbânun re li cßaßru naxye saß lâ chakßrab.

1:6b.NEH.001.006 Nintzßâma châcuu nak tâcuabi taxak ut chaqßue taxak retal li cßaßru yôquin chixtzßâmanquil châcuu, lâin aj cßanjel châcuu. Chi kßek chi cutan yôquin chixtzßâmanquil xcuybaleb xmâc eb li ralal xcßajol laj Israel laj cßanjeleb châcuu. Yâl nak xomâcob châcuu, lâin joßqueb ajcuiß chixjunileb li ralal xcßajol lin yucuaß.

1:7b.NEH.001.007 Junes mâusilal yôco chixbânunquil châcuu. Incßaß yôco chixbânunquil li naxye lâ chakßrab. Yôco ban chixkßetbal lâ chakßrab li caqßue re laj Moisés laj cßanjel châcuu.

1:8b.NEH.001.008 Lâat jultic âcue li cßaßru caye chak chikix junxil nak caye chak re laj Moisés nak cui lâo tomâcobk châcuu, lâat tâchaßchaßi ku saß eb li junjûnk chi tenamit.

1:9b.NEH.001.009 Abanan caye ajcuiß nak cui tosukßîk cuißchic âcuiqßuin ut cui takabânu li cßaßru caye saß lâ chakßrab, toâcßam cuißchic saß li tenamit li casicß ru chokß ânaßaj, usta ac chaßchaßinbil ku saß eb li najtil tenamit.

1:10b.NEH.001.010 Joßcan ut, at Kâcuaß, misach saß âchßôl xban nak lâo aj cßanjel châcuu. Lâo lâ cualal âcßajol li coâcol riqßuin lâ cuanquilal ut riqßuin lâ metzßêu.Joßcan nak nintzßâma châcuu, at Kâcuaß, chasume taxak lin tij. Chacuabi taxak li cßaßru nequeßxtzßâma laj cßanjel châcuu. Lâo takaj xqßuebal âlokßal. Chinâtenkßa re nak us tâêlk chicuu li cßaßru tintzßâma chiru li rey. Chiruxtâna taxak cuu li rey, chanquin nak quintijoc. Saß eb li cutan aßan, lâin aj qßuehol rucßa li rey nak quincuan.

1:11b.NEH.001.011 Joßcan nak nintzßâma châcuu, at Kâcuaß, chasume taxak lin tij. Chacuabi taxak li cßaßru nequeßxtzßâma laj cßanjel châcuu. Lâo takaj xqßuebal âlokßal. Chinâtenkßa re nak us tâêlk chicuu li cßaßru tintzßâma chiru li rey. Chiruxtâna taxak cuu li rey, chanquin nak quintijoc. Saß eb li cutan aßan, lâin aj qßuehol rucßa li rey nak quincuan.

2

2:1b.NEH.002.001 Aßin quicßulman saß li po Nisán nak ac yô chic junmay chihab roquic chokß rey laj Artajerjes. Lâin quincßam li vino ut quinqßue re li rey. Nak quincuulac riqßuin li rey quixqßue retal nak lâin ra saß inchßôl. Lâin mâ jun sut quincuulac riqßuin chi ra saß inchßôl.

2:2b.NEH.002.002 Ut li rey quixye cue: —¿Cßaßut nak kßaxal ra saß âchßôl? Lâat moco yajat ta. ¿Cßaßru na-oc âcue? Mâre cuan junak chßaßajquilal yô cuiß âcßaßux, chan. Lâin cßajoß nak qui-oc inxiu nak quixye cue chi joßcan li rey.

2:3b.NEH.002.003 Lâin quinchakßoc ut quinye re: —At rey, chicuânk taxak lâ yußam chi junelic. Lâin ra saß inchßôl xban nak li tenamit li mukbileb cuiß lin xeßtônil yucuaß juqßuinbil ut cßatbileb lix puertil. Aßan aßin lix yâlal nak ra saß inchßôl.—

2:4b.NEH.002.004 Ut li rey quixye cue: —¿Cßaßru tâcuaj tinbânu?— Ut saß li hônal aßan quinpatzß intenkßanquil riqßuin li Dios li cuan saß choxa.

2:5b.NEH.002.005 Ut quinye re li rey: —At rey, cui cßojcßo âchßôl cuiqßuin ut cui lâat tixcßul âchßôl, tâbânu raj li usilal cue. Lâin nacuaj raj xic Judá re nak tinyîb cuißchic li tenamit li mukbileb cuiß lin xeßtônil yucuaß.—

2:6b.NEH.002.006 Li rixakil chunchu chixcßatk nak li rey quixpatzß cue: —¿Joß najtil tatbâyk chak nak tatxic? Ut, ¿jokße tatsukßîk chak?— Lâin quinye re joß najtil tinbâyk chak ut quixcßul xchßôl li rey nak tinxic Judá.

2:7b.NEH.002.007 Ut quintzßâma ajcuiß chiru li rey nak cui aßan tixcßul xchßôl, tixtzßîba li hu reheb li nequeßtaklan saß li tenamit li cuanqueb jun pacßal li nimaß Eufrates re nak târûk tinnumekß aran toj tincuulak Judá chi mâcßaß chßaßajquilal.

2:8b.NEH.002.008 Ut quinye ajcuiß re nak tixtzßîba junak li hu re laj Asaf li na-iloc re li qßuicheß bar narisi cuiß xcheß li rey. Tixye re nak tixqßue incheß re tinyîb cuißchic xpuertil li oquebâl re li tenamit joß ajcuiß li tzßac li sutsu cuiß li tenamit ut re nak tinyîb ajcuiß li cuochoch bar tincuânk cuiß lâin. Ut li rey quixqßue cue chixjunil li quintzßâma xban nak li Kâcuaß Dios yô chi tenkßânc cue.

2:9b.NEH.002.009 Nak quincuulac jun pacßal li nimaß Eufrates côin riqßuineb li nequeßtaklan aran ut quinkßaxtesi li hu reheb li quixtzßîba li rey. Cuanqueb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb li soldado li queßtaklâc chicuix xban li rey ut cuanqueb ajcuiß li soldado li nequeßbêc chirix cacuây li queßcôeb chicuix.

2:10b.NEH.002.010 Laj Sanbalat, Horón xtenamit ut laj Tobías li nataklan saß li tenamit Amón, cßajoß nak queßjoskßoß nak queßrabi nak quincuulac chixtenkßanquileb laj Israel.

2:11b.NEH.002.011 Nak ac cuan chic oxib cutan incuulajic Jerusalén,

2:12b.NEH.002.012 quincuacli chi kßek cuochbeneb cuib oxib li cuînk. Abanan mâ ani aj e quinye li cßaßru quixye cue li Dios tinbânu re xtenkßanquil li tenamit Jerusalén. Mâ ani chic quixcßam xcacuây. Caßaj cuiß lâin.

2:13b.NEH.002.013 Toj kßojyîn ajcuiß nak quin-el saß li puerta li na-iloc saß li ru takßa saß xjayal li yußam haß Dragón xcßabaß ut côin toj saß li puerta li nequeßrisi cuiß li mul. Nak yôquin chi xic yôquin chirilbal chanru li tzßac li juqßuinbil li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén ut yôquin ajcuiß chirilbaleb li puerta li cßatbileb.

2:14b.NEH.002.014 Chirix aßan quinnumeß saß li puerta cuan cuiß li yußam haß ut côin quicuan cuiß lix pila li rey. Abanan mâ bar quiru chi numecß lin cacuây.

2:15b.NEH.002.015 Toj kßojyîn ajcuiß nak quinnumeß saß li rok haß ut yôquin chirilbaleb li tzßac li jucßbileb. Chirix aßan quinsukßi cuißchic saß li oquebâl li na-iloc saß li ru takßa.

2:16b.NEH.002.016 Eb li nequeßtaklan saß li tenamit incßaß queßxnau bar côin chi moco queßxnau cßaßru quinbânu chak. Chi moco quinye reheb laj judío, chi moco laj tij, chi moco li cuanqueb saß xcuanquil. Chi moco eb li teßtenkßânk saß li cßanjel aßin queßxnau cßaßru yôquin.

2:17b.NEH.002.017 Lâin quinye reheb: —Lâex nequenau li raylal cuanco cuiß. Lâex nequenau nak li tenamit Jerusalén juqßuinbil ut eb lix puertil cßataleb. Joßcan nak quimkex ut qßuehomak êchßôl re nak takayîb cuißchic li tzßac li sutsu cuiß li tenamit re nak incßaß chic toxutânâk xban li katenamit Jerusalén.—

2:18b.NEH.002.018 Ut lâin quinserakßi reheb chanru nak quinixtenkßa li Dios riqßuin xnimal rusilal. Ut quinserakßi ajcuiß reheb li cßaßru quixye cue li rey. Ut eb aßan queßxye: —Ocako chi cßanjelac. Takayîb cuißchic li katenamit, chanqueb. Ut queßxqßue xchßôl chi cßanjelac chixjûnkaleb.

2:19b.NEH.002.019 Nak queßrabi laj Sanbalat aj Horón ut laj Tobías li nataklan aran Amón, ut laj Gesem aj árabe, queßoc chikaseßenquil ut coeßxhob ut queßxye ke: —¿Cßaßru yôquex lâex? ¿Ma têkßet xchakßrab li rey saß êchßôl lâex? chanqueb.Ut lâin quinchakßoc ut quinye reheb: —Li Dios li cuan saß choxa, aßan tâtenkßânk ke. Ut lâo li nococßanjelac chiru, takayîb cuißchic li tenamit Jerusalén. Ut lâex incßaß naru têchßic êrib kiqßuin xban nak mâcuaß lâex yal êre ut xban nak mâcßaß cuan êre Jerusalén.—

2:20b.NEH.002.020 Ut lâin quinchakßoc ut quinye reheb: —Li Dios li cuan saß choxa, aßan tâtenkßânk ke. Ut lâo li nococßanjelac chiru, takayîb cuißchic li tenamit Jerusalén. Ut lâex incßaß naru têchßic êrib kiqßuin xban nak mâcuaß lâex yal êre ut xban nak mâcßaß cuan êre Jerusalén.—

3

3:1b.NEH.003.001 Laj Eliasib li xyucuaßil aj tij rochbeneb li jun chßol chic laj tij queßoc chi cßanjelac. Queßxyîb cuißchic li oquebâl bar queßnumeß cuiß li carner. Queßxqßue li puerta ut queßxyîb li tzßac toj cuan cuiß li torre Hamea xcßabaß ut toj cuan cuiß li torre Hananeel xcßabaß.

3:2b.NEH.003.002 Ut li tzßac cuan chixcßatk li queßxyîb laj tij, aßan queßxyîb eb li cuînk aj Jericó. Ut laj Zacur ralal laj Imri quixyîb li tzßac li cuan chixcßatk aßan.

3:3b.NEH.003.003 Eb li ralal xcßajol laj Senaa queßxyîb li oquebâl bar nequeßxcßayi cuiß li car. Queßxqßue li cheß saß li tzßac queßxyîb cuiß li puerta. Queßxqßue li puerta ut queßxqßue ajcuiß li chßîchß re nak tâtzßapônk chi us.

3:4b.NEH.003.004 Ut li tzßac cuan chixcßatk, aßan quixyîb laj Meremot li ralal laj Urías. Laj Urías, aßan ralal laj Cos. Ut li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Meremot, aßan quixyîb laj Mesulam, li ralal laj Berequías. Laj Berequías, aßan li ralal laj Mesezabeel. Ut li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Mesulam, aßan quixyîb laj Sadoc, li ralal laj Baana.

3:5b.NEH.003.005 Ut li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Sadoc, aßan queßxyîb eb li cuanqueb Tecoa. Abanan eb li cuanqueb xcuanquil saß li naßajej aßan incßaß queßraj oquênc saß lix cßanjel li Kâcuaß.

3:6b.NEH.003.006 Laj Joiada ralal laj Paseah rochben laj Mesulam ralal laj Besodías queßxyîb li najter oquebâl. Queßxqßue li cheß saß li tzßac queßxyîb cuiß li puerta. Queßxqßue li puerta ut queßxqßue ajcuiß li chßîchß re nak tâtzßapônk chi us.

3:7b.NEH.003.007 Li tzßac li cuan chixcßatk li queßxyîb laj Joiada ut laj Mesulam, aßan queßxyîb laj Melatías rochbeneb li cuînk aj Gabaón ut laj Jadón aj Meronot rochbeneb laj Mizpa. Lix tenamiteb aßan cuanqueb rubel xcuanquil li nataklan jun pacßal li nimaß Eufrates.

3:8b.NEH.003.008 Li tzßac li cuan chixcßatk li queßxyîb laj Joiada ut laj Mesulam, aßan quixyîb laj Uziel ralal laj Harhaía xcomoneb laj tenol plata. Ut li tzßac li cuan chixcßatk aßan, quixyîb laj Hananías ralal li cuînk li nayîban sununquil ban. Joßcaßin nak queßxyîb li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén. Quicuulac toj cuan cuiß li tzßac nim ru.

3:9b.NEH.003.009 Ut li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Hananías, aßan quixyîb laj Refaías li ralal laj Hur li quicuan chi taklânc saß xbêneb yijach li tenamit Jerusalén.

3:10b.NEH.003.010 Ut li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Refaías li cuan saß xcaßyabâl li rochoch laj Jedaías li ralal laj Harumaf, aßan quixyîb laj Jedaías. Ut li cuan chixcßatk aßan, quixyîb laj Hatús li ralal laj Hasabnías.

3:11b.NEH.003.011 Ut li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Hatús, aßan queßxyîb laj Malquías li ralal laj Harim ut laj Hasub li ralal laj Pahat-moab. Ut queßxyîb ajcuiß li torre li cuan cuanqueb cuiß li horno.

3:12b.NEH.003.012 Ut li tzßac li cuan chixcßatk li queßxyîb laj Malquías ut laj Hasub, aßan quixyîb laj Salum li ralal laj Halohes li nataklan saß xbêneb li yijach chic li tenamit li cuanqueb Jerusalén. Ut queßtenkßan ajcuiß lix rabin.

3:13b.NEH.003.013 Li puerta li na-iloc saß li ru takßa, aßan queßxyîb laj Hanún rochbeneb li cuanqueb saß li naßajej Zanoa. Queßxqßue li puerta ut queßxqßue ajcuiß li chßîchß re tâtzßapônk chi us. Cuib ciento riqßuin mero ciento metro li tzßac li queßxyîb. Quicuulac toj saß li oquebâl bar nequeßrisi cuiß li mul.

3:14b.NEH.003.014 Li oquebâl li nequeßrisi cuiß li mul, aßan quixyîb laj Malquías li ralal laj Recab li nataklan saß li naßajej Bet-haquerem. Ut quixqßue li puerta ut quixqßue ajcuiß li chßîchß re tâtzßapônk chi us.

3:15b.NEH.003.015 Li oquebâl li cuan cuiß li yußam haß, aßan quixyîb laj Salum li ralal laj Colhoze li nataklan saß li naßajej Mizpa. Quixqßue li cheß saß li tzßac quixyîb cuiß li puerta. Quixqßue li puerta ut quixqßue ajcuiß li chßîchß re tâtzßapônk chi us. Ut quixyîb ajcuiß li tzßac li cuan cuiß li pila Siloé li cuan nachß riqßuin li naßajej li nequeßrau cuiß li rutzßußuj li rey nak quicuan. Li tzßac li quixyîb quicuulac toj cuan cuiß li gradas re lix tenamit laj David nak quicuan.

3:16b.NEH.003.016 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Salum, aßan quixyîb laj Nehemías, li ralal laj Azbuc li nataklan saß xbêneb yijach li tenamit li cuanqueb Bet-sur. Li tzßac li quixyîb quicuulac toj saß xcaßyabâl li bar quimukeß cuiß laj David ut quicuulac cuan cuiß li pila li yîbanbil, ut toj cuan cuiß li xnaßajeb li soldado nak quicuan.

3:17b.NEH.003.017 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Nehemías, aßan queßxyîb eb laj levita. Laj Rehum li ralal laj Bani, aßan li quicßamoc be chiruheb. Li tzßac li cuan chixcßatk aßan quixyîb laj Hasabías li nataklan saß xbêneb yijach li tenamit li cuanqueb saß li naßajej Keila. Li cßanjel aßan quixbânu saß xcßabaß lix tenamit.

3:18b.NEH.003.018 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Hasabías, aßan quixyîb laj Bavai rochbeneb li rech tenamitil. Laj Bavai, aßan li ralal laj Henadad li nataklan saß xbêneb li yijach chic li tenamit Keila.

3:19b.NEH.003.019 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Bavai, aßan quixyîb laj Ezer li ralal laj Jesúa li nataklan saß xbêneb li cuanqueb saß li tenamit Mizpa. Li tzßac li queßxyîb cuan saß xcaßyabâl li naßajej li nequeßxxoc cuiß chixjunil li chßîchß li nacßanjelac re pletic. Li tzßac li queßxyîb quicuulac toj saß xuc.

3:20b.NEH.003.020 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Ezer, aßan quixyîb laj Baruc li ralal laj Zabai. Laj Baruc cau quicßanjelac. Li tzßac li quixyîb quiticla saß xuc ut quicuulac toj saß li oquebâl re li rochoch laj Eliasib li xyucuaßil aj tij.

3:21b.NEH.003.021 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Baruc, aßan quixyîb laj Meremot li ralal laj Urías. Laj Urías, aßan li ralal laj Cos. Li tzßac li quixyîb laj Meremot quiticla saß li oquebâl re li rochoch laj Eliasib ut quicuulac toj bar coxrakeß cuiß li rochoch.

3:22b.NEH.003.022 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Baruc, aßan queßxyîb eb laj tij li cuanqueb saß li ru takßa.

3:23b.NEH.003.023 Li tzßac li cuan chixcßatk li queßxyîb eb laj tij, aßan queßxyîb laj Benjamín rochben laj Hasub. Li tzßac li queßxyîb cuan saß xcaßyabâl li rochocheb. Ut li cuan chixcßatk, aßan quixyîb laj Azarías li ralal laj Maasías. Laj Maasías, aßan li ralal laj Ananías. Li tzßac li quixyîb laj Azarías, aßan nachß cuan riqßuin li rochoch.

3:24b.NEH.003.024 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Azarías, aßan quixyîb laj Binúi li ralal laj Henadad. Li tzßac li quixyîb laj Binúi quiticla cuan cuiß li rochoch laj Azarías ut quicuulac toj saß xuc.

3:25b.NEH.003.025 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Binúi, aßan quixyîb laj Palal li ralal laj Uzai. Li tzßac li quixyîb quiticla saß xuc bar cuan cuiß li torre li cuan saß xbên li rochoch li rey nak quicuan. Aßan nachß cuan riqßuin li nebâl re li tzßalam. Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Palal, aßan quixyîb laj Pedaías li ralal laj Faros.

3:26b.NEH.003.026 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Faros, aßan queßxyîb li nequeßcßanjelac saß li templo li cuanqueb saß li tzûl Ofel xcßabaß. Li tzßac li queßxyîb quicuulac toj saß xcaßyabâl li oquebâl bar nequeßnumeß cuiß li nequeßbelan haß. Nacana saß li este li na-el cuiß li sakße. Nachß cuan riqßuin li torre li quicuan saß xbên li rochoch li rey.

3:27b.NEH.003.027 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Pedaías, aßan queßxyîb eb laj Tecoa. Li tzßac li queßxyîb quiticla saß xcaßyabâl li nimla torre ut quicuulac toj cuan cuiß li naßajej Ofel.

3:28b.NEH.003.028 Li tzßac li cuan chixcßatk li queßxyîb laj Tecoa, aßan queßxyîb eb laj tij. Li tzßac li queßxyîb quiticla saß li oquebâl li cuan nachß riqßuin lix naßajeb li cacuây. Chixjûnkaleb laj tij queßxyîb li tzßac li cuan chiru li rochocheb.

3:29b.NEH.003.029 Li tzßac li cuan chixcßatk li queßxyîb laj tij, aßan quixyîb laj Sadoc, li ralal laj Imer. Li tzßac li quixyîb cuan saß xcaßyabâl li rochoch. Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Sadoc, aßan quixyîb laj Semaías li ralal laj Secanías. Laj Semaías, aßan li quicßacßalen re li oquebâl li cuan saß li este li na-el cuiß li sakße.

3:30b.NEH.003.030 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Semaías, aßan quixyîb laj Hananías li ralal laj Selemías rochben laj Hanún li xcuak ralal laj Salaf. Li tzßac li cuan chixcßatk li queßxyîb laj Hananías ut laj Hanún, aßan quixyîb laj Mesulam li ralal laj Berequías. Li tzßac li quixyîb laj Mesulam aßan li cuan saß xcaßyabâl li rochoch.

3:31b.NEH.003.031 Li tzßac li cuan chixcßatk li quixyîb laj Mesulam, aßan quixyîb laj Malquías li ralal laj tenol plata. Li tzßac li quixyîb quicuulac toj cuanqueb cuiß li rochocheb li nequeßcßanjelac saß li templo ut quicuulac bar cuanqueb cuiß li rochocheb laj cßay. Li tzßac aßan cuan saß xcaßyabâl li oquebâl li nequeßrocsi cuiß li xul li nequeßxmayeja. Li tzßac aßan nachß cuan riqßuin li cab li cuan saß xbên li tzßac saß xuc.Ut li tzßac li queßxyîb laj tenol plata ut eb laj cßay, aßan naticla saß xuc cuan cuiß li cab li cuan saß xbên li tzßac ut quicuulac toj bar cuan cuiß li oquebâl li nequeßnumeß cuiß li carner.

3:32b.NEH.003.032 Ut li tzßac li queßxyîb laj tenol plata ut eb laj cßay, aßan naticla saß xuc cuan cuiß li cab li cuan saß xbên li tzßac ut quicuulac toj bar cuan cuiß li oquebâl li nequeßnumeß cuiß li carner.

4

4:1b.NEH.004.001 Cßajoß nak quichal xjoskßil laj Sanbalat nak quirabi nak yôco cuißchic chixyîbanquil li tzßac ut xban xjoskßil qui-oc chikahobbal lâo aj judío.

4:2b.NEH.004.002 Ut quixye reheb li rochben ut reheb li soldado aj Samaria: —¿Cßaßru yôqueb chixbânunquil eb laj judío? ¿Ma cuan ta biß xmetzßêu eb aßan? ¿Cßaßru yôqueb chixcßoxlanquil? ¿Ma nequeßxcßoxla ta biß nak târûk teßxqßue cuißchic lix mayejeb? ¿Ma teßxchoy ta biß xyîbanquil li tzßac chiru jun cutan? ¿Ma târûk ta biß teßrisi saß li poks li pec ut teßxyîb cuißchic li tzßac riqßuin li pec li ac xcßat? chan.

4:3b.NEH.004.003 Ut laj Tobías, Amón xtenamit, cuan rochben laj Sanbalat. Quixye re: —Ilomak li tzßac li yôqueb chixyîbanquil riqßuin li pec. Cui tâtakekß raj junak yac saß xbên, yal aßan raj tâtßanok re, chan.

4:4b.NEH.004.004 Lâin quintijoc ut quinye re li Dios: —At Kâcuaß at inDios chacuabi taxak chanru nak yôqueb chikahobbal ut yôqueb chikatzßektânanquil. Li tzßektânânc li yôqueb chixbânunquil ke chisukßîk taxak saß xbêneb. Cheßchapekß ta xbaneb li xicß nequeßiloc reheb ut cheßcßamekß ta saß jalan tenamit.

4:5b.NEH.004.005 Incßaß taxak tâcuy xmâqueb ut incßaß taxak tâsachk saß âchßôl li mâusilal li yôqueb chixbânunquil ke xban nak yôqueb xjoskßil saß kabên nak yôco chixyîbanquil li tzßac, chanquin.

4:6b.NEH.004.006 Quicuulac yitok xteram li tzßac kayîb xban nak li tenamit queßxqßue xchßôl chi cßanjelac.

4:7b.NEH.004.007 Cßajoß nak queßjoskßoß laj Sanbalat ut laj Tobías nak queßrabi nak mâ bar chic teto re li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén. Ut queßjoskßoß ajcuiß eb laj árabes, eb laj amonita ut eb laj Asdod.

4:8b.NEH.004.008 Chixjunileb queßxjunaji ribeb chixcßûbanquil chanru nak târûk teßchâlk chi pletic kiqßuin re kaqßuebal saß chßaßajquilal.

4:9b.NEH.004.009 Joßcan nak cotijoc chiru li kaDios ut kaxakabeb laj cßacßalenel chi kßek ut chi cutan re rilbaleb nak teßchâlk.

4:10b.NEH.004.010 Eb laj Judá queßxye: —Mâcßaßeb chic xmetzßêu laj îkanel. Incßaß chic nequeßxcuy ut toj cuan li tzßac li puqßuinbil isîc târaj. Incßaß chic târûk takayîb li tzßac, chanqueb.

4:11b.NEH.004.011 Li xicß nequeßiloc ke queßxcßoxla nak lâo incßaß takaqßue retal li cßaßru yôqueb chixcßoxlanquil saß kabên. Saß xchßôleb aßan nak incßaß takil nak teßoc saß li katenamit chikacamsinquil re nak takacanab xbânunquil li cßanjel aßin.

4:12b.NEH.004.012 Abanan eb laj judío li cuanqueb nachß riqßuineb li xicß nequeßiloc ke queßrabi cßaßru yôqueb chixcßûbanquil saß kabên ut coleßxye ke nabal sut bar teßoc chak nak teßchâlk chi pletic kiqßuin.

4:13b.NEH.004.013 Lâin quebintakla li junjûnk cabal re nak teßxaklîk chirix li tzßac bar cubenak cuiß xteram joß ajcuiß saß xyânk li tzßac li toj mâjiß naxcßul rib. Cuânkeb xchßîchß re camsînc, cuânkeb xlâns ut cuânkeb ajcuiß xtzimaj saß rukßeb.

4:14b.NEH.004.014 Ut nak queßcuil nak cuanqueb saß xnaßajeb, quinxakli chiruheb ut quinâtinac riqßuineb li queßtaklan ut eb li queßcßamoc be joßqueb ajcuiß chixjunileb li tenamit. Quinye reheb: —Mexxucuac chiruheb. Julticak êre nak li Kâcuaß li nakaxucua ru, aßan kßaxal nim xcuanquil. Pletinkex re xcolbaleb lê rech tenamitil, ut lê ralal êcßajol ut re ajcuiß xcolbal rix lê rixakil joß ajcuiß lê jun cablal, chanquin reheb.

4:15b.NEH.004.015 Ut eb li xicß nequeßiloc ke queßrabi resil nak lâo kaqßue retal li cßaßru queßxcßûb ru saß kabên. Ut queßxqßue ajcuiß retal nak li Dios quixpoß ru li cßaßru queßxcßoxla xbânunquil ke. Ut nak ac xcßulman aßan co-oc cuißchic chikajunilo chixyîbanquil li tzßac.

4:16b.NEH.004.016 Chalen saß li cutan aßan yijach li nequeßcßanjelac chicuu yôqueb chixyîbanquil li tzßac ut li yijach chic cuanqueb xchßîchßeb re camsînc, cuanqueb xlâns, ut cuanqueb ajcuiß lix tzimaj saß rukßeb. Ut cuanqueb ajcuiß xchßîchß re xcolbal ribeb. Ut eb li nequeßtaklan saß li tenamit Judá cuanqueb aran ut yôqueb chi oquênc.

4:17b.NEH.004.017 Ut eb li yôqueb chi yîbânc re li tzßac joß ajcuiß li yôqueb chi îkânc riqßuin jun li rukß yôqueb chi cßanjelac ut riqßuin li rukß jun chic chapcho lix chßîchßeb re pletic.

4:18b.NEH.004.018 Ut eb li yôqueb chi yîbânc re li tzßac bacßbo lix chßîchßeb re pletic saß xcßâmal xsaßeb nak yôqueb chi cßanjelac. Ut li nayâbasin re li trompeta, aßan cuan chincßatk.

4:19b.NEH.004.019 Ut quinye reheb li queßtaklan ut eb li queßcßamoc be joßqueb ajcuiß chixjunileb li tenamit: —Li cßanjel aßin kßaxal nim ut kßaxal nabal. Ut lâo nak yôco chixyîbanquil li tzßac najt kayânk chikajunjûnkal.

4:20b.NEH.004.020 Li bar têrabi cuiß chi ecßânc li trompeta, aran texxic chixchßutubanquil êrib kiqßuin. Ut li Kâcuaß li kaDios, aßan tâtenkßânk ke chi pletic, chanquin reheb.

4:21b.NEH.004.021 Joßcaßin nak quiru kabânu li cßanjel aßin. Yijach laj cßanjel cuanqueb xchßîchßeb re pletic saß rukßeb chalen ekßela toj nocox-ecuûk.

4:22b.NEH.004.022 Ut quinye ajcuiß reheb li tenamit nak chixjunileb teßcanâk saß li tenamit Jerusalén, joß li nequeßtaklan, joßqueb ajcuiß li nequeßtenkßan reheb. Chi kßek teßxcßacßale li tenamit ut chi cutan teßxyîb li tzßac.Lâin incßaß quicuisi li cuakß chicuix nak oc cue chi cuârc. Chi moco eb li cuechßalal, chi moco li queßtenkßan cue, chi moco li soldado li queßchal chicuix queßrisi li rakßeb. Caßaj cuiß nak noco-atin nakisi li kakß chikix.

4:23b.NEH.004.023 Lâin incßaß quicuisi li cuakß chicuix nak oc cue chi cuârc. Chi moco eb li cuechßalal, chi moco li queßtenkßan cue, chi moco li soldado li queßchal chicuix queßrisi li rakßeb. Caßaj cuiß nak noco-atin nakisi li kakß chikix.

5

5:1b.NEH.005.001 Saß eb li cutan aßan eb li cuînk joßqueb ajcuiß li ixk queßoc chixcuechßbal rixeb li rech tenamitil.

5:2b.NEH.005.002 Cuan queßyehoc re: —Lâo nabalo ut nabaleb ajcuiß li kalal kacßajol ut tzacânc teßraj. Tento takasicß bar takatau katrigo re tocuaßak ut incßaß tocâmk.—

5:3b.NEH.005.003 Ut cuan ajcuiß queßyehoc re: —Xban li cueßej xkaqßue chi prenda li kachßochß joß ajcuiß li kacuîmk ut li kochoch re târûk takalokß katrigo re tocuaßak.—

5:4b.NEH.005.004 Ut cuan cuißchic queßyehoc re: —Lâo xkapatzß katumin chi toß re târûk takatoj li tento xtojbal re li rey. Ut xkaqßue li kachßochß chi prenda joß ajcuiß li kacuîmk, chanqueb.

5:5b.NEH.005.005 —Lâo kacomon kib riqßuineb li biom. Ut li kalal kacßajol juntakßêteb ajcuiß riqßuineb li ralal xcßajol eb aßan. Moco jalaneb ta chic aßan chiku lâo. Abanan lâo tento nak takacßayiheb li kalal kacßajol chokß xmôseb aßan. Cuanqueb karabin ac xkacßayiheb chokß xmôseb aßan ut incßaß chic naru nakisiheb riqßuineb xban nak mâcßaß chic cuan ke. Li kachßochß ut li kacuîmk jalan chic aj e, chanqueb.

5:6b.NEH.005.006 Ut lâin, cßajoß nak quichal injoskßil nak quicuabi li cßaßru queßxye.

5:7b.NEH.005.007 Quincßoxla chi us cßaßru tinbânu. Ut quinkßuseb li biomeb ut li nequeßtaklan saß xbêneb li tenamit ut quinye reheb: —¿Ma us nak nequepatzß ral li tumin li nequetoßoni reheb lê rech tenamitil?— Ut quinye ajcuiß reheb nak teßxchßutub ribeb re nak takacßûb ru cßaßru takabânu.

5:8b.NEH.005.008 Ut quinye reheb: —Xkisiheb rubel xcuanquil li jalan tenamit li kech tenamitil. Xkabânu li joß qßuial coru xbânunquil. Ut lâex chic yôquex chi rahobtesînc reheb li kech tenamitil. Ut anakcuan, ¿ma toj takisiheb cuißchic rubel êcuanquil lâex? chanquin reheb. Ut mâ jun reheb quichakßoc xban nak incßaß chic queßxtau cßaßru queßxye.

5:9b.NEH.005.009 Ut quinye ajcuiß reheb: —Li cßaßru yôquex chixbânunquil, aßan incßaß us. Lâex incßaß nequexucua ru li Dios. Yôquex ban chixbânunquil joß nequeßxbânu li jalan tenamit li xicß nequeßiloc ke, re nak incßaß texrahobtesîk xban eb aßan.

5:10b.NEH.005.010 Lâin ut eb li cuechßalal joßqueb ajcuiß li nequeßcßanjelac chicuu yôco ajcuiß chixqßuebaleb xtrigo ut xtumineb chi toß. Abanan nintzßâma chêru nak incßaß chic takapatzß reheb lix cßaseb.

5:11b.NEH.005.011 Ut nintzßâma ajcuiß chêru nak anakcuan ajcuiß têkßaxtesi cuißchic reheb lix chßochßeb, li racuîmkeb uvas ut olivos, joß ajcuiß li rochocheb. Ut têkßaxtesi ajcuiß reheb li ral li tumin li ac xecßul joß ajcuiß li trigo, li aceite ut li uvas li ac xecßul.—

5:12b.NEH.005.012 Ut eb aßan queßchakßoc ut queßxye: —Takakßaxtesi reheb chixjunil li ac xkacßul ut incßaß chic takapatzß reheb. Takabânu joß xaye ke, chanqueb. Joßcan nak quinbokeb laj tij re nak chiruheb aßan teßxye riqßuin juramento nak teßxbânu li cßaßru ac xeßxye.

5:13b.NEH.005.013 Ut quinchikß ru li cuakß chiruheb ut quinye reheb: —Joßcaßin taxak tixbânu li Kâcuaß Dios nak târisi saß rochoch ut saß lix cßanjel li ani incßaß tâbânûnk re li cßaßru xye. Chi-isîk ta chi mâcßaß chic cuan re, chanquin reheb. Ut chixjunileb li tenamit queßxye: —Joßcan taxak tâuxmânk, chanqueb. Ut chixjunileb li tenamit queßxbânu joß queßxye ut queßxlokßoni li Kâcuaß.

5:14b.NEH.005.014 Ac yô chic junmay chihab roquic laj Artajerjes chokß rey nak quinixxakab chi taklânc saß xbêneb laj Judá. Chalen saß li cutan aßan toj quicuulac li cablaju xcaßcßâl chihab roquic chokß rey, chi moco lâin, chi moco li cuechßalal kacßul li tzacaêmk li kacßulub raj xtzacanquil joß queßxtzaca li nequeßtaklan. Chiru li cablaju chihab nak cuanquin chi taklânc incßaß quinpuersi li tzacaêmk incßulub raj xcßulbal.

5:15b.NEH.005.015 Eb li queßcuan chi taklânc saß xbêneb li tenamit nak toj mâjiß nin-oc lâin, kßaxal cuißchic nabal li tumin queßxpatzß reheb li tenamit. Rajlal cutan numenak caßcßâl chi tumin plata queßxpatzß re xcuaheb ut xvino. Ut eb li nequeßcßanjelac chiruheb queßxrahobtesi li tenamit. Abanan lâin incßaß quinbânu chi joßcan xban nak ninxucua ru li Dios.

5:16b.NEH.005.016 Ut lâin quinqßue inchßôl chi cßanjelac riqßuin xyîbanquil li tzßac li sutsu cuiß li tenamit. Ut eb li nequeßtrabajic chicuu queßxqßue ajcuiß xchßôleb chi oquênc saß li cßanjel. Ut incßaß kacßoxla xlokßbal kachßochß.

5:17b.NEH.005.017 Jun ciento riqßuin mero ciento laj judío li nequeßcuaßac saß li cuochoch. Saß xyânkeb aßan cuanqueb li nequeßcßamoc be saß li tenamit. Ut mâcßaßeb saß ajl li nequeßchal chak saß eb li tenamit li cuanqueb chi nachß kiqßuin.

5:18b.NEH.005.018 Chixjunil li nasachman rajlal cutan re li katzacaêmk, aßan aßin xqßuial: jun cuacax, cuakib châbil carner xcomoneb li sicßbil ruheb, ut queßxyîb ajcuiß caxlan. Rajlal lajêb cutan nequeßxcßam chak chi nabal li vino. Usta nabal li nasachman, abanan mâ jun sut xinpatzß reheb li tenamit li cßaßru tento raj xincßul lâin, joß li queßxcßul li queßcuan chi taklânc saß li tenamit nak kßaxal nabal li îk cuan saß xbêneb li tenamit.Chinjulticokß taxak âcue, at inDios, riqßuin li joß qßuial li us li xinbânu reheb li tenamit aßin.

5:19b.NEH.005.019 Chinjulticokß taxak âcue, at inDios, riqßuin li joß qßuial li us li xinbânu reheb li tenamit aßin.

6

6:1b.NEH.006.001 Nak queßrabi laj Sanbalat, laj Tobías ut laj Gesem laj árabe, ut eb lix comon li xicß nequeßiloc ke nak lâin xinyîb li tzßac li sutsu cuiß li tenamit ut mâ bar chic teto re, ut usta toj mâjiß ninqßue lix puertil li oquebâl saß li cutan aßan,

6:2b.NEH.006.002 laj Sanbalat ut laj Gesem queßxtakla chak inbokbal ut queßxye cue: —Châlkat re takachßutub kib saß li cßalebâl Ono, chanqueb. Abanan eb aßan quineßxbok yal re teßxbânu mâusilal cue.

6:3b.NEH.006.003 Joßcan nak lâin quintaklaheb lin takl riqßuineb chixyebal reheb nak incßaß târûk tinxic riqßuineb xban nak latzß cuu xbânunquil jun nimla cßanjel. —Incßaß naru nincanab xbânunquil li cßanjel yal re nak tinxic aran êriqßuin, chanquin reheb nak quintakla li resil.

6:4b.NEH.006.004 Câhib sut queßxtakla inbokbal, ut joßcan cuißchic quebinsume cuiß.

6:5b.NEH.006.005 Saß roß sut laj Sanbalat quixtakla cuißchic jun lix môs cuiqßuin ut quixcßam jun li hu chi teto.

6:6b.NEH.006.006 Joßcaßin naxye saß li hu li quixtakla: —X-el resil saß eb li tenamit nak lâat ut eb lâ cuech tenamitil yôquex chixcßûbanquil chanru nak têrisi êrib rubel xcuanquil li rey. Xban aßan nak yôquex chixyîbanquil li tzßac li sutsu cuiß lê tenamit. Ut xkabi ajcuiß resil nak lâat tâcuaj oc chokß xreyeb. Ut laj Gesem xye nak yâl li cßaßru yôqueb xyebal.

6:7b.NEH.006.007 Ut x-el ajcuiß resil nak ac xaxakabeb li profeta re teßxye resil Jerusalén nak lâat chic tat-oc chokß rey aran Judá. Ut chixjunil aßan naru nacuulac resil riqßuin li rey Artajerjes. Joßcan nak yôquin chixyebal âcue nak tatchâlk cuiqßuin re nak takacßûb ru cßaßru takabânu, chan cue.

6:8b.NEH.006.008 Ut lâin quintakla cuißchic xyebal re chi joßcaßin: —Chixjunil li cßaßru yôcat chixyebal, aßan moco yâl ta. Yal lâat nacatcßoxlan re chixjunil aßan, chanquin re.

6:9b.NEH.006.009 Chixjunil li cßaßru xeßxbânu ke, aßan yal re kaseßbesinquil. Eb aßan xeßxcßoxla nak tâchßinânk kachßôl ut takacanab xbânunquil li cßanjel ut incßaß takachoy xyîbanquil li tzßac. Joßcan nak quintijoc ut quinye: —At kaDios, chaqßue taxak xcacuilal kachßôl re takachoy li cßanjel.—

6:10b.NEH.006.010 Ut chirix aßan côin saß li rochoch laj Semaías li ralal laj Delaía. Laj Delaía, aßan ralal laj Mehetabel. Laj Semaías aßan tzßaptzßo saß li rochoch. Aßan quixye cue: —Anakcuan chiru li kßojyîn aßin teßchâlk châcamsinquil. Takachßutub kib saß lix templo li Dios. Ocako aran ut takatzßap kib toj chi saß, chan.

6:11b.NEH.006.011 Ut lâin quinchakßoc ut quinye re: —Junak cuînk joß lâin, ¿ma naru ta biß tâxucuak chiruheb aßan? ¿Ma tinxic ta biß saß li templo chixmukbal cuib yal re xcolbal rix lin yußam? Lâin incßaß tin-oc saß li templo chixmukbal cuib, chanquin re.

6:12b.NEH.006.012 Lâin quinqßue retal nak mâcuaß li Dios li quitaklan re chixyebal li cßaßru quixye cue. Quixye cue chi joßcan xban nak laj Sanbalat ut laj Tobías queßxtumina ru chixyebal chi joßcan.

6:13b.NEH.006.013 Queßxtumina ru aßan yal re tineßxseßbesi ut re nak tinmâcobk. Ut riqßuin aßan tâêlk resil nak incßaß us yôquin ut incßaß chic tineßxqßue saß ruheb li tenamit.

6:14b.NEH.006.014 —At inDios, chaqßue taxak retal li raylal li yôqueb chixbânunquil cue laj Sanbalat ut laj Tobías. Ut misach taxak saß âchßôl li quixbânu lix Noadías li profeta ixk rochbeneb li jun chßol chic profetas li queßajoc xqßuebal inxiu.—

6:15b.NEH.006.015 Kachoy xyîbanquil li tzßac li sutsu cuiß li tenamit saß li ôb xcaßcßâl xbe li po Elul. Cablaju roxcßâl cutan quiyâloß cuiß.

6:16b.NEH.006.016 Queßrabi nak ac xyâloß li cßanjel. Chixjunileb li xicß nequeßiloc ke queßxucuac, joßqueb ajcuiß li tenamit li cuanqueb chi nachß kiqßuin. Xutânal queßel xban nak queßxqßue retal nak li Kâcuaß, aßan li quitenkßan ke chixyîbanquil li tzßac.

6:17b.NEH.006.017 Saß eb li cutan aßan nak yôco chixyîbanquil li tzßac, cuanqueb li nequeßtaklan saß xbêneb laj Judá queßtzßîbac riqßuin laj Tobías. Joßcan nak laj Tobías naxtakla cuißchic lix hu aran Judá.

6:18b.NEH.006.018 Nabaleb li cuanqueb aran Judá queßoquen chirix laj Tobías xban nak laj Tobías aßan lix hiß laj Secanías li ralal laj Ara ut xban ajcuiß nak laj Johanán quixcßam chokß rixakil lix rabin laj Mesulam, li ralal laj Berequías.Ut chicuu nequeßxye nak laj Tobías, aßan kßaxal us naxbânu. Ut li cßaßru ninye, nequeßxye cuißchic re laj Tobías. Ut riqßuin li cßaßru nayeheß re, laj Tobías naxtakla cuißchic nabal li hu cuiqßuin re inseßbesinquil.

6:19b.NEH.006.019 Ut chicuu nequeßxye nak laj Tobías, aßan kßaxal us naxbânu. Ut li cßaßru ninye, nequeßxye cuißchic re laj Tobías. Ut riqßuin li cßaßru nayeheß re, laj Tobías naxtakla cuißchic nabal li hu cuiqßuin re inseßbesinquil.

7

7:1b.NEH.007.001 Ut nak ac xyâloß li tzßac ut nak ac xeßqßueheß saß xnaßajeb li puerta re li oquebâl, queßxakabâc laj levita chi cßanjelac saß li templo. Cuan li queßqßueheß chi cßacßalênc saß eb li oquebâl, ut cuan li queßqßueheß chokß aj bichanel.

7:2b.NEH.007.002 Quinxakab li cuîtzßin laj Hanani ut laj Hananías re nak eb aßan teßilok re li tenamit Jerusalén. Laj Hananías aßan li nataklan saß xbêneb li soldados. Quinxakab aßan xban nak aßan kßaxal tîc xchßôl chiruheb li jun chßol chic ut naxxucua ru li Dios.

7:3b.NEH.007.003 Ut quinye reheb nak acak xcutanoß chi us nak teßxte li puerta re li oquebâl. Ut nak toj cuanqueb laj cßacßalenel, teßxtzßap cuißchic li puerta ut teßxnatß rix chi us. Ut quinye ajcuiß reheb nak teßxxakabeb laj cßacßalenel re li tenamit Jerusalén re chi kßek. Li cuanqueb rochocheb nachß riqßuin li tzßac, aßaneb teßcßacßalênk chiru li rochocheb.

7:4b.NEH.007.004 Li tenamit nim chi us, abanan toj mâjiß qßuiheb li cristian xban nak toj mâjiß yîbanbileb chixjunileb li cab saß li tenamit.

7:5b.NEH.007.005 Li Dios quixcßut chicuu nak tento tebinchßutub li nequeßtaklan saß li tenamit ut eb li nequeßcßamoc be joßqueb ajcuiß chixjunileb li tenamit re nak teßajlâk li junjûnk cabal. Quintau li hu li tzßîbanbil cuiß lix cßabaßeb li queßsukßi chak xbên cua. Tzßîbanbil retalil chi joßcaßin:

7:6b.NEH.007.006 Aßan aßin lix cßabaßeb laj Israel li queßchapeß ut queßcßameß Babilonia xban li rey Nabucodonosor ut queßsukßi cuißchic Jerusalén ut Judá. Ac saß xtenamit queßcana li junjûnk.

7:7b.NEH.007.007 Aßaneb aßin lix cßabaßeb li queßcßamoc be chiruheb laj Israel li queßchal xbên cua: laj Zorobabel, laj Jesúa, laj Nehemías, laj Azarías, laj Raamías, laj Nahamani, laj Mardoqueo, laj Bilsán, laj Misperet, laj Bigvai, laj Nehum, ut laj Baana. Ut aßan aßin lix qßuialeb li cuînk aj Israel li queßsukßi rochbeneb laj cßamol be:

7:8b.NEH.007.008 Eb li ralal xcßajol laj Paros, aßan cuib mil riqßuin jun ciento riqßuin cablaju xcâcßâl.

7:9b.NEH.007.009 Eb li ralal xcßajol laj Sefatías, aßan oxib ciento riqßuin cablaju roxcßâl.

7:10b.NEH.007.010 Eb li ralal xcßajol laj Ara, aßan cuakib ciento riqßuin cablaju roxcßâl.

7:11b.NEH.007.011 Eb li ralal xcßajol laj Pahat-moab, eb li ralal xcßajol laj Jesúa ut eb li ralal xcßajol laj Joab, aßan cuib mil riqßuin cuakxakib ciento riqßuin cuakxaklaju.

7:12b.NEH.007.012 Eb li ralal xcßajol laj Elam, aßan jun mil riqßuin cuib ciento riqßuin câlaju roxcßâl.

7:13b.NEH.007.013 Eb li ralal xcßajol laj Zatu, aßan cuakxakib ciento riqßuin ôb roxcßâl.

7:14b.NEH.007.014 Eb li ralal xcßajol laj Zacai, aßan cuukub ciento riqßuin oxcßâl.

7:15b.NEH.007.015 Eb li ralal xcßajol laj Binúi, aßan cuakib ciento riqßuin cuakxakib roxcßâl.

7:16b.NEH.007.016 Eb li ralal xcßajol laj Bebai, aßan cuakib ciento riqßuin cuakxakib xcaßcßâl.

7:17b.NEH.007.017 Eb li ralal xcßajol laj Azgad, aßan cuib mil riqßuin cuakib ciento riqßuin cuib xcaßcßâl.

7:18b.NEH.007.018 Eb li ralal xcßajol laj Adonicam, aßan cuakib ciento riqßuin cuukub xcâcßâl.

7:19b.NEH.007.019 Eb li ralal xcßajol laj Bigvai, aßan cuib mil riqßuin cuukub xcâcßâl.

7:20b.NEH.007.020 Eb li ralal xcßajol laj Adín, aßan cuakib ciento riqßuin oßlaju roxcßâl.

7:21b.NEH.007.021 Eb li ralal xcßajol laj Ater, ut eb li ralal xcßajol laj Ezequías, aßan cuakxaklaju roßcßâl.

7:22b.NEH.007.022 Eb li ralal xcßajol laj Hasum, aßan oxib ciento riqßuin cuakxakib xcaßcßâl.

7:23b.NEH.007.023 Eb li ralal xcßajol laj Bezai, aßan oxib ciento riqßuin câhib xcaßcßâl.

7:24b.NEH.007.024 Eb li ralal xcßajol laj Harif, aßan jun ciento riqßuin cablaju.

7:25b.NEH.007.025 Eb li ralal xcßajol laj Gabaón, aßan oßlaju roßcßâl.

7:26b.NEH.007.026 Eb li cuînk li cuanqueb Belén ut eb li cuanqueb saß li naßajej Netofa, aßaneb jun ciento riqßuin cuakxakib roßcßâl.

7:27b.NEH.007.027 Eb li cuînk li cuanqueb saß li naßajej Anatot, aßan jun ciento riqßuin cuakxakib xcâcßâl.

7:28b.NEH.007.028 Eb li cuînk li cuanqueb Bet-azmavet, aßaneb cuib roxcßâl.

7:29b.NEH.007.029 Ut eb li cuînk li cuanqueb saß eb li naßajej Quiriat-jearim, ut Cafira ut Beerot, aßan cuukub ciento riqßuin oxib roxcßâl.

7:30b.NEH.007.030 Eb li cuînk li cuanqueb Ramá ut Geba, aßan cuakib ciento riqßuin jun xcaßcßâl.

7:31b.NEH.007.031 Eb li cuînk li cuanqueb Micmas, aßaneb jun ciento riqßuin cuib xcaßcßâl.

7:32b.NEH.007.032 Eb li cuînk li cuanqueb Bet-el ut Hai, aßan jun ciento riqßuin oxib xcaßcßâl.

7:33b.NEH.007.033 Eb li cuînk re li tenamit jun chic Nebo xcßabaß, aßan cablaju roxcßâl.

7:34b.NEH.007.034 Eb li ralal xcßajol laj Elam jun chic, aßan jun mil riqßuin cuib ciento riqßuin câlaju roxcßâl.

7:35b.NEH.007.035 Eb li ralal xcßajol laj Harim, aßan oxib ciento riqßuin junmay.

7:36b.NEH.007.036 Eb li ralal xcßajol laj Jericó, aßan oxib ciento riqßuin ôb roxcßâl.

7:37b.NEH.007.037 Eb li ralal xcßajol laj Lod, eb li ralal xcßajol laj Hadid ut eb li ralal xcßajol laj Ono, aßan cuukub ciento riqßuin jun xcâcßâl.

7:38b.NEH.007.038 Eb li ralal xcßajol laj Senaa, aßan oxib mil riqßuin belêb ciento riqßuin lajêb xcâcßâl.

7:39b.NEH.007.039 Eb laj tij: aßan ralal xcßajoleb laj Jedaía. Ut laj Jedaía, aßan li ralal laj Jesúa. Aßan belêb ciento riqßuin oxlaju xcâcßâl.

7:40b.NEH.007.040 Eb li ralal xcßajol laj Imer, aßan jun mil riqßuin cablaju roxcßâl.

7:41b.NEH.007.041 Eb li ralal xcßajol laj Pasur, aßan jun mil riqßuin cuib ciento riqßuin cuukub roxcßâl.

7:42b.NEH.007.042 Eb li ralal xcßajol laj Harim, aßan jun mil riqßuin cuuklaju.

7:43b.NEH.007.043 Eb laj levitas: aßaneb li ralal xcßajol laj Jesúa. Laj Jesúa, aßan li ralal laj Cadmiel ut laj Cadmiel, aßan li ralal laj Hodavías. Aßan câlaju xcâcßâleb.

7:44b.NEH.007.044 Eb li nequeßbichan, aßaneb li ralal xcßajol laj Asaf. Aßan jun ciento riqßuin cuakxakib roxcßâl.

7:45b.NEH.007.045 Eb li nequeßcßacßalen re li oquebâl, aßaneb li ralal xcßajol laj Salum, laj Ater, laj Talmón, laj Acub, laj Hatita ut laj Sobai. Aßan jun ciento riqßuin cuakxaklaju xcaßcßâl.

7:46b.NEH.007.046 Eb li nequeßcßanjelac sa li templo, aßaneb li ralal xcßajol laj Ziha, laj Hasufa, laj Tabaot,

7:47b.NEH.007.047 laj Queros, laj Siaha, laj Padón,

7:48b.NEH.007.048 laj Lebana, laj Hagaba, laj Salmai,

7:49b.NEH.007.049 laj Hanán, laj Gidel, laj Gahar,

7:50b.NEH.007.050 laj Reaía, laj Rezín, laj Necoda,

7:51b.NEH.007.051 laj Gazam, laj Uza, laj Paseah,

7:52b.NEH.007.052 laj Besai, laj Mehunim, laj Nefisesim,

7:53b.NEH.007.053 laj Bacbuc, laj Hacufa, laj Harhur,

7:54b.NEH.007.054 laj Bazlut, laj Mehída, laj Harsa,

7:55b.NEH.007.055 laj Barcos, laj Sísara ut laj Tema,

7:56b.NEH.007.056 laj Nezía ut laj Hatifa.

7:57b.NEH.007.057 Eb li ralal xcßajol li queßcßanjelac chiru laj Salomón, aßaneb li ralal xcßajol laj Sotai, laj Soferet ut laj Perida,

7:58b.NEH.007.058 eb li ralal xcßajol laj Jaala, laj Darcón, ut laj Gidel,

7:59b.NEH.007.059 eb li ralal xcßajol laj Sefatías, laj Hatil, laj Poqueret-hazebaim, ut laj Amón.

7:60b.NEH.007.060 Chixjunileb li queßcßanjelac saß li templo rochbeneb li ralal xcßajol li queßcßanjelac chiru laj Salomón, aßan oxib ciento riqßuin cablaju roßcßâl.

7:61b.NEH.007.061 Aßaneb aßin li queßsukßi saß li tenamit Tel-mela, Tel-harsa, Querub, Adón ut Imer. Abanan eb aßan incßaß queßru xyebal ma aßaneb tzßakal laj Israel malaj ut incßaß xban nak incßaß queßru xyebal ani tzßakal lix xeßtônil yucuaßeb.

7:62b.NEH.007.062 Eb li ralal xcßajol laj Delaía, eb li ralal xcßajol laj Tobías, ut eb li ralal xcßajol laj Necoda, aßan cuakib ciento riqßuin cuib roxcßâl.

7:63b.NEH.007.063 Eb laj tij: aßaneb li ralal xcßajol laj Habaía, laj Cos ut laj Barzilai li quixsicß rixakil saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Barzilai jun chic, Galaad xtenamit. Li ixk aßan quiqßueheß xcßabaß joß xcßabaßeb aßan.

7:64b.NEH.007.064 Quisiqßueß xcßabaßeb saß li hu tzßîbanbil cuiß xcßabaßeb laj tij. Abanan incßaß quitaßeß. Joßcan nak queßisîc saß xyânkeb laj tij.

7:65b.NEH.007.065 Ut li gobernador quixye nak incßaß naru teßxtzaca li kßaxtesinbil tzacaêmk toj cuânk junak aj tij tâtzßilok âtin chirix riqßuin li Urim ut Tumim.

7:66b.NEH.007.066 Lix qßuialeb chixjunileb lix comoneb rib, aßan cuib roxcßâl mil riqßuin oxib ciento riqßuin oxcßâl.

7:67b.NEH.007.067 Cuanqueb ajcuiß cuukub mil riqßuin oxib ciento riqßuin cuuklaju xcaßcßâl xmôseb, ixk ut cuînk. Ut saß xyânkeb aßan cuanqueb cuib ciento riqßuin ôb roxcßâl laj bichanel, joß ixk joß cuînk.

7:68b.NEH.007.068 Cuanqueb cuukub ciento riqßuin cuaklaju xcaßcßâl xcacuâyeb. Ut lix mûleb cuib ciento riqßuin ôb roxcßâl.

7:69b.NEH.007.069 Ut lix camelleb câhib ciento riqßuin oßlaju xcaßcßâl. Ut cuanqueb ajcuiß cuakib mil riqßuin cuukub ciento riqßuin junmay lix bûreb.

7:70b.NEH.007.070 Ut cuanqueb junjûnk li nequeßjolomin re li junjûnk cabal queßxqßue xmayejeb re li cßanjel. Li gobernador quixqßue re laj xocol tumin numenak cuuklaju libra li oro, lajêb roxcßâl li nînki secß, ut ôb ciento riqßuin lajêb xcaßcßâl li rakßeb laj tij.

7:71b.NEH.007.071 Chixjunil li mayej li queßxqßue li nequeßjolomin re li junjûnk cabal, aßan aßin: oxib ciento riqßuin cablaju roxcßâl libra li oro, ut cuib mil riqßuin cuakib ciento riqßuin cuib xcâcßâl libra li plata.

7:72b.NEH.007.072 Chixjunil li mayej li queßxqßue li tenamit, aßan aßin: oxib ciento riqßuin cablaju roxcßâl libra li oro, ut cuib mil riqßuin câhib ciento riqßuin junmay libra li plata ut cuukub xcâcßâl li rakßeb laj tij.Eb laj tij, ut eb laj levita joß eb ajcuiß li queßcßacßalen chire xpuertil li templo, eb li nequeßbichan, ut eb li nequeßcßanjelac saß li templo ut chixjunileb laj Israel ac saß xtenamiteb queßcana chi cuânc.

7:73b.NEH.007.073 Eb laj tij, ut eb laj levita joß eb ajcuiß li queßcßacßalen chire xpuertil li templo, eb li nequeßbichan, ut eb li nequeßcßanjelac saß li templo ut chixjunileb laj Israel ac saß xtenamiteb queßcana chi cuânc.

8

8:1b.NEH.008.001 Saß xcuuk li po eb laj Israel queßxchßutub ribeb chixjunileb aran Jerusalén saß li nebâl li cuan chiru li oquebâl bar nequeßnumeß cuiß li nequeßbelan haß. Queßxtzßâma chiru laj Esdras laj tzßîb nak tixcßam chak li hu li tzßîbanbil cuiß li chakßrab li quiqßueheß re laj Moisés xban li Dios chokß reheb laj Israel.

8:2b.NEH.008.002 Saß xbên li cutan re li xcuuk li po laj Esdras laj tij quixcßam chak li hu li tzßîbanbil cuiß li chakßrab re târil xsaß chiruheb chixjunileb li chßutchßûqueb aran, joß cuînk, joß ixk ut joß ajcuiß chixjunileb li teßrûk xtaubal ru lix yâlal li âtin li târil saß li hu.

8:3b.NEH.008.003 Ut laj Esdras quiril xsaß li hu chiruheb chixjunileb li cuanqueb saß li nebâl li cuan chiru li oquebâl bar nequeßnumeß cuiß li nequeßbelan haß. Quixtiquib rilbal saß li hu tzßîbanbil cuiß li chakßrab chalen ekßela toj quicuulac cuaßleb chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran, joß cuînk, joß ixk, ut joß ajcuiß chiruheb li queßru xtaubal ru. Ut chixjunileb queßxcanab rib chirabinquil li cßaßru naxye saß li chakßrab.

8:4b.NEH.008.004 Laj Esdras, li nacßutuc re li chakßrab chiruheb li tenamit, xakxo saß xbên li tusbil cheß li queßxyîb re tâxaklîk cuiß. Ut eb li cuînk aßin xakxôqueb chixcßatk saß lix nim ukß laj Esdras: laj Matatías, laj Sema, laj Anías, laj Urías, laj Hilcías, ut laj Maasías. Ut saß lix tzße xakxôqueb laj Pedaías, laj Misael, laj Malquías, laj Hasum, laj Hasbadana, laj Zacarías ut laj Mesulam.

8:5b.NEH.008.005 Chixjunileb li tenamit li cuanqueb aran queßril nak laj Esdras quixte li hu li tzßîbanbil cuiß li chakßrab xban nak najt xteram li naßajej li xakxo cuiß. Nak quixte li hu, chixjunileb li tenamit queßxakli.

8:6b.NEH.008.006 Laj Esdras quixlokßoni li Kâcuaß li nimajcual Dios ut chixjunileb li tenamit queßxtaksi li rukßeb ut queßxye: —¡Joßcan taxak! ¡Joßcan taxak!— Queßxcubsi ribeb chiru li Kâcuaß ut queßxxulub lix jolomeb, ut queßxlokßoni li Dios.

8:7b.NEH.008.007 Ut eb laj levita yôqueb chixchßolobanquil xyâlal li chakßrab chiruheb li tenamit. Ut eb li tenamit queßxqßue xchßôl chirabinquil. Eb laj levita, aßaneb aßin: laj Jesúa, laj Bani, laj Serebías, laj Jamín, laj Acub, laj Sabetai, laj Hodías, laj Maasías, laj Kelita, laj Azarías, laj Jozabed, laj Hanán ut laj Pelaía.

8:8b.NEH.008.008 Eb aßan yôqueb chirilbal xsaß li hu li tzßîbanbil cuiß li chakßrab chi tzßakal re ru ut queßxchßolob xyâlal re nak li tenamit teßxtau ru chi us.

8:9b.NEH.008.009 Nak queßrabi cßaßru naxye saß li chakßrab queßoc chi yâbac. Ut laj Nehemías li gobernador, ut laj Esdras laj tij, ut laj tzßîb, ut eb laj levita li yôqueb chixchßolobanquil lix yâlal reheb li tenamit, queßxye reheb: —Miyotßeß êchßôl ut mexyâbac xban nak li cutan aßin kßaxal lokß chiru li Kâcuaß li kaDios.—

8:10b.NEH.008.010 Ut queßxye ajcuiß reheb: —Chenima ru li cutan aßin xban nak li cutan aßin kßaxal lokß chiru li Kâcuaß. Mirahoß êchßôl. Tzacahomak li châbil tzacaêmk ut ucßumak li châbil vino li quiß ut qßuehomak xtzacaêmk li mâcßaß cuan reheb yîbanbil. Ut chisahokß taxak saß êchßôl xban nak li sahil chßôlej li naxqßue li Kâcuaß, aßan naxqßue xcacuil kachßôl.—

8:11b.NEH.008.011 Eb laj levita yôqueb ajcuiß xcßojobanquil xchßôleb li tenamit ut queßxye reheb: —Mirahoß chic lê chßôl. Canabomak yâbac xban nak li cutan aßin kßaxal lokß chiru li Kâcuaß, chanqueb.

8:12b.NEH.008.012 Ut chixjunileb li tenamit queßxninkßei ru li cutan. Queßcôeb chi cuaßac ut chi ucßac ut queßxqßue ajcuiß xcuaheb li mâcßaß cuan reheb. Ut cßajoß nak queßsahoß saß xchßôleb xban nak queßxtau ru li âtin li quiyeheß saß xxiqueb.

8:13b.NEH.008.013 Ut joß cuulajak chic queßxchßutub ribeb riqßuin laj Esdras laj tzßîb, eb laj levita ut eb laj tij joßqueb ajcuiß chixjunileb li nequeßjolomin re li junjûnk cabal re xtaubal ru chi us li naxye saß li chakßrab.

8:14b.NEH.008.014 Ut queßxtau retalil tzßîbanbil saß li chakßrab li quiqßueheß re laj Moisés xban li Kâcuaß nak eb laj Israel teßxyîb lix cocß muhebâleb re teßcuânk cuiß nak teßninkßeîk saß xcuuk li po.

8:15b.NEH.008.015 Ut queßxtakla resil saß eb li tenamit joß ajcuiß Jerusalén ut queßxye reheb: —Ayukex saß eb li tzûl ut têsicß chak rukßeb li cheß Olivo, li cheß mirto, li cheß palma ut li chaj joß ajcuiß chixjunileb li cheß li cuan xxak chi us re xyîbanquil lê cocß muhebâl joß tzßîbanbil saß li chakßrab, chanqueb.

8:16b.NEH.008.016 Joßcan nak côeb chixjunileb li tenamit ut queßxsicß rukßeb li cheß re teßxyîb lix cocß muhebâleb. Cuan queßxyîb lix cocß muhebâleb saß li nebâl li cuan saß xbên li rochocheb. Ut cuan queßxyîb saß li nebâl re li rochocheb. Ut queßxyîb ajcuiß saß li nebâl re lix templo li Dios. Ut queßxyîb ajcuiß saß li nebâl li cuan cuiß li oquebâl bar nequeßnumeß cuiß li nequeßbelan haß ut queßxyîb ajcuiß cuan cuiß li oquebâl Efraín xcßabaß.

8:17b.NEH.008.017 Chixjunileb li queßsukßi cuißchic Jerusalén queßxyîb lix cocß muhebâleb ut aran queßcuan chi saß nak yôqueb chi ninkßeîc. Chalen saß eb li cutan nak quicuan laj Josué li ralal laj Nun, mâ jun sut queßxbânu chi joßcan. Ut cßajoß nak queßsahoß saß xchßôleb laj Israel.Laj Esdras rajlal cutan quiril xsaß li hu li tzßîbanbil cuiß li chakßrab li quiqßueheß reheb xban li Dios. Saß li xbên cutan quixtiquib rilbal xsaß li hu chiruheb li tenamit toj quirakeß li ninkße. Ut saß lix cuakxak li cutan queßxchßutub ribeb re xlokßoninquil li Kâcuaß joß cßaynakeb xbânunquil.

8:18b.NEH.008.018 Laj Esdras rajlal cutan quiril xsaß li hu li tzßîbanbil cuiß li chakßrab li quiqßueheß reheb xban li Dios. Saß li xbên cutan quixtiquib rilbal xsaß li hu chiruheb li tenamit toj quirakeß li ninkße. Ut saß lix cuakxak li cutan queßxchßutub ribeb re xlokßoninquil li Kâcuaß joß cßaynakeb xbânunquil.

9

9:1b.NEH.009.001 Queßxchßutub ribeb chixjunileb saß li câhib xcaßcßâl xbe li po aßan ut queßxbânu lix ayûn. Queßxqßue li kßesnal tßicr chirixeb ut queßxqßue li poks saß xjolomeb retalil nak ra saß xchßôleb xban lix mâqueb.

9:2b.NEH.009.002 Queßrisi ribeb saß xyânkeb li mâcuaßeb aj Israel. Queßxxakab ribeb ut queßxye: —Xomâcob lâo ut queßmâcob ajcuiß chak li kaxeßtônil yucuaß, chanqueb.

9:3b.NEH.009.003 Ut nak ac xakxôqueb saß lix naßajeb chiru oxib ôr qui-ileß xsaß li hu li tzßîbanbil cuiß li chakßrab li quiqßueheß reheb xban li Kâcuaß lix Dioseb. Ut chiru li oxib ôr chic yôqueb chixpatzßbal xcuybal xmâqueb ut queßxlokßoni li Kâcuaß lix Dioseb.

9:4b.NEH.009.004 Ut chirix aßan queßnumeß chi ubej eb laj levita. Aßaneb aßin: laj Jesúa, laj Bani, laj Cadmiel, laj Sebanías, laj Buni, laj Serebías, laj Bani ut laj Quenani. Queßxyâba xcßabaß li Kâcuaß lix Dioseb chi cau xyâb xcuxeb.

9:5b.NEH.009.005 Laj Jesúa, laj Cadmiel, laj Bani, laj Hasabnías, laj Serebías, laj Hodías, laj Sebanías, ut laj Petaías queßxye reheb li tenamit: —Cuaclinkex. Qßuehomak xlokßal li Kâcuaß li kaDios, li kßaxal nim xcuanquil. Qßuehomak xlokßal chi junelic. Chiqßuehekß taxak xlokßal lix lokßlaj cßabaß ut chinimâk taxak ru chi junelic kße cutan.—

9:6b.NEH.009.006 Ut laj Esdras quitijoc ut quixye: —At Kâcuaß, caßaj cuiß lâat li Dios. Mâ ani chic junak Dios. Caßaj cuiß lâat. Lâat catyîban re li choxa joß ajcuiß chixjunil li cuan chiru. Lâat catyîban re li ruchichßochß ut chixjunil li cuan chiru. Lâat catyîban re li palau joß ajcuiß chixjunil li cuan chi saß. Lâat nacaqßue xyußameb chixjunil li cßaßru cuan. Joßcan nak chixjunileb li cuanqueb saß choxa nacateßxlokßoni.

9:7b.NEH.009.007 At Kâcuaß Dios, lâat catsicßoc ru laj Abram ut lâat ajcuiß cat-isin chak re Ur, saß lix tenamiteb laj Caldea. Ut lâat catqßuehoc Abraham chokß xcßabaß.

9:8b.NEH.009.008 Lâat caqßue retal nak aßan tîc xchßôl châcuu. Joßcan nak cabânu li contrato riqßuin ut caye re nak tâqßue reheb li ralal xcßajol lix chßochßeb laj cananeo, eb laj heteo ut eb laj amorreo ut eb laj ferezeo, ut eb laj jebuseo ut eb laj gergeseo. Lâat caqßue reheb li cßaßru cayechißi re laj Abraham xban nak lâat tîc âchßôl.

9:9b.NEH.009.009 Ut caqßue ajcuiß retal chanru nak yôqueb chi cßuluc raylal li kaxeßtônil yucuaß aran Egipto ut cacuabi nak queßxyâba lâ cßabaß nak cuanqueb chire li Caki Palau.

9:10b.NEH.009.010 Cabânu lix nînkal ru milagro sachba chßôlej rilbal re risinquil xcuanquil laj faraón, joßqueb ajcuiß li nequeßcßanjelac chiru, joßqueb ajcuiß chixjunileb laj Egipto xban nak lâat caqßue retal chanru nak queßrahobtesîc li kaxeßtônil yucuaß xbaneb. Joßcan nak chalen anakcuan naßno saß chixjunil li tenamit nak lâat nacabânu li xnînkal ru milagro.

9:11b.NEH.009.011 Lâat cajach li palau chi ribil re nak chaki li chßochß teßnumekß cuiß laj Israel saß xyi li palau. Ut eb li yôqueb chitâkênc reheb re teßxchap, casach ruheb saß li haß. Chanchan nak nacuteß junak nimla pec saß xchamal li haß nak queßosoß.

9:12b.NEH.009.012 Lâat catcßamoc be chiruheb laj Israel chi cutan riqßuin jun li chok ut chi kßek catcßamoc be chiruheb riqßuin jun li xam re nak teßril lix beheb bar yôkeb chi xic.

9:13b.NEH.009.013 Saß xbên li tzûl Sinaí cat-âtinac riqßuineb. Toj saß choxa cacuâtinaheb chak. Caqßue lâ chakßrab reheb re nak teßcuânk saß tîquilal. Tzßakal re ru ut châbil li chakßrab li caqßue reheb.

9:14b.NEH.009.014 Ut caqßue ajcuiß reheb li chakßrab chirix li hilobâl cutan li kßaxal lokß châcuu. Li chakßrab aßin ac quicßuteß ajcuiß chak chiruheb xban laj Moisés laj cßanjel châcuu.

9:15b.NEH.009.015 Ut nak queßtzßoca, saß choxa quichal chak li cua caqßue chixcuaßeb. Ut nak tâchakik reheb, cacuisi li haß saß li sakônac ut caqßue reheb. Caye ajcuiß reheb nak teßoc saß li naßajej li cayechißi reheb riqßuin juramento.

9:16b.NEH.009.016 Abanan eb li kaxeßtônil yucuaß queßxkßet lâ cuâtin. Queßxcacuubresi lix chßôleb ut incßaß queßraj rabinquil li chakßrab li caqßue reheb.

9:17b.NEH.009.017 Incßaß queßraj xbânunquil li cßaßru caye reheb chi moco queßjulticoß reheb li xnînkal ru milagro cabânu chak reheb junxil. Queßxcacuubresi ban xchßôleb ut queßxkßetkßeti ribeb châcuu. Xban xcacuil xchßôleb queßoc xsicßbal junak re tâcßamok be chiruheb re teßsukßîk cuißchic Egipto. Abanan lâat, at Dios, kßaxal nim lâ cuyum. Incßaß nacatjoskßoß saß junpât. Kßaxal châbilat ut nacat-uxtânan u. Joßcan nak incßaß catzßektânaheb.

9:18b.NEH.009.018 Ut queßxyîb jun li cuacax oro ut queßxqßue chokß xdioseb. Queßxye nak aßan lix dioseb li qui-isin chak reheb Egipto ut cßajoß li mâusilal queßxbânu. Chi moco riqßuin aßan catzßektânaheb.

9:19b.NEH.009.019 Xban xnimal lâ cuusilal lâat incßaß catzßektânaheb nak yôqueb chak chi numecß saß li chaki chßochß. Lâat ban catcßamoc be chiruheb xban nak li chok incßaß quisach chiruheb nak yôqueb chi bêc chi cutan. Joßcan ajcuiß chiru kßojyîn, incßaß quisach li xam chiruheb li yô chi cßutuc lix beheb nak yôqueb chi xic.

9:20b.NEH.009.020 Caqßue chak lâ Santil Musikß reheb re xcßutbal lix yâlal chiruheb. Incßaß quipaltoß chiruheb lix cuaheb. Junelic catakla chak li maná re teßxcuaß. Joßcan ajcuiß li rucßaheb, incßaß quipaltoß chiruheb.

9:21b.NEH.009.021 Caßcßâl chihab cachßolaniheb nak yôqueb chak chi numecß saß li chaki chßochß ut mâcßaß quipaltoß reheb. Li rakßeb incßaß quikßeloß chi moco li rokeb quisîpoß chi bêc.

9:22b.NEH.009.022 Lâat cakßaxtesiheb li tenamit saß rukßeb rochbeneb lix reyeb. Queßrêchani chixjunil li naßajej Hesbón bar quicuan cuiß li rey Sehón, joß ajcuiß li naßajej Basán bar quicuan cuiß li rey Og.

9:23b.NEH.009.023 Caqßueheb chi tâmc li ralal xcßajoleb joß xqßuial li chahim chiru choxa. Ut cacßameb chi cuânc saß li naßajej li cayechißi reheb lix xeßtônil yucuaß.

9:24b.NEH.009.024 Eb li ralal xcßajol laj Israel queßoc saß li naßajej Canaán ut caqßueheb chi numtâc saß xbêneb li cuanqueb aran. Queßnumta saß xbêneb laj cananeo, ut saß xbêneb ajcuiß lix reyeb. Cakßaxtesiheb saß rukßeb re nak eb aßan chic teßtaklânk saß xbêneb.

9:25b.NEH.009.025 Eb li tenamit li caqßue reheb ac sutsûqueb saß tzßac ut yîbanbil chi us. Châbil li chßochß li caqßue reheb. Ut eb li cab li queßoc cuiß ac yîbanbil chi us ut ac yîbanbileb lix becbil haß. Ac aubil li acuîmk uvas ut olivos saß li chßochß. Ut cuan ajcuiß nabal li cheß li naxqßue ru. Ut eb laj Israel queßcuaßac chi us ut queßnujac. Queßcßojla xchßôleb xban xnimal lâ cuusilal.

9:26b.NEH.009.026 Abanan queßxchikß âjoskßil xban nak queßxkßet lâ cuâtin. Queßxtzßektâna li chakßrab li caqßue reheb. Queßxcamsiheb li profeta li queßyehoc reheb nak teßsukßîk cuißchic âcuiqßuin. Cßajoß li mâusilal queßxbânu.

9:27b.NEH.009.027 Joßcan nak cakßaxtesiheb saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb ut saß rukßeb aßan nabal li raylal queßxcßul. Nak ac cuanqueb chic saß raylal queßxtzßâma xtenkßanquileb âcue. Ut lâat toj saß choxa cacuabi chak lix tijeb. Xban nak kßaxal nim lâ cuuxtân caxakabeb li ani teßcolok reheb saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb.

9:28b.NEH.009.028 Abanan nak ac sa chic saß xchßôleb nak cuanqueb, nequeßoc cuißchic chixbânunquil li mâusilal châcuu. Joßcan nak nacacanabeb cuißchic saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb. Ut eb aßan nequeßoc cuißchic xtzßâmanquil xtenkßanquil âcue. Ut lâat xban nak kßaxal nim lâ cuusilal, toj saß choxa nacacuabi lix tijeb ut nabal sut xacoleb chiruheb li xicß nequeßiloc reheb.

9:29b.NEH.009.029 Lâat caye reheb nak teßxbânu joß naxye li chakßrab. Abanan eb aßan queßxkßetkßeti rib ut incßaß queßraj xbânunquil. Incßaß queßxbânu joß caye reheb. Queßxtzßektâna ban li chakßrab. Ut li chakßrab li caqßue reheb, aßan raj quiqßuehoc xyußameb. Queßxcacuubresi ban lix chßôleb ut incßaß queßraj rabinquil li cßaßru caye reheb.

9:30b.NEH.009.030 Nabal chihab cacuyeb xmâqueb. Ut caqßue lâ Santil Musikß reheb lâ profeta re nak teßxchßolob lix yâlal chiruheb. Abanan incßaß queßabin. Joßcan nak cacanabeb saß rukßeb li jalan xtenamiteb.

9:31b.NEH.009.031 Lâat kßaxal nim lâ cuuxtân. Joßcan nak incßaß casach ruheb chi junaj cua, chi moco catzßektânaheb. Lâat kßaxal nim lâ rahom ut kßaxal nim lâ cuusilal.

9:32b.NEH.009.032 Aßut anakcuan, at Kâcuaß, at kaDios, lâat li kßaxal nim âcuanquil. Kßaxal cau âcuib ut xiu xiu âcuu. Junelic nacabânu li cßaßru caye saß li contrato ut kßaxal nim lâ cuuxtân. Incßaß taxak tâcanâk yal chi joßcan li raylal li queßxcßul li karey, eb li nequeßcßamoc be chiku, eb laj tij, eb li kaprofeta, eb li kaxeßtônil yucuaß, joßqueb ajcuiß chixjunileb lâ cualal âcßajol. Chalen saß eb li cutan nak queßcuan lix reyeb laj Asiria ut toj anakcuan yôco chixcßulbal li raylal.

9:33b.NEH.009.033 Riqßuin chixjunil li raylal li yôco chixcßulbal nacßutun lâ tîquilal xban nak xabânu joß caye. Lâat saß tîquilal nacabânu chixjunil. Abanan lâo junes mâusilal nakabânu.

9:34b.NEH.009.034 Eb li karey, ut eb li nequeßtaklan saß kayânk, eb laj tij, ut eb li kanaß kayucuaß incßaß queßxbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li caqßue ke. Incßaß queßraj rabinquil li caye reheb ut incßaß queßxpâb lâ cuâtin li caqßue chokß re xkßusbaleb.

9:35b.NEH.009.035 Lâat cacuosobtesiheb ut caqßueheb chi cuânc saß li naßajej li cayechißi reheb. Cuanqueb chic saß lix cuanquil ut cuan chic chixjunil li cßaßru reheb. Cuanqueb chic saß li nimla chßochß bar na-el cuiß chi nabal li acuîmk. Abanan usta xaqßue reheb chixjunil aßan, incßaß queßxbânu li cßaßru cacuaj lâat ut incßaß queßxcanab xbânunquil li mâusilal.

9:36b.NEH.009.036 Ut anakcuan chaqßue taxak retal li raylal li yôco chixcßulbal. Anakcuan lâo chic môs saß li chßochß li caqßue reheb li kaxeßtônil yucuaß re nak teßcuânk chi sa saß xchßôleb ut teßxtzaca li ru li acuîmk.

9:37b.NEH.009.037 Kßaxal nabal cuißchic ru li acuîmk naxqßue saß li châbil chßochß aßin. Abanan chixjunil naxic chokß re li rey li xaqßue chi taklânc saß kabên xban nak xomâcob châcuu. Eb aßan nequeßxbânu li cßaßru nequeßraj ke lâo joß ajcuiß saß xbêneb li kaquetômk ut kßaxal ra cuanco.Ut riqßuin chixjunil aßin at Kâcuaß, at kaDios, anakcuan takabânu jun li contrato âcuiqßuin ut takaxakab xcuanquil li kâtin châcuu. Takatzßîba retalil ut teßxtzßîba xcßabaßeb chiru li hu li tzßîbanbil cuiß li contrato eb li nequeßcßamoc be saß kayânk, ut eb laj levita joßqueb ajcuiß laj tij, chan saß lix tij.

9:38b.NEH.009.038 Ut riqßuin chixjunil aßin at Kâcuaß, at kaDios, anakcuan takabânu jun li contrato âcuiqßuin ut takaxakab xcuanquil li kâtin châcuu. Takatzßîba retalil ut teßxtzßîba xcßabaßeb chiru li hu li tzßîbanbil cuiß li contrato eb li nequeßcßamoc be saß kayânk, ut eb laj levita joßqueb ajcuiß laj tij, chan saß lix tij.

10

10:1b.NEH.010.001 Aßaneb aßin li queßxqßue xcßabaß saß li contrato li kayîb: Lâin laj Nehemías li gobernador. Lâin li ralal laj Hacalías. Ut eb laj tij li queßxqßue xcßabaß, aßaneb aßin: laj Sedequías,

10:2b.NEH.010.002 laj Seraías, laj Azarías, laj Jeremías,

10:3b.NEH.010.003 laj Pasur, laj Amarías, laj Malquías,

10:4b.NEH.010.004 laj Hatús, laj Sebanías, laj Maluc,

10:5b.NEH.010.005 laj Harim, laj Meremot, laj Obadías,

10:6b.NEH.010.006 laj Daniel, laj Ginetón, laj Baruc,

10:7b.NEH.010.007 laj Mesulam, laj Abías, laj Mijamín,

10:8b.NEH.010.008 laj Maazías, laj Bilgai ut laj Semaías. Chixjunileb aßan aj tijeb.

10:9b.NEH.010.009 Ut eb laj levita li queßxqßue xcßabaßeb, aßan eb aßin: laj Jesúa, li ralal laj Azanías, laj Binúi xcomoneb li ralal xcßajol laj Henadad, laj Cadmiel,

10:10b.NEH.010.010 joß eb ajcuiß li rech aj cßanjelil laj Sebanías, laj Hodías, laj Kelita, laj Pelaías, laj Hanán,

10:11b.NEH.010.011 laj Micaía, laj Rehob, laj Hasabías,

10:12b.NEH.010.012 laj Zacur, laj Serebías, laj Sebanías,

10:13b.NEH.010.013 laj Hodías, laj Bani ut laj Beninu.

10:14b.NEH.010.014 Ut eb li nequeßcßamoc be saß li katenamit li queßxqßue xcßabaßeb, aßaneb aßin: laj Paros, laj Pahat-moab, laj Elam, laj Zatu, laj Bani,

10:15b.NEH.010.015 laj Buni, laj Azgad, laj Bebai,

10:16b.NEH.010.016 laj Adonías, laj Bigvai, laj Adín,

10:17b.NEH.010.017 laj Ater, laj Ezequías, laj Azur,

10:18b.NEH.010.018 laj Hodías, laj Hasum, laj Bezai,

10:19b.NEH.010.019 laj Harif, laj Anatot, laj Nebai,

10:20b.NEH.010.020 laj Magpías, laj Mesulam, laj Hezir,

10:21b.NEH.010.021 laj Mesezabeel, laj Sadoc, laj Jadúa,

10:22b.NEH.010.022 laj Pelatías, laj Hanán, laj Anaías,

10:23b.NEH.010.023 laj Oseas, laj Hananías, laj Hasub,

10:24b.NEH.010.024 laj Halohes, laj Pilha, laj Sobec,

10:25b.NEH.010.025 laj Rehum, laj Hasabna, laj Maasías,

10:26b.NEH.010.026 laj Ahías, laj Hanán, laj Anán,

10:27b.NEH.010.027 laj Maluc, laj Harim ut laj Baana.

10:28b.NEH.010.028 Chikajunilo lâo aj Israel xkaye nak takabânu joß tzßîbanbil saß li contrato li quikabânu. Eb laj tij, ut eb laj levitas, ut eb li nequeßcßacßalen re li oquebâl, ut eb li nequeßbichan, ut eb li nequeßcßanjelac saß li templo, joßqueb ajcuiß chixjunileb li queßrisi ribeb saß xyânkeb li jalaneb xtenamit re teßxbânu joß naxye saß li chakßrab li quiqßueheß reheb xban li Dios, rochbeneb li rixakil ut chixjunileb li ralal xcßajol li ac nequeßxnau cßoxlac, queßxcßul xchßôl xbânunquil li cßaßru kaye saß li contrato.

10:29b.NEH.010.029 Ut chixjunileb chi junajeb xchßôl rochbeneb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb queßxbânu li juramento ut queßxye nak teßxbânu joß naxye li chakßrab li quixqßue li Dios re laj Moisés laj cßanjel chiru. Queßxye nak teßxbânu chi tzßakal chixjunil li naxye saß li chakßrab li quiqßueheß reheb xban li Kâcuaß li kaDios.

10:30b.NEH.010.030 Xkaye nak incßaß takaqßue li kalal kacßajol chi sumlâc riqßuineb li ralal xcßajoleb li jalaneb xtenamit.

10:31b.NEH.010.031 Ut xkaye ajcuiß nak incßaß tolokßok riqßuineb li jalaneb xtenamit cui teßchâlk chi cßayînc saß li hilobâl cutan. Incßaß takalokß li tzacaêmk chi moco li cßaßak re ru teßxcßam chak chi cßay saß li hilobâl cutan ut incßaß ajcuiß tolokßok saß eb li cutan li santobresinbil re xlokßoninquil li Kâcuaß. Ut saß li xcuuk li chihab incßaß toâuk. Takacanab ban chi hilânc li chßochß. Ut chiru ajcuiß li chihab aßan incßaß takapatzß rêkaj lix cßaseb li ani queßcßasoc kiqßuin.

10:32b.NEH.010.032 Ut xkacßûb ajcuiß ru nak tento takaqßue junjûnk chi tumin plata rajlal chihab re tâcßanjelak saß lix templo li Kâcuaß Dios.

10:33b.NEH.010.033 Li tumin aßan tâcßanjelak re li caxlan cua li naqßueman rajlal saß lix templo li Dios ut tâcßanjelak ajcuiß re xlokßbal li ru li trigo li namayeja rajlal cutan, ut re ajcuiß li mayej li nequeßxcßat. Ut tâcßanjelak ajcuiß re li mayej li naqßueman saß li hilobâl cutan, ut nak nequeßxninkßei lix yoßlajic li po ut re ajcuiß chixjunileb li ninkße li nequeßxbânu. Ut tâcßanjelak re li cßaßak re ru li kßaxal lokß ut re li mayej li nequeßxqßue re xpatzßbal xcuybal xmâqueb laj Israel ut re chixjunil li cßanjel li na-uxman saß lix templo li Dios.

10:34b.NEH.010.034 Ut kacßûb ajcuiß ru nak rajlal chihab eb laj tij, eb laj levitas ut chixjunileb li tenamit teßbûlik re rilbal chanru nak têtzßak qßuehoc siß li junjûnk cabal. Li siß aßan li nacßatman saß li artal saß xtemplo li Kâcuaß li kaDios joß tzßîbanbil retalil saß li chakßrab.

10:35b.NEH.010.035 Ut kacßûb ajcuiß ru nak rajlal chihab takacßam li xbên ru li kacuîmk saß lix templo li Kâcuaß joß ajcuiß li xbên ru li cheß li naloßeß.

10:36b.NEH.010.036 Ut takacßameb ajcuiß saß lix templo li Dios li xbên kalal joß ajcuiß li xbên ral li kacuacax ut eb li kacarner joß tzßîbanbil saß li chakßrab ut takakßaxtesi reheb laj tij li nequeßcßanjelac saß li templo.

10:37b.NEH.010.037 Ut kaye ajcuiß nak rajlal takacßam saß li naßajej bar naxocman cuiß li nacßanjelac saß li templo ut takakßaxtesi reheb laj tij li kßem li yîbanbil riqßuin li xbên ru li trigo ut takacßam ajcuiß li vino ut li aceite joß ajcuiß chixjunil li xbên ru li cheß li naloßeß. Ut li junjûnk saß xlajêtkil li ru li kacuîmk takakßaxtesi reheb laj levita, xban nak eb aßan li nequeßxococ re li mayej aßan saß chixjunileb li tenamit.

10:38b.NEH.010.038 Tento nak cuânk junak laj tij xcomoneb li ralal xcßajol laj Aarón rochbeneb laj levita nak teßxcßul li junjûnk saß xlajêtkil. Ut eb laj levita teßxcßam li junjûnk saß xlajêtkil saß li cab bar naxocman cuiß li cßaßru re lix templo li Dios.Chixjunileb laj Israel joßqueb ajcuiß laj levitas tento nak teßxcßam li trigo ut li vino ut li aceite saß li cab li xocxo cuiß li secß li nacßanjelac saß li templo. Saß ajcuiß li cab aßan cuanqueb xnaßajeb laj tij li nequeßcßanjelac saß li templo, joßqueb ajcuiß li nequeßcßacßalen re li oquebâl, ut eb laj bichanel. Ut kaye nak incßaß takacanab lix templo li kaDios. Junelic ban takachßolani chi us.

10:39b.NEH.010.039 Chixjunileb laj Israel joßqueb ajcuiß laj levitas tento nak teßxcßam li trigo ut li vino ut li aceite saß li cab li xocxo cuiß li secß li nacßanjelac saß li templo. Saß ajcuiß li cab aßan cuanqueb xnaßajeb laj tij li nequeßcßanjelac saß li templo, joßqueb ajcuiß li nequeßcßacßalen re li oquebâl, ut eb laj bichanel. Ut kaye nak incßaß takacanab lix templo li kaDios. Junelic ban takachßolani chi us.

11

11:1b.NEH.011.001 Eb li nequeßtaklan saß xyânkeb laj Israel queßcana chi cuânc saß li santil tenamit Jerusalén. Ut li joß qßuial chic queßbûlic re rilbal ani na reheb teßcanâk chi cuânc aran Jerusalén. Jûnk cabal saß xyânk li lajêtk cabal queßcana aran ut eb li belêtk cabal chic queßcôeb chi cuânc saß eb li tenamit li cuanqueb xcuênt Jerusalén.

11:2b.NEH.011.002 Ut eb li tenamit queßxbantioxi chiruheb li junjûnk cabal li queßala saß xchßôleb canâc Jerusalén.

11:3b.NEH.011.003 Nabaleb laj Israel, joß eb laj tij, eb laj levita, eb li nequeßcßanjelac saß li templo ut eb li ralal xcßajol li queßcßanjelac chiru laj Salomón, queßcana chi cuânc saß eb li tenamit xcuênt Judá. Ac saß xnaßajeb queßcana li junjûnk. Ut eb laj Israel li queßtaklan, li queßcana chi cuânc Jerusalén, aßaneb aßin:

11:4b.NEH.011.004 Saß xyânkeb li queßcana Jerusalén, cuanqueb li ralal xcßajol laj Judá ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín. Eb li ralal xcßajol laj Judá, aßaneb aßin: laj Ataías li ralal laj Uzías. Ut laj Uzías, aßan li ralal laj Zacarías. Ut laj Zacarías, aßan li ralal laj Amarías. Ut laj Amarías, aßan li ralal laj Sefatías. Ut laj Sefatías, aßan li ralal laj Mahalaleel. Ut laj Mahalaleel, aßan xcomoneb li ralal xcßajol laj Fares.

11:5b.NEH.011.005 Ut laj Maasías, li ralal laj Baruc. Ut laj Baruc, aßan li ralal laj Colhoze. Ut laj Colhoze, aßan li ralal laj Hazaías. Ut laj Hazaías, aßan li ralal laj Adaías. Ut laj Adaías, aßan li ralal laj Joiarib. Ut laj Joiarib, aßan li ralal laj Zacarías. Ut laj Zacarías, aßan li ralal laj Siloni.

11:6b.NEH.011.006 Chixjunil li ralal xcßajol laj Fares li queßcana Jerusalén, aßan câhib ciento riqßuin cuakxaklaju xcâcßâl chi cuînk kßaxal cauheb rib.

11:7b.NEH.011.007 Aßaneb aßin li ralal xcßajol laj Benjamín: Laj Salú, li ralal laj Mesulam. Ut laj Mesulam, aßan li ralal laj Joed. Ut laj Joed, aßan li ralal laj Pedaías. Ut laj Pedaías, aßan li ralal laj Colaías. Ut laj Colaías, aßan li ralal laj Maasías. Ut laj Maasías, aßan li ralal laj Itiel. Ut laj Itiel, aßan li ralal laj Jesaías.

11:8b.NEH.011.008 Ut cuanqueb ajcuiß laj Gabai ut laj Salai. Belêb ciento riqßuin cuakxakib xcaßcßâl chixjunileb aßan.

11:9b.NEH.011.009 Laj Joel li ralal laj Zicri, aßan li nataklan saß xbêneb li tenamit. Ut laj Judá, li ralal laj Senúa, aßan li quitenkßan re chi taklânc saß xbêneb.

11:10b.NEH.011.010 Ut saß xyânkeb laj tij cuan laj Jedaías li ralal laj Joiarib, ut laj Jaquín.

11:11b.NEH.011.011 Ut laj Seraías li ralal laj Hilcías. Ut laj Hilcías, aßan li ralal laj Mesulam. Ut laj Mesulam, aßan li ralal laj Sadoc. Ut laj Sadoc, aßan li ralal laj Meraiot. Ut laj Meraiot, aßan li ralal laj Ahitob, li xbênil aj tij saß lix templo li Dios.

11:12b.NEH.011.012 Eb laj tij li queßcßanjelac saß li templo, aßan cuakxakib ciento riqßuin cuib xcaßcßâl. Laj Adaías, aßan li ralal laj Jeroham. Ut laj Jeroham, aßan li ralal laj Pelalías. Ut laj Pelalías, aßan li ralal laj Amsi. Ut laj Amsi, aßan li ralal laj Zacarías. Ut laj Zacarías, aßan li ralal laj Pasur. Ut laj Pasur, aßan li ralal laj Malquías.

11:13b.NEH.011.013 Ut eb li rechßalal li nequeßjolomin re li junjûnk cabal, aßan cuib ciento riqßuin cuib roxcßâl. Aßaneb aßin: laj Amasai li ralal laj Azareel. Ut laj Azareel, aßan li ralal laj Azai. Ut laj Azai, aßan ralal laj Mesilemot. Ut laj Mesilemot, aßan li ralal laj Imer.

11:14b.NEH.011.014 Ut eb li rechßalal, li junes cuînk li cauheb rib, aßan jun ciento riqßuin cuakxakib xcaßcßâl. Laj Zabdiel li ralal laj Gedolim, aßan li nataklan saß xbêneb.

11:15b.NEH.011.015 Ut saß xyânkeb laj levita, cuan laj Semaías li ralal laj Hasub. Ut laj Hasub aßan li ralal laj Azricam. Ut laj Azricam, aßan li ralal laj Hasabías. Ut laj Hasabías, aßan li ralal laj Buni.

11:16b.NEH.011.016 Ut cuanqueb ajcuiß laj Sabetai ut laj Jozabad, li queßtaklan saß xbêneb laj levita, li queßcßanjelac chirix li templo.

11:17b.NEH.011.017 Ut cuan ajcuiß laj Matanías li ralal laj Micaía. Ut laj Micaía, aßan li ralal laj Zabdi. Ut laj Zabdi, aßan li ralal laj Asaf. Laj Matanías, aßan li quicßamoc be chiruheb li nequeßbichan re xlokßoninquil ut re bantioxînc chiru li Dios. Ut cuan ajcuiß laj Bacbuquías li natenkßan re laj Matanías. Ut cuan ajcuiß laj Abda li ralal laj Samúa. Laj Samúa, aßan li ralal laj Galal. Ut laj Galal, aßan li ralal laj Jedutún.

11:18b.NEH.011.018 Chixjunileb laj levita li queßcana saß li santil tenamit, aßan cuib ciento riqßuin câhib roßcßâl.

11:19b.NEH.011.019 Ut eb li queßcßacßalen re li oquebâl, aßaneb aßin: laj Acub ut laj Talmón rochbeneb li rechßalal. Eb li queßcßacßalen re li oquebâl, aßan jun ciento riqßuin cablaju xcâcßâl.

11:20b.NEH.011.020 Ut li joß qßuial chic laj Israel, li incßaß queßcana Jerusalén, joß eb laj tij ut eb laj levita, queßcôeb chi cuânc saß eb li tenamit xcuênt Judá. Ac saß xnaßajeb queßcana li junjûnk.

11:21b.NEH.011.021 Eb li môs li queßcßanjelac saß li templo queßcana chi cuânc Ofel. Laj Ziha ut laj Gispa queßtaklan saß xbêneb aßan.

11:22b.NEH.011.022 Laj Uzi li ralal laj Bani, aßan li quitaklan saß xbêneb laj Levitas li queßcana Jerusalén. Laj Bani, aßan li ralal laj Hasabías. Ut laj Hasabías, aßan li ralal laj Matanías. Ut laj Matanías, aßan li ralal laj Micaía, xcomoneb li ralal xcßajol laj Asaf. Aßaneb li nequeßbichan nak nequeßlokßonin saß lix templo li Dios.

11:23b.NEH.011.023 Ac yebil reheb xban li rey nak tâqßuehekß reheb li cßaßru tento teßxcßul re xnumsinquil li cutan junjûnk.

11:24b.NEH.011.024 Laj Petaías, aßan li ralal laj Mesezabeel, xcomoneb li ralal xcßajol laj Zera li ralal laj Judá. Laj Petaías aßan li xakabanbil xban li rey chokß rûchil chiruheb laj Israel riqßuin chixjunil li cßaßru nequeßxcßûb ru.

11:25b.NEH.011.025 Aßaneb aßin li tenamit li queßcana cuiß li ralal xcßajol laj Judá: Quiriat-arba, Dibón ut Jecabseel. Cuan li queßcana saß tenamit ut cuan ajcuiß li queßcôeb saß cßalebâl.

11:26b.NEH.011.026 Ut cuanqueb ajcuiß li queßcôeb chi cuânc saß eb li tenamit Jesúa, Molada, ut Bet-pelet.

11:27b.NEH.011.027 Ut cuanqueb ajcuiß li queßcôeb chi cuânc saß li tenamit Hazar-sual, ut Beerseba. Ut cuanqueb ajcuiß li queßcôeb saß cßalebâl.

11:28b.NEH.011.028 Ut cuan cuißchic li queßcana saß li tenamit Siclag ut Mecona, ut cuanqueb li queßcôeb saß cßalebâl.

11:29b.NEH.011.029 Ut cuanqueb ajcuiß li queßcôeb chi cuânc saß eb li tenamit En-rimón, Zora ut Jarmut.

11:30b.NEH.011.030 Ut cuanqueb ajcuiß li queßcôeb chi cuânc saß eb li tenamit Zanoa ut Adulam. Ut cuanqueb li queßcôeb saß li cßalebâl. Ut cuanqueb ajcuiß li queßcôeb Laquis ut Azeca. Ut cuanqueb ajcuiß li queßcôeb saß li cßalebâl. Queßcôeb laj Israel chi cuânc saß li tenamit Beerseba nacuulac toj saß li ru takßa re Hinom.

11:31b.NEH.011.031 Ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín queßcana chi cuânc saß eb li tenamit Geba, Micmas, Aía, ut Bet-el joß ajcuiß saß eb li cßalebâl.

11:32b.NEH.011.032 Ut cuan ajcuiß li queßcana saß eb li tenamit Anatot, Nob ut Ananías.

11:33b.NEH.011.033 Ut cuan ajcuiß li queßcana saß eb li tenamit Hazor, Ramá ut Gitaim.

11:34b.NEH.011.034 Ut cuan ajcuiß li queßcana saß eb li tenamit Hadid, Seboim, ut Nebalat.

11:35b.NEH.011.035 Ut cuanqueb ajcuiß li queßcana saß eb li tenamit Lod ut Ono saß li ru takßa cuanqueb cuiß laj tenol chßîchß.Ut cuanqueb aj levita queßcôeb chi cuânc saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Judá ut cuanqueb li queßcôeb chi cuânc saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín.

11:36b.NEH.011.036 Ut cuanqueb aj levita queßcôeb chi cuânc saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Judá ut cuanqueb li queßcôeb chi cuânc saß xyânkeb li ralal xcßajol laj Benjamín.

12

12:1b.NEH.012.001 Aßaneb aßin laj tij ut eb laj levita li queßsukßi Jerusalén rochben laj Zorobabel li ralal laj Salatiel ut laj Jesúa li xbênil aj tij. Aßaneb aßin laj tij: laj Seraías, laj Jeremías, laj Esdras,

12:2b.NEH.012.002 laj Amarías, laj Maluc, laj Hatús,

12:3b.NEH.012.003 laj Secanías, laj Rehum, laj Meremot,

12:4b.NEH.012.004 laj Iddo, laj Gineto, laj Abías,

12:5b.NEH.012.005 laj Mijamín, laj Maadías, laj Bilga,

12:6b.NEH.012.006 laj Semaías, laj Joiarib, laj Jedaías,

12:7b.NEH.012.007 laj Salú, laj Amoc, laj Hilcías, ut laj Jedaías. Aßaneb aßin li queßcßamoc be saß xyânkeb chixjunileb laj tij saß eb li cutan nak quicuan chokß xbênil aj tij laj Jesúa.

12:8b.NEH.012.008 Aßaneb aßin laj levita: laj Jesúa, laj Binúi, laj Cadmiel, laj Serebías, laj Judá ut laj Matanías. Eb aßan li queßcßamoc be chi bichânc re lokßonînc.

12:9b.NEH.012.009 Ut eb laj Bacbuquías ut laj Uni li rech aj bichanelil cuanqueb chi ubej ut yôqueb chixtenkßanquileb riqßuin li bichânc. Nequeßxsume rib nak nequeßbichan laj bichanel.

12:10b.NEH.012.010 Laj Jesúa aßan lix yucuaß laj Joacim. Ut laj Joacim, aßan lix yucuaß laj Eliasib. Ut laj Eliasib, aßan lix yucuaß laj Joiada.

12:11b.NEH.012.011 Laj Joiada, aßan lix yucuaß laj Jonatán. Ut laj Jonatán, aßan lix yucuaß laj Jadúa.

12:12b.NEH.012.012 Saß eb li cutan nak quicuan laj Joiacim chokß aj tij, eb laj tij li queßjolomin reheb li junjûnk cabal, aßaneb aßin: laj Meraías, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Seraías: ut laj Hananías, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Jeremías.

12:13b.NEH.012.013 Laj Mesulam, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Esdras. Ut laj Johanán, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Amarías.

12:14b.NEH.012.014 Ut laj Jonatán, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Melicú. Ut laj José, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Sebanías.

12:15b.NEH.012.015 Laj Adna, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Harim. Ut laj Helcai, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Meraiot.

12:16b.NEH.012.016 Laj Zacarías, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Iddo. Ut laj Mesulam, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Ginetón.

12:17b.NEH.012.017 Laj Zicri, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Abías. Ut laj Piltai, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Miniamín ut eb li ralal xcßajol laj Moadías.

12:18b.NEH.012.018 Laj Samúa, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Bilga. Ut laj Jonatán, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Semaías.

12:19b.NEH.012.019 Laj Matenai, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Joiarib. Ut laj Uzi, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Jedaías.

12:20b.NEH.012.020 Ut laj Calai, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Salai. Ut laj Eber, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Amoc.

12:21b.NEH.012.021 Ut laj Hasabías, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Hilcías. Ut laj Natanael, aßan li quijolomin reheb li ralal xcßajol laj Jedaías.

12:22b.NEH.012.022 Saß eb li cutan nak queßcuan laj Eliasib, laj Joiada, laj Johanán ut laj Jadúa toj chalen nak qui-oc laj Darío chokß xreyeb laj Persia, queßtzßîbâc xcßabaßeb laj levita ut eb laj tij li queßjolomin reheb li junjûnk cabal.

12:23b.NEH.012.023 Eb li ralal xcßajol laj Leví li queßjolomin reheb li junjûnk cabal, quitzßîbâc xcßabaßeb saß li hu li tzßîbanbil cuiß retalil chixjunil li cßaßru na-uxman saß li tenamit chalen toj saß eb li cutan nak quicuan chokß aj tij laj Johanán li ralal laj Eliasib.

12:24b.NEH.012.024 Eb li cuanqueb saß xcuanquil saß xyânkeb laj levita, aßaneb aßin: laj Hasabías, laj Serebías, ut laj Jesúa li ralal laj Cadmiel. Eb li rech aj cßanjelil cuanqueb chi ubej ut yôqueb chi lokßonînc ut chi bantioxînc. Nequeßxsume rib nak nequeßbichan laj bichanel joß queßchakßrabîc cuiß junxil xban li rey David laj cßanjel chiru li Dios.

12:25b.NEH.012.025 Ut eb li queßcßacßalen reheb li oquebâl, aßaneb aßin: laj Matanías, laj Bacbuquías, laj Obadías, laj Mesulam, laj Talmón ut laj Acub.

12:26b.NEH.012.026 Eb aßan queßcuan chi cßanjelac saß eb li cutan nak quicuan chokß xbênil aj tij laj Joiacim, li ralal laj Jesúa. Laj Jesúa, aßan li ralal laj Josadac. Ut saß eb ajcuiß li cutan aßan laj Nehemías quicuan chokß gobernador ut laj Esdras laj tij, aßan li quicßutuc re li chakßrab.

12:27b.NEH.012.027 Nak quicuulac xkßehil nak teßxkßaxtesi saß rukß li Dios li tzßac li sutsu cuiß li tenamit Jerusalén, queßxtakla xbokbaleb chixjunileb laj levita li cuanqueb saß li junjûnk chi tenamit. Queßbokeß Jerusalén re xsulbal li tzßac re nak teßxqßue sahil chßôlej riqßuin li bichânc ut riqßuin xchßeßbal li cuajb, li arpa, li címbalos, ut li salterios.

12:28b.NEH.012.028 Ut queßxchßutub ribeb Jerusalén chixjunileb laj levita li nequeßbichan, eb li cuanqueb nachß riqßuin Jerusalén joß eb ajcuiß li cuanqueb saß li cßalebâl Netofa.

12:29b.NEH.012.029 Ut cuanqueb ajcuiß li queßchal chak saß li tenamit Gilgal ut saß eb li cßalebâl xcuênt Geba ut Azmavet, bar queßxyîb cuiß li rochocheb laj bichanel. Eb li naßajej aßan cuanqueb nachß riqßuin Jerusalén.

12:30b.NEH.012.030 Ut eb laj tij ut eb laj levita queßxbânu joß naxye saß li chakßrab. Queßxsantobresi ribeb ut queßxsantobresiheb ajcuiß li tenamit joß ajcuiß li tzßac ut eb li oquebâl.

12:31b.NEH.012.031 Ut quinye ajcuiß reheb li nequeßtaklan saß li tenamit Judá nak teßtakekß saß xbên li tzßac. Ut quincßûb ajcuiß ruheb cuib nînki chßûtaleb laj bichanel. Li jun chßûtal yôqueb chi xic chi tzoltzo saß xbên li tzßac li nacana saß li nim saß xjayal li oquebâl bar nequeßnumeß cuiß laj tzßekol mul.

12:32b.NEH.012.032 Ut chirixeb aßan yôqueb chi xic laj Osaías rochbeneb yijach li nequeßtaklan saß li tenamit Judá.

12:33b.NEH.012.033 Joßcan ajcuiß laj Azarías, laj Esdras, ut laj Mesulam,

12:34b.NEH.012.034 joßqueb ajcuiß laj Judá, laj Benjamín, laj Semaías, ut laj Jeremías.

12:35b.NEH.012.035 Ut cuanqueb ajcuiß laj tij li cuanqueb xtrompeta nak yôqueb chi xic. Aßaneb aßin: laj Zacarías li ralal laj Jonatán. Laj Jonatán, aßan li ralal laj Semaías. Ut laj Semaías, aßan li ralal laj Matanías. Ut laj Matanías, aßan li ralal laj Micaías. Ut laj Micaías, aßan li ralal laj Zacur. Ut laj Zacur, aßan li ralal laj Asaf.

12:36b.NEH.012.036 Ut eb li îtzßinbej yôqueb ajcuiß chi xic. Aßaneb laj Semaías, laj Azareel, laj Milalai, laj Gilalai, laj Maai, laj Natanael, laj Judá ut laj Hanani. Yôqueb chixcßambal lix cuajbeb saß rukßeb joß quiyeheß reheb junxilaj xban li rey David laj cßanjel chiru li Dios. Ut laj Esdras laj tzßîb, yô chi cßamoc be chiruheb.

12:37b.NEH.012.037 Ut saß li oquebâl cuan cuiß li yußam haß queßtakeß saß xbên li tzßac li quicuan cuiß lix naßaj li rey David. Queßnumeß cuan cuiß li tzßac li najt xteram li cuan chiru li quicuan cuiß li rochoch li rey David, ut queßcuulac cuan cuiß li oquebâl bar nequeßnumeß cuiß li nequeßbelan haß, li cuan saß li este li na-el cuiß li sakße.

12:38b.NEH.012.038 Ut eb laj bichanel jun chßûtal chic yôqueb chi xic saß xbên li tzßac saß li tzße. Ut lâin yôquin chi xic chirixeb cuochbeneb li yijach chic li tenamit. Co-el cuan cuiß li torre li cuan nachß riqßuineb li horno ut côo cuan cuiß li tzßac li nim ru.

12:39b.NEH.012.039 Ut conumeß saß xbên li oquebâl Efraín xcßabaß ut conumeß ajcuiß saß xbên li najter oquebâl ut saß xbên li oquebâl li bar nequeßxcßayi cuiß li car, ut conumeß ajcuiß cuan cuiß li torre Hananeel xcßabaß ut conumeß ajcuiß cuan cuiß li torre Hamea xcßabaß. Ut conumeß ajcuiß saß xbên li oquebâl li nequeßnumeß cuiß li carner, ut coxoxaklîk cuan cuiß li oquebâl li cuan nachß riqßuin li tzßalam.

12:40b.NEH.012.040 Ut eb li cuib chßûtaleb laj bichanel queßcuulac saß lix templo li Dios. Ut quincuulac ajcuiß lâin cuochbeneb li yijach chic li nequeßtaklan saß xbêneb li tenamit.

12:41b.NEH.012.041 Ut queßcuulac ajcuiß eb laj tij. Aßaneb aßin lix cßabaßeb: Laj Eliacim, laj Maaseías, laj Miniamín, laj Micaías, laj Elioenai, laj Zacarías ut laj Hananías. Ut cuanqueb lix trompeta riqßuineb.

12:42b.NEH.012.042 Ut queßcuulac ajcuiß laj bichanel. Aßaneb aßin lix cßabaßeb: laj Maasías, laj Semaías, laj Eleazar, laj Uzi, laj Johanán, laj Malquías, laj Elam ut laj Ezer. Yôqueb chi bichânc chi cau xyâb xcuxeb. Laj Izrahías, aßan li yô chi cßamoc be chiruheb.

12:43b.NEH.012.043 Nabaleb li xul xkamayeja saß li cutan aßan. Cßajoß nak quisahoß saß kachßôl xban nak li Dios quixqßue jun sahil chßôlejil ke. Eb li ixk ut eb li cocßal queßsahoß ajcuiß saß xchßôleb. Ut toj chi najt qui-abîc chak nak cßajoß xsahil saß kachßôl Jerusalén.

12:44b.NEH.012.044 Saß eb li cutan aßan queßxakabâc laj ilol re li cab bar naxocman cuiß chixjunil li mayej li naqßueman re li templo, joß li tumin, joß li xbên ru li acuîmk, joß ajcuiß li junjûnk saß xlajêtkil. Queßxcßul chixjunil li joß qßuial queßxqßue saß eb li cßalebâl joß tzßîbanbil saß li chakßrab. Li joß qßuial li queßxcßul quiqßueheß reheb laj tij ut reheb laj levita. Eb li ralal xcßajol laj Judá saheb saß xchßôl riqßuineb laj tij ut eb laj levita li cuanqueb saß xcßanjel.

12:45b.NEH.012.045 Eb aßan queßxbânu chi tzßakal re ru lix cßanjel li Dios. Ut queßxbânu chixjunil li tento xbânunquil re nak târûk teßxpatzß xcuybal xmâqueb. Joßcan ajcuiß queßxbânu laj bichanel ut eb li queßcßacßalen re li oquebâl. Queßxbânu joß quiyeheß reheb junxil xban li rey David ut xban ajcuiß laj Salomón li ralal.

12:46b.NEH.012.046 Chalen najter nak quicuan chokß rey laj David ut nak quicuan laj Asaf chokß aj cßamol be reheb laj bichanel, ut toj anakcuan cuanqueb li ani nequeßcßamoc be chi bichânc re xlokßoninquil li Dios ut re bantioxînc.Saß eb li cutan nak queßcuan laj Zorobabel ut laj Nehemías, chixjunileb laj Israel queßxqßue li cßaßru reheb laj bichanel joßqueb ajcuiß li nequeßcßacßalen re li oquebâl re nak teßxnumsi li cutan junjûnk. Ut queßxqßue ajcuiß reheb laj levita li joß qßuial xcßulubeb xcßulbal. Ut eb laj levita queßxqßue ajcuiß reheb laj tij, li ralal xcßajol laj Aarón.

12:47b.NEH.012.047 Saß eb li cutan nak queßcuan laj Zorobabel ut laj Nehemías, chixjunileb laj Israel queßxqßue li cßaßru reheb laj bichanel joßqueb ajcuiß li nequeßcßacßalen re li oquebâl re nak teßxnumsi li cutan junjûnk. Ut queßxqßue ajcuiß reheb laj levita li joß qßuial xcßulubeb xcßulbal. Ut eb laj levita queßxqßue ajcuiß reheb laj tij, li ralal xcßajol laj Aarón.

13

13:1b.NEH.013.001 Saß jun li cutan qui-ileß chiruheb li tenamit li hu li quixtzßîba laj Moisés. Ut saß li hu aßan tzßîbanbil retalil nak eb laj amonita ut eb laj moabitas incßaß târûk teßcuânk saß xyânkeb laj Israel, lix tenamit li Dios.

13:2b.NEH.013.002 Incßaß naru teßcuânk saß xyânkeb xban nak junxil eb laj amonita ut eb aj moabitas incßaß queßxcßul saß usilal li kaxeßtônil yucuaß nak queßnumeß saß lix tenamiteb ut incßaß queßxqßue xcua rucßaheb. Queßxtumina ban ru laj Balaam re nak tixbok mâusilal saß xbêneb. Abanan li Kâcuaß Dios quixsukßisi li mâusilal chokß usilal chokß reheb.

13:3b.NEH.013.003 Caßaj cuiß queßrabi li cßaßru quixye saß li chakßrab, queßoc risinquil saß xyânkeb li jalaneb xtenamit.

13:4b.NEH.013.004 Junxil nak ac cuan chokß xyucuaßil aj tij laj Eliasib, li nataklan saß xbên li cab li naxocman cuiß li cßaßak re ru re lix templo li Kâcuaß, aßan qui-oc chokß rechßalal laj Tobías li mâcuaß aj Israel.

13:5b.NEH.013.005 Ut laj Eliasib quixqßue ajcuiß chokß xnaßaj laj Tobías li nimla cuarto li cuan saß li templo li nequeßxxoc cuiß li mayej, li incienso, li secß, li trigo li junjûnk saß xlajêtkil, joß ajcuiß li vino ut li aceite, li tento xqßuebal reheb laj levita, reheb laj bichanel, ut reheb li nequeßcßacßalen re li oquebâl. Ut nequeßxxoc ajcuiß saß li cuarto aßan li mayej li tento xqßuebal reheb laj tij.

13:6b.NEH.013.006 Nak quicßulman chixjunil aßin, ac mâ anihin chic Jerusalén xban nak côin cuißchic Persia riqßuin li rey Artajerjes nak ac yô chic cablaju xcaßcßâl chihab roquic chokß rey. Abanan incßaß ajcuiß najt quincuan aran nak quixqßue cuißchic inlesêns li rey re tinsukßîk Jerusalén.

13:7b.NEH.013.007 Ut nak quincuulac Jerusalén, quinqßue retal nak incßaß us li quixbânu laj Eliasib nak quixqßue li nimla cuarto li cuan saß lix templo li Dios chokß xnaßaj laj Tobías yal re xbânunquil usilal re.

13:8b.NEH.013.008 Cßajoß nak quirahoß saß inchßôl chirilbal li quixbânu laj Eliasib. Joßcan nak quinchap li cßaßru re laj Tobías ut quicuisi chirix cab.

13:9b.NEH.013.009 Ut lâin quintakla xsabesinquileb li cuartos li quicuan cuiß laj Tobías. Ut quinye ajcuiß reheb nak teßxqßue cuißchic saß xnaßaj li secß re lix templo li Dios, joß ajcuiß li mayej ut li incienso.

13:10b.NEH.013.010 Ut queßxye ajcuiß cue nak eb laj levita incßaß queßxcßul li cßaßru eb re li tento raj queßqßueheß reheb re xnumsinquil li cutan junjûnk. Joßcan nak eb laj levita ut eb laj bichanel li nequeßbânun re li cßanjel, queßel Jerusalén ut queßcôeb chi xjûnkaleb saß lix cßalebâleb.

13:11b.NEH.013.011 Ut lâin quinjoskßoß ut quinchßilaheb li nequeßtaklan saß xbêneb li tenamit ut quinye reheb: —¿Cßaßut nak yôquex chixtzßektânanquil lix templo li Dios? chanquin reheb. Ut quinchßutub ajcuiß ruheb laj tij ut eb laj levita ut quebinxakab cuißchic chi xjûnkaleb saß lix cßanjeleb.

13:12b.NEH.013.012 Ut chixjunileb laj Judá queßoc cuißchic xqßuebal li junjûnk saß xlajêtkil re li trigo, re li vino ut re li aceite. Ut coxeßxcanab saß li cab li nequeßxxoc cuiß li mayej.

13:13b.NEH.013.013 Ut lâin quinxakabeb chokß mertôm laj Selemías laj tij, laj Sadoc laj tzßîb, ut laj Pedaías xcomoneb laj levita. Eb aßan teßilok reheb li cab li naxoqueß cuiß chixjunil li mayej. Ut quinxakab ajcuiß laj Hanán li ralal laj Zacur chixtenkßanquileb. Laj Zacur, aßan li ralal laj Matanías. Quinxakabeb li cuînk aßin xban nak tîqueb xchßôl. Ut aßaneb ajcuiß li teßjeqßuînk re li mayej reheb li rech aj cßanjelil re nak cuânk cßaßru reheb re xnumsinquil li cutan junjûnk.

13:14b.NEH.013.014 —At inDios, chijulticokß taxak âcue li joß qßuial li us ninbânu. Ut misach taxak saß âchßôl chixjunil li us ninbânu chokß re lâ templo ut re lâ cßanjel.—

13:15b.NEH.013.015 Saß eb li cutan aßan quinqßue ajcuiß retal nak cuanqueb laj Judá yôqueb chi cßanjelac saß li hilobâl cutan. Cuan yôqueb chi yatzßoc uvas. Ut cuan yôqueb chixqßuebal chi îkânc lix bûreb. Nequeßxcßam Jerusalén lix trigo, lix vino, lix uvas, lix higo ut chixjunil li ru li racuîmkeb saß li hilobâl cutan. Ut lâin quebinkßus ut quinye reheb nak incßaß teßcßayînk saß li hilobâl cutan.

13:16b.NEH.013.016 Ut cuanqueb Jerusalén xcomoneb laj Tiro nequeßxcßam Jerusalén li car joß ajcuiß li cßaßak chic re ru re teßxcßayi reheb laj Judá saß li hilobâl cutan.

13:17b.NEH.013.017 Lâin quebinkßus li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Judá ut quinye reheb: —Incßaß us yôquex chixbânunquil xban nak yôquex chixmuxbal ru li hilobâl cutan.

13:18b.NEH.013.018 ¿Ma mâcuaß ta biß joßcan queßxbânu chak lê xeßtônil yucuaß junxil? Ut, ¿ma mâcuaß ta biß xmâc aßan nak li Dios quixqßue chak chixjunil li raylal aßin saß kabên lâo ut saß xbên li katenamit? ¿Ma toj têraj ajcuiß xchikßbal xjoskßil li Dios saß xbên li tenamit Israel riqßuin xmuxbal ru li hilobâl cutan? chanquin reheb.

13:19b.NEH.013.019 Ut quinye ajcuiß reheb nak acak cuulac re xcutanquil li hilobâl cutan nak teßxtzßapeb li oquebâl re li tenamit nak toj mâjiß nakßojyînoß chi us. Ut incßaß teßxte toj tânumekß li hilobâl cutan. Ut quinxakabeb li môs saß eb li oquebâl ut quebinye re nak mâ jun teßrocsi riqßuineb rîk saß li hilobâl cutan.

13:20b.NEH.013.020 Eb laj yaconel ut eb laj cßay cßaßak re ru queßxnumsi li kßojyîn chirix li tenamit cuib oxib sut.

13:21b.NEH.013.021 Ut lâin quebinkßus ut quinye reheb: —¿Cßaßut nak nequexcana chixnumsinquil li kßojyîn chirix li tzßac? Cui têbânu cuißchic aßan texinchap ut texinqßue saß tzßalam, chanquin reheb. Ut chalen nak quinye chi joßcan reheb incßaß chic queßcuulac chi cßayînc saß li hilobâl cutan.

13:22b.NEH.013.022 Chirix aßan quinye ajcuiß reheb laj levita nak teßxsantobresi ribeb joß naxye saß li chakßrab. Ut quinye ajcuiß reheb nak teßxcßacßaleheb li oquebâl re li tenamit re nak mâ ani tâmuxuk re li hilobâl cutan. —At inDios, riqßuin aßin chijulticokß taxak âcue li joß qßuial li us ninbânu ut chacuy taxak inmâc xban xnimal lâ cuuxtân.—

13:23b.NEH.013.023 Ut quinqßue ajcuiß retal nak cuanqueb laj Israel li queßsumla riqßuineb li ixk aj Asdod, ut aj amonita ut eb laj moabitas.

13:24b.NEH.013.024 Ut cuanqueb li ralal xcßajoleb queßâtinac saß râtinobâleb laj Asdod ut incßaß queßxnau âtinac saß râtinobâleb laj Israel. Joßcan nak nequeßâtinac saß râtinobâleb jalan tenamit.

13:25b.NEH.013.025 Lâin quincuechßiheb ut quinbok raylal saß xbêneb. Cuan quinsaqßueb ut cuan quinmichßeb chi rismal ut quinpuersiheb nak teßxye riqßuin juramento nak incßaß chic teßxqßue li ralal xcßajoleb chi sumlâc riqßuineb li ralal xcßajoleb li jalaneb xtenamit, chi moco teßxcßam rixakileb saß xyânkeb li jalaneb xtenamit, chanquin reheb.

13:26b.NEH.013.026 Lâin quinye ajcuiß reheb: —¿Ma mâcuaß ta biß aßan li quiqßuehoc re chi mâcobc laj Salomón li quicuan chokß xreyeb laj Israel junxil? Mâ ani chic rey quicuan xcuanquil joß aßan. Li Dios quirahoc re ut aßan ajcuiß li quixakaban re saß xbêneb chixjunileb laj Israel. Abanan, eb li ixk li jalaneb xtenamit queßqßuehoc re chi mâcobc li rey Salomón.

13:27b.NEH.013.027 Joßcan nak ¿ma yal takacuy ta biß nak yôkex chi mâcobc chiru li Dios riqßuin xsicßbal lê rixakil saß xyânkeb li jalaneb xtenamit? chanquin reheb.

13:28b.NEH.013.028 Laj Joiada, aßan li ralal laj Eliasib li xbênil aj tij. Jun li ralal laj Joiada quixcßam chokß rixakil lix rabin laj Sanbalat laj horonita. Joßcan nak quicuisi aßan saß li tenamit Jerusalén.

13:29b.NEH.013.029 At inDios, chaqßue taxak retal eb laj tij li xeßxmux ru lix cßanjeleb ut queßxkßet li contrato li cabânu riqßuineb laj tij ut riqßuineb laj levita.

13:30b.NEH.013.030 Joßcan nak quicuisiheb saß xyânkeb laj tij chixjunileb li jalaneb xtenamit. Ut quinqßue xcßanjeleb laj tij ut eb laj levita. Ac xcßanjel xcßanjel li junjûnk.Ut quinxakabeb ajcuiß li ani teßcßamok chak li siß saß xkßehil. Ut quinye reheb li tenamit nak teßxkßaxtesi li xbên ru li racuîmkeb saß xkßehil. —At inDios, chaqßue taxak retal chixjunil li us li xinbânu ut tâcuuxtâna taxak cuu.—

13:31b.NEH.013.031 Ut quinxakabeb ajcuiß li ani teßcßamok chak li siß saß xkßehil. Ut quinye reheb li tenamit nak teßxkßaxtesi li xbên ru li racuîmkeb saß xkßehil. —At inDios, chaqßue taxak retal chixjunil li us li xinbânu ut tâcuuxtâna taxak cuu.—


Holder of rights
Multilingual Bible Corpus

Citation Suggestion for this Object
TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. Nehemiah (Q'eqchi'). Nehemiah (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B259-B