Deuteronomy (Q'eqchi')
1
1:1b.DEU.001.001 Aßan aßin li âtin li quixye laj Moisés reheb chixjunileb laj Israel nak cuanqueb saß li chaki chßochß nachß riqßuin li nimaß Jordán saß li este. Cuanqueb saß li naßajej Arabá saß xcaßyabâl li Caki Palau saß xyânkeb li naßajej Parán, Tofel, Labán, Hazerot ut Dizahab.
1:2b.DEU.001.002 Junlaju cutan chi be xnajtil li naßajej Horeb riqßuin li naßajej Cades-barnea nak nequeßxic saß li be li nanumeß saß li tzûl Seir.
1:3b.DEU.001.003 Saß li xbên cutan nak yô li junlaju po re li caßcßâl chihab li reliqueb Egipto nak laj Moisés quiâtinac riqßuineb laj Israel ut quixye reheb chixjunil li quiyeheß re xban li Kâcuaß.
1:4b.DEU.001.004 Aßin quicßulman nak ac xeßnumta saß xbên laj Sehón lix reyeb laj amorreo, li quicuan Hesbón ut saß xbên ajcuiß laj Og lix reyeb laj Basán li quicuan Astarot saß li naßajej Edrei.
1:5b.DEU.001.005 Laj Moisés quiâtinac riqßuineb laj Israel nak cuanqueb chire li nimaß Jordán saß li este saß lix naßajeb laj Moab ut quixye reheb cßaßru naxye saß li chakßrab.
1:6b.DEU.001.006 Quixye: —Nak cuanco Horeb, li Kâcuaß li kaDios quiâtinac kiqßuin ut quixye ke chi joßcaßin. Ac junxil nequex-oc chi cuânc saß li tzûl aßin.
1:7b.DEU.001.007 Xocomak li cßaßru êre ut texxic saß li naßajej li tzûl ru li cuanqueb cuiß eb laj amorreo. Texxic saß eb li naßajej li cuanqueb chi xjun sutam. Texxic saß li ru takßa re Arabá, ut saß eb li tzûl. Ut texxic Neguev, ut chire li palau, ut saß eb lix naßajeb laj cananeo ut Líbano. Texxic toj cuan cuiß li nimla nimaß Eufrates.
1:8b.DEU.001.008 Qßuehomak retal. Lâin xinqßue êre li naßajej aßin. Texxic ut têrêchani li naßajej joß quinye riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob ut reheb ajcuiß li ralal xcßajoleb li teßcuânk mokon, chan li Dios.
1:9b.DEU.001.009 Laj Moisés quixye reheb: —Nak toj cuanquex chak saß li tzûl Sinaí lâin quinye êre nak incßaß chic nincuy cßamoc be chêru injunes.
1:10b.DEU.001.010 Li Kâcuaß li kaDios xoxqßue chi tâmc. Anakcuan chanchano chic xqßuial li chahim chiru li choxa.
1:11b.DEU.001.011 Aß taxak li Kâcuaß, lix Dioseb li kaxeßtônil yucuaß, tâqßuehok êre chi tâmc chi nabal chiru anakcuan ut texrosobtesi chi nabal joß quixyechißi xbânunquil ke.
1:12b.DEU.001.012 Abanan, ¿chan ta cuiß ru nak tincuy rakoc âtin saß êbên injunes? Lâin incßaß tincuy rabinquil lê chßaßajquilal nak nequecuechßi êrib chi ribil êrib.
1:13b.DEU.001.013 Sicßomakeb ru saß li junjûnk xtêpaleb li tenamit li cuînk li cuanqueb xnaßleb ut nequeßxnau qßuehoc naßleb. Teßxnau taklânc li têsicß ruheb ut lâin tinxakabeb chi rakoc âtin saß êbên.
1:14b.DEU.001.014 Ut lâex queye cue: “Us li nacacßoxla xbânunquil,” chanquex.
1:15b.DEU.001.015 Joßcan nak lâin quinxakabeb chi rakoc âtin saß êbên li cuînk li nequeßcßamoc be saß êyânk, li cuanqueb xnaßleb ut nequeßxnau taklânc. Cuan li queßrakoc âtin saß xbên jun mil li cristian, cuan li queßrakoc âtin saß xbên jun ciento, cuan li queßrakoc âtin saß xbên lajêb roßcßâl, ut cuan ajcuiß li queßrakoc âtin saß xbên lajêb chi cristian.
1:16b.DEU.001.016 Ut lâin quinye reheb li teßrakok âtin saß êbên, “Têqßue retal chi us li cßaßru nequeßxye li yôqueb chi cuechßînc. Ut texrakok âtin saß xyâlal saß xbêneb, usta âcuech aj Israelil malaj ut li jalan xtenamit li cuanqueb saß êyânk.
1:17b.DEU.001.017 Incßaß têsicß ru li ani têcol rix. Texrakok ban âtin saß tîquilal saß xbêneb li mâcßaßeb xcuanquil joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil. Mâ ani têxucua ru xban nak li tzßakal aj rakol âtin, aßan li Dios. Cui kßaxal nim li chßaßajquilal ut incßaß texrûk chixyîbanquil, têcßameb chak cuiqßuin ut lâin tinrakok âtin saß xbêneb,” chanquin reheb.
1:18b.DEU.001.018 Ut saß li cutan aßan lâin quinye êre chixjunil li cßaßru têbânu.
1:19b.DEU.001.019 Lâo kabânu joß quixye ke li Kâcuaß li kaDios. Co-el saß li naßajej Horeb ut conumeß saß li nimla chaki chßochß li xiu xiu cuiß numecß. Queqßue ajcuiß retal lâex. Conumeß saß lix naßajeb laj amorreo, li tzûl ru ut cocuulac toj Cades-barnea.
1:20b.DEU.001.020 Ut lâin quinye êre, ac xocßulun saß lix naßajeb laj amorreo, li tzûl ru. Aßan li naßajej li tixkßaxtesi ke li Kâcuaß li kaDios.
1:21b.DEU.001.021 Qßuehomak retal. Li Kâcuaß lê Dios tixkßaxtesi êre li naßajej. Texxic ut têrêchani li naßajej joß quixye li Kâcuaß, lix Dioseb li kaxeßtônil yucuaß. Mexxucuac, chi moco tâchßinânk lê chßôl, chanquin êre.
1:22b.DEU.001.022 Abanan lâex quexcuulac cuiqßuin ut queye cue: “Takataklaheb li cuînk chixqßuebal retal li naßajej. Nak teßcßulûnk, teßxye ke bar cuan li be takacßam ut bar cuan li tenamit li to-oc cuiß.”
1:23b.DEU.001.023 Quixcßul inchßôl li cßaßru queye. Ut quinsicß ruheb cablaju li cuînk. Junjûnk quinsicß ru saß xyânkeb lix têpaleb laj Israel.
1:24b.DEU.001.024 Queßcôeb saß li naßajej li tzûl ru ut queßcuulac toj saß li ru takßa Escol ut queßoc chixqßuebal retal chanru li naßajej.
1:25b.DEU.001.025 Nak queßsukßi queßxcßam chak kiqßuin li quißil kßên re takil. Ut queßxye ke, “Kßaxal châbil li naßajej li tixqßue ke li Kâcuaß li kaDios,” chanqueb.
1:26b.DEU.001.026 Abanan lâex incßaß queraj xic chirêchaninquil li naßajej. Quekßet ban li chakßrab li quixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
1:27b.DEU.001.027 Abanan lâex quex-oc chi cuechßînc saß lê muhebâl ut queye, “Xicß nocoril li Kâcuaß. Joßcan nak corisi chak Egipto re nak toxkßaxtesi saß rukßeb laj amorreo re nak teßxsach ku.
1:28b.DEU.001.028 ¿Bar târûk toxic anakcuan? Xchßinan li kachßôl xban nak eb li kacomon xeßxye ke nak eb li cristian aran nînkeb rok chiku lâo ut cauheb rib. Ut nînkeb li tenamit ut nînkeb ajcuiß xteram li tzßac li sutsûqueb cuiß. Ut xeßrileb ajcuiß chak ruheb li ralal xcßajol li nimla cuînk aj Anac xcßabaß.”
1:29b.DEU.001.029 Ut lâin quinye êre, Michßinan êchßôl chi moco texxucuak xbaneb aßan.
1:30b.DEU.001.030 Li Kâcuaß lê Dios, aßan tâcßamok be chêru. Aßan tâtenkßânk êre chi pletic, joß nak quextenkßa nak cuanquex Egipto. Lâex queqßue retal cßaßru quixbânu.
1:31b.DEU.001.031 Ut queril chanru nak li Kâcuaß quextenkßa nak cuanquex saß li chaki chßochß. Chanchan nak quexkßalu joß jun li yucuaßbej naxkßalu li ralal. Ut quicßamoc be chêru toj chalen nak quexcßulun saß li naßajej aßin.
1:32b.DEU.001.032 Usta li Dios quextenkßa chak, abanan lâex incßaß ajcuiß quepâb li Kâcuaß lê Dios.
1:33b.DEU.001.033 Ut li Kâcuaß yô chi cßamoc be chêru riqßuin li xam chi kßojyîn ut li chok chi cutan. Quixcßut chêru bar têyîb cuiß lê muhebâl ut quixcßut chêru bar cuan li be têcßam nak texxic.
1:34b.DEU.001.034 Cßajoß nak quijoskßoß li Kâcuaß nak quirabi li cßaßru queye. Joßcan nak quixye chi joßcaßin riqßuin juramento:
1:35b.DEU.001.035 Mâ jun êre lâex li incßaß us lê naßleb têril li châbil naßajej li quinyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß.
1:36b.DEU.001.036 Caßaj cuiß laj Caleb li ralal laj Jefone târil. Lâin tinqßue re aßan li naßajej li quinumeß cuiß ut tinqßue ajcuiß reheb li ralal xcßajol xban nak laj Caleb quixpâb chi anchal xchßôl li cßaßru quinye.”
1:37b.DEU.001.037 mâc lâex nak quichal xjoskßil li Kâcuaß saß inbên lâin ut quixye cue “Chi moco lâat tat-oc saß li naßajej aßan.
1:38b.DEU.001.038 Abanan laj Josué li natenkßan âcue, li ralal laj Nun, tâoc saß li naßajej aßan. Tâqßue xcacuil xchßôl xban nak aßan tâcßamok be chiruheb laj Israel nak teßrêchani li naßajej aßan.
1:39b.DEU.001.039 Teßoc lê ralal êcßajol li toj mâjiß nequeßxqßue retal cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us. Aßaneb li queye nak teßchapekß ut teßcßamekß chi prêxil, abanan lâin tinqßue li naßajej reheb aßan. Aßaneb li teßêchanînk re.
1:40b.DEU.001.040 Ut lâex, sukßinkex. Ayukex saß li chaki chßochß. Têcßam li be li naxic saß li Caki Palau,” chan li Dios.
1:41b.DEU.001.041 Tojoßnak lâex queye, “Lâo xomâcob chiru li Kâcuaß. Lâo toxic chi pletic. Takabânu li cßaßru tixye ke li Kâcuaß li kaDios,” chanquex. Ut quecauresi êrib chi xic chi pletic saß li naßajej li tzûl ru.
1:42b.DEU.001.042 Ut li Kâcuaß quixye cue, “Tâye reheb nak incßaß teßxic chi pletic xban nak lâin incßaß tincuânk riqßuineb. Eb li xicß nequeßiloc êre teßnumtâk saß xbêneb,” chan li Dios.
1:43b.DEU.001.043 Lâin quinye êre cßaßru quixye cue li Kâcuaß. Abanan lâex incßaß queraj rabinquil li cßaßru quinye. Quekßetkßeti ban êrib chiru li Kâcuaß. Quekßet li râtin ut côex chi pletic saß li naßajej li tzûl ru.
1:44b.DEU.001.044 Eb laj amorreo li cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru queßel chêcßulbal. Chanchaneb jun tûb li chßub nak queßchal saß êbên. Ut quexrâlina toj Horma. Queßnumta saß êbên saß li naßajej Seir.
1:45b.DEU.001.045 Lâex texyâbak nak quexsukßi chak ut quetzßâma chiru li Dios nak aßan textenkßa. Abanan li Kâcuaß incßaß quirabi nak queyâba lix cßabaß.Joßcan nak najt quexcana Cades.
1:46b.DEU.001.046 Joßcan nak najt quexcana Cades.
2
2:1b.DEU.002.001 Chirix aßan cosukßi ut côo saß li chaki chßochß saß li Caki Palau joß quixye cue li Kâcuaß. Najt kabeni kib saß li naßajej Seir, li tzûl ru.
2:2b.DEU.002.002 Chirix aßan li Kâcuaß quixye cue,
2:3b.DEU.002.003 Anakcuan texxic saß li norte xban nak ac junxil nequex-oc chixbeninquil êrib saß li naßajej aßin.
2:4b.DEU.002.004 Tâye reheb laj Israel chi joßcaßin: Oc êre chi numecß saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Esaú, lê rechßalal li cuanqueb saß li naßajej Seir. Eb aßan teßxucuak chêrilbal, abanan lâex têbânu cuênt.
2:5b.DEU.002.005 Mex-oc chi pletic riqßuineb xban nak lâin incßaß tinqßue êre li naßajej li quinqßue reheb aßan. Chi moco caßchßin ajcuiß li bar têxakab cuiß lê rok tinqßue êre xban nak lâin ac xinqßue re laj Esaú li naßajej Seir li tzûl ru.
2:6b.DEU.002.006 Lâex têtoj lê cua êrucßa li tâqßuehekß êre aran,” chan êre.
2:7b.DEU.002.007 Li Kâcuaß lê Dios quexrosobtesi riqßuin chixjunil li cßaßru quebânu. Aßan qui-iloc êre chiru li caßcßâl chihab nak yôquex chi numecß saß li chaki chßochß. Ut quicuan êriqßuin ut mâcßaß quipaltoß chêru.
2:8b.DEU.002.008 Joßcan nak co-el Seir, li naßajej li tzûl ru li cuanqueb cuiß li ralal xcßajol laj Esaú li kechßalal. Kacanab li be re Arabá li naxic Elat ut Ezión-geber. Ut conumeß cuißchic saß li be saß li chaki chßochß re Moab.
2:9b.DEU.002.009 Ut li Kâcuaß quixye cue, “Mêchßißchßißiheb laj Moab li ralal xcßajol laj Lot. Mêchikß xjoskßileb re teßpletik xban nak lâin incßaß tinqßue lix naßajeb chokß êre lâex. Lâin ac quinqßue li naßajej Ar reheb”.
2:10b.DEU.002.010 (Junxil queßcuan eb laj Emita saß li naßajej aßan. Kßaxal nabaleb ut cauheb rib. Najt rokeb joß eb li ralal xcßajol laj Anac.
2:11b.DEU.002.011 Naßnôqueb ru nak nînki cuînkeb joß xnînkaleb li ralal xcßajol laj Anac. Eb laj Moab nequeßxye “Emitas” reheb.
2:12b.DEU.002.012 Najter eb laj horeo queßcuan saß li naßajej Seir, abanan eb li ralal xcßajol laj Esaú queßrisiheb ut queßxsach ruheb ut queßcana chi cuânc saß lix naßajeb. Queßxbânu joß queßxbânu laj Israel nak queßoc saß li naßajej li quixqßue li Dios reheb.)
2:13b.DEU.002.013 Ut li Kâcuaß quixye, “Ut anakcuan ayukex jun pacßal li nimaß Zered” chan. Ut joßcan kabânu.
2:14b.DEU.002.014 Cuakxaklaju xcaßcßâl chihab kelic Cades-barnea toj chalen nak conumeß jun pacßal li nimaß Zered. Ac camenakeb chic chixjunileb li cuînk li nequeßxic chi pletic joß quixye li Dios riqßuin juramento.
2:15b.DEU.002.015 Li Kâcuaß quixsach ruheb chixjunileb riqßuin lix cuanquil ut mâ jun chic queßcana.
2:16b.DEU.002.016 Nak ac camenakeb chic chixjunileb li cuînk li nequeßxic chi pletic,
2:17b.DEU.002.017 li Kâcuaß quixye cue,
2:18b.DEU.002.018 Anakcuan texnumekß saß li naßajej Ar, li cuanqueb cuiß eb laj Moab.
2:19b.DEU.002.019 Nak texcuulak cuanqueb cuiß eb li ralal xcßajol laj Amón, mêchßißchßißiheb ut mêchikß xjoskßileb re teßpletik xban nak lâin incßaß tinqßue êre lix naßajeb. Lâin quinqßue li naßajej aßan chokß reheb li ralal xcßajol laj Lot,” chan.
2:20b.DEU.002.020 (Junxil li naßajej aßin reheb li nînki cuînk ut eb li ralal xcßajol laj Amón queßxye zomzomeo reheb.
2:21b.DEU.002.021 Kßaxal nabaleb ut cauheb rib ut najt rokeb joß eb li ralal xcßajol laj Anac. Li Kâcuaß quixcanabeb laj Amón chixsachbal ruheb laj zomzomeo. Ut eb li ralal xcßajol laj Amón queßcana chi cuânc saß lix naßajeb.
2:22b.DEU.002.022 Joßcan ajcuiß quixbânu li Kâcuaß reheb li ralal xcßajol laj Esaú li cuanqueb saß li naßajej Seir. Queßxsach ruheb laj horeo ut chalen toj anakcuan cuanqueb saß lix naßajeb.
2:23b.DEU.002.023 Ut eb laj Caftor queßxsach ruheb laj aveo li queßcuan saß li naßajej nacuulac toj Gaza. Ut eb laj caftoreo queßcana chi cuânc saß lix naßajeb.)
2:24b.DEU.002.024 Li Kâcuaß quixye, “Ayukex anakcuan ut numenkex jun pacßal li nimaß Arnón. Lâin tinkßaxtesi saß êrukß laj Sehón laj amorreo, lix reyeb laj Hesbón. Ut tinqßue êre li naßajej li cuan cuiß laj Sehón. Texxic chi pletic riqßuineb re nak têrêchani li naßajej.
2:25b.DEU.002.025 Saß li cutan aßin lâin tinqßue xxiuheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb rubel choxa. Teßrabi resil li cßaßru yôkex ut sicsotkeb xban xxiuheb chêru,” chan li Dios.
2:26b.DEU.002.026 Nak cuanco saß li chaki chßochß re Cademot lâin quintaklaheb lin takl riqßuin laj Sehón lix reyeb laj Hesbón chi âtinac riqßuin saß usilal.
2:27b.DEU.002.027 Quinye re: Choâcanab chi numecß saß lâ naßaj. Yal numecß takabânu saß li nim be. Tîc toxic. Mâcßaß takachßeß êre. Tîc ban tonumekß.
2:28b.DEU.002.028 Takatoj li kacua kucßa. Lâo tonumekß chi kok saß lê naßaj.
2:29b.DEU.002.029 Choâcanab chi numecß saß lê naßaj toj retal tonumekß jun pacßal li nimaß Jordán saß li naßajej li xqßue ke li Kâcuaß li kaDios joß nak xoeßxcanab chi numecß saß lix naßajeb li ralal xcßajol laj Esaú li cuanqueb Seir ut eb li ralal xcßajol laj Moab li cuanqueb Ar, chanquin re li rey.
2:30b.DEU.002.030 Abanan laj Sehón lix reyeb laj Hesbón incßaß coxcanab chi numecß xban nak li Kâcuaß lê Dios quixcacuubresi xchßôl re nak tixkßaxtesi saß kukß li naßajej toj chalen anakcuan.
2:31b.DEU.002.031 Ut li Kâcuaß quixye cue: “Qßue retal. Lâin yôquin chixkßaxtesinquil saß êrukß laj Sehón ut lix naßaj. Anakcuan ayukex chirêchaninquil lix naßajeb,” chan.
2:32b.DEU.002.032 Ut laj Sehón rochbeneb chixjunileb lix soldado queßchal chikacßulbal ut queßpletic kiqßuin saß li tenamit Jahaza.
2:33b.DEU.002.033 Ut li Kâcuaß li kaDios quixkßaxtesiheb saß kukß. Ut kasach ruheb laj Sehón rochbeneb li ralal ut chixjunileb lix soldado.
2:34b.DEU.002.034 Ut conumta saß xbêneb chixjunileb lix tenamit ut kasach ruheb chixjunileb joß cuînk, joß ixk, joß cocßal. Mâ jun chic queßcana.
2:35b.DEU.002.035 Caßaj cuiß lix quetômk kaxoc chokß ke ut li cßaßru terto xtzßak li cuan saß eb lix tenamit.
2:36b.DEU.002.036 Mâ jun li tenamit incßaß ta conumta saß xbên naticla Aroer ut nacuulac toj Galaad. Mâ jun li tenamit kßaxal cau rib chiku lâo. Li Kâcuaß Dios quixkßaxtesiheb chixjunileb saß kukß.Abanan incßaß kachap chokß ke lix naßajeb li ralal xcßajol laj Amón, chi moco li chßochß li cuan chire li nimaß Jaboc, chi moco li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru. Incßaß copletic riqßuineb li tenamit li quixye ke li Kâcuaß li kaDios nak incßaß takachßeß.
2:37b.DEU.002.037 Abanan incßaß kachap chokß ke lix naßajeb li ralal xcßajol laj Amón, chi moco li chßochß li cuan chire li nimaß Jaboc, chi moco li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru. Incßaß copletic riqßuineb li tenamit li quixye ke li Kâcuaß li kaDios nak incßaß takachßeß.
3
3:1b.DEU.003.001 Chirix aßan côo saß li be li naxic Basán. Ut laj Og, lix reyeb laj Basán, rochbeneb lix soldado queßchal chi pletic kiqßuin aran Edrei.
3:2b.DEU.003.002 Ut li Kâcuaß quixye cue: “Matxucuac xban laj Og xban nak lâin tinkßaxtesi saß êrukß rochbeneb chixjunileb lix soldado ut lix naßajeb. Tâbânu re joß xabânu re laj Sehón, lix reyeb laj amorreo li quicuan Hesbón,” chan.
3:3b.DEU.003.003 Joßcan nak li Kâcuaß li kaDios quixkßaxtesi saß kukß laj Og lix reyeb laj Basán rochbeneb chixjunileb lix soldado. Kasach ruheb chixjunileb. Mâ jun chic queßcana.
3:4b.DEU.003.004 Ut quikêchani chixjunileb li tenamit. Mâ jun incßaß ta quikêchani. Oxcßâl li tenamit kachap. Aßan chixjunil li naßajej Argob li quitaklan cuiß li rey Og aran Basán.
3:5b.DEU.003.005 Chixjunileb li tenamit aßin cauresinbileb chi us. Najt xteram eb li tzßac li sutsûqueb cuiß ut tzßaptzßôqueb li oquebâl riqßuin chßîchß. Ut cuanqueb ajcuiß nabal li tenamit li kachap li moco sutsûqueb ta riqßuin tzßac.
3:6b.DEU.003.006 Kasach chixjunileb li tenamit joß kabânu re laj Sehón lix reyeb laj Hesbón. Ut kasach ruheb li cristian, joß cuînk, joß ixk, ut joß cocßal.
3:7b.DEU.003.007 Ut kaxoc li quetômk chokß ke ut li cßaßru cuan saß eb lix tenamit.
3:8b.DEU.003.008 Saß eb li cutan aßan lâo quikêchani lix naßajeb li cuib chi xreyeb laj amorreo. Quikêchani chixjunil li naßajej li cuan saß lix pacßal li nimaß Jordán li cuanco cuiß. Naticla cuan cuiß li nimaß Arnón ut nacuulac toj saß li tzûl Hermón.
3:9b.DEU.003.009 (Eb laj Sidón nequeßxye Sirión re li naßajej Hermón ut eb laj amorreo nequeßxye Senir re.)
3:10b.DEU.003.010 Quikêchani chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß li ru takßa, li naßajej Galaad, li naßajej Basán ut eb li naßajej toj Salca ut Edrei. Aßaneb lix naßaj li rey Og aran Basán.
3:11b.DEU.003.011 (Chirix lix camic li rey Og, mâ jun chic xcana xcomoneb li nînki cuînk. Lix chßât laj Og yîbanbil riqßuin chßîchß. Numenak câhib metro rok ut numenak cuib metro ru. Toj naru rilbal saß li tenamit Rabá, lix tenamiteb li ralal xcßajol laj Amón.)
3:12b.DEU.003.012 Nak quikêchani li naßajej, lâin quinqßue reheb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad li naßajej li cuan saß li norte. Naticla Aroer chire li nimaß Arnón ut quinqßue yijach li naßajej li tzûl ru li cuan Galaad rochbeneb li tenamit li cuanqueb aran.
3:13b.DEU.003.013 Ut reheb yijach li ralal xcßajol laj Manasés quinqßue li yijach jun chic li tzûl ru li cuan Galaad, joß ajcuiß li naßajej Basán, li quicuan cuiß chi taklânc li rey Og. Ut quinqßue ajcuiß reheb chixjunil li naßajej Argob, li nequeßxye “xnaßajeb li nînki cuînk” re.
3:14b.DEU.003.014 Laj Jair, xcomoneb li ralal xcßajol laj Manasés quirêchani chixjunil li naßajej Argob nacuulac toj saß li nubâl re li naßajej Gesur ut Maaca. Ut quixqßue chokß xcßabaß Basán-havot-jair joß lix cßabaß aßan. Aßan lix cßabaß toj chalen anakcuan.
3:15b.DEU.003.015 Li naßajej Galaad quinqßue re laj Maquir.
3:16b.DEU.003.016 Ut reheb li ralal xcßajol laj Rubén ut eb li ralal xcßajol laj Gad quinqßue li naßajej li naticla Galaad ut nacuulac toj saß li nimaß Arnón ut nacuulac cuan cuiß li nimaß Jaboc li nubâl re lix naßajeb li ralal xcßajol laj Amón.
3:17b.DEU.003.017 Saß li oeste lix naßajeb quicuulac cuan cuiß li nimaß Jordán. Naticla cuan cuiß li palau Cineret ut quicuulac cuan cuiß li palau Mar Muerto xcßabaß li cuan saß li sur. Nacuulac cuan cuiß li tzûl Pisga li cuan saß li este.
3:18b.DEU.003.018 Saß li cutan aßan lâin quinye êre, Li Kâcuaß li kaDios xqßue êre li naßajej aßin re texcuânk cuiß. Cauresihomakeb li cauheb xchßôl chi pletic ut taklahomakeb jun pacßal li nimaß Jordán re xtenkßanquileb li jun chßol chic laj Israel chixcolbal rix lix naßajeb.
3:19b.DEU.003.019 Ut caßaj eb cuiß li ixakilbej ut eb li cocßal teßcanâk saß eb li tenamit li xinqßue êre. Ut eb lê quetômk teßcanâk xban nak ninnau nak nabaleb lê quetômk.
3:20b.DEU.003.020 Incßaß naru texsukßîk saß lê naßaj lâex toj teßrêchani lix naßajeb li jun chßol chic joß nak li Kâcuaß xqßue êre lâex. Nak ac cuânkeb saß lix naßajeb chi cßojcßo xchßôleb naru texsukßîk saß li naßajej li xqßueheß êre lâex.
3:21b.DEU.003.021 Saß li cutan aßan lâin quinchakßrabi laj Josué ut quinye re: Lâex xeril riqßuin xnakß êru chixjunil li quixbânu li Kâcuaß riqßuineb li cuib chi rey nak coxtenkßa chi numtâc saß xbêneb. Joßcan ajcuiß tixbânu riqßuineb chixjunileb li rey li cuanqueb bar texnumekß cuiß.
3:22b.DEU.003.022 Mexxucuac xban nak moco êjunes ta texpletik riqßuineb. Li Kâcuaß lê Dios ban tâtenkßânk êre chi pletic riqßuineb.
3:23b.DEU.003.023 Lâin quintijoc chiru li Kâcuaß saß li cutan aßan ut quinye re:
3:24b.DEU.003.024 At nimajcual Dios, lâin aj cßanjel châcuu. Xatiquib xcßutbal lâ cuanquilal chicuu. Ninnau nak kßaxal nim lâ cuanquil xban nak mâcßaß chic junak dios tixbânu joß nacabânu lâat. Mâ jun cuan, chi moco saß choxa, chi moco saß ruchichßochß.
3:25b.DEU.003.025 Nintzßâma châcuu nak chinâcanab chi xic jun pacßal li nimaß Jordán chirilbal li châbil naßajej. Tincuil taxak li châbil naßajej li tzûl ru ut li naßajej Líbano, chanquin re.
3:26b.DEU.003.026 Abanan êmâc lâex nak quijoskßoß li Kâcuaß cuiqßuin ut incßaß quirabi li cßaßru quintzßâma chiru. Quixye cue, “Tzßakal li xaye. Mat-âtinac chic chirix aßan.
3:27b.DEU.003.027 Ayu saß xbên li tzûl Pisga ut tat-ilok saß li câhib pacßal. Tat-ilok saß li oeste, saß li norte, saß li sur ut saß li este. Tâcuil chi us li naßajej aßan xban nak lâat incßaß naru tatnumekß jun pacßal li nimaß Jordán.
3:28b.DEU.003.028 Tâxakab laj Josué chi cßanjelac. Tâqßue xcacuilal xchßôl ut tâqßue xnaßleb xban nak aßan li tâcßamok be chiruheb li tenamit nak teßxic jun pacßal li nimaß chirêchaninquil li naßajej li yôcat chirilbal anakcuan”, chan cue.Joßcan nak cocana saß li ru takßa chiru li tenamit Bet-peor.
3:29b.DEU.003.029 Joßcan nak cocana saß li ru takßa chiru li tenamit Bet-peor.
4
4:1b.DEU.004.001 Laj Moisés quixye reheb: —Anakcuan ut ex aj Israel, cherabihak li chakßrab ut li tijleb li yôquin chixyebal êre. Chebânuhak li cßaßru naxye li chakßrab re nak tâcuânk lê yußam ut tex-oc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lix Dioseb li kaxeßtônil yucuaß.
4:2b.DEU.004.002 Incßaß têrisi junak âtin saß xyânkeb li tinye êre chi moco têqßue xtzßakob. Chebânu chi tzßakal li naxye lix chakßrab li Kâcuaß lê Dios, li yôquin chixyebal êre.
4:3b.DEU.004.003 Lâex queril riqßuin xnakß êru li cßaßru quixbânu li Kâcuaß aran Baal-peor nak quixqßueheb chi sachecß chixjunileb li queßlokßonin re li jalanil dios Baal-peor.
4:4b.DEU.004.004 Abanan chêjunilex lâex li incßaß quetzßektâna li Kâcuaß toj yoßyôquex anakcuan.
4:5b.DEU.004.005 Qßuehomak retal. Lâin quinchßolob chêru chixjunil li quixye li Kâcuaß ut quincßut chêru chixjunil lix chakßrab li Dios joß quinixtakla cuiß. Chebânu chixjunil lix chakßrab li Kâcuaß nak ac cuânkex saß li naßajej li oc êre chirêchaninquil anakcuan.
4:6b.DEU.004.006 Cheqßue êchßôl chixbânunquil lê taklanquil xban li Kâcuaß xban nak cui têbânu chi joßcan chixjunileb li tenamit teßxqßue retal nak cuan ênaßleb. Eb aßan teßrabi resil lix chakßrab li Dios ut teßxye: “Relic chi yâl li nimla tenamit aßan cuanqueb xnaßleb ut nequeßxnau xyâlal” chaßkeb.
4:7b.DEU.004.007 ¿Ma cuan ta biß junak tenamit tâqßuehekß xcuanquil xban lix dioseb joß nak naxqßue kacuanquil lâo li Kâcuaß li kaDios? Li kaDios lâo naxqßue ke li cßaßru nakatzßâma chiru nak nakayâba lix cßabaß.
4:8b.DEU.004.008 Ut, ¿Ma cuan ta biß junak tenamit cuan xcuanquil xban nak cuan lix chakßrab kßaxal tîc ut châbil joß li kachakßrab lâo li xincßut chêru anakcuan?
4:9b.DEU.004.009 Joßcan nak junelic taxak cuânk saß êchßôl li cßaßru xeril joß najtil yoßyôkex ut incßaß taxak tâsachk saß êchßôl. Ut junelic taxak têserakßi reheb lê ralal êcßajol li cßaßru quixbânu li Kâcuaß.
4:10b.DEU.004.010 Chijulticokß êre li cutan nak quexinchßutub chiru li Kâcuaß lê Dios aran Horeb nak quixye cue li Kâcuaß, “Chßutubeb chixjunileb li tenamit re teßrabi lin chakßrab re nak teßxqßue inlokßal joß najtil chic yoßyôkeb. Ut re ajcuiß nak teßxcßut chiruheb li ralal xcßajol”, chan li Dios.
4:11b.DEU.004.011 Lâex xexcôex saß xtôn li tzûl ut aran quexxakli ut li tzûl yô xxamlel. Li xam quicuulac toj saß choxa ut kßojyîn chic ru li cutan xban li sib ut li kßeki chok.
4:12b.DEU.004.012 Ut li Kâcuaß quiâtinac êriqßuin saß li xam. Lâex querabi li xyâb xcux li Kâcuaß abanan incßaß queril ru.
4:13b.DEU.004.013 Ut li Dios quixbânu li contrato êriqßuin ut quixqßue êre li lajêb chi chakßrab li quixtzßîba chiru li cuib perêl li pec tîc ru. Quixye êre nak tento têbânu li cßaßru naxye li chakßrab.
4:14b.DEU.004.014 Li Kâcuaß quixye cue nak tento tincßut chêru chixjunil li chakßrab re nak têbânu nak ac cuânkex chic saß li naßajej li oc êre chirêchaninquil anakcuan.
4:15b.DEU.004.015 Nak li Dios quiâtinac êriqßuin saß li xam saß li tzûl Sinaí, incßaß queßril ru chi tzßakal. Caßaj cuiß lix yâb xcux querabi. Chebânuhak cuênt.
4:16b.DEU.004.016 Mêmux êrib riqßuin xyîbanquil li jalanil dios. Mêyîb li jalam ûch re têlokßoni, chi moco lix jalam ûch li cuînk, chi moco li ixk.
4:17b.DEU.004.017 Chi moco têyîb xjalam ûch li xul li cuanqueb saß ruchichßochß, chi moco li xul li nequeßrupupic chiru choxa,
4:18b.DEU.004.018 chi moco li nequeßxjucuqui ribeb saß chßochß, chi moco li car li cuanqueb saß haß.
4:19b.DEU.004.019 Nak têril li choxa, li sakße, li po, ut li chahim, mêlokßoniheb xban nak li Kâcuaß lê Dios quixyîb eb aßan re nak teßcßanjelak chiruheb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß.
4:20b.DEU.004.020 Abanan lâex sicßbil êru xban li Kâcuaß. Aßan qui-isin chak êre saß li naßajej Egipto, li chanchan tikcual xam xban li raylal li quecßul. Quexrisi chak re nak texcuânk chokß xtenamit. Ut relic chi yâl nak lâex chic lix tenamit anakcuan.
4:21b.DEU.004.021 Li Kâcuaß Dios quijoskßoß cuiqßuin êmâc lâex ut quixye nak relic chi yâl incßaß naru tinnumekß lâin jun pacßal li nimaß Jordán re tin-oc saß li châbil naßajej li yô chixqßuebal êre re têrêchani.
4:22b.DEU.004.022 Lâin tincâmk saß li naßajej aßin. Incßaß tinnumekß jun pacßal li nimaß. Abanan lâex texxic ut têrêchani li châbil naßajej aßan.
4:23b.DEU.004.023 Chebânu cuênt re nak incßaß tâsachk saß êchßôl li contrato li quixbânu li Kâcuaß lê Dios êriqßuin. Mêyîb êpechßbil dios joß xjalam ûch li cßaßak re ru li quixye li Dios nak incßaß naru têlokßoni,
4:24b.DEU.004.024 xban nak li Kâcuaß lê Dios najoskßoß nak nequelokßoni li jalanil dios. Chanchan jun li xam li naxsach chixjunil li incßaß us.
4:25b.DEU.004.025 Mokon chic nak ac xenumsi nabal chihab saß li châbil naßajej ut nak ac cuânkeb chic lê ralal êcßajol, mexmâcob riqßuin xyîbanquil lê pechßbil dios ut yalak cßaßru chi jalam ûchil. Aßan mâc chiru li Kâcuaß lê Dios ut tâjoskßok saß êbên cui têbânu chi joßcan.
4:26b.DEU.004.026 Cutan saken chiru li choxa ut li ruchichßochß nak yâl li yôquin chixyebal êre. Cui lâex têyîb lê pechßbil dios, saß junpât tâsachekß êru. Incßaß najt texcuânk saß li chßochß li oc êre chirêchaninquil nak texnumekß jun pacßal li nimaß Jordán.
4:27b.DEU.004.027 Li Kâcuaß Dios tixchaßchaßi êru saß eb li jalan tenamit ut moco qßuihex ta chic li texcanâk chi yoßyo saß eb li naßajej li texcßamekß cuiß xban li Kâcuaß.
4:28b.DEU.004.028 Ut saß li naßajej li texcßamekß cuiß texcßanjelak chiruheb li dios li yîbanbil xbaneb li cuînk riqßuin cheß ut pec. Eb li dios aßan incßaß nequeßiloc, incßaß nequeßabin, incßaß nequeßcuaßac ut incßaß nequeßutzßuc.
4:29b.DEU.004.029 Abanan cui têsicß li Kâcuaß lê Dios nak cuânkex chak saß jalan tenamit, têtau cui têsicß chi anchal êchßôl ut chi anchal êrâm.
4:30b.DEU.004.030 Mokon chic nak ac xecßul chixjunil li raylal aßin, cui lâex texsukßîk riqßuin li Kâcuaß lê Dios ut têbânu li cßaßru naxye, aßan târuxtâna êru.
4:31b.DEU.004.031 Li Kâcuaß incßaß textzßektâna chi moco tixsach êru xban nak aßan junelic jultic re li contrato li quixbânu riqßuineb lê xeßtônil yucuaß.
4:32b.DEU.004.032 Chetzol rix chi us li cßaßru quicßulman nak toj mâjiß nequexyoßla chak. Chetzol rix chi us chalen nak quixyoßobtesi chak li cuînk li Dios ut chalen anakcuan. Têsiqßui saß chixjunil li ruchichßochß. ¿Ma ac quicßulman ta biß jun sutak chi joßcaßin junxil? ¿Ma êrabiom ta biß aßin jun sutak junxil?
4:33b.DEU.004.033 ¿Ma cuanqueb ta biß jalan tenamit queßabin re nak li Dios quiâtinac chak saß li xam ut incßaß queßcam xban? Abanan lâex querabi nak quiâtinac li Dios ut incßaß quexcam.
4:34b.DEU.004.034 ¿Ma cuan ta biß junak Dios quixsicß ta ru junak tenamit saß xyânkeb li jun chßol chic? Li Dios quixcßutbesi nabal li retalil nak quexrisi chak saß li naßajej Egipto. Quixbânu riqßuin milagro ut sachba chßôlej ut riqßuin pletic. Riqßuin xnimal xcuanquil quixbânu li cßaßak re ru xiu xiu rilbal. Lâex queril nak li Kâcuaß lê Dios quixbânu li sachba chßôlej nak quexrisi chak saß li naßajej Egipto.
4:35b.DEU.004.035 Li Kâcuaß quixbânu chixjunil aßin re xcßutbal chêru nak aßan li tzßakal Dios. Ut mâcßaß chic junak Dios. Caßaj cuiß aßan.
4:36b.DEU.004.036 Toj saß choxa quiâtinac chak êriqßuin re xcßutbal chêru cßaßru têbânu. Ut arin saß ruchichßochß quixcßut chêru li xam ut querabi lix yâb xcux saß li xam nak quexrâtina.
4:37b.DEU.004.037 Cßajoß nak quixraheb lê xeßtônil yucuaß. Joßcan nak quixsiqßueb ru li ralal xcßajoleb chokß xtenamit. Aßan qui-isin chak êre Egipto riqßuin xnimal xcuanquil.
4:38b.DEU.004.038 Ut quirisiheb saß lix naßajeb li xnînkal ru tenamit li kßaxal nabaleb ut kßaxal cauheb rib chêru re nak tixkßaxtesi lix naßajeb êre lâex ut reheb ajcuiß lê ralal êcßajol joß yô chi cßulmânc anakcuan.
4:39b.DEU.004.039 Joßcan nak junelic cuânk saß êchßôl nak li Kâcuaß, aßan li nimajcual Dios, joß saß choxa joß saß ruchichßochß. Mâ jun chic Dios cuan. Caßaj cuiß aßan.
4:40b.DEU.004.040 Junelic chêbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab ut têbânu lê taklanquil xban li Dios li yôquin chixyebal êre anakcuan re nak us tex-êlk, joßqueb ajcuiß lê ralal êcßajol; ut re ajcuiß nak najt texcuânk saß li châbil naßajej li yô chixqßuebal êre anakcuan li Kâcuaß lê Dios re têrêchani chi junaj cua.
4:41b.DEU.004.041 Ut laj Moisés quixsicß ru oxib li tenamit li cuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este,
4:42b.DEU.004.042 bar naru teßxcol cuiß ribeb li ani naxcamsi ras rîtzßin chi yal incßaß xraj xchßôl. Naru tâxic saß eb li tenamit aßan re tixcol rix lix yußam.
4:43b.DEU.004.043 Li oxib chi tenamit, aßaneb aßin: Beser li cuan saß li ru takßa saß li chaki chßochß reheb li ralal xcßajol laj Rubén; Ramot li cuan saß xcuênt Galaad reheb li ralal xcßajol laj Gad; ut Golán li cuan saß xcuênt Basán reheb li ralal xcßajol laj Manasés.
4:44b.DEU.004.044 Aßan aßin li chakßrab li quixqßue laj Moisés reheb laj Israel.
4:45b.DEU.004.045 Aßaneb aßin li chakßrab, li xtaklanquileb ut li tijleb li quixqßue laj Moisés nak ac xeßel chak Egipto.
4:46b.DEU.004.046 Toj cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán saß li este chiru li tenamit Bet-peor. Aßan lix naßaj laj Sehón lix reyeb laj amorreo. Laj Sehón quicuan chi taklânc aran Hesbón. Nak queßel chak Egipto, laj Moisés ut eb laj Israel queßnumta saß xbên li rey Sehón.
4:47b.DEU.004.047 Eb laj Israel queßrêchani lix naßaj li rey Sehón ut queßrêchani ajcuiß lix naßaj laj Og lix reyeb laj Basán. Aßaneb li cuib xreyeb laj amorreo li queßcuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este.
4:48b.DEU.004.048 Li naßajej aßin quiticla Aroer li cuan chire li nimaß Arnón ut nacuulac toj saß li tzûl Sión li nayeman ajcuiß Hermón re.Ut nacuulac toj saß li naßajej Arabá li cuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este ut nacuulac toj saß li palau li cuan Arabá li cuan saß li ru takßa re li tzûl Pisga.
4:49b.DEU.004.049 Ut nacuulac toj saß li naßajej Arabá li cuan jun pacßal li nimaß Jordán saß li este ut nacuulac toj saß li palau li cuan Arabá li cuan saß li ru takßa re li tzûl Pisga.
5
5:1b.DEU.005.001 Laj Moisés quixchßutubeb chixjunileb laj Israel ut quixye reheb: —Lâex aj Israel, abihomak li chakßrab ut lê taklanquil li oc cue chixyebal êre anakcuan. Chetzolak chi us li chakßrab ut qßuehomak êchßôl chixbânunquil.
5:2b.DEU.005.002 Li Kâcuaß li kaDios quixbânu jun li contrato kiqßuin saß li tzûl Horeb.
5:3b.DEU.005.003 Moco caßaj cuiß ta riqßuineb li kaxeßtônil yucuaß quixbânu li contrato. Quixbânu ban ajcuiß kiqßuin lâo li cuanco arin anakcuan.
5:4b.DEU.005.004 Li Kâcuaß quiâtinac êriqßuin chi tzßakal saß li xam aran saß li tzûl.
5:5b.DEU.005.005 Lâin quinqßue cuib saß êyi lâex ut li Kâcuaß re nak tinye êre cßaßru naxye li Kâcuaß. Lâex quexxucuac xban li xam. Joßcan nak incßaß quextakeß saß li tzûl.
5:6b.DEU.005.006 Ut li Kâcuaß quixye, “Lâin li Kâcuaß lê Dios. Lâin quin-isin chak êre saß li tenamit Egipto, saß li naßajej li xexrahobtesîc cuiß chak.
5:7b.DEU.005.007 Incßaß naru nacuan jalanil dios êriqßuin chicuu lâin.
5:8b.DEU.005.008 Mêyîb êpechßbil dios chi moco xjalam ûch ta li cuan saß choxa, chi moco li cuan saß ruchichßochß, chi moco li cuan saß haß.
5:9b.DEU.005.009 Mêcuikßib êrib chiruheb li yîbanbil dios, chi moco chelokßoniheb. Lâin li Kâcuaß lê Dios. Cau cuib. Lâin incßaß nacuulac chicuu nak jalan têqßue xlokßal. Ut ninrahobtesiheb li alal cßajolbej riqßuin lix mâqueb lix naß xyucuaßeb toj saß rox saß xcâ xtasalil li ralal xcßajoleb li xicß nequeßiloc cue.
5:10b.DEU.005.010 Ut nacuuxtânaheb ru chixjunileb li nequeßrahoc cue li nequeßxpâb lin chakßrab.
5:11b.DEU.005.011 Mêpatzß xcßabaß li Kâcuaß lê Dios saß yoßobanbil âtin. Li Kâcuaß Dios moco tixcanab ta chi incßaß tixtoj xmâc li ani tixpatzß lix cßabaß chi mâcßaß rajbal.
5:12b.DEU.005.012 Julticak êre li hilobâl cutan re nak oxlokßinbilak chêru, joß quixye êre li Kâcuaß lê Dios.
5:13b.DEU.005.013 Cuakib cutan texcßanjelak ut têbânu chixjunil lê trabaj.
5:14b.DEU.005.014 Saß xcuuk li cutan aßan jun hilobâl cutan chiru li Kâcuaß lê Dios. Mâ jun li cßanjel têbânu. Mâ ani tâtrabajik chi moco lâex, chi moco lê ralal êcßajol, chi moco lê môs cuînk, chi moco lê môs ixk, chi moco lê bôyx, chi moco lê bûr. Mâ jun reheb lê xul têqßue chi cßanjelac, chi moco junak li jalan xtenamit li cuan saß lê rochoch re nak teßhilânk lê môs cuînk lê môs ixk joß nak texhilânk lâex.
5:15b.DEU.005.015 Chijulticokß êre lâex nak quexcuan chak chokß rahobtesinbil môs aran Egipto. Abanan li Kâcuaß lê Dios quexrisi chak saß li naßajej aßan riqßuin lix nimal xcuanquilal. Joßcan nak li Kâcuaß yô chixyebal êre nak têqßue xlokßal li hilobâl cutan.
5:16b.DEU.005.016 Che-oxlokßi lê naß lê yucuaß joß xextakla cuiß li Dios re nak tânajtokß ru lê yußam ut re ajcuiß nak us tex-êlk saß li chßochß li yô chixqßuebal êre li Kâcuaß lê Dios.
5:17b.DEU.005.017 Mêcamsi êras êrîtzßin.
5:18b.DEU.005.018 Mexmuxuc caxâr.
5:19b.DEU.005.019 Mex-êlkßac.
5:20b.DEU.005.020 Mexyoßoban âtin chirix lê ras êrîtzßin.
5:21b.DEU.005.021 Mêra ru rixakil lê ras êrîtzßin, chi moco li rochoch, chi moco lix chßochß, chi moco lix môs cuînk, chi moco lix môs ixk. Mêra ru lix bôyx chi moco lix bûr. Mâcßaß cßaßak chic re ru, re lê ras êrîtzßin têra ru”, chan li Kâcuaß.
5:22b.DEU.005.022 Aßaneb aßin li chakßrab li quixqßue êre li Kâcuaß nak chßutchßûquex chêjunilex saß xtôn li tzûl. Li Kâcuaß quiâtinac chi cau xyâb xcux saß li xam, ut saß li chok li kßojyîn ru. Ut mâcßaß chic quixye. Chirix aßan quixtzßîba li chakßrab aßan chiru li cuib chi perpôquil pec, ut quixqßue cue li pec aßan.
5:23b.DEU.005.023 Nak querabi lix yâb xcux li Kâcuaß nak quiâtinac chak saß li kßojyîn ru ut yô chi cßatc li tzûl, eb li nequeßcßamoc be ut eb li nequeßtaklan saß xbêneb li junjûnk xtêpaleb laj Israel queßcuulac cuiqßuin.
5:24b.DEU.005.024 Ut queßxye cue, “Li Kâcuaß li kaDios quixcßut chiku lix lokßal ut lix cuanquilal. Xkabi lix yâb xcux nak quiâtinac chak saß li xam. Nakanau nak li Dios naru naâtinac riqßuineb li cuînk ut incßaß teßcâmk li cuînk.
5:25b.DEU.005.025 Abanan, ¿cßaßut nak takaqßue kib chi câmc? To-osokß xban li xam li kßaxal xiu xiu. Incßaß chic takacuy cui li Dios tââtinak cuißchic kiqßuin.
5:26b.DEU.005.026 ¿Ma cuan ta biß chic junak qui-abin re lix yâb xcux li yoßyôquil Dios nak quiâtinac saß xam joß nak quikabi lâo ut incßaß xcam?
5:27b.DEU.005.027 At Kâcuaß Moisés, tatjilok cuißchic lâat ut tâcuabi chixjunil li cßaßru tixye li Kâcuaß li kaDios. Chirix aßan tâye ke cßaßru tixye ut lâo takabi ut takabânu li cßaßru tixye ke”, chanqueb.
5:28b.DEU.005.028 Li Kâcuaß quirabi li cßaßru xeye cue ut quixye cue, “Lâin xcuabi chixjunil li queßxye âcue eb li tenamit aßin. Us li cßaßru xeßxye.
5:29b.DEU.005.029 Us raj nak eb li cualal incßajol incßaß teßxjal xcßaßuxeb. Junelic raj teßxxucua cuu. Junelic raj teßxbânu li cßaßru naxye saß lin chakßrab re nak junelic us teßêlk joß eb ajcuiß li ralal xcßajoleb.
5:30b.DEU.005.030 Tatxic ut tâye reheb nak teßsukßîk saß lix muhebâleb.
5:31b.DEU.005.031 Abanan, lâat tatchâlk cuißchic ut tatcanâk arin cuiqßuin re nak târûk tinqßue âcue chixjunileb li chakßrab, ut lê taklanquil ut lê tijbal. Ut lâat tâcßut chiruheb re nak teßxbânu chi joßcan saß li naßajej li tinqßue reheb”, chan li Kâcuaß.
5:32b.DEU.005.032 Joßcan nak cheqßuehak retal ut têbânu li cßaßru naxye êre li Kâcuaß lê Dios. Mêcanab xbânunquil. Têbânu ban chixjunil li naxye li Kâcuaß.Chebânu chixjunil li naxye êre li Kâcuaß lê Dios re nak cuânk lê yußam ut us tex-êlk riqßuin li cßaßru têbânu ut re ajcuiß nak najt texcuânk saß li naßajej li quixqßue êre li Kâcuaß re têrêchani.
5:33b.DEU.005.033 Chebânu chixjunil li naxye êre li Kâcuaß lê Dios re nak cuânk lê yußam ut us tex-êlk riqßuin li cßaßru têbânu ut re ajcuiß nak najt texcuânk saß li naßajej li quixqßue êre li Kâcuaß re têrêchani.
6
6:1b.DEU.006.001 Aßaneb aßin li chakßrab ut lê taklanquil li quixye li Kâcuaß lê Dios nak tincßut chêru re nak têbânu nak cuânkex saß li naßajej li oc êre chirêchaninquil anakcuan.
6:2b.DEU.006.002 Tincßut li chakßrab chêru re nak lâex ut eb lê ralal êcßajol ut eb lê ri têxucua ru li Kâcuaß lê Dios. Junelic têbânu lix chakßrab ut lê taklanquil xban re nak tânajtokß rok lê yußam.
6:3b.DEU.006.003 Lâex aj Israel, abihomak li yôquin chixyebal. Qßuehomak êchßôl chixbânunquil li cßaßru naraj li Kâcuaß re nak us tex-êlk ut re nak texnabalokß nak cuânkex saß li châbil naßajej li na-el cuiß chi nabal li sahil echej joß quixye êre li Kâcuaß lix Dioseb lê xeßtônil yucuaß.
6:4b.DEU.006.004 Abihomak, lâex aj Israel, li Kâcuaß li kaDios, aßan jun ajcuiß.
6:5b.DEU.006.005 Têra li Kâcuaß lê Dios chi anchal êchßôl, chi anchal êcßaßux ut chi anchal êmetzßêu.
6:6b.DEU.006.006 Lê chakßrabinquil li yôquin chixyebal êre anakcuan, tento tâcanâk saß êchßôl.
6:7b.DEU.006.007 Ut têchßolob xyâlal chiruheb lê ralal êcßajol. Rajlal têcßut lix yâlal chiruheb saß lê rochoch, ut nak yôkex chi bêc, joß ajcuiß nak oc êre chi cuârc ut nak texcuaclîk.
6:8b.DEU.006.008 Têbacß chêrukß li chakßrab aßin ut têbacß ajcuiß saß êpêquem re nak junelic cuânk saß êchßôl.
6:9b.DEU.006.009 Têtzßîba ajcuiß chiru rokechal lê rochoch joß ajcuiß chiru lê puerta.
6:10b.DEU.006.010 Li Kâcuaß lê Dios texqßue chi cuânc saß li naßajej li quixyechißi chak reheb lê xeßtônil yucuaß, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Quixye nak tixqßue êre li xnînkal ru tenamit li kßaxal chßinaßus, usta mâcuaß lâex xexyîban re.
6:11b.DEU.006.011 Lâex têrêchani eb li cab ac yîbanbil chi châbil rochben li cßaßak re ru cuan chi saß, usta mâcuaß lâex xexyîban re. Têrêchani ajcuiß eb li becbil haß, usta mâcuaß lâex xexbecoc re. Ut têrêchani eb li acuîmk uvas ut olivos. Têrêchani chixjunil aßin ut textzacânk chi châbil usta mâcuaß lâex xex-acuoc re.
6:12b.DEU.006.012 Nak sa cuânkex, incßaß taxak tâsachk saß êchßôl li Kâcuaß lê Dios, li qui-isin chak êre Egipto, li quexcuan cuiß chak chokß rahobtesinbil môs.
6:13b.DEU.006.013 Chelokßonihak li Kâcuaß lê Dios ut caßaj cuiß chiru aßan texcßanjelak. Ut nak têbânu junak juramento, têbânu saß xcßabaß aßan.
6:14b.DEU.006.014 Incßaß têlokßoni li jalanil dios li nequeßxlokßoni li cuanqueb chi xjun sutam lê tenamit.
6:15b.DEU.006.015 Xban nak li Kâcuaß lê Dios li cuan êriqßuin najoskßoß nak têlokßoni li jalanil dios. Naru najoskßoß saß êbên ut mâre tixsach êru chi junaj cua.
6:16b.DEU.006.016 Joßcan nak mêyal rix li Kâcuaß lê Dios joß quebânu nak cuanquex chak saß li naßajej Masah.
6:17b.DEU.006.017 Qßuehomak ban êchßôl chixbânunquil li naxye êre li Kâcuaß Dios. Chebânuhak chi anchal êchßôl li cßaßru naxye saß li chakßrab li quixqßue êre. Mêcanab xbânunquil lê taklanquil xban li Dios.
6:18b.DEU.006.018 Chebânuhak li tîquilal ut li châbilal joß nacuulac chiru li Kâcuaß re nak us tex-êlk ut tex-oc chi cuânc saß li châbil naßajej li quixyechißi riqßuin juramento li Kâcuaß reheb lê xeßtônil yucuaß.
6:19b.DEU.006.019 Ut têrisiheb saß li naßajej eb li xicß nequeßiloc êre nak yôkex chi xic saß lê naßaj joß quixye êre li Kâcuaß.
6:20b.DEU.006.020 Ut saß eb li cutan teßchâlk eb lê ralal êcßajol teßxpatzß êre cßaßru aj e chixjunil li chakßrab ut li taklanquil li quixqßue ke li Kâcuaß li kaDios.
6:21b.DEU.006.021 Ut lâex têye reheb, “Najter cuanco chak Egipto chokß rahobtesinbil môs chiru laj faraón. Abanan li Kâcuaß corisi chak Egipto riqßuin xnimal xcuanquilal.
6:22b.DEU.006.022 Riqßuin xnakß ku xkil li sachba chßôlej ut li milagros li quixbânu li Kâcuaß. Xkil li xnînkal ru raylal li quixtakla li Kâcuaß saß xbêneb laj Egipto ut saß xbên laj faraón rochbeneb li ralal xcßajol.
6:23b.DEU.006.023 Abanan li Kâcuaß coxrisi chak aran Egipto ut coxcßam chak arin re tixqßue ke li naßajej aßin li quixyechißi riqßuin juramento reheb li kaxeßtônil yucuaß.
6:24b.DEU.006.024 Li Kâcuaß quixye ke nak takabânu chixjunil li chakßrab aßin ut takaxucua ru li Kâcuaß li kaDios re nak tânajtokß rok li kayußam ut us toêlk riqßuin li cßaßru takabânu joß nak cuanco anakcuan.Joßcan nak takaqßue retal ut takabânu chixjunil li naxye saß li chakßrab, joß quixye ke li Kâcuaß re nak cuânko saß tîquilal chiru li Dios”, chaßakex reheb.
6:25b.DEU.006.025 Joßcan nak takaqßue retal ut takabânu chixjunil li naxye saß li chakßrab, joß quixye ke li Kâcuaß re nak cuânko saß tîquilal chiru li Dios”, chaßakex reheb.
7
7:1b.DEU.007.001 Li Kâcuaß lê Dios tâocsînk êre saß li naßajej li têrêchani lâex. Târisiheb chêru li cuukub chi xnînkal ru tenamit. Aßaneb laj heteo, eb laj gergeseo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, eb laj heveo, ut eb laj jebuseo. Eb li tenamit aßin cauheb rib ut kßaxal nînkeb xcuanquil chêru lâex.
7:2b.DEU.007.002 Li Kâcuaß lê Dios tixkßaxtesiheb saß êrukß re nak texpletik riqßuineb ut texnumtâk saß xbêneb. Incßaß têbânu li contrato riqßuineb, chi moco têril xtokßobâl ruheb. Têsach ban ruheb chi junaj cua.
7:3b.DEU.007.003 Incßaß texsumlâk riqßuineb ut incßaß têsumubeb lê rabin riqßuineb li ralal eb aßan, chi moco têsumubeb lê ralal riqßuin lix rabin eb aßan.
7:4b.DEU.007.004 Cui texsumlâk riqßuineb, teßrisi ribeb lê ralal êcßajol riqßuin li Kâcuaß ut teßoc chixlokßoninquil li jalanil dios. Riqßuin aßan tâchâlk xjoskßil li Kâcuaß saß êbên ut saß junpât tâsachekß êru chi junaj cua.
7:5b.DEU.007.005 Li cßaßru tento têbânu, aßan aßin: têsach chi junaj cua lix artaleb. Têsach chixjunil li joß qßuial cuan saß li naßajej li nequeßxlokßoni cuiß li jalanil dios. Têsach lix jalam ûcheb lix Asera xcßabaß ut têcßat chixjunileb lix yîbanbil dios.
7:6b.DEU.007.006 Têbânu chi joßcan xban nak lâex jun xsantil tenamit li Kâcuaß lê Dios. Li Kâcuaß lê Dios quisicßoc êru saß xyânkeb chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß re nak lâexak lix tenamit. Ut kßaxal lokßex chiru li Dios.
7:7b.DEU.007.007 Moco xban ta nak kßaxal nabalex joß eb li tenamit jun chßol chic nak quixsicß êru li Dios ut quexra, xban nak lâex moco qßuihex ta.
7:8b.DEU.007.008 Quixsicß ban êru xban nak nequexra ut xban nak quiraj xbânunquil li quixyechißi reheb lê xeßtônil yucuaß nak texrisi Egipto. Joßcan nak quexrisi riqßuin xcuanquil saß li naßajej li quexcuan cuiß chokß rahobtesinbil môs rubel xcuanquil laj faraón.
7:9b.DEU.007.009 Joßcan nak chenauhak nak li Kâcuaß lê Dios, aßan li tzßakal Dios. Aßan châbil ut tîc xchßôl chixbânunquil li cßaßru naxyechißi ut naruxtâna ruheb li nequeßrahoc re li Dios ut nequeßxbânu li cßaßru naxye toj saß xnabalil xtasalil li ralal xcßajol.
7:10b.DEU.007.010 Abanan li Kâcuaß moco tixcanab ta chi incßaß tixqßue chixtojbal xmâc li ani xicß na-iloc re. Tixqßue ban chixtojbal xmâc. Ut tixsach ruheb li nequeßtzßektânan re.
7:11b.DEU.007.011 Joßcan nak cheqßuehak retal ut têbânu chixjunil li naxye li chakßrab ut têbânu lê taklanquil li quixqßue li Dios. Têbânu chixjunil li tinye êre anakcuan.
7:12b.DEU.007.012 Cui lâex têqßue retal li chakßrab aßin ut cui têqßue êchßôl chixbânunquil, li Kâcuaß lê Dios tixbânu joß quixye saß li contrato ut târuxtâna êru joß quixyechißi reheb lê xeßtônil yucuaß.
7:13b.DEU.007.013 Li Kâcuaß texra ut texrosobtesi ut tixqßue chi qßuiânc lê ralal êcßajol ut târosobtesiheb. Ut tixqßue ajcuiß chi nabalocß li ru lê racuîmk. Tixqßue nabal lê trigo, lê vino ut lê aceite. Tixqßue nabal li ral lê cuacax ut lê carner saß li naßajej li quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß.
7:14b.DEU.007.014 Kßaxal cuißchic nabal lê rosobtesinquil tixqßue li Kâcuaß chiruheb chixjunileb li tenamit. Mâ jun êre incßaß ta teßcuânk ralal xcßajol, joß cuînk joß ixk. Ut teßcuânk ajcuiß li raleb lê quetômk.
7:15b.DEU.007.015 Li Kâcuaß tâcolok êre chiruheb li yajel. Incßaß têyajeni li yibru yajel li queßxcßul eb laj Egipto nak cuanquex chak aran. Tixtakla ban li yajel saß xbêneb li xicß nequeßiloc êre.
7:16b.DEU.007.016 Tento nak têsach ruheb chixjunileb li tenamit li tixkßaxtesi saß êrukß li Kâcuaß lê Dios. Incßaß têruxtâna ruheb chi moco têril xtokßobâl ruheb. Ut mêlokßoniheb lix yîbanbil dios re nak incßaß tâsachekß êru.
7:17b.DEU.007.017 Mâre têye chi ribil êrib, “Eb li tenamit aßin kßaxal cauheb rib chiku lâo. ¿Chanru nak târûk takisiheb saß li naßajej aßin?”
7:18b.DEU.007.018 Abanan, mexxucuac chiruheb. Chinak ban saß êchßôl cßaßru quixbânu li Kâcuaß lê Dios re laj faraón ut reheb chixjunileb laj Egipto.
7:19b.DEU.007.019 Riqßuin xnakß êru lâex xeril li sachba chßôlej ut li milagro li quixbânu li Kâcuaß riqßuin xnimal xcuanquil nak quexrisi saß li raylal li cuanquex cuiß. Ut joßcan ajcuiß tixbânu li Kâcuaß lê Dios riqßuineb li tenamit aßin li yôqueb chixqßuebal êxiu.
7:20b.DEU.007.020 Ut tixseßbesiheb xbaneb li chßub li tixtakla re xtiubaleb toj retal nak teßosokß chixjunileb, usta yôkeb chixmukbal ribeb chêru.
7:21b.DEU.007.021 Mexxucuac chiruheb xban nak li Kâcuaß lê Dios li cuan êriqßuin, aßan li kßaxal nim xcuanquil chêtenkßanquil.
7:22b.DEU.007.022 Chi caßchßinkil li Kâcuaß lê Dios târisiheb li tenamit aßan chêru nak yôkex chi xic. Incßaß naru têsacheb ru chi junaj cua re nak incßaß teßtâmk li joskß aj xul saß lê naßaj re nak incßaß texchßißchßißîk xbaneb.
7:23b.DEU.007.023 Tâcuulak xkßehil nak li Kâcuaß lê Dios tixkßaxtesiheb saß êrukß. Tixsach lix cuanquileb ut tixsacheb ru chi junaj cua.
7:24b.DEU.007.024 Li Kâcuaß tixkßaxtesiheb lix reyeb saß êrukß. Têcamsiheb ut mâ ani chic tâjulticânk reheb. Mâ ani tixcuy êsumenquil lâex. Têsach ban ruheb chixjunileb.
7:25b.DEU.007.025 Têcßat chixjunileb lix yîbanbil dios. Mêrahi ru li plata ut li oro li cuan chiru lix dioseb ut mêxoc chokß êre mâre anchal têtzßek êrib xbaneb, xban nak li Kâcuaß xicß narileb lix yîbanbil dios.Mêrocsi saß lê rochoch li cßaß re ru tzßektânanbil xban li Dios. Mêqßue êrib chi sachecß xbaneb re nak incßaß texsachekß ajcuiß lâex. Xicß ban têril chixjunileb. Tento nak teßsachekß ru chi junaj cua xban nak ac kßaxtesinbil re sachecß.
7:26b.DEU.007.026 Mêrocsi saß lê rochoch li cßaß re ru tzßektânanbil xban li Dios. Mêqßue êrib chi sachecß xbaneb re nak incßaß texsachekß ajcuiß lâex. Xicß ban têril chixjunileb. Tento nak teßsachekß ru chi junaj cua xban nak ac kßaxtesinbil re sachecß.
8
8:1b.DEU.008.001 Qßuehomak êchßôl chixbânunquil chixjunil li chakßrab li yôquin chixyebal êre anakcuan re nak tâcuânk lê yußam ut texnabalokß ut tex-oc chi cuânc saß li naßajej li quixyechißi li Dios reheb lê xeßtônil yucuaß riqßuin juramento.
8:2b.DEU.008.002 Chijulticokß êre chanru nak li Kâcuaß lê Dios quicßamoc be chêru chiru caßcßâl chihab nak cuanquex chak saß li chaki chßochß. Quixtakla li raylal saß êbên re xyalbal êrix, ut re têcubsi êrib, ut re ajcuiß nak tixnau cßaßru cuan saß lê chßôl, ma têbânu lix chakßrab malaj ut incßaß.
8:3b.DEU.008.003 Usta quexcanab chixcuybal raylal ut chixcuybal êtzßocajic, abanan mokon quixqßue li maná re têcuaß, li mâ jun sut êcuaßom chi moco lê xeßtônil yucuaß queßcuaßoc re. Quixbânu chi joßcan re nak têqßue retal nak mâcuaß caßaj cuiß riqßuin li cua yoßyo cuiß li cuînk. Riqßuin ban li âtin li naxye li Kâcuaß.
8:4b.DEU.008.004 Chiru li caßcßâl chihab incßaß quikßeloß lê rakß chi moco quisîpoß lê rok nak cuanquex aran.
8:5b.DEU.008.005 Chijulticokß êre nak li Kâcuaß lê Dios naxtijeb li ralal xcßajol joß nak li yucuaßbej naxtij li ralal xcßajol.
8:6b.DEU.008.006 Joßcan nak chebânuhak li cßaßru nequexchakßrabi cuiß li Kâcuaß lê Dios. Chebânu li cßaßru naraj li Dios ut chexucua ru.
8:7b.DEU.008.007 Li Kâcuaß lê Dios yô chêcßambal saß jun li châbil naßajej. Aran cuan nabal li rok haß, li yußam haß, ut li nimaß, joß eb ajcuiß li haß li nequeßel chak saß eb li tzûl.
8:8b.DEU.008.008 Saß li chßochß aßan na-el chi us li acuîmk. Na-el li trigo, li cebada, li uvas, li higos ut li granadas. Ut na-el ajcuiß li olivo. Ut cuan chi nabal li aceite ut li xyaßal cab.
8:9b.DEU.008.009 Saß li naßajej aßan mâcßaß tâpaltok êre. Incßaß tâpaltokß chêru lê tzacaêmk. Saß eb li pec li cuanqueb aran têrisi li hierro. Ut saß eb li tzûl têrisi li cobre.
8:10b.DEU.008.010 Sa texcuaßak toj retal tâcßojlâk êchßôl. Ut texbantioxînk chiru li Kâcuaß lê Dios xban li châbil naßajej li tixqßue êre.
8:11b.DEU.008.011 Cheqßuehak retal chi us re nak incßaß têcanab xpâbanquil li Kâcuaß lê Dios. Junelic têbânu li chakßrab li quixqßue êre. Chebânuhak lê taklanquil li quixqßue. Junelic taxak têbânu chixjunil li yôquin chixyebal êre anakcuan.
8:12b.DEU.008.012 Tâcuulak xkßehil nak têyîb lê rochoch chi châbil ut tâcuânk ajcuiß lê tzacaêmk chi nabal.
8:13b.DEU.008.013 Nabalakeb chic lê cuacax ut lê carner. Ut tâtâmk ajcuiß lê plata ut lê oro. Chixjunil li cßaßru cuan êre tânabalokß.
8:14b.DEU.008.014 Nak acak xtam li cßaßru êre, incßaß taxak tênimobresi êrib. Ut incßaß taxak tâsachk saß êchßôl nak li Kâcuaß lê Dios, aßan li qui-isin chak êre Egipto, li quexcuan cuiß chak chokß rahobtesinbil môs.
8:15b.DEU.008.015 Aßan quicßamoc be chêru nak quexnumeß chak saß li nimla chaki chßochß li xiu xiu cuiß cuânc. Aran cuanqueb li cßantiß li nequeßcamsin. Cuanqueb ajcuiß eb laj xôcß. Ut xecuy ajcuiß li chaki el. Ut nak mâcßaß li haß, li Kâcuaß quirisi li haß saß li cacuil sakônac re têrucß.
8:16b.DEU.008.016 Nak cuanquex saß li chaki chßochß quixqßue li maná re têcuaß, li incßaß naubil ru xbaneb lê xeßtônil yucuaß. Quixtakla li raylal saß êbên re têcubsi êrib ut re xyalbal êrix re nak us tex-êlk mokon nak cuânkex saß li naßajej aßan.
8:17b.DEU.008.017 Incßaß taxak têcßoxla nak riqßuin lê cuanquil ut riqßuin lê metzßêu cuan chixjunil li cßaßru êre.
8:18b.DEU.008.018 Chinak ban saß êchßôl nak li Kâcuaß, aßan li naqßuehoc lê cuanquil chi biomocß. Naxbânu aßan re nak tâtzßaklok ru li contrato li quixbânu riqßuineb lê xeßtônil yucuaß joß yô chixbânunquil êre anakcuan.
8:19b.DEU.008.019 Abanan cui lâex tâsachk saß êchßôl li Kâcuaß lê Dios ut cui têcuikßib êrib chiruheb li jalanil dios re xlokßoninquileb, lâin ninye êre nak relic chi yâl tâsachekß êru.Joß nak quixsach ruheb li xnînkal ru tenamit li Dios li quexnumeß cuiß chak, joßcan ajcuiß nak tixsach êru lâex cui nequecanab xbânunquil li cßaßru naxye li Kâcuaß lê Dios, chan laj Moisés.
8:20b.DEU.008.020 Joß nak quixsach ruheb li xnînkal ru tenamit li Dios li quexnumeß cuiß chak, joßcan ajcuiß nak tixsach êru lâex cui nequecanab xbânunquil li cßaßru naxye li Kâcuaß lê Dios, chan laj Moisés.
9
9:1b.DEU.009.001 Abihomak lâex aj Israel. Anakcuan texnumekß jun pacßal li nimaß Jordán re texnumtâk saß xbêneb li qßuila tenamit li cuanqueb aran ut têrêchani lix naßajeb. Eb aßan kßaxal cauheb rib chêru lâex. Ut lix tenamiteb nînkeb ut sutsûqueb saß tzßac kßaxal najt xteram.
9:2b.DEU.009.002 Ut nînkeb ajcuiß li cristian ut kßaxal cauheb rib. Ac êrabiom resil nak mâ ani naru naxcol rib chiruheb li ralal xcßajol laj Anac, li nimla cuînk.
9:3b.DEU.009.003 Joßcan ut chenauhak nak li Kâcuaß lê Dios tâxic chêru. Chanchanak li xam li yô chixcßatbal chixjunil. Aßan tânumtâk saß xbêneb nak yôkex chi xic. Aßan tâtenkßânk êre chirisinquileb saß li naßajej aßan ut tixsach ruheb chi junpât. Li Kâcuaß tixbânu joß quixyechißi êre.
9:4b.DEU.009.004 Nak li Kâcuaß lê Dios târisiheb li cristian aßan saß li tenamit li xic cuiß êre, mêye nak xban xtîquilal lê chßôl nak li Dios tixqßue cherêchani li naßajej aßan. Li Dios xrisiheb aßan xban lix mâusilaleb.
9:5b.DEU.009.005 Moco xban ta xtîquilal lê chßôl nak li Dios tixqßue cherêchani li naßajej aßan. Târisiheb ban xban nak kßaxal yibru lix naßlebeb ut xban ajcuiß nak tento tixbânu li cßaßru quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob.
9:6b.DEU.009.006 Joßcan nak chenauhak nak mâcuaß xban xtîquilal lê chßôl nak li Kâcuaß tixqßue êre li châbil naßajej. Lâex cau êchßôl ut incßaß nequetau xyâlal.
9:7b.DEU.009.007 Chijulticokß êre chanru nak quechikß chak xjoskßil li Kâcuaß lê Dios nak cuanquex saß li chaki chßochß. Chalen saß li cutan nak quex-el chak Egipto toj chalen anakcuan nak cuanquex saß li naßajej aßin, yôquex chixkßetkßetinquil êrib chiru li Kâcuaß.
9:8b.DEU.009.008 Nak cuanquex Horeb quechikß xjoskßil li Dios. Joßcan nak li Kâcuaß quixsach raj êru.
9:9b.DEU.009.009 Nak lâin quintakeß saß xbên li tzûl chixcßulbal li perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß lix contrato li Dios, quincana saß li tzûl caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn. Incßaß quincuaßac chi moco quin-ucßac.
9:10b.DEU.009.010 Ut li Kâcuaß quixqßue cue li cuib chi perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li contrato. Li Dios quixtzßîba riqßuin rußuj rukß li âtin li quixye êre nak quiâtinac chak saß li xam nak chßutchßûquex lâex saß xtôn li tzûl.
9:11b.DEU.009.011 Nak ac xnumeß li caßcßâl cutan ut li caßcßâl kßojyîn li Kâcuaß quixqßue cue li perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li contrato li quixbânu êriqßuin.
9:12b.DEU.009.012 Ut li Kâcuaß quixye cue, “Ayu. Cuben chi junpât xban nak eb li cristian li cacuisiheb chak Egipto incßaß us yôqueb chixbânunquil. Queßxtzßektâna lin chakßrab li quinqßue reheb ut queßxyîb lix dios chßîchß re teßxlokßoni.
9:13b.DEU.009.013 Ut li Kâcuaß quixye cue: Lâin quinqßue retal nak li cristian aßin kßaxal cauheb xchßôl. Incßaß nequeßabin chicuu.
9:14b.DEU.009.014 Canabin chixbânunquil li tincuaj. Tinsach ruheb chi junaj cua ut incßaß chic tâpatzßekß lix cßabaß jun sut rubel choxa. Ut lâin tinqßueheb chi tâmc lâ cualal âcßajol lâat. Kßaxal nabalakeb chiruheb aßan. Ut riqßuineb aßan tinyîb jun tenamit kßaxal cauheb rib chiruheb aßan”, chan li Dios.
9:15b.DEU.009.015 Ut lâin quincubeß chak saß li tzûl nak toj lochlo li xam. Ut cuanqueb saß cuukß li cuib chi perpôquil pec li tzßîbanbil cuiß li contrato.
9:16b.DEU.009.016 Ut lâin quicuil nak yôquex chi mâcobc chiru li Kâcuaß lê Dios. Queyîb jun li cuacax oro re têlokßoni. Saß junpât quetzßektâna li chakßrab li quixqßue êre li Kâcuaß. Quekßet li râtin.
9:17b.DEU.009.017 Ut lâin quincut chi chßochß li cuib chi perpôquil pec li cuan saß cuukß, ut quinjor chêru.
9:18b.DEU.009.018 Ut quincut cuib saß chßochß chiru li Kâcuaß joß quinbânu junxil. Ut chiru caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn incßaß quincuaßac chi moco quin-ucßac xban chixjunil li mâc li quebânu. Quebânu li mâusilal chiru li Kâcuaß ut quechikß xjoskßil.
9:19b.DEU.009.019 Cßajoß nak quinxucuac xban nak quinumta xjoskßil li Kâcuaß ut naru texcamsi. Abanan jun sut chic li Kâcuaß quirabi li cßaßru quintzßâma chiru.
9:20b.DEU.009.020 Ut quijoskßoß ajcuiß li Kâcuaß riqßuin laj Aarón ut quiraj xsachbal. Abanan lâin quintijoc chirix laj Aarón re nak tâcolekß.
9:21b.DEU.009.021 Ut lâin quinchap li cuacax oro li queyîb nak quexmâcob chiru li Dios ut quincßat saß xam. Chirix aßan quinjori ut quinqueßi ut lix poksil quincut saß li nimaß li yô chi xic saß li ru takßa.
9:22b.DEU.009.022 Ut quechikß ajcuiß xjoskßil li Dios saß eb li naßajej Tabera, Masah, ut Kibrot-hataava.
9:23b.DEU.009.023 Ut aran Cades-barnea li Kâcuaß quixye êre: Texxic anakcuan chirêchaninquil li naßajej li quinqßue êre, chan. Abanan lâex quekßet li râtin li Kâcuaß lê Dios. Incßaß quepâb li cßaßru quixye êre chi moco quebânu li quixye.
9:24b.DEU.009.024 Junelic yôquex chixkßetkßetinquil êrib chiru li Kâcuaß chalen saß li cutan nak quinnau êru.
9:25b.DEU.009.025 Joßcan nak lâin quincut cuib saß chßochß chi tijoc chiru li Kâcuaß chiru caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn xban nak li Kâcuaß quixye nak tixsach êru.
9:26b.DEU.009.026 Quintijoc chiru li Kâcuaß ut quinye re: At nimajcual Dios, mâsach ru li tenamit aßin xban nak aßineb lâ tenamit li cacoleb riqßuin lix nimal âcuanquil nak cacuisiheb chak Egipto.
9:27b.DEU.009.027 Chijulticokß taxak âcue eb laj cßanjel châcuu, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Mâqßue saß âchßôl lix cacuilal xchßôleb li tenamit aßin ut chacuy taxak lix mâusilaleb ut lix mâqueb.
9:28b.DEU.009.028 Cui tâsach ruheb, eb laj Egipto li coâcuisi cuiß chak, teßxye, “Li Kâcuaß lix Dioseb incßaß quixcuy xcßambaleb saß li naßajej li quixyechißi reheb. Xicß quirileb. Joßcan nak quixcßameb saß li chaki chßochß re nak tixcamsiheb,” chaßakeb.At Kâcuaß, aßaneb lâ tenamit. Aßaneb li sicßbil ruheb âban. Lâat cat-isin reheb Egipto riqßuin xnimal lâ cuanquilal, chanquin re li Dios.
9:29b.DEU.009.029 At Kâcuaß, aßaneb lâ tenamit. Aßaneb li sicßbil ruheb âban. Lâat cat-isin reheb Egipto riqßuin xnimal lâ cuanquilal, chanquin re li Dios.
10
10:1b.DEU.010.001 Tojoßnak li Kâcuaß quixye cue, “Tâyîb cuib chic li perpôquil pec joß li cuib li queßjoreß ut tâcßam cuiqßuin saß li tzûl. Ut tâyîb ajcuiß jun li câx riqßuin cheß.
10:2b.DEU.010.002 Lâin tintzßîba chiru li pec li âtin li quintzßîba chiru li pec li xajor. Ut lâat tâxoqueb saß li câx li tâyîb”, chan.
10:3b.DEU.010.003 Joßcan nak lâin quinyîb li câx riqßuin li cheß acacia ut quinyîb ajcuiß cuib li perpôquil pec joß li queßjoreß. Ut quincßam saß cuukß li cuib chi pec nak quintakeß saß li tzûl.
10:4b.DEU.010.004 Ut li Kâcuaß quixtzßîba cuißchic li lajêb chi chakßrab joß nak quixtzßîba xbên cua. Aßan li chakßrab li quixqßue êre saß li tzûl nak quiâtinac chak saß li xam saß li cutan nak quechßûtub êrib. Ut chirix aßan li Kâcuaß quixqßue cue.
10:5b.DEU.010.005 Ut lâin quincubeß cuißchic riqßuineb ut quinqßue li pec saß li câx li quinyîb joß quixye cue li Kâcuaß. Ut aran xocxo anakcuan.
10:6b.DEU.010.006 Chirix aßan eb li ralal xcßajol laj Israel queßel Beerot-bene-jaacán ut queßcôeb saß li naßajej Mosera. Ut laj Aarón quicam ut quimukeß Mosera. Ut laj Eleazar qui-oc chokß aj tij chokß rûchil laj Aarón lix yucuaß.
10:7b.DEU.010.007 Nak queßel Mosera, queßcôeb Gudgoda. Queßel aran ut queßcôeb saß li naßajej Jotbata, li cuan cuiß nabal li rok haß.
10:8b.DEU.010.008 Saß eb li cutan aßan li Kâcuaß quixxakabeb li ralal xcßajol laj Leví chi cßanjelac chiru li Kâcuaß ut chixpakonquil li Lokßlaj Câx li cuan cuiß lix contrato li Kâcuaß, ut chixtzßâmanquil li rosobtesinquileb li tenamit. Ut joßcan queßxbânu toj chalen anakcuan.
10:9b.DEU.010.009 Xban aßan nak eb laj levita incßaß teßxcßul lix chßochß joß teßxcßul eb li rech aj Israel. Lix mâtaneb aßan, aßan li cßanjelac chiru li Dios, joß quixye li Kâcuaß.
10:10b.DEU.010.010 Lâin quincana saß li tzûl chiru caßcßâl cutan ut caßcßâl kßojyîn joß quinbânu xbên cua. Ut li Kâcuaß quirabi li cßaßru quintzßâma chiru. Ut incßaß quixsach êru.
10:11b.DEU.010.011 Ut li Kâcuaß quixye cue, “Ayu anakcuan ut tatcßamok be chiruheb li tenamit nak teßxic re nak teßoc saß li châbil naßajej ut teßrêchani joß xinye reheb lix xeßtônil yucuaß riqßuin juramento.”
10:12b.DEU.010.012 ¿Cßaßru naraj li Kâcuaß lê Dios êriqßuin nak nequecßoxla lâex aj Israel? Li cßaßru naraj li Dios, aßan nak lâex têxucua ru li Kâcuaß lê Dios, ut texcuânk joß naraj aßan. Têra ut texcßanjelak chiru chi anchal lê chßôl ut chi anchal lê râm.
10:13b.DEU.010.013 Têbânu li cßaßru naxye saß lix chakßrab li yôquin chixyebal êre anakcuan. Cui têbânu li cßaßru naxye li Kâcuaß, us texcuânk.
10:14b.DEU.010.014 Li Kâcuaß lê Dios, aßan laj êchal re chixjunil li choxa, joß ajcuiß li ruchichßochß ut li joß qßuial cuan chi saß.
10:15b.DEU.010.015 Li Kâcuaß Dios quixsicß ruheb lê xeßtônil yucuaß ut quixraheb. Ut quixsicß ajcuiß êru lâex xban nak lâex li ralal xcßajoleb aßan. Lâex li quixsicß êru saß xyânkeb chixjunileb li tenamit, joß yôquex chirilbal anakcuan.
10:16b.DEU.010.016 Joßcan ut chalen anakcuan isihomak saß lê râm chixjunil li incßaß us. Chanchan nak têbânu li circuncisión. Chebânu ban li cßaßru naraj li Kâcuaß ut mêcacuubresi chic lê chßôl.
10:17b.DEU.010.017 Xban nak li Kâcuaß lê Dios, aßan li nimajcual Dios. Mâcßaß chic junak Dios chiru aßan. Kßaxal nim xcuanquil saß xbêneb chixjunileb li cuanqueb xcuanquil ut xucuajel ru. Aßan incßaß naxsicß ru li ani tixra ut mâ ani naru tâtuminânk ru.
10:18b.DEU.010.018 Aßan na-iloc reheb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß joß ajcuiß eb li xmâlcaßan. Naxraheb li jalaneb xtenamit ut naxqßue xcua rucßaheb ut naxqßue ajcuiß rakßeb.
10:19b.DEU.010.019 Joßcan nak lâex cherahakeb li jalaneb xtenamit xban nak lâex jalan ajcuiß êtenamit nak quexcuan chak Egipto.
10:20b.DEU.010.020 Chexucua ru li Kâcuaß lê Dios ut caßaj cuiß chiru aßan texcßanjelak. Chexcuânk saß tîquilal chiru. Ut caßaj cuiß saß xcßabaß aßan têbânu li juramento.
10:21b.DEU.010.021 Li Kâcuaß aßan li têlokßoni xban nak aßan lê Dios. Lâex queril li sachba chßôlej li quixbânu riqßuin lix nimal xcuanquilal.Lajêb xcâcßâleb ajcuiß lê xeßtônil yucuaß nak queßcôeb Egipto najter. Abanan li Kâcuaß lê Dios xexqßue chi qßuiânc joß xqßuial li chahim li cuanqueb chiru choxa.
10:22b.DEU.010.022 Lajêb xcâcßâleb ajcuiß lê xeßtônil yucuaß nak queßcôeb Egipto najter. Abanan li Kâcuaß lê Dios xexqßue chi qßuiânc joß xqßuial li chahim li cuanqueb chiru choxa.
11
11:1b.DEU.011.001 Cherahak biß li Kâcuaß lê Dios ut têbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab ut lê taklanquil xban. Junelic têbânu li cßaßru naxye ut li cßaßru tenebanbil saß êbên xbânunquil.
11:2b.DEU.011.002 Anakcuan cheqßuehak retal nak eb lê cocßal incßaß queßril nak li Kâcuaß quexkßus. Lâex ban quex-iloc re lix lokßal, lix cuanquilal ut li sachba chßôlej,
11:3b.DEU.011.003 ut li milagros li quixbânu. Lâex queril cßaßru quixbânu re lix reyeb laj Egipto ut reheb chixjunileb lix tenamit.
11:4b.DEU.011.004 Lâex queril chanru nak li Kâcuaß quixsach ruheb chixjunileb li soldado aj Egipto ut quixsach ajcuiß eb lix cacuây ut lix carruaje. Queßosoß saß li Caki Palau nak yôqueb chêrâlinanquil.
11:5b.DEU.011.005 Ut lâex nequenau chanru nak li Kâcuaß quextenkßa chak saß li chaki chßochß nak toj mâjiß nequexcßulun saß li naßajej aßin.
11:6b.DEU.011.006 Lâex nequenau cßaßru quixbânu li Kâcuaß re laj Datán ut laj Abiram, eb li ralal laj Eliab li ralal laj Rubén. Chixjunileb laj Israel yôqueb chirilbal nak quixjach rib li chßochß ut laj Datán ut laj Abiram queßtßaneß toj chi saß rochbeneb lix jun cablal, lix muhebâleb, ut chixjunil lix quetômk.
11:7b.DEU.011.007 Lâex queril riqßuin xnakß êru chixjunil li quilajxbânu li Kâcuaß riqßuin lix nimal xcuanquilal.
11:8b.DEU.011.008 Joßcan nak chebânu chi tzßakal re ru chixjunil li naxye saß lix chakßrab li Dios li yôquin chixkßaxtesinquil êre anakcuan re nak cauhak êchßôl chirêchaninquil li naßajej aßan li yechißinbil êre.
11:9b.DEU.011.009 Cui têbânu li naxye li chakßrab, tânajtokß rok lê yußam saß li naßajej li quiyechißîc reheb lê xeßtônil yucuaß joß ajcuiß êre lâex li ralal xcßajolex. Saß li naßajej aßan natauman li châbil echej joß li leche ut li xyaßal cab.
11:10b.DEU.011.010 Li naßajej li xic êre chirêchaninquil, aßan moco joß ta li naßajej Egipto li quex-el cuiß chak. Nak quexcuan chak saß li naßajej aßan, lâex nequex-au. Abanan toj nequetacuasi êrib xtßakresinquil.
11:11b.DEU.011.011 Abanan li naßajej li xic cuiß êre, aßan jun châbil naßajej. Cuan tzûl ut cuan ru takßa ut tßakresinbil xban li hab li naxqßue chak li Dios.
11:12b.DEU.011.012 Li naßajej aßan lokß chiru li Kâcuaß lê Dios. Aßan na-iloc re junelic chalen saß xticlajic li chihab junjûnk toj saß rosoßjic.
11:13b.DEU.011.013 Joßcan nak chebânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li xinqßue êre anakcuan. Têra li Kâcuaß lê Dios ut texcßanjelak chiru chi anchal lê chßôl ut chi anchal lê râm.
11:14b.DEU.011.014 Cui têbânu chi joßcan, li Dios tixqßue li hab saß xbên lê chßochß saß xkßehil. Tixqßue saß sakßehil ut tixqßue saß habalkße re nak tâêlk chi châbil li ru lê racuîmk. Tâcuânk nabal lê trigo, lê vino ut lê aceite.
11:15b.DEU.011.015 Ut tixqßue ajcuiß chi qßuîc li rax pim saß lê cßalebâl re nak tâcuânk xtzacaêmkeb lê cuacax. Ut re ajcuiß nak tâcuânk chi nabal lê tzacaêmk lâex toj retal tâcßojlâk êchßôl.
11:16b.DEU.011.016 Joßcan nak chebânuhak cuênt re nak incßaß têqßue êrib chi balakßic. Ut incßaß têcanab xlokßoninquil li Kâcuaß xban xlokßoninquil li jalanil dios chi moco têcuikßib êrib chiruheb.
11:17b.DEU.011.017 Cui têlokßoni li jalanil Dios, li Kâcuaß tâjoskßok saß êbên ut incßaß chic tixqßue chak li hab saß xbên li chßochß. Ut incßaß chic tâêlk chi châbil li ru lê racuîmk. Ut lâex texcâmk chi junpât saß li châbil chßochß li tixqßue êre li Kâcuaß.
11:18b.DEU.011.018 Joßcan ut nak ninye êre nak checßûla li râtin li Dios saß lê chßôl ut saß lê râm. Têbacß chiru lê rukß ut saß lê pêquem re nak incßaß tâsachk saß êchßôl xbânunquil li naxye.
11:19b.DEU.011.019 Ut têcßut ajcuiß li râtin li Dios chiruheb lê ralal êcßajol. Junelic têserakßi reheb nak cuânkex saß lê rochoch ut nak yôkex chi bêc, nak oc êre chi cuârc, ut joßcan ajcuiß nak texcuaclîk.
11:20b.DEU.011.020 Ut têtzßîba ajcuiß chiru li rokechal lê rochoch, joß ajcuiß chire lê be chiru li oquebâl.
11:21b.DEU.011.021 Cui têbânu li yôquin chixyebal êre, tânajtokß rok lê yußam ut tânajtokß rok lix yußameb lê cocßal saß li naßajej li quixqßue li Kâcuaß reheb lê xeßtônil yucuaß. Texcuânk aran joß najtil tâcuânk li choxa saß xbên li ruchichßochß.
11:22b.DEU.011.022 Chebânu chi anchal êchßôl chixjunil li chakßrab li xinye êre. Ut cherahak li Kâcuaß lê Dios ut chebânu chixjunil lê taklanquil xban. Têbânu chi anchal êchßôl li cßaßru naxye êre.
11:23b.DEU.011.023 Cui têbânu chi joßcan, li Kâcuaß târisiheb li tenamit chêru nak yôkex chi oc saß li naßajej aßan. Lâex texnumtâk saß xbêneb li tenamit nînkeb xcuanquil ut kßaxal cauheb rib chêru.
11:24b.DEU.011.024 Chixjunil li naßajej li texnumekß cuiß, êrehak lâex. Naticla chak saß li chaki chßochß nacuulac Líbano. Naticla cuan cuiß li nimaß Eufrates ut nacuulac toj cuan cuiß li palau Mediterráneo. Chixjunil li naßajej li texbêk cuiß, êrehak.
11:25b.DEU.011.025 Mâ ani tixcuy êsumenquil. Li Kâcuaß lê Dios tixbânu joß quixye êre. Tixqßueheb xxiuheb chixjunileb ut teßxucuak êban yalak bar texxic.
11:26b.DEU.011.026 Anakcuan oc cue chixyebal êre chanru nak naru tex-osobtesîk ut chanru nak naru textzßektânâk.
11:27b.DEU.011.027 Tex-osobtesîk cui têbânu li naxye saß li chakßrab li quixqßue êre li Kâcuaß lê Dios, li chakßrab li yôquin chixchßolobanquil chêru anakcuan.
11:28b.DEU.011.028 Ut textzßektânâk cui incßaß têbânu li chakßrab li quixqßue êre li Kâcuaß lê Dios. Textzßektânâk cui têtzßektâna lê taklanquil li xinye êre ut cui têlokßoni li jalanil dios li incßaß xenau ru junxil.
11:29b.DEU.011.029 Nak li Kâcuaß texcßam saß li naßajej li têrêchani, têye resilal lê rosobtesinquil saß li tzûl Gerizim. Ut saß li tzûl Ebal têye resilal lê tzßektânanquil.
11:30b.DEU.011.030 Eb li tzûl aßin cuanqueb jun pacßal li nimaß Jordán saß xjayal li na-oc cuiß li sakße saß li ru takßa Arabá li cuanqueb cuiß eb laj cananeo. Nachß cuanqueb riqßuineb li nînki ji re More chiru li tenamit Gilgal.
11:31b.DEU.011.031 Chi sêb texxic jun pacßal li nimaß Jordán chirêchaninquil li naßajej li quixyechißi êre li Kâcuaß lê Dios. Têrêchani ut texcuânk aran.Nak ac xerêchani li naßajej ut nak cuânkex chic aran, têbânu chixjunil li chakßrab ut lê taklanquil li yôquin chixchßolobanquil chêru anakcuan.
11:32b.DEU.011.032 Nak ac xerêchani li naßajej ut nak cuânkex chic aran, têbânu chixjunil li chakßrab ut lê taklanquil li yôquin chixchßolobanquil chêru anakcuan.
12
12:1b.DEU.012.001 Aßaneb aßin li chakßrab ut lê taklanquil li tento têbânu nak cuânkex saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lix Dioseb lê xeßtônil yucuaß. Chebânu li cßaßru naxye saß li chakßrab aßin joß najtil texcuânk saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß.
12:2b.DEU.012.002 Têsach chi junaj cua chixjunileb li naßajej li nequeßxlokßoni cuiß li jalanil dios eb li tenamit li têrêchani. Têjucß chi junaj cua lix artal li cuanqueb saß eb li tzûl, ut saß xbên bol, joß eb ajcuiß li cuanqueb rubel li cheß li nînkeb xmu.
12:3b.DEU.012.003 Têjucß chi junaj cua lix artaleb. Têjori li pec li nequeßlokßonin cuiß ut têcßat ajcuiß li cheß li nequeßxlokßoni cuiß lix Asera lix dioseb. Sachomak ruheb chi junaj cua chixjunil li yîbanbil dios re nak mâ ani chic tâjulticânk re lix cßabaßeb.
12:4b.DEU.012.004 Abanan nak lâex têlokßoni li Kâcuaß lê Dios, mêbânu joß nequeßxbânu eb aßan nak nequeßxlokßoni li jalanil dios.
12:5b.DEU.012.005 Li Kâcuaß ban tâsicßok ru li naßajej bar têlokßoni cuiß lix cßabaß. Ut lâex texxic saß li naßajej aßan chixlokßoninquil li Kâcuaß.
12:6b.DEU.012.006 Ut aran têcßam lê mayej xul ut têcamsi ut têcßat re xqßuebal xlokßal li Kâcuaß. Ut têcßam ajcuiß lê mayej li junjûnk saß xlajêtkil joß ajcuiß li mayej li na-ala saß êchßôl xqßuebal. Têcßam ajcuiß lê mayej li ac xeyechißi re li Kâcuaß. Ut aran ajcuiß têmayeja li xbên ral lê cuacax ut li xbên ral lê carner.
12:7b.DEU.012.007 Saß li naßajej aßan texcuaßak chiru li Kâcuaß lê Dios ut tâsahokß saß êchßôl lâex êrochben lê ralal êcßajol xban nak li Kâcuaß lê Dios xexrosobtesi.
12:8b.DEU.012.008 Saß li naßajej aßan incßaß chic têbânu joß nakabânu lâo saß li naßajej aßin. Anakcuan nakabânu joß nakaj lâo chikajûnkal.
12:9b.DEU.012.009 Toj mâjiß nequexcuulac saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß li texcuânk cuiß saß tuktûquil usilal.
12:10b.DEU.012.010 Nak acak xexcuulac jun pacßal li nimaß Jordán, li Kâcuaß texcanab chi cuânc aran. Texcuânk saß tuktûquil usilal xban nak incßaß chic tixqßueheb li xicß nequeßiloc êre chi pletic êriqßuin, usta cuanqueb chi xjun sutam lê naßaj.
12:11b.DEU.012.011 Li Kâcuaß lê Dios tixsicß ru jun li naßajej li tâlokßonîk cuiß. Ut lâex têcßam aran lê mayej li têqßue re li Kâcuaß. Têcßam aran lê cßatbil mayej ut li mayej li junjûnk saß xlajêtkil, ut li mayej li na-ala saß êchßôl xqßuebal, joß ajcuiß li mayej li têqßue nak nequeyechißi xbânunquil li cßaßak re ru re li Kâcuaß Dios.
12:12b.DEU.012.012 Ut nak cuânkex saß li naßajej aßan tâsahokß saß êchßôl lâex chiru li Kâcuaß lê Dios. Tâsahokß saß êchßôl lâex êrochben lê ralal êcßajol, ut eb lê môs cuînk ut eb lê môs ixk ut êrochben ajcuiß eb laj levita li cuanqueb saß êyânk. Eb aßan incßaß queßxcßul lix naßajeb.
12:13b.DEU.012.013 Chebânu cuênt nak incßaß têcßat lê mayej yalak bar.
12:14b.DEU.012.014 Caßaj cuiß saß li naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß saß lix naßajeb li jun xtêpaleb laj Israel naru têqßue lê cßatbil mayej. Ut aran ajcuiß têbânu li yôquin chixyebal êre.
12:15b.DEU.012.015 Abanan naru têcamsiheb li xul li têtzaca yalak bar cuanquex, joß nak nequetzaca xtibel li quej. Naru têtzaca li joß qßuial têraj, aß yal joß qßuial tixqßue êre li Kâcuaß. Naru nequextzacan usta muxbil êru, usta incßaß muxbil êru.
12:16b.DEU.012.016 Caßaj cuiß lix quiqßuel li xul incßaß naru têtzaca. Tento nak têhoy saß chßochß joß nak nequehoy li haß.
12:17b.DEU.012.017 Abanan li mayej li nequeqßue chiru li Kâcuaß incßaß naru têtzaca saß lê tenamit, joß li junjûnk saß xlajêtkil li ru lê racuîmk, ut lê vino, ut lê aceite, joß ajcuiß li xbên ral lê cuacax, ut li xbên ral lê carner. Ut incßaß naru têtzaca saß lê tenamit li mayej li nequeqßue nak nequeyechißi re li Dios xbânunquil li cßaßak re ru, ut li mayej li na-ala saß êchßôl xqßuebal, joß ajcuiß li mayej li nequetaksi chiru li Kâcuaß sa lê rukß.
12:18b.DEU.012.018 Têtzaca ban li mayej aßan chiru li Kâcuaß saß li naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß lê Dios. Joßcan têbânu lâex, ut eb lê ralal êcßajol, eb lê môs ixk ut eb lê môs cuînk, joß eb ajcuiß laj levita li cuânkeb saß lê tenamit. Ut tâsahokß saß êchßôl chiru li Kâcuaß riqßuin chixjunil li cßanjel têbânu.
12:19b.DEU.012.019 Chebânuhak cuênt re nak incßaß têcanabeb laj levita chi mâcßaß cuan reheb joß najtil texcuânk saß ruchichßochß.
12:20b.DEU.012.020 Ut nak li Kâcuaß lê Dios naxnimobresi lê naßaj joß quixye êre, naru têtzaca li tib yalak jokße têraj.
12:21b.DEU.012.021 Cui najt cuan li naßajej li tixsicß ru li Dios re tâlokßonîk cuiß, naru têcamsi li xul li têsicß ru saß xyânkeb lê quetômk li quixqßue êre li Kâcuaß. Ut naru têtzaca saß lê tenamit lix tibel li joß qßuial têraj.
12:22b.DEU.012.022 Joß nak nequetzaca xtibel li quej, joßcan ajcuiß nak têtzaca. Eb li cristian li muxbil ruheb naru teßxtzaca, joß eb ajcuiß li incßaß muxbil ruheb.
12:23b.DEU.012.023 Abanan, incßaß naru têtzaca lix quiqßueleb li xul xban nak li quicß, aßan li naqßuehoc xyußam li xul. Ut incßaß naru têtzaca li naqßuehoc yußam rochben li tib.
12:24b.DEU.012.024 Incßaß naru têtzaca li quicß. Têhoy ban saß chßochß joß nak nequehoy li haß.
12:25b.DEU.012.025 Mêtzaca li quicß re nak us tex-êlk riqßuin li cßaßru têbânu. Ut re ajcuiß nak us teßêlk lê ralal êcßajol li teßcuânk mokon xban nak yôkex chixbânunquil li tîquilal chiru li Kâcuaß.
12:26b.DEU.012.026 Abanan têcßam lê mayej li ac kßaxtesinbil re Dios saß li naßajej li sicßbil ru xban li Kâcuaß ut têcßam ajcuiß aran li ac yechißinbil.
12:27b.DEU.012.027 Aran saß li naßajej li sicßbil ru têqßue li mayej li tâcßatmânk chi jun saß xbên lix artal li Kâcuaß. Ut têqßue ajcuiß li mayej li têtzaca xtibel ut têmayeja xquiqßuel saß xbên lix artal li Kâcuaß.
12:28b.DEU.012.028 Chebânu chi anchal êchßôl chixjunil li yôquin chixyebal êre re nak us tex-êlk joß eb ajcuiß lê ralal êcßajol li teßcuânk mokon. Us tex-êlk xban nak yôkex chixbânunquil li us ut li tîc chiru li Kâcuaß lê Dios.
12:29b.DEU.012.029 Li Kâcuaß lê Dios tixsach ruheb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß li naßajej li texxic cuiß chi cuânc lâex.
12:30b.DEU.012.030 Nak ac cuânkex chic saß li naßajej ut nak ac xeßsacheß ruheb, mêqßue êrib chi balakßîc xbaneb. Mêpatzßi lix jalanil dios ut mêye nak têlokßoniheb li jalanil dios joß nak nequeßxlokßoni eb aßan.
12:31b.DEU.012.031 Nak texlokßonînk chiru li Kâcuaß lê Dios, mêbânu li incßaß us joß nequeßxbânu li jalan xtenamiteb nak nequeßxlokßoni lix yîbanbil dioseb. Nequeßxbânu li mâusilal toj retal nak nequeßxcßat li ralal xcßajol chokß xmayejeb chiru lix jalanil dios.Têbânu chixjunil li cßaßru xinye êre. Mêqßue xtzßakob li cuâtin, chi moco têcßos li cßaßru xinye êre.
12:32b.DEU.012.032 Têbânu chixjunil li cßaßru xinye êre. Mêqßue xtzßakob li cuâtin, chi moco têcßos li cßaßru xinye êre.
13
13:1b.DEU.013.001 Mâre junak profeta malaj junak li naxye xyâlal li matcß tâcuulak êriqßuin ut tixye resil junak milagro malaj ut junak sachba chßôlej.
13:2b.DEU.013.002 Cui nacßulman li cßaßru tixye ut tixye ajcuiß êre “Takalokßoni li jalanil dios ut tocßanjelak chiruheb”,
13:3b.DEU.013.003 mêpâb li cßaßru tixye êre li profeta aßan, chi moco li naxye xyâlal li matcß. Li Kâcuaß lê Dios yôk chixyalbal êrix re rilbal ma nequera li Kâcuaß chi anchal êchßôl ut chi anchal êmetzßêu.
13:4b.DEU.013.004 Aß li Kâcuaß lê Dios, aßan li têpâb ut aßan li têlokßoni. Chebânuhak li chakßrab li quixqßue êre ut têbânu lê taklanquil xban. Chexcßanjelak chiru ut chepâb chi anchal êchßôl.
13:5b.DEU.013.005 Têqßue chi camsîc li profeta aj balakß malaj ut li naxchßolob xyâlal li matcß cui teßxye êre nak têkßetkßeti êrib chiru li Kâcuaß lê Dios li qui-isin chak êre Egipto li quexcuan cuiß chokß rahobtesinbil môs. Incßaß châbil aßan xban nak quixye êre nak têtzßektâna li Kâcuaß ut têcanab xbânunquil li chakßrab li quixqßue êre. Tento nak têrisi li mâusilal saß êyânk.
13:6b.DEU.013.006 Cui ani tixye êre saß mukmu nak têlokßoni li jalanil dios, mêbânu chi joßcan. Mêbânu aßan usta lê ras, usta lê ralal malaj ut lê rabin, usta lê rixakil li nequera, usta li tzßakal êramîg li tâyehok êre nak têlokßoniheb li jalanil dios li incßaß xelokßoni ruheb, chi moco xeßxlokßoni lê naß êyucuaß.
13:7b.DEU.013.007 Mâre tixye êre nak têlokßoni lix dioseb li tenamit li cuanqueb yalak bar saß li naßajej aßin, joß li cuanqueb chi nachß ut li cuanqueb chi najt.
13:8b.DEU.013.008 Mêbânu li cßaßru naxye chi moco têrabi. Mêril xtokßobâl ru, chi moco têruxtâna ru, chi moco têcol rixeb.
13:9b.DEU.013.009 Abanan têcamsi li xyehoc êre nak têlokßoniheb li jalanil dios. Ut lâex xbên texcutuk re chi pec. Ut chirix aßan, eb li tenamit teßcutuk re chi pec.
13:10b.DEU.013.010 Tâcutekß chi pec toj retal tâcâmk xban nak quixye êre nak têtzßektâna li Kâcuaß lê Dios li qui-isin chak êre Egipto li quexcuan cuiß chak chokß rahobtesinbil môs.
13:11b.DEU.013.011 Ut chixjunileb laj Israel teßxucuak nak teßrabi resil li cßaßru tâcßulmânk. Ut mâ ani chic saß êyânk tixbânu li mâusilal aßan.
13:12b.DEU.013.012 Nak cuânkex chic saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, mâre tâabîk resil
13:13b.DEU.013.013 nak cuanqueb cuînk incßaß useb xnaßleb yôkeb chixcßambal xbe li tenamit chixlokßoninquil li jalan Dios li incßaß xelokßoni lâex.
13:14b.DEU.013.014 Cui têrabi resil têtzßil rix chi us. Cui têqßue retal nak yâl nak cuan li yôqueb chixbânunquil li mâusilal aßan,
13:15b.DEU.013.015 tento nak teßcamsîk chi chßîchß chixjunileb li cuanqueb saß li tenamit aßan. Teßsachekß ru chi junaj cua, joß cristian, joß eb ajcuiß lix quetômk.
13:16b.DEU.013.016 Têchßutub saß xyi li tenamit chixjunil li cßaßak re ru cuan saß li tenamit aßan ut têcßat chixjunil li tenamit joß ajcuiß li cßaßru cuan chi saß chokß cßatbil mayej chiru li Kâcuaß lê Dios. Ut poßbilak chic li tenamit aßan chi junaj cua. Incßaß chic tâyîbâk.
13:17b.DEU.013.017 Ut mêxoc chokß êre li cßaßru ac kßaxtesinbil re sachecß re nak tânumekß xjoskßil li Kâcuaß. Ut li Kâcuaß târil xtokßobâl êru ut aßan tâuxtânânk êru. Texqßue chi nabalocß joß quixye reheb lê xeßtônil yucuaß riqßuin juramento.Tixbânu chi joßcan cui têbânu li quixye êre li Kâcuaß lê Dios. Chebânu chixjunil li chakßrab li yôquin chixyebal êre anakcuan. Ut cuânkex saß tîquilal chiru li Kâcuaß.
13:18b.DEU.013.018 Tixbânu chi joßcan cui têbânu li quixye êre li Kâcuaß lê Dios. Chebânu chixjunil li chakßrab li yôquin chixyebal êre anakcuan. Ut cuânkex saß tîquilal chiru li Kâcuaß.
14
14:1b.DEU.014.001 Lâex ralal xcßajol li Kâcuaß lê Dios. Joßcan nak incßaß têset lê tibel xban xrahil êchßôl chirix junak camenak, chi moco têjo lê rismal li cuan saß xbên lê pêquem.
14:2b.DEU.014.002 Lâex jun santil tenamit chiru li Kâcuaß lê Dios. Saß xyânkeb chixjunileb li xnînkal ru tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß li Dios quixsicß êru ut lâex li tenamit li kßaxal lokß saß xyânkeb li jun chßôl chic.
14:3b.DEU.014.003 Incßaß têtzaca li cßaßru tzßektânanbil xban li Kâcuaß.
14:4b.DEU.014.004 Aßaneb aßin li xul li naru têtzaca xtibel: li bôyx, li carner, li chibât,
14:5b.DEU.014.005 ut li qßuila pây ru li quej ut li yuc, joß ajcuiß li carner li nacuan saß qßuicheß.
14:6b.DEU.014.006 Naru têtzaca xtibel li xul li jun ajcuiß lix xâla rok ut cuib rixißij, li nequeßxhab xcuaheb xcaß sut.
14:7b.DEU.014.007 Incßaß naru têtzaca li xul li incßaß nequeßxhab xcuaheb xcaß sut ut mâcßaß cuib rixißij. Incßaß naru nequetzaca li camello, chi moco li imul, chi moco li tejón xban nak usta nequeßxhab xcuaheb xcaß sut, abanan moco cuib ta li rixißij. Incßaß naru têtzaca xtibel li xul aßan xban nak muxbil ru.
14:8b.DEU.014.008 Joßcan ajcuiß li âk. Incßaß naru nequetzaca xban nak usta cuib li rixißij, abanan incßaß nequeßxhab xcuaheb xcaß sut. Incßaß naru têtzaca xtibel chi moco naru têchßeß cui camenak.
14:9b.DEU.014.009 Ut xcomoneb li xul li cuanqueb saß li palau ut saß eb li nimaß, naru nequetzaca li car li cuanqueb xxicß ut li cuan xta rixeb.
14:10b.DEU.014.010 Cui mâcßaß xxicß ut mâcßaß xta rix incßaß naru nequetzaca xban nak muxbil ru.
14:11b.DEU.014.011 Cuanqueb li xul li nequeßrupupic naru xtzacanquil.
14:12b.DEU.014.012 Ut eb li incßaß naru nequetzaca, aßaneb aßin: laj tßiu, li soßsol li kßek rix, ut li soßsol li cak rix,
14:13b.DEU.014.013 li cßuch li kßek rix joß ajcuiß li cak rix ut li cßaß chic ru chi cßuchil,
14:14b.DEU.014.014 ut li qßuila pây ru li tzßok,
14:15b.DEU.014.015 li nimla xul avestruz, ut li cuarom ut li jotz,
14:16b.DEU.014.016 li qßuila pây ru li cuarom ut li qßuila pây ru li jotz,
14:17b.DEU.014.017 li pelícano, ut li qßuila pây ru li cuarom,
14:18b.DEU.014.018 li cigueña, li sakiquil, li abubilla, joß ajcuiß li sotzß.
14:19b.DEU.014.019 Incßaß naru têtzaca li cocß xul li nequeßrupupic ut nequeßxmululi ribeb, insecto xcßabaßeb.
14:20b.DEU.014.020 Abanan cuanqueb xul li nequeßrupupic naru têtzaca.
14:21b.DEU.014.021 Incßaß naru têtzaca xtibel li xul li nacam yal xjunes. Naru têqßue reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk ut eb aßan naru teßxtzaca. Malaj ut naru têcßayi reheb li jalan xtenamit li yôqueb chi numecß saß lê naßaj. Incßaß naru têtzaca xtibel li xul aßan xban nak lâex jun santil tenamit chiru li Kâcuaß lê Dios. Ut mêchik xtibel li chßina chibât saß xyaßal xtuß lix naß.
14:22b.DEU.014.022 Rajlal chihab tento nak têqßue re li Kâcuaß li junjûnk saß xlajêtkil li ru lê racuîmk.
14:23b.DEU.014.023 Ut texxic saß li naßajej li sicßbil ru xban li Kâcuaß bar têlokßoni cuiß. Ut aran chiru li Kâcuaß têtzaca li junjûnk saß xlajêtkil li ru lê racuîmk, li acß vino ut li aceite joß ajcuiß li xbên ral lê cuacax ut li xbên ral lê carner. Têbânu chi joßcan re nak têtzol êrib chixxucuanquil ru li Kâcuaß lê Dios chi junelic.
14:24b.DEU.014.024 Abanan, cui kßaxal najt cuan li naßajej li quixsicß ru li Dios re têlokßoni cuiß, ut cui incßaß naru xcßambal lê mayej toj aran xban xnajtil,
14:25b.DEU.014.025 naru têjal ru lê mayej riqßuin tumin. Ut li tumin aßan têcßam saß li naßajej li quixsicß ru li Dios re têlokßoni cuiß.
14:26b.DEU.014.026 Ut chiru li tumin aßan têlokß li cßaßru têraj chokß re lê mayej. Naru têlokß li cuacax, li carner, li vino, malaj ut jalan ucßa ac xchßamoß. Ut lâex rochbeneb lê jun cablal textzacânk aran chiru li Kâcuaß ut tâsahokß saß êchßôl.
14:27b.DEU.014.027 Ut julticokß êre xqßuebal reheb laj levita li cuanqueb saß lê tenamit xban nak eb aßan incßaß xeßxcßul lix chßochß joß nak xecßul lâex.
14:28b.DEU.014.028 Rajlal ox ox chihab, nak rakecß re li chihab, têcßam li junjûnk saß xlajêtkil chixjunil li ru lê racuîmk re xcßulanquil saß lê tenamit.Li tzacaêmk aßin reheb laj levita xban nak incßaß xeßxcßul lix chßochßeb. Ut reheb ajcuiß li jalaneb xtenamit, li mâcßaß xnaß xyucuaß ut reheb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß lê tenamit. Eb aßan târûk teßtzacânk toj tâcßojlâk xchßôleb. Ut li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi re nak us tex-êlk riqßuin chixjunil li cßaßru têbânu.
14:29b.DEU.014.029 Li tzacaêmk aßin reheb laj levita xban nak incßaß xeßxcßul lix chßochßeb. Ut reheb ajcuiß li jalaneb xtenamit, li mâcßaß xnaß xyucuaß ut reheb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß lê tenamit. Eb aßan târûk teßtzacânk toj tâcßojlâk xchßôleb. Ut li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi re nak us tex-êlk riqßuin chixjunil li cßaßru têbânu.
15
15:1b.DEU.015.001 Rajlal cuukub chihab têcuy xmâqueb li ani cuanqueb xcßas êriqßuin.
15:2b.DEU.015.002 Joßcaßin têbânu. Li ani quixqßue chi toß lix tumin tixcuy xmâc li ani cuan xcßas riqßuin. Incßaß naru tixye reheb li rech aj Israel nak tixtoj lix cßas xban nak li Kâcuaß quixye nak incßaß chic tento nak teßxtoj xcßas.
15:3b.DEU.015.003 Li jalan xtenamiteb teßxtoj lix cßaseb, abanan lê rech tenamitil têcuy xmâqueb. Incßaß teßxtoj lix cßaseb.
15:4b.DEU.015.004 Cui têbânu chi joßcan, incßaß tâcuânk nebaßil saß êyânk. Li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi chi us saß li naßajej li tixqßue êre.
15:5b.DEU.015.005 Texrosobtesi cui têpâb chi anchal lê chßôl li cßaßru xye êre li Kâcuaß lê Dios ut têbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li yôquin chixyebal êre anakcuan.
15:6b.DEU.015.006 Li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi joß quixyechißi êre. Ut tâcuânk nabal lê tumin re têqßue chi toß reheb nabal li xnînkal ru tenamit. Abanan lâex mâ bar têpatzß êtumin chi toß. Lâex nimak lê cuanquil saß xbêneb nabal li tenamit. Abanan mâ ani tâcuânk xcuanquil saß êbên lâex.
15:7b.DEU.015.007 Cui junak lê rech tenamitil nebaß saß junak reheb lê tenamit li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios, mêkßetkßeti êrib chixtenkßanquil. Têtenkßa ban chi incßaß minbilak êru.
15:8b.DEU.015.008 Têtenkßa chi anchal êchßôl ut têtoßoni re li joß qßuial li târaj ru.
15:9b.DEU.015.009 Micuan yibru naßleb saß lê chßôl ut mêye “Lâin incßaß tinqßue cßaßru re chi toß xban nak cuulac re li xcuuk li chihab nak incßaß teßxqßue rêkaj li nequeßxtoßoni.” Cui incßaß nequeqßue chi toß li cßaßru naraj, naru tixyâba xcßabaß li Dios ut li Dios tixqßue saß êbên li mâc xebânu.
15:10b.DEU.015.010 Cheqßue ban chi anchal êchßôl ut chi nabal li cßaßru târaj. Ut li Kâcuaß texrosobtesi riqßuin chixjunil li cßaßru nequebânu.
15:11b.DEU.015.011 Junelic tâcuânk nebaß saß lê tenamit. Joßcan nak lâin ninye êre nak têtenkßaheb lê ras êrîtzßin ut têtenkßaheb ajcuiß li nebaß ut li tenkßâc nequeßraj saß êtenamit.
15:12b.DEU.015.012 Cui têlokß junak êmôs êrech aj Israel, usta cuînk usta ixk, cuakib chihab ajcuiß tâcßanjelak chêru. Saß xcuuk li chihab têrisi. Libre chic tâcanâk ut incßaß tento tixtoj li relic.
15:13b.DEU.015.013 Ut nak tâêlk êriqßuin, mêtakla chi mâcßaß cuan re.
15:14b.DEU.015.014 Têqßue ban lix quetômk li têrisi saß xyânk lê re. Ut têqßue chi nabal li ru lê racuîmk ut lê vino. Joß chanru nak quexrosobtesi li Kâcuaß, joßcan nak têqßue li cßaßru re.
15:15b.DEU.015.015 Chijulticokß êre chanru nak quexcuan chak lâex chokß rahobtesinbil môs aran Egipto ut li Kâcuaß lê Dios quicoloc chak êre. Joßcan nak lâin xinqßue êre li chakßrab aßin anakcuan.
15:16b.DEU.015.016 Abanan, mâre lê môs tixye êre nak incßaß naraj êlc êriqßuin xban nak nequexra ut naxraheb ajcuiß lê ralal êcßajol, ut naxnau nak us cuânk êriqßuin.
15:17b.DEU.015.017 Cui naxye êre chi joßcan, têxakab lê môs chiru li puerta ut têhop lix xic riqßuin jun li chßîchß kßes rußuj. Aßan retalil nak tâcanâk chokß êmôs chi junaj cua. Joßcan têbânu riqßuin lê môs, usta ixk, usta cuînk.
15:18b.DEU.015.018 Mêcßoxla nak chßaßaj chokß êre xcanabanquil libre lê môs. Julticokß êre nak quicßanjelac chêru chiru cuakib chihab ut incßaß terto xtojbal joß eb li tojbil môs. Cui têbânu chi joßcan, li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi ut us tex-êlk riqßuin chixjunil li têbânu.
15:19b.DEU.015.019 Têkßaxtesi re li Kâcuaß lê Dios li xbên ral lê cuacax li têlom, ut li xbên ral lê carner li têlom. Incßaß têqßue chi cßanjelac li xbên ral lê bôyx ut mêbes rix li xbên ral lê carner.
15:20b.DEU.015.020 Rajlal chihab êrochben lê ralal êcßajol têtzaca xtibel li xul aßan chiru li Kâcuaß saß li naßajej li tixsicß ru re têlokßoni cuiß.
15:21b.DEU.015.021 Abanan incßaß naru têqßue chokß mayej chiru li Kâcuaß junak xul cui cuan rêcß, malaj ut cui yêk rok, malaj ut mutzß li ru. Cui incßaß tzßakal re ru incßaß naru têmayeja chiru li Kâcuaß lê Dios.
15:22b.DEU.015.022 Têtzaca li xul aßan saß eb lê tenamit. Usta muxbil êru usta incßaß muxbil êru, naru têtzaca joß nak nequetzacaheb li quej.Abanan, incßaß naru têtzaca xquiqßuel. Têhoy ban lix quiqßuel saß chßochß joß nak nequehoy li haß.
15:23b.DEU.015.023 Abanan, incßaß naru têtzaca xquiqßuel. Têhoy ban lix quiqßuel saß chßochß joß nak nequehoy li haß.
16
16:1b.DEU.016.001 Saß li po Abib têbânu li ninkße Pascua re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios xban nak chiru li po Abib quexrisi chak li Kâcuaß saß li naßajej Egipto chiru kßojyîn.
16:2b.DEU.016.002 Nak têbânu li ninkße Pascua re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios, texxic saß li naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß re têlokßoni cuiß. Ut aran têcamsi jun li xul li têsicß ru saß xyânkeb lê quetômk chokß re lê mayej chiru li Kâcuaß.
16:3b.DEU.016.003 Incßaß têtzaca tib riqßuin li caxlan cua cuan xchßamal. Chiru cuukub cutan têcuaß li caxlan cua mâcßaß xchßamal, li caxlan cua re rahil chßôlej. Têbânu chi joßcan re nak junelic tâjulticokß êre chanru nak quex-el chak Egipto saß junpât, li bar quexrahobtesîc cuiß.
16:4b.DEU.016.004 Chiru cuukub cutan incßaß tâcuânk li cßaßru nachßamobresin saß lê naßaj. Tento nak têchoy xtzacanquil saß li kßojyîn aßan lix tibel li xul li têmayeja saß li ecuu re li xbên cutan. Incßaß têcanab li relaß re cuulaj.
16:5b.DEU.016.005 Incßaß naru têmayeja li xul re li ninkße Pascua yalak bar saß eb lê tenamit li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
16:6b.DEU.016.006 Têmayeja ban saß li naßajej li tixsicß ru li Dios re têlokßoni cuiß. Aran texmayejak re li ninkße Pascua saß li ecuu nak oc re li sakße, saß li hônal nak quex-el chak aran Egipto.
16:7b.DEU.016.007 Têpom li tib ut têtzaca saß li naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß lê Dios. Ut cuulajak chic texsukßîk saß lê muhebâl.
16:8b.DEU.016.008 Chiru cuakib cutan têcuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal. Saß xcuuk li cutan têchßutub êrib chixlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios, ut mâ jun li cßanjel têbânu.
16:9b.DEU.016.009 Cuukub xamân xtiquibanquil xxocbal li ru lê trigo nak texninkßeîk.
16:10b.DEU.016.010 Li ninkße li têbânu, aßan re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios. Ut li mayej li têqßue, aßan li joß qßuial na-ala saß êchßôl xqßuebal, aß yal chanru lê rosobtesinquil xban li Kâcuaß lê Dios.
16:11b.DEU.016.011 Ut tâsahokß saß êchßôl chiru li Kâcuaß lê Dios saß li naßajej li quixsicß ru re têlokßoni cuiß. Tâsahokß saß êchßôl lâex êrochben lê ralal êcßajol joß eb ajcuiß lê môs ixk ut lê môs cuînk. Ut tâsahokß ajcuiß saß xchßôleb laj levita ut eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk ut eb li mâcßaß xnaß xyucuaß joß eb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß êyânk.
16:12b.DEU.016.012 Julticak êre nak junxil lâex chak rahobtesinbil môs aran Egipto. Joßcan nak qßuehomak lê chßôl chixbânunquil chixjunil li chakßrab aßin.
16:13b.DEU.016.013 Nak ac xesicß ru lê racuîmk trigo ut nak ac xesicß ru lê uvas, têyîb lê cocß muhebâl riqßuin rukß cheß ut têbânu lê ninkße.
16:14b.DEU.016.014 Tâsahokß saß êchßôl lâex êrochben lê ralal êcßajol, eb lê môs ixk ut eb lê môs cuînk. Ut tâsahokß ajcuiß saß xchßôleb laj levita, eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß lê naßaj, ut eb li mâcßaß xnaß xyucuaß joß eb ajcuiß li xmâlcaßan li cuanqueb saß lê tenamit.
16:15b.DEU.016.015 Cuukub cutan texninkßeîk re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios saß li naßajej li tixsicß ru. Li Kâcuaß lê Dios tâosobtesînk êre ut tixqßue êre nabal li ru lê racuîmk. Târosobtesi chixjunil li cßaßru têbânu. Relic chi yâl tâsahokß saß êchßôl.
16:16b.DEU.016.016 Oxib sut chiru li chihab chixjunileb li cuînk teßxic chiru li Kâcuaß lê Dios saß li naßajej li tixsicß ru. Aßaneb aßin li oxib sut: li ninkße nak nequecuaß li caxlan cua li mâcßaß xchßamal, li ninkße nak nequemayeja li xbên ru lê racuîmk, ut li ninkße nak nequeyîb lê cocß muhebâl riqßuin rukß cheß. Mâ ani tixcßut rib chiru li Kâcuaß chi mâcßaß li tixcßam chokß xmayej.
16:17b.DEU.016.017 Li junjûnk tixqßue lix mayej aß yal chanru li rosobtesinquil quiqßueheß xban li Kâcuaß.
16:18b.DEU.016.018 Têxakab laj rakol âtin ut eb li teßtaklânk saß xbêneb li junjûnk xtêpaleb saß eb lê tenamit li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios. Ut eb aßan teßrakok âtin saß xbêneb lê tenamit saß tîquilal.
16:19b.DEU.016.019 Laj rakol âtin li têxakab incßaß teßrisi xcuanquil li tîquilal ut incßaß teßxsicß ru li ani teßxbânu usilal re. Incßaß cheßtuminâk ruheb xban nak li ani naxcßul xtumin incßaß chic naxtau xyâlal ut incßaß narakoc âtin saß tîquilal.
16:20b.DEU.016.020 Chesicßak li rakba âtin saß tîquilal re nak tânajtokß rok lê yußam ut têrêchani li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
16:21b.DEU.016.021 Mêrau li cheß re xlokßoninquil li jalanil dios lix Asera, chi moco têqßue chixcßatk lix artal li Kâcuaß lê Dios.Ut micuan êjalam ûch re têlokßoni, xban nak li Kâcuaß lê Dios xicß naril eb aßan.
16:22b.DEU.016.022 Ut micuan êjalam ûch re têlokßoni, xban nak li Kâcuaß lê Dios xicß naril eb aßan.
17
17:1b.DEU.017.001 Mêmayeja chiru li Kâcuaß lê Dios li bôyx malaj ut li carner li cuanqueb xpaltil. Xicß naril li Kâcuaß li mayej li cuan xpaltil.
17:2b.DEU.017.002 Mâre cuânk junak cuînk malaj ixk saß eb li tenamit li tixqßue êre li Kâcuaß li tixkßet li contrato ut tâmâcobk chiru li Kâcuaß
17:3b.DEU.017.003 riqßuin xlokßoninquil li jalanil dios, malaj li sakße, li po ut li chahim chi ac xye êre li Kâcuaß nak incßaß têbânu.
17:4b.DEU.017.004 Cui lâex têrabi resil li cßaßru yôqueb chixbânunquil, tento nak têtzßil rix chi us re rilbal ma yâl nak yôqueb chixbânunquil li mâusilal aßan saß li tenamit Israel.
17:5b.DEU.017.005 Cui yâl, têcßam li cuînk malaj ut li ixk aßan chirix li tenamit ut têcuti chi pec toj retal tâcâmk.
17:6b.DEU.017.006 Abanan tento nak cuânk cuib malaj oxib tâyehok re nak cuan xmâc. Incßaß naru tâcamsîk cui jun ajcuiß li tâyehok nak cuan xmâc.
17:7b.DEU.017.007 Li ani teßyehok re nak cuan xmâc, aßaneb li xbên li teßcutuk re chi pec. Chirix aßan, eb li jun chßol chic teßxcut chi pec. Chi joßcaßin têrisi saß êyânk li naßleb li incßaß us.
17:8b.DEU.017.008 Cui cuan li nimla chßaßajquil li incßaß naru têrak âtin saß xbên, usta camsînc, usta pletic malaj ut cuechßînc, têcßameb li cristian saß li naßajej li quixsicß ru li Kâcuaß lê Dios.
17:9b.DEU.017.009 Texxic riqßuineb laj tij xcomoneb li ralal xcßajol laj Leví ut texxic riqßuin laj rakol âtin. Eb aßan teßxtzßil rix lê chßaßajquilal ut teßxye êre cßaßru têbânu.
17:10b.DEU.017.010 Abanan tento nak têbânu li cßaßru nequeßxye eb aßan saß li naßajej li tixsicß ru li Dios. Cheqßue retal nak têbânu chixjunil li cßaßru teßxye êre.
17:11b.DEU.017.011 Checßûluban saß êchßôl li chakßrab li teßxcßut chêru ut lê tijbal xbaneb. Têbânu chi tzßakal re ru li cßaßru teßxye êre.
17:12b.DEU.017.012 Cui cuan junak naxkßetkßeti rib chiruheb laj tij ut laj rakol âtin ut incßaß tixbânu li teßxye eb aßan li yôqueb chi cßanjelac chiru li Kâcuaß lê Dios, tento nak tâtenebâk câmc saß xbên aßan. Tento nak têrisi li mâusilal saß êyânk lâex aj Israel.
17:13b.DEU.017.013 Chixjunileb li tenamit teßrabi resil li tâcßulmânk ut teßxucuak. Ut ma ani chic tixkßetkßeti rib chiruheb laj tij ut laj rakol âtin.
17:14b.DEU.017.014 Nak tex-oc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, nak ac xerêchani ut cuânkex chic aran, mâre têye, “Takaj junak karey re tâtaklânk saß kabên joß eb li tenamit li cuanqueb chi xjun sutam li kanaßaj”, chaßkex.
17:15b.DEU.017.015 Naru têxakab lê rey, abanan li rey li têxakab, tento nak li Kâcuaß lê Dios tâsicßok ru saß êyânk. Incßaß naru têxakab junak chi taklânc saß êbên cui mâcuaß êrech tenamitil.
17:16b.DEU.017.016 Li rey li têxakab incßaß naru nak cuânk nabalak xcacuây. Chi moco târûk tixtaklaheb li tenamit chixsicßbal xtzßakob lix cacuây saß li tenamit Egipto xban nak li Kâcuaß quixye nak incßaß chic naru texsukßîk saß li naßajej aßan.
17:17b.DEU.017.017 Chi moco naru tâcuânk nabalak rixakil xban nak naru naxjal lix naßleb xbaneb. Chi moco naru nacuan nabalak x-oro ut nabalak xplata.
17:18b.DEU.017.018 Nak tâoc saß xcuanquil li rey tixtakla xtzßîbanquil saß junak hu retalil li chakßrab li cuan riqßuineb laj levita aj tij re nak junelic cuânk riqßuin.
17:19b.DEU.017.019 Li chakßrab aßan cuânk riqßuin ut rajlal cutan târil xsaß joß najtil yoßyo re nak tixtzol rib chixxucuanquil ru li Kâcuaß lix Dios ut re ajcuiß nak tixbânu lix taklanquil joß ajcuiß li cßaßru tzßîbanbil saß li chakßrab.Incßaß tixnimobresi rib chiruheb li rech tenamitil. Ut incßaß tixcanab xbânunquil li cßaßru naxye li chakßrab. Tixqßue ban xchßôl chixbânunquil chi tzßakal re ru saß êyânk lâex aj Israel re nak najt tâcuânk saß lix cuanquil joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.
17:20b.DEU.017.020 Incßaß tixnimobresi rib chiruheb li rech tenamitil. Ut incßaß tixcanab xbânunquil li cßaßru naxye li chakßrab. Tixqßue ban xchßôl chixbânunquil chi tzßakal re ru saß êyânk lâex aj Israel re nak najt tâcuânk saß lix cuanquil joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.
18
18:1b.DEU.018.001 Eb laj tij ut li jun chßol chic li ralal xcßajol laj Leví incßaß teßrêchani lix chßochßeb joß eb li jun chßol chic laj Israel. Eb aßan teßxcßul xcomon li mayej li nacßatman chiru li Kâcuaß. Aßan li teßrêchani.
18:2b.DEU.018.002 Mâcßaß teßxcßul rochbeneb li ras rîtzßin xban nak lix mâtaneb aßan, aßan li cßanjelac chiru li Kâcuaß.
18:3b.DEU.018.003 Nak eb laj levita teßxqßue jun li bôyx malaj ut jun li carner li toj sâj re lix cßatbil mayej, eb laj tij teßxcßul lix tel, lix câlam re, ut lix puj.
18:4b.DEU.018.004 Têqßue reheb laj tij li xbên ru lê racuîmk, li acß vino, li aceite, ut li rix li carner li tojeß xbên cua têbes.
18:5b.DEU.018.005 Teßxcßul aßin xban nak li Kâcuaß lê Dios quixsicß ruheb rochbeneb li ralal xcßajol saß xyânkeb chixjunileb laj Israel re nak teßcßanjelak chiru chi junelic kße cutan.
18:6b.DEU.018.006 Mâre junak laj levita târaj êlc saß junak reheb lê tenamit aran Israel, ut târecßa saß xchßôl nak tâxic chi cßanjelac saß jalan naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß Dios re tâlokßonîk.
18:7b.DEU.018.007 Naru teßcßanjelak chiru li Kâcuaß lix Dioseb saß li naßajej aßan, joß nequeßxbânu li jun chßol chic laj levita li nequeßcßanjelac chiru li Dios.
18:8b.DEU.018.008 Juntakßêt xqßuial li cßaßru teßxcßul riqßuin li nequeßxcßul li jun chßol chic laj levita, usta cuan cßaßru xeßrêchani riqßuin lix yucuaßeb.
18:9b.DEU.018.009 Nak tex-oc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, incßaß têtzol êrib chixbânunquil li yibru naßleb li nequeßxbânu li cuanqueb saß eb li tenamit li texxic cuiß.
18:10b.DEU.018.010 Ut mâ jun êre tixcßat lix cocßal chokß xmayej, chi moco texkßehînk, chi moco textûlak, chi moco texxic chi patzßoc riqßuineb laj tûl ut eb laj kße.
18:11b.DEU.018.011 Chi moco texxic chi patzßoc riqßuineb laj kße li nequeßâtinac riqßuineb li musikßej ut riqßuineb lix musikß li camenak, chi moco têqßue cßaßak re ru chêcux re nak mâcßaß têcßul, chi moco têcuaßtesi lê yajel.
18:12b.DEU.018.012 Li Kâcuaß xicß narileb li nequeßxbânu li yibru naßleb aßin. Aßan xmâqueb li cristian li cuanqueb saß li naßajej li tex-oc cuiß. Joßcan nak li Kâcuaß lê Dios târisiheb saß li naßajej aßan.
18:13b.DEU.018.013 Tzßakalak re ru lê yußam lâex chiru li Kâcuaß lê Dios.
18:14b.DEU.018.014 Eb li cristian li cuanqueb saß li tenamit aßan, li têrêchani, nequeßpatzßoc riqßuineb laj kße ut riqßuineb laj tûl. Abanan li Kâcuaß lê Dios xye nak lâex incßaß têbânu li incßaß us joß nequeßxbânu eb aßan.
18:15b.DEU.018.015 Li Kâcuaß lê Dios tixqßue junak profeta saß êyânk sicßbil ru xban joß lâin. Êcomon ajcuiß lâex. Tento nak chiru aßan tex-abînk.
18:16b.DEU.018.016 Saß li cutan nak chßutchßûquex chêjunilex saß li tzûl Horeb queye chi joßcaßin, “Incßaß chic nakaj rabinquil li xyâb xcux li Kâcuaß li kaDios, chi moco nakaj rilbal li nimla xam. Incßaß chic takacuy. Tocâmk xban,” chanquex.
18:17b.DEU.018.017 Joßcan nak li Kâcuaß quixye cue, “Us li cßaßru xeßxye.
18:18b.DEU.018.018 Lâin tinqßue junak profeta saß êyânk joß lâat. Êcomon ajcuiß lâex. Lâin tinqßue li cuâtin re ut aßan tixye reheb li tenamit chixjunil li cßaßru tinye lâin.
18:19b.DEU.018.019 Ut lâin tinqßue chixtojbal xmâc li ani incßaß târabi li cßaßru tixye li profeta saß incßabaß.
18:20b.DEU.018.020 Cui junak profeta tixqßue rib chi âtinac saß incßabaß chi incßaß xinye lâin, malaj ut cui tââtinak saß xcßabaßeb li jalanil dios, li jun aßan tâcamsîk”, chan li Dios.
18:21b.DEU.018.021 Mâre têye saß êchßôl, “¿Chanru nak takaqßue retal nak mâcuaß râtin li Kâcuaß Dios li yô chixyebal junak profeta?”Cui junak profeta naxye nak naâtinac saß xcßabaß li Dios ut incßaß nacßulman li cßaßru naxye, lâex tênau nak mâcuaß râtin li Kâcuaß Dios li yô chixyebal. Li profeta aßan yô chixyebal li cßaßru naraj xjunes. Ut lâex mexxucuac xban.
18:22b.DEU.018.022 Cui junak profeta naxye nak naâtinac saß xcßabaß li Dios ut incßaß nacßulman li cßaßru naxye, lâex tênau nak mâcuaß râtin li Kâcuaß Dios li yô chixyebal. Li profeta aßan yô chixyebal li cßaßru naraj xjunes. Ut lâex mexxucuac xban.
19
19:1b.DEU.019.001 Nak li Kâcuaß lê Dios ac xsach ruheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, nak acak xerêchani ut cuânkex chic saß lix tenamiteb ut saß li rochocheb,
19:2b.DEU.019.002 lâex têsicß ru chokß êre oxib li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß.
19:3b.DEU.019.003 Têyîb li be li tâxic saß eb li tenamit aßin. Ut têjach saß oxib jachal li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß. Ut cui junak tixcamsi li ras rîtzßin chi incßaß yal xraj xchßôl nak tixcamsi, li jun aßan târûk tâxic saß junak reheb li oxib chi tenamit aßin re tixcol rib.
19:4b.DEU.019.004 Li ani tixcamsi li ras rîtzßin chi incßaß yal xraj xchßôl nak tixcamsi, ut cui incßaß xicß naril, naru tâxic saß li tenamit re tixcol rib.
19:5b.DEU.019.005 Mâre junak cuînk tâxic chixyocßbal xsiß, saß qßuicheß ut nak tâoc chi yocßoc, tâtobekß lix mâl ut tixyocß li rochben ut tâcâmk. Li cuînk aßan li xcamsin re chi incßaß yal xraj xchßôl naru tâxic saß jun reheb li oxib chi tenamit aßin re tixcol chak rib.
19:6b.DEU.019.006 Cui kßaxal najt cuan li tenamit, mâre incßaß târûk tâcuulak saß li tenamit re tixcol rib. Li rechßalal li camenak naru toxtau saß be ut xban xjoskßil tixcamsi chokß rêkaj li camenak, usta li cuînk aßan incßaß tenebanbil câmc saß xbên xban nak incßaß yal xraj xchßôl nak xcamsi li rochben.
19:7b.DEU.019.007 Joßcan nak lâin ninye êre nak têsicß ruheb li oxib chi tenamit aßin.
19:8b.DEU.019.008 Ut li Kâcuaß lê Dios tixnimobresi lê naßaj joß quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, ut tixqßue êre li naßajej joß quixye.
19:9b.DEU.019.009 Cherahak li Kâcuaß lê Dios ut têbânu li cßaßru naxye saß lix chakßrab. Junelic chexcuânk joß naraj aßan ut li Kâcuaß tixnimobresi lê naßaj. Tojoßnak lâex têsicß ru oxib chic li tenamit bar târûk teßxcol cuiß ribeb li cristian li nequeßxcamsi ras rîtzßin chi incßaß yal xraj xchßôl.
19:10b.DEU.019.010 Chesicß ruheb li tenamit aßin re nak incßaß teßcamsîk saß lê naßaj li ani mâcßaß xmâc. Chebânu aßan re nak incßaß texmâcobk riqßuin xcamsinquil li ani mâcßaß xmâc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
19:11b.DEU.019.011 Abanan mâre junak cuînk xicß târil li ras rîtzßin ut tixcßûb ru chanru nak tixcamsi. Ut nak tixcamsi li ras rîtzßin tâêlelik ut tâxic saß junak reheb li tenamit aßin re xcolbal rib.
19:12b.DEU.019.012 Eb li nequeßcßamoc be saß li tenamit li qui-el cuiß li cuînk teßxtakla xcßambal ut teßxkßaxtesi saß rukß li rechßalal li camenak re tixcamsi.
19:13b.DEU.019.013 Incßaß têril xtokßobâl ru li ani namâcob riqßuin xcamsinquil ras rîtzßin. Tento nak têrisi li mâc saß lê naßaj re nak us tex-êlk.
19:14b.DEU.019.014 Ut incßaß naru têjal li nubâl re lix chßochß lê ras êrîtzßin li quixakabâc junxil saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios re texcuânk cuiß.
19:15b.DEU.019.015 Incßaß tzßakal cui jun ajcuiß tâyehok re nak cuan xmâc junak cristian. Tento nak tâcuânk cuib malaj ut oxib li teßyehok re cuan xmâc.
19:16b.DEU.019.016 Cui junak cristian tâxic chixyebal ticßtiß chirix li ras rîtzßin,
19:17b.DEU.019.017 tento nak li cuib chi cristian li yôqueb chi pletic teßxic chiru li Kâcuaß ut chiruheb laj tij ut chiruheb ajcuiß laj rakol âtin li cuanqueb saß xcuanquil.
19:18b.DEU.019.018 Ut laj rakol âtin teßxtzßil rix chi us li chßaßajquilal. Cui nacßutun nak li jun quixye ticßtiß chirix ras rîtzßin,
19:19b.DEU.019.019 tojoßnak têbânu re aßan joß quiraj raj xbânunquil re li ras rîtzßin. Tento nak têrisi li mâusilal saß êyânk.
19:20b.DEU.019.020 Ut chixjunileb li tenamit teßrabi resil li quicßulman ut teßxucuak. Ut incßaß chic tâbânumânk li mâusilal aßan saß êyânk.Incßaß têril xtokßobâl ruheb li nequeßxbânu li mâusilal. Cui junak tixcamsi ras rîtzßin, tâcamsîk ajcuiß aßan. Cui junak târisi xnakß ru li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß xnakß ru aßan; cui junak târisi ruch re li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß ruch re aßan; cui junak târisi li rukß li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rukß aßan; cui junak târisi li rok li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rok aßan.
19:21b.DEU.019.021 Incßaß têril xtokßobâl ruheb li nequeßxbânu li mâusilal. Cui junak tixcamsi ras rîtzßin, tâcamsîk ajcuiß aßan. Cui junak târisi xnakß ru li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß xnakß ru aßan; cui junak târisi ruch re li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß ruch re aßan; cui junak târisi li rukß li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rukß aßan; cui junak târisi li rok li ras rîtzßin, tâisîk ajcuiß li rok aßan.
20
20:1b.DEU.020.001 Nak texxic chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre ut têril nak kßaxal nabaleb lix soldado ut lix cacuây ut lix carruaje chiru lê re lâex, mexxucuac xbaneb. Li Kâcuaß lê Dios li qui-isin chak êre aran Egipto, aßan cuânk êriqßuin ut tâtenkßânk êre.
20:2b.DEU.020.002 Nak oc êre chi pletic, laj tij tâchâlk chi âtinac riqßuineb lê soldado.
20:3b.DEU.020.003 Ut tixye reheb, “Abihomak lâex aj Israel. Anakcuan texxic chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre. Incßaß tâchßinâk êchßôl chi moco texxucuak. Incßaß texcßoxlak chi moco tâsachk êchßôl xbaneb li xicß nequeßiloc êre.
20:4b.DEU.020.004 Li Kâcuaß lê Dios, aßan li tâcuânk êriqßuin. Aßan tâtenkßânk êre chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre re texnumtâk saß xbêneb.”
20:5b.DEU.020.005 Ut eb laj cßamol be saß xyânkeb li soldados teßxye, “Cui cuan junak saß êyânk xyîb junak rochoch ut toj mâjiß naxsul, mas us nak tâsukßîk saß li rochoch re nak tixsul xban nak mâre tâcâmk chak saß li plêt ut mâre jalan chic tâsuluk re li rochoch.
20:6b.DEU.020.006 ¿Ma cuan junak saß êyânk xrau lix uvas ut toj mâjiß naxyal xsahil? Cui cuan, li jun aßan tâsukßîk saß rochoch re nak tixyal xsahil xban nak mâre tâcamsîk saß li plêt ut mâre jalan chic tâyalok xsahil.
20:7b.DEU.020.007 ¿Ma cuan junak xtzßâma rixakil ut toj mâjiß nasumla? Cui cuan, li jun aßan tâsukßîk saß rochoch xban nak mâre tâcamsîk saß li plêt ut jalan chic cuînk tâcßamok re.”
20:8b.DEU.020.008 Ut eb li nequeßtaklan teßxye ajcuiß, “¿Ma cuan junak xchßinan xchßôl ut tâxucuak? Cui cuan, chisukßîk saß rochoch re nak eb li ras rîtzßin incßaß teßchßinânk xchßôleb xban.”
20:9b.DEU.020.009 Ut nak teßrakekß chi âtinac, eb li nequeßtaklan saß xbêneb li soldado teßoc chi cßamoc be chiruheb.
20:10b.DEU.020.010 Ut nak tex-oc chi pletic riqßuin junak li tenamit li têrêchani, xbên cua têye reheb nak naru teßxcßam ribeb saß usilal êriqßuin.
20:11b.DEU.020.011 Cui teßxcßul xchßôl ut saß usilal teßxte li oquebâl re li tenamit chêru, chixjunileb li cuanqueb saß li tenamit teßcßanjelak chêru chokß êmôs.
20:12b.DEU.020.012 Abanan cui eb aßan incßaß teßxcßam ribeb saß usilal êriqßuin ut teßraj pletic, lâex têsut rix lix tenamiteb.
20:13b.DEU.020.013 Ut nak li Kâcuaß lê Dios tixkßaxtesi li tenamit aßan saß êrukß, tento nak têcamsiheb chi chßîchß chixjunileb li cuînk li cuanqueb saß li tenamit.
20:14b.DEU.020.014 Abanan naru têcßam chokß êre eb li ixk, eb li cocßal, li quetômk ut chixjunil li cßaßak re ru cuan saß li tenamit li tixkßaxtesi chokß êre li Kâcuaß lê Dios.
20:15b.DEU.020.015 Joßcaßin têbânu riqßuineb chixjunileb li tenamit li najt cuanqueb li mâcuaß saß xcuênteb li tenamit li nachß cuanqueb êriqßuin.
20:16b.DEU.020.016 Abanan saß eb li tenamit li tixqßue êre li Dios re texcuânk cuiß, mâ jun cristian târûk têcanab chi yoßyo.
20:17b.DEU.020.017 Têsach ruheb chi junaj cua eb laj heteo, eb laj amorreo, eb laj cananeo, eb laj ferezeo, ut eb laj heveo, joß eb ajcuiß laj jebuseo, joß quixye êre li Kâcuaß lê Dios.
20:18b.DEU.020.018 Cui incßaß têsach ruheb, eb aßan teßxcßut chêru li incßaß us joß nequeßxbânu eb aßan nak nequeßxlokßoni li jalanil dios. Ut lâex texmâcobk chiru li Kâcuaß lê Dios.
20:19b.DEU.020.019 Nak yôkex chi pletic re têrêchani junak li tenamit, cui texbâyk chi pletic riqßuineb, mêtßaneb li cheß li nequeßûchin xban nak târûk têtzaca li ru li nequeßxqßue. Li cheß mâcuaßeb cuînk re nak têsach ruheb.Abanan naru têtßaneb li cheß li incßaß nequeßûchin. Naru teßcßanjelak re xyîbanquil li taklebâl re tex-oc saß li tenamit toj retal têrêchani.
20:20b.DEU.020.020 Abanan naru têtßaneb li cheß li incßaß nequeßûchin. Naru teßcßanjelak re xyîbanquil li taklebâl re tex-oc saß li tenamit toj retal têrêchani.
21
21:1b.DEU.021.001 Mâre têtau junak li camenak saß cßalebâl saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios ut incßaß tênau ani xcamsin re.
21:2b.DEU.021.002 Eb li nequeßcßamoc be saß êyânk rochbeneb laj rakol âtin teßxic ut teßxbis joß najtil cuan li camenak riqßuineb li tenamit.
21:3b.DEU.021.003 Ut eb li nequeßcßamoc be saß li tenamit li cuan chi nachß riqßuin li camenak teßxchap jun li cuacax li toj mâjiß xcßanjelac, li mâ jun sut qßuebil yugo chirix xcux.
21:4b.DEU.021.004 Teßxcßam li cuacax saß junak li ru takßa li mâ jun sut quibequeß li chßochß chi moco qui-ux âuc aran. Saß li naßajej aßan teßxtok xcux li cuacax.
21:5b.DEU.021.005 Teßchâlk eb laj tij, li ralal xcßajol laj Leví, xban nak aßaneb li sicßbil ruheb xban li Dios chi cßanjelac chiru ut chixtzßâmanquil nak li Dios târosobtesiheb li tenamit. Aßaneb li teßrakok re li plêt ut li cuechßînc.
21:6b.DEU.021.006 Ut chixjunileb li nequeßcßamoc be saß li tenamit, li cuanqueb nachß riqßuin li naßajej li queßxtau cuiß li camenak, teßxchßaj li rukß saß xbên li cuacax li quitokeß xcux saß li ru takßa.
21:7b.DEU.021.007 Ut teßxye, “Mâcuaß lâo xocamsin re li cuînk aßan, chi moco xkil li ani xbânun re.
21:8b.DEU.021.008 At Kâcuaß, chacuy xmâqueb lâ tenamit Israel li cacuisiheb chak Egipto. Mâqßue taxak saß kabên lix camic li cuînk aßin li mâcßaß xmâc. Ut riqßuin li teßxbânu tojbil chic rix lix camic li cuînk.”
21:9b.DEU.021.009 Ut xban nak lâex xebânu li us chiru li Kâcuaß incßaß tâtenebâk saß êbên lix camic li cuînk li mâcßaß xmâc.
21:10b.DEU.021.010 Nak texxic chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre ut nak li Kâcuaß lê Dios tixkßaxtesi saß êrukß li tenamit, cuanqueb li têcßam chi prêxil.
21:11b.DEU.021.011 Cui junak cuînk saß êyânk târil jun li ixk chßinaßus saß xyânkeb li queßcßameß chi prêxil ut tixra ru, naru tixcßam chokß rixakil.
21:12b.DEU.021.012 Tixcßam li ixk saß rochoch ut tixye re nak tixjo li rismal xjolom ut tixset li rixißij.
21:13b.DEU.021.013 Li ixk tixjal li rakß li quirocsi saß li jalan tenamit ut tâcuânk saß li rochoch li cuînk. Ut chiru jun po târahokß xchßôl xban xcamic lix naß xyucuaß. Chirix li jun po li cuînk naru tâcuânk riqßuin. Aßanak chic li rixakil, ut aßanak chic lix bêlom.
21:14b.DEU.021.014 Cui li cuînk incßaß cßojcßo xchßôl riqßuin li ixk, naru tixcanab chi xic. Abanan incßaß naru tixcßayi li ixk, chi moco naru tixbânu re joß naxbânu reheb lix lokßbil môs, xban nak li cuînk, aßan li xmux ru li ixk.
21:15b.DEU.021.015 Mâre cuan junak cuînk tâcuânk cuib li rixakil. Naxra li jun, abanan xicß naril li jun chic. Ut mâre cuânk ralal riqßuineb li cuib chi ixk. Abanan mâre riqßuin li ixk li incßaß naxra tâcuânk li xbên ralal.
21:16b.DEU.021.016 Li cuînk incßaß naru tixsicß ru li ralal li tixra. Nak tixjeqßui li cßaßru cuan re, tento nak tixqßue li mâtan re li xbên alalbej li xcßulub xcßulbal, usta aßan li ralal li cuan riqßuin li ixk li incßaß naxra.
21:17b.DEU.021.017 Tento nak tixqßue cuib sut xqßuial li cßaßak re ru re li xbên alalbej usta aßan mâcuaß li ralal li cuan riqßuin li rixakil li naxra. Tento nak tixqßue re li joß qßuial xcßulub xcßulbal xban nak aßan li xbên alalbej.
21:18b.DEU.021.018 Mâre cuânk junak cuînk cuânk junak ralal li incßaß na-abin. Naxkßetkßeti ban rib. Usta nakßuseß, incßaß naxcßul lix kßusbal xbaneb lix naß xyucuaß.
21:19b.DEU.021.019 Tento nak li naßbej yucuaßbej teßxcßam li al aßan saß li oquebâl re lix tenamiteb ut teßxxakab chiruheb li nequeßcßamoc be saß li tenamit aßan.
21:20b.DEU.021.020 Teßxye reheb li nequeßcßamoc be, “Li al aßin naxkßetkßeti rib chiku. Incßaß na-abin chiku ut incßaß naxpâb lix kßusbal. Junes cuaßac naraj ut aj calajenak.”
21:21b.DEU.021.021 Ut chixjunileb li cuînk li cuanqueb saß li tenamit aßan teßxcuti chi pec toj retal tâcâmk. Chi joßcaßin têrisi li mâusilal saß êyânk. Ut chixjunileb laj Israel teßrabi resil ut teßxucuak xban.
21:22b.DEU.021.022 Cui junak cuînk naxbânu li mâc ut natenebâc câmc saß xbên ut natßuyubâc chiru cheß,incßaß naru têcanab li camenak chi tßuytßu chiru li kßojyîn. Tento nak tâmukekß saß ajcuiß li cutan aßan xban nak tzßektânanbil xban li Dios li ani natßuyubâc chiru cheß. Incßaß naru têmux ru li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
21:23b.DEU.021.023 incßaß naru têcanab li camenak chi tßuytßu chiru li kßojyîn. Tento nak tâmukekß saß ajcuiß li cutan aßan xban nak tzßektânanbil xban li Dios li ani natßuyubâc chiru cheß. Incßaß naru têmux ru li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
22
22:1b.DEU.022.001 Cui junak lê ras êrîtzßin tâsachk lix bôyx malaj ut lix carner ut lâex têril ru, incßaß têcanab chi joßcan. Têchap ut têcßam riqßuin laj êchal re.
22:2b.DEU.022.002 Cui laj êchal re li xul mâcuaß êrechcablal, malaj ut incßaß nequenau ani, têcßam li xul saß lê rochoch ut tâcuânk aran toj nak tâcuulak laj êchal re chixsicßbal. Nak tâcuulak têkßaxtesi re lix xul.
22:3b.DEU.022.003 Joßcan ajcuiß têbânu riqßuin junak li bûr, malaj ut junak tßicr malaj ut li cßaßak chic re ru li têtau chi tzßektzßo. Mêcanab yal chi joßcan.
22:4b.DEU.022.004 Cui têril lix bûr malaj lix bôyx lê ras êrîtzßin tßantßo saß be, mêcanab yal chi joßcan. Têtenkßa ban chi cuaclîc cuißchic.
22:5b.DEU.022.005 Junak ixk incßaß naru târocsi li rakß li cuînk, chi moco li cuînk târûk târocsi li rakß li ixk xban nak aßan incßaß nacuulac chiru li Kâcuaß lê Dios.
22:6b.DEU.022.006 Cui têtau junak xul chi huphu saß lix soc chire be malaj saß rukß junak li cheß, ut cuan li cocß ral, malaj ut lix mol chi rubel, incßaß naru têchßeß li naßbej.
22:7b.DEU.022.007 Naru têcßam li ral, abanan têrachab li naßbej re nak us tex-êlk riqßuin li cßaßru nequebânu ut re ajcuiß nak tânajtokß rok lê yußam.
22:8b.DEU.022.008 Nak têyîb lê rochoch, tento nak têqßue xramleb nak têyîb re nak incßaß tâcanâk saß êbên li chßaßajquilal cui junak tâtßanekß aran ut nacam.
22:9b.DEU.022.009 Mêrau jalanil iyaj saß xnaßaj lê uvas. Cui têrau jalanil iyaj, naru nequesach li ru lê uvas ut têsach ajcuiß li iyaj li têrau.
22:10b.DEU.022.010 Mêqßue chi trabajic junak bôyx rochben junak bûr re têbec cuiß xnaßaj lê racuîmk.
22:11b.DEU.022.011 Mêrocsi li tßicr cui lana rochben lino lix nokßil.
22:12b.DEU.022.012 Têqßue xmach lê rakß saß xcâ xucûtil.
22:13b.DEU.022.013 Mâre junak cuînk tixcßam jun li xkaßal chokß rixakil. Ut nak ac xcuan riqßuin incßaß chic târaj ru.
22:14b.DEU.022.014 Nak ac xmux ru li xkaßal, li cuînk tâticßtißik ut tixye, “Ac cuanjenak riqßuin cuînk li ixk aßin nak xincßam,” chaßak.
22:15b.DEU.022.015 Tojoßnak lix naß xyucuaß li xkaßal teßxcßam li tßicr retalil nak yâl nak toj mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk nak xcßameß xban li cuînk. Ut teßxcßut li tßicr chiruheb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb li tenamit.
22:16b.DEU.022.016 Li yucuaßbej tixye reheb, “Lâin xinsumub lin rabin riqßuin li cuînk aßin, abanan xicß chic naril.
22:17b.DEU.022.017 Anakcuan xmux ru lin rabin ut naxye nak ac cuanjenak riqßuin cuînk nak quixcßam. Abanan arin cuan li tßicr retalil nak yâl nak toj mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk.” Ut li naßbej ut li yucuaßbej teßxcßut li tßicr chiruheb li nequeßcßamoc be.
22:18b.DEU.022.018 Ut eb laj cßamol be teßxchap li cuînk ut teßxqßue chixtojbal xmâc.
22:19b.DEU.022.019 Tento nak li cuînk tixtoj jun ciento chi tumin plata re li yucuaßbej xban nak quixyoßob ticßtiß chirix li tukß ix aj Israel. Ut tento ajcuiß nak tâcanâk riqßuin li rixakil ut incßaß târûk tixjach rib riqßuin joß najtil chic yoßyôk li cuînk.
22:20b.DEU.022.020 Abanan cui yâl nak cuanjenak riqßuin cuînk nak xtauheß xban li cuînk ut cui li naßbej ut li yucuaßbej incßaß nequeßxcßam li retalil lix tukß ixkilal,
22:21b.DEU.022.021 li xkaßal tâcßamekß chiru li puerta re li rochoch lix yucuaß ut eb li cuînk saß li tenamit aßan teßxcuti chi pec toj retal teßxcamsi xban nak xbânu li incßaß us nak toj cuan saß rochoch lix yucuaß. Chi joßcaßin têrisi li mâusilal aßan saß êyânk lâex.
22:22b.DEU.022.022 Cui junak cuînk natauheß chi cuârc riqßuin junak ixk ac sumsu, teßcamsîk chi xcaßbichaleb. Chi joßcaßin tâsachmânk li mâusilal saß êyânk lâex aj Israel.
22:23b.DEU.022.023 Cui junak xkaßal ac tzßâmanbil tâtauhekß xban junak chic cuînk saß be ut li ixk tixsume ut li cuînk tâcuânk riqßuin,
22:24b.DEU.022.024 aßaneb tento nak teßcßamekß chi xcaßbichaleb chiruheb laj rakol âtin saß li oquebâl re li tenamit ut teßcutekß chi pec toj retal teßcamsîk. Tâcamsîk li ixk xban nak incßaß quixjap re saß li tenamit chixcolbal rib. Ut li cuînk tâcamsîk xban nak quixmux ru li rixakil li ras rîtzßin. Chi joßcaßin têrisi li mâusilal saß êyânk.
22:25b.DEU.022.025 Abanan cui junak cuînk tixtau saß cßalebâl junak xkaßal ac tzßâmanbil ut tixchap chi puêrs ut tâcuânk riqßuin, li cuînk aßan tâcamsîk.
22:26b.DEU.022.026 Abanan mâcßaß têbânu re li xkaßal xban nak mâcßaß xmâc ut moco xcßulub ta nak tâcamsîk. Li cuînk aßin xcßulub câmc joß quixcßul li cuînk li quixcamsi ras rîtzßin,
22:27b.DEU.022.027 xban nak li cuînk quixcßul li xkaßal saß cßalebâl ut mâ ani quiru quicoloc re, usta quixjap re.
22:28b.DEU.022.028 Cui junak cuînk tixtau jun li tukß ix li incßaß tzßâmanbil ut tixchap ut tâcuânk riqßuin, ut nequeßtaßli chi mâcobc,
22:29b.DEU.022.029 li cuînk li quicuan riqßuin li xkaßal tento nak tixtoj lajêb roxcßâl chi tumin plata re lix yucuaß li xkaßal. Ut tento ajcuiß nak li cuînk tâsumlâk riqßuin li xkaßal xban nak quixmux ru. Ut incßaß târûk tixjach rib riqßuin joß najtil yoßyôk li cuînk.Mâ jun li cuînk naru tixchßic rib riqßuin rixakil lix yucuaß. Incßaß naru tixcßut xxutân lix yucuaß.
22:30b.DEU.022.030 Mâ jun li cuînk naru tixchßic rib riqßuin rixakil lix yucuaß. Incßaß naru tixcßut xxutân lix yucuaß.
23
23:1b.DEU.023.001 Cui jun li cuînk pucßul xnakß lix tzßejcual malaj ut tokbil lix tzßejcual, aßan incßaß naru tâoc chokß xcomoneb laj Israel, lix tenamit li Dios.
23:2b.DEU.023.002 Li incßaß sumsûqueb lix naß xyucuaßeb, incßaß naru teßoc chokß xcomoneb laj Israel, chi moco li ralal xcßajol, usta toj saß li lajêb xtêpaleb li ralal xcßajol li teßcuânk mokon.
23:3b.DEU.023.003 Incßaß naru teßoc chokß xcomoneb laj Israel lix tenamit li Dios eb laj amonita, chi moco laj moabita, chi moco li ralal xcßajol usta toj chirix li lajêb xtêpaleb li ralal xcßajol.
23:4b.DEU.023.004 Incßaß naru teßoc chokß xcomoneb laj Israel xban nak incßaß queßcuulac chêcßulbal, chi moco queßxqßue êcua êrucßa nak quex-el chak Egipto. Ut queßxtoj laj Balaam chixtzßâmanquil mâusilal saß êbên. Laj Balaam, aßan li ralal laj Beor. Petor xtenamit, li cuan saß xcuênt Mesopotamia.
23:5b.DEU.023.005 Abanan, li Kâcuaß lê Dios incßaß quirabi li cßaßru quixye laj Balaam. Quixsukßisi ban chokß usilal li mâusilal li quixtzßâma saß êbên xban nak li Kâcuaß lê Dios kßaxal nequexra.
23:6b.DEU.023.006 Incßaß têcßam êrib saß usilal riqßuineb li tenamit aßan, chi moco têsicß li us chokß reheb joß najtil yoßyôkex.
23:7b.DEU.023.007 Incßaß xicß têril eb laj Edom xban nak eb aßan lê rechßalal. Ut incßaß xicß têril eb laj Egipto xban nak quexcuan saß lix tenamiteb.
23:8b.DEU.023.008 Li rox xtêpaleb li ralal xcßajol eb aßan naru teßoc chokß xcomoneb laj Israel lix tenamit li Dios.
23:9b.DEU.023.009 Nak acak xic êre chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre cheqßuehak retal re nak incßaß têbânu li cßaßak re ru incßaß us.
23:10b.DEU.023.010 Cui cuan junak cuînk saß êyânk ac xmux rib xban nak x-el xyaßal lix tzßejcual chiru kßojyîn, li jun aßan tâêlk saß êyânk ut tâxic chirix li naßajej li cuanqueb cuiß lê muhebâl. Incßaß chic naru tâoc saß li naßajej li cuanquex cuiß chiru chixjunil li cutan.
23:11b.DEU.023.011 Nak tâecuûk, tâatînk ut naru na-oc cuißchic saß li naßajej li cuânkex cuiß.
23:12b.DEU.023.012 Tento nak cuânk junak naßajej chirix li naßajej li cuan cuiß lê muhebâl re texxic cuiß xtzßekbal êrib.
23:13b.DEU.023.013 Ut têcßam ajcuiß junak lê cheß kßes rußuj re têbec xnaßaj lê tzßekom ut têtzßap li xbên riqßuin chßochß.
23:14b.DEU.023.014 Têbânu chi joßcan xban nak li Kâcuaß lê Dios cuânk saß li naßajej li cuânkex cuiß re texcol ut re ajcuiß nak texqßue chi numtâc saß xbêneb li xicß nequeßiloc êre. Joßcan nak li naßajej li cuânkex cuiß santak re nak li Kâcuaß lê Dios incßaß târil li cßaßak re ru tzßaj saß êyânk. Ut re ajcuiß nak incßaß texcanab êjunes yal xban li cßaßak re ru incßaß us.
23:15b.DEU.023.015 Cui junak li lokßbil môs nacuulac êriqßuin chixcolbal rib, mêkßaxtesi chic re lix patrón.
23:16b.DEU.023.016 Têcanab chi cuânc êriqßuin saß li tenamit li naraj ut saß li naßajej li nacuulac chiru. Ut incßaß têrahobtesi.
23:17b.DEU.023.017 Mâ jun aj Israel tixcßayi rib, usta ixk, usta cuînk, joß nequeßxbânu li nequeßxlokßoni li jalanil dios.
23:18b.DEU.023.018 Ut incßaß naru teßxqßue chokß xmayej saß lix tabernáculo li Kâcuaß lê Dios li tumin li nequeßxcßul li nequeßxcßayi ribeb. Incßaß naru nequeßxtoj riqßuin li tumin aßan li cßaßru xeßxyechißi re li Dios. Li Kâcuaß xicß naril li mâc aßan.
23:19b.DEU.023.019 Nak têtoßoni li cßaßak re ru reheb lê rech tenamitil, usta tumin, usta tzacaêmk, usta cßaßak chic re ru, incßaß naru têpatzß ral.
23:20b.DEU.023.020 Caßaj cuiß li jalaneb xtenamit naru têpatzß ral li cßaßru têtoßoni reheb. Abanan lê rech tenamitil incßaß naru têpatzß ral li cßaßru têtoßoni reheb. Chebânuhak aßin re nak texrosobtesi li Kâcuaß lê Dios ut re ajcuiß nak us tex-êlk riqßuin chixjunil li têbânu saß li naßajej li tâqßuehekß êre xban li Dios re texcuânk cuiß.
23:21b.DEU.023.021 Cui cuan li cßaßru têyechißi re li Kâcuaß lê Dios, mexbay chixqßuebal. Li Kâcuaß tixcanab saß êbên xtojbal ut cuan êmâc cui incßaß nequetoj.
23:22b.DEU.023.022 Abanan mâcßaßak lê mâc cui incßaß nequeyechißi cßaßak re ru re li Kâcuaß.
23:23b.DEU.023.023 Li cßaßru nequeyechißi re li Dios xbânunquil, tento nak têbânu, xban nak yal êjunes xeyechißi chi incßaß minbil êre xbânunquil.
23:24b.DEU.023.024 Cui nequexxic saß xnaßajeb lix uvas lê rech cabal, naru têlou li ru toj tâcßojlâk êchßôl, abanan incßaß naru têxoc li ru saß lê chacach re têcßam chêrix.Ut nak tex-oc saß xnaßaj lix trigo lê ras êrîtzßin, naru têrisi li ru riqßuin lê rukß, abanan incßaß naru têset riqßuin chßîchß.
23:25b.DEU.023.025 Ut nak tex-oc saß xnaßaj lix trigo lê ras êrîtzßin, naru têrisi li ru riqßuin lê rukß, abanan incßaß naru têset riqßuin chßîchß.
24
24:1b.DEU.024.001 Cui junak cuînk tixcßam junak rixakil ut tâsumlâk riqßuin, abanan nak ac xsumla riqßuin incßaß nacuulac chiru xban nak tixqßue retal nak incßaß us xnaßleb, naru tixyîb junak li hu re tixjach rib riqßuin. Tixqßue li hu re li ixk ut târisi saß li rochoch.
24:2b.DEU.024.002 Nak ac x-el saß rochoch li cuînk, li ixk naru nasumla cuißchic riqßuin jalan cuînk.
24:3b.DEU.024.003 Abanan cui li cuînk li tâcßamok re xcaß sut xicß cuißchic naril ut tixyîb cuißchic lix hu re tixjach rib riqßuin ut târisi saß li rochoch, malaj ut tâcâmk li cuînk aßan li quicßamoc cuißchic re li ixk,
24:4b.DEU.024.004 li cuînk li quicßamoc re xbên cua incßaß chic naru naxcßam li ixk aßan chokß rixakil xban nak li ixk aßan ac xmux rib. Aßan incßaß nacuulac chiru li Dios. Lâex incßaß naru têsach xlokßal lê naßaj li tixqßue êre li Dios riqßuin xbânunquil li mâc aßan.
24:5b.DEU.024.005 Incßaß naru xtaklanquil chi pletic junak li cuînk li tojeß xsumla, ut mâ jun cßanjel tâtenebâk saß xbên. Tâcuânk ban jun chihab saß rochoch re xqßuebal xsahil xchßôl li rixakil.
24:6b.DEU.024.006 Incßaß têcßul junak li caß, chi moco li rukß, chokß prenda xban nak riqßuin lix caß naxsicß lix tumin li cristian re xnumsinquil li cutan junjûnk.
24:7b.DEU.024.007 Cui junak li cuînk târelkßa li rech aj Israelil ut tixqßue joß jun lix môs malaj ut naxcßayi, tento nak tâcamsîk li ani qui-elkßan re. Tento nak têrisi saß êyânk chixjunil li mâusilal aßan.
24:8b.DEU.024.008 Têbânu reheb li saklep rixeb chi tzßakal re ru chixjunil li nequeßxye eb laj tij. Tento têbânu joß xinye reheb aßan.
24:9b.DEU.024.009 Julticokß êre li cßaßru quixbânu li Kâcuaß lê Dios re lix María nak quex-el chak Egipto ut yôquex chi xic.
24:10b.DEU.024.010 Nak têtoßoni li cßaßak re ru re lê ras êrîtzßin, mex-oc saß rochoch chixcßulbal li tßicr tixqßue êre chokß prenda.
24:11b.DEU.024.011 Texcanâk ban chirix cab ut li cuînk li xtoßonin êriqßuin tixcßam li prenda ut tixqßue êre.
24:12b.DEU.024.012 Cui nebaß li xtoßonin êriqßuin, mêxoc li tßicr li xqßue chokß prenda chiru jun kßojyîn.
24:13b.DEU.024.013 Têkßaxtesi ban lix prenda nak toj mâjiß na-oc li sakße re nak tixtzßap rib riqßuin lix tßicr nak oc re chi cuârc. Li cuînk tixbantioxi chêru ut tâcuulak chiru li Kâcuaß lê Dios li cßaßru têbânu.
24:14b.DEU.024.014 Mêrahobtesiheb lê môs nebaß li tenkßâc naraj, usta lê rech aj Israelil usta jalan xtenamit li cuan saß êyânk.
24:15b.DEU.024.015 Têtoj lê môs rajlal cutan nak toj mâjiß na-oc li sakße. Mêcanab chokß re cuulaj xban nak nebaß ut naraj ru lix tojbal re xnumsinquil li cutan. Mâre anchal tixyâba xcßabaß li Kâcuaß xban nak incßaß xêtoj chi ticto ut saß êbên tâcanâk li mâc.
24:16b.DEU.024.016 Eb li naßbej yucuaßbej incßaß teßcamsîk xban lix mâqueb li ralal xcßajol, chi moco li alal cßajolbej teßcamsîk xban lix mâqueb lix naß xyucuaßeb. Li junjûnk tixtoj rix lix mâc.
24:17b.DEU.024.017 Mêbânu mâusilal reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk, joß eb ajcuiß li mâcßaß xnaß xyucuaß. Ut incßaß têcßul chokß prenda li rakß li xmâlcaßan.
24:18b.DEU.024.018 Chijulticokß êre nak lâex rahobtesinbil môs nak quexcuan chak Egipto ut li Kâcuaß lê Dios qui-isin chak êre saß li naßajej aßan. Joßcan nak lâin yôquin chixqßuebal êre li chakßrab aßin re nak têbânu.
24:19b.DEU.024.019 Ut nak yôkex chixsicßbal li ru lê racuîmk, cui xsach saß êchßôl jarubak jôb lê trigo, mexsukßi chixxocbal. Canabomak ban reheb li jalan xtenamiteb, ut reheb li mâcßaß xnaß xyucuaß, joß eb ajcuiß li xmâlcaßan re nak li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi riqßuin chixjunil li têbânu.
24:20b.DEU.024.020 Nak têsicß ru li cheß olivo, mêsicß xcaß sut. Canabomak ban reheb li jalan xtenamiteb, ut reheb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß, joß eb ajcuiß li xmâlcaßan.
24:21b.DEU.024.021 Ut nak têsicß ru li uvas, mêsicß ru xcaß sut. Têcanab ban reheb li jalan xtenamiteb, ut reheb li mâcßaßeb xnaß xyucuaß, ut reheb ajcuiß li xmâlcaßan.Chijulticokß êre nak quexcuan chak Egipto chokß rahobtesinbil môs. Joßcan nak yôquin chixqßuebal êre li chakßrab aßin re têbânu.
24:22b.DEU.024.022 Chijulticokß êre nak quexcuan chak Egipto chokß rahobtesinbil môs. Joßcan nak yôquin chixqßuebal êre li chakßrab aßin re têbânu.
25
25:1b.DEU.025.001 Cui cuan li yôqueb chi pletic, eb aßan teßxic riqßuin laj rakol âtin. Ut laj rakol âtin tixtzßil rix li ani cuan xmâc ut li ani mâcßaß xmâc.
25:2b.DEU.025.002 Ut li cuan xmâc tâtenebâk li saqßuecß saß xbên. Ut laj rakol âtin tixye re nak tixhupub rib saß chßochß ut tâqßuehekß lix tzßûm chiru laj rakol âtin, aß yal chanru lix mâc.
25:3b.DEU.025.003 Abanan incßaß tixcßul numenak caßcßâl chi tzßûm. Cui tixcßul numenak caßcßâl chi tzßûm tâcßutekß xxutân chiruheb li tenamit.
25:4b.DEU.025.004 Mêbacß xtzßûmal re lê bôyx nak yô chi cßanjelac re risinquil rix li trigo.
25:5b.DEU.025.005 Cui cuibak cuînk cuanqueb saß jun chi cab, ut li jun tâcâmk ut tixcanab li rixakil chi mâcßaß ralal xcßajol, li ixk aßan tento tâcßamekß xban li rîtzßin li camenak re nak tâcuânk ralal xcßajol saß xcßabaß li camenak. Incßaß tâsumlâk li ixk riqßuin junak mâcuaß xcomon li camenak.
25:6b.DEU.025.006 Ut li xbên ralal tâcuânk tento nak tixcßam xcßabaß li camenak re nak lix cßabaß incßaß tâsachekß saß xyânkeb laj Israel.
25:7b.DEU.025.007 Ut cui li îtzßinbej incßaß naraj xcßambal li rixakil li ras camenak, li ixk aßan tâxic saß li oquebâl re li tenamit chi âtinac riqßuineb li nequeßcßamoc be. Ut tixye reheb, “Li rîtzßin lin bêlom camenak incßaß naraj incßambal chokß rixakil re nak tâcuânk cocßal saß xcßabaß li camenak joß tento xbânunquil.”
25:8b.DEU.025.008 Ut eb li nequeßcßamoc be teßxtakla xbokbal li rîtzßin li camenak re teßâtinak riqßuin. Ut cui aßan tixye nak incßaß naraj sumlâc riqßuin li ixk,
25:9b.DEU.025.009 li rixakil li camenak tâxic riqßuin li cuînk chiruheb li nequeßcßamoc be. Târisi jun lix xâb li cuînk ut tixchûba saß xnakß ru ut tixye re, “Joßcaßin tâuxmânk re li cuînk li incßaß naraj xqßuebal ralal xcßajol li ras camenak.”
25:10b.DEU.025.010 Ut aran Israel eb li ralal xcßajol li cuînk aßan teßqßuehekß chokß xcßabaß “ralal xcßajol li cuînk li qui-isîc xxâb.”
25:11b.DEU.025.011 Cui yôkeb chi pletic cuib li cuînk ut li rixakil li jun tâxic chixcolbal lix bêlom, cui li ixk aßan tixchap lix yoßlebâl li cuînk li yô chi sacßoc re lix bêlom,
25:12b.DEU.025.012 li ixk aßan tâisîk li rukß. Incßaß tâcuyekß xmâc.
25:13b.DEU.025.013 Mêbalakßi lê ras êrîtzßin riqßuin li bisleb li nequexbisoc cuiß.
25:14b.DEU.025.014 Incßaß tâcuânk cuib lê bisleb, jun ta tzßakal ut jun ta incßaß.
25:15b.DEU.025.015 Tento nak texbisok chi tzßakal, usta li râlal usta lix nimal yôkex chixbisbal. Texbisok chi tzßakal re nak tânajtokß rok lê yußam saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
25:16b.DEU.025.016 Li Kâcuaß xicß narileb li nequeßxbalakßi ras rîtzßin ut incßaß nequeßbisoc chi tzßakal.
25:17b.DEU.025.017 Chijulticokß êre li cßaßru queßxbânu êre eb li ralal xcßajol laj Amalec nak quex-el chak Egipto nak yôquex chi numecß saß lix naßajeb.
25:18b.DEU.025.018 Nak lublûquex ut tacuajenakex, eb li ralal xcßajol laj Amalec queßpletic êriqßuin ut queßxcamsiheb li mâcßaß chic xmetzßêuheb. Incßaß queßxxucua ru li Dios.Nak li Kâcuaß lê Dios texqßue chi hilânc ut incßaß chic texpletik riqßuineb li xicß nequeßiloc êre li cuanqueb chi xjun sutam li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, tento nak têcamsi chixjunileb li ralal xcßajol laj Amalec re nak tâsachk xcßabaßeb chi junaj cua saß ruchichßochß. Misach saß êchßôl xbânunquil aßan.
25:19b.DEU.025.019 Nak li Kâcuaß lê Dios texqßue chi hilânc ut incßaß chic texpletik riqßuineb li xicß nequeßiloc êre li cuanqueb chi xjun sutam li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß, tento nak têcamsi chixjunileb li ralal xcßajol laj Amalec re nak tâsachk xcßabaßeb chi junaj cua saß ruchichßochß. Misach saß êchßôl xbânunquil aßan.
26
26:1b.DEU.026.001 Nak ac tex-oc chi cuânc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios, re nak texcuânk aran,
26:2b.DEU.026.002 têsicß li xbên ru lê racuîmk li x-el saß li chßochß li xqßue êre li Kâcuaß lê Dios. Têqßue li ru lê racuîmk saß jun li chacach ut têcßam saß li naßajej li tixsicß ru li Kâcuaß re têlokßoni cuiß.
26:3b.DEU.026.003 Ut texxic riqßuineb laj tij li cuânkeb saß li cutan aßan ut têye reheb, “Lâin ninye anakcuan chiru li Kâcuaß lin Dios nak xo-oc saß li naßajej li quixye reheb li kaxeßtônil yucuaß riqßuin juramento nak tixqßue ke.”
26:4b.DEU.026.004 Ut laj tij tixcßul li chacach li cuan saß êrukß, ut tixqßue chiru lix artal li Kâcuaß lê Dios.
26:5b.DEU.026.005 Ut lâex têye chiru li Kâcuaß lê Dios, “Eb li kaxeßtônil yucuaß, aßaneb jun chßina chßûtal chi arameo li queßcôeb chi cuânc Egipto. Aran queßtam ut queßnabaloß. Cuanqueb xcuanquil joß jun xnimal ru tenamit, ut cuanqueb xmetzßêu.
26:6b.DEU.026.006 Eb laj Egipto queßnumta saß kabên ut coeßxrahobtesi ut coeßxqßue saß cacuil trabaj.
26:7b.DEU.026.007 Lâo kayâba lix cßabaß li Kâcuaß, lix Dioseb li kaxeßtônil yucuaß. Li Kâcuaß quirabi li katij ut quiril xtokßobâl ku. Quixqßue retal nak cuanco saß cacuil cßanjel ut rahobtesinbilo.
26:8b.DEU.026.008 Joßcan nak li Kâcuaß corisi chak Egipto riqßuin xnimal xcuanquil. Quixbânu li milagro ut sachba chßôlej nak corisi chak Egipto.
26:9b.DEU.026.009 Ut aßan quicßamoc chak ke saß li naßajej aßin, ut quixqßue ke li châbil naßajej aßin li na-el cuiß chi us li acuîmk.
26:10b.DEU.026.010 Joßcan nak lâo xkacßam chak li xbên ru li kacuîmk li x-el saß li chßochß aßin li xaqßue ke, at Kâcuaß”, chaßkex. Chirix aßan têqßue li chacach chiru li Kâcuaß lê Dios ut têcuikßib êrib chiru.
26:11b.DEU.026.011 Ut lâex, ut eb laj levita, joß eb ajcuiß li jalan xtenamit li cuanqueb saß êyânk teßsahokß saß êchßôl xban li sahil echej li quixqßue êre li Kâcuaß lê Dios ut reheb ajcuiß lê jun cablal.
26:12b.DEU.026.012 Rajlal oxib chihab têqßue li junjûnk saß xlajêtkil li ru lê racuîmk reheb laj levita ut li mâcßaß xnaß xyucuaß ut reheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk joß eb ajcuiß li xmâlcaßan. Têqßue reheb re nak naru teßtzacânk saß lê tenamit ut tâcßojlâk xchßôleb.
26:13b.DEU.026.013 Ut têye re li Kâcuaß lê Dios, “Lâin xcuisi saß li cuochoch li lokßlaj mayej. Xinqßue reheb laj levita, eb li jalaneb xtenamit, ut eb li mâcßaß xnaß xyucuaß joß eb ajcuiß li xmâlcaßan. Xinbânu joß xaye cue. Incßaß xinkßet lâ chakßrab chi moco xsach saß inchßôl li xaye cue.
26:14b.DEU.026.014 Incßaß xintzaca nak ra saß inchßôl xban xcamic junak, chi moco xcuisi saß cuochoch nak muxbil cuu, chi moco xinqßue reheb li camenak. Lâin xinbânu li chakßrab ut xinbânu ajcuiß chixjunil li xaye cue.
26:15b.DEU.026.015 Chinâcuil, at Kâcuaß, toj saß lâ santil naßaj saß choxa. Chacuosobtesiheb laj Israel lâ tenamit. Ut chacuosobtesi li naßajej li xaqßue ke joß xaye reheb li kaxeßtônil yucuaß nak xabânu li juramento. Xaqßue ke li châbil naßajej li na-el cuiß chi us li acuîmk,” chaßkex.
26:16b.DEU.026.016 Anakcuan li Kâcuaß lê Dios yô chixyebal êre nak têbânu chi tzßakal li chakßrab ut lê taklanquil xban. Chebânuhak biß chi anchal lê chßôl ut chi anchal lê râm.
26:17b.DEU.026.017 Lâex xechßolob saß li cutan aßin nak li Kâcuaß, aßan lê Dios. Xeyechißi nak têpâb aßan ut têbânu li cßaßru naxye. Xeyechißi nak junelic têbânu li chakßrab li xqßue êre ut têbânu lê taklanquil xban.
26:18b.DEU.026.018 Ut saß ajcuiß li cutan aßin li Kâcuaß quixye nak lâex lix lokßlaj tenamit. Ut rehex chic chi tzßakal joß quixyechißi êre. Ut aßan naraj nak têbânu chixjunil li chakßrab li quixqßue êre.Aßan tâtenkßânk êre re nak lâexak jun nimla tenamit. Kßaxal nimak êcuanquil ut êlokßal chiruheb chixjunileb li tenamit li quixyoßobtesi. Ut yalak bar tâabîk êresilal. Lâexak jun xsantil tenamit joß quixye li Kâcuaß lê Dios.
26:19b.DEU.026.019 Aßan tâtenkßânk êre re nak lâexak jun nimla tenamit. Kßaxal nimak êcuanquil ut êlokßal chiruheb chixjunileb li tenamit li quixyoßobtesi. Ut yalak bar tâabîk êresilal. Lâexak jun xsantil tenamit joß quixye li Kâcuaß lê Dios.
27
27:1b.DEU.027.001 Laj Moisés rochbeneb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel, quixye reheb li tenamit: —Chebânu chixjunil li chakßrab li oc cue chixyebal êre anakcuan.
27:2b.DEU.027.002 Nak lâex texnumekß jun pacßal li nimaß Jordán re tex-oc saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios, saß li cutan aßan têxakab li nînki pec ut têboneb riqßuin chun.
27:3b.DEU.027.003 Ut têtzßîba chiru chixjunil li chakßrab ut li tijleb aßin nak ac xex-oc saß li châbil naßajej li na-el cuiß chi us li acuîmk, li tixqßue êre li Kâcuaß lix Dioseb lê xeßtônil yucuaß, joß quixye êre.
27:4b.DEU.027.004 Nak ac xexnumeß jun pacßal li nimaß Jordán, têxakabeb li pec joß yôquin chixyebal êre anakcuan ut têboneb riqßuin chun.
27:5b.DEU.027.005 Têyîb jun li artal aran re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios. Incßaß têrocsi li chßîchß re xyîbanquil li artal.
27:6b.DEU.027.006 Têyîb li artal re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios riqßuineb li pec li incßaß setbil riqßuin chßîchß. Ut saß li artal aßan têqßue li mayej li têcßat re xlokßoninquil li Kâcuaß lê Dios.
27:7b.DEU.027.007 Ut aran ajcuiß têqßue lê mayej re xcßambal êrib saß usilal riqßuin li Dios ut têtzaca ut tâsahokß saß êchßôl chiru li Kâcuaß lê Dios.
27:8b.DEU.027.008 Têtzßîba chi châbil chiru li pec aßin li chakßrab li xinqßue êre, chan.
27:9b.DEU.027.009 Ut laj Moisés, rochbeneb laj tij quixye reheb laj Israel: —Lâex aj Israel, abihomak li cßaßru tinye êre ut cheqßuehak retal. Anakcuan lâex chic lix tenamit li Kâcuaß lê Dios.
27:10b.DEU.027.010 Joßcan nak tento nak têbânu li cßaßru tixye êre ut têbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab li yôquin chixqßuebal êre anakcuan.
27:11b.DEU.027.011 Saß li cutan aßan laj Moisés quixye reheb laj Israel:
27:12b.DEU.027.012 —Nak ac xexnumeß jun pacßal li nimaß Jordán, aßineb li xtêpaleb laj Israel li teßxaklîk saß li tzûl Gerizim chixyebal resil li rosobtesinquileb li tenamit: eb li ralal xcßajol laj Simeón, eb li ralal xcßajol laj Leví, eb li ralal xcßajol laj Judá, eb li ralal xcßajol laj Isacar, eb li ralal xcßajol laj José ut eb li ralal xcßajol laj Benjamín.
27:13b.DEU.027.013 Ut aßineb li xtêpaleb laj Israel li teßxaklîk saß li tzûl Ebal chixyebal resil li xtzßektânanquileb li tenamit: eb li ralal xcßajol laj Rubén, eb li ralal xcßajol laj Gad, eb li ralal xcßajol laj Aser, eb li ralal xcßajol laj Zabulón, eb li ralal xcßajol laj Dan ut eb li ralal xcßajol laj Neftalí.
27:14b.DEU.027.014 Ut eb laj levita teßâtinak chi cau xyâb xcuxeb ut teßxye li âtin aßin reheb chixjunileb laj Israel:
27:15b.DEU.027.015 Tzßektânanbil li ani tixyîb lix jalanil dios ut xjalam ûch riqßuin chßîchß ut riqßuin cheß usta tixqßue saß junak naßajej mukmu re tixlokßoni xban nak li Kâcuaß xicß naril aßan. Ut chixjunileb li tenamit teßchakßok ut teßxye: Joßcan taxak.
27:16b.DEU.027.016 Tzßektânanbil li ani tixtzßektâna xnaß xyucuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:17b.DEU.027.017 Tzßektânanbil li ani tixjal xnubâl lix chßochß li rech cabal. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:18b.DEU.027.018 Tzßektânanbil li ani tixjal xbe junak li mutzß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:19b.DEU.027.019 Tzßektânanbil li ani naxbânu mâusilal reheb li jalan xtenamiteb, malaj ut li mâcßaß xnaß xyucuaß, malaj ut li xmâlcaßan. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:20b.DEU.027.020 Tzßektânanbil li tixchßic rib riqßuin li rixakil lix yucuaß ut tixcßut xxutân lix yucuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:21b.DEU.027.021 Tzßektânanbil li ani tixchßic rib riqßuin junak xul. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:22b.DEU.027.022 Tzßektânanbil li ani tixchßic rib riqßuin li ranab, usta jalan xnaß, ut usta jalan xyucuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:23b.DEU.027.023 Tzßektânanbil li ani tixchßic rib riqßuin lix naß li rixakil. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:24b.DEU.027.024 Tzßektânanbil li ani tixcamsi ras rîtzßin usta chi mukmu naxbânu. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:25b.DEU.027.025 Tzßektânanbil li ani tâtuminâk ru re nak tixcamsi li ras rîtzßin li mâcßaß xmâc. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.Tzßektânanbil li ani incßaß tixqßue xcuanquil chixjunil li chakßrab aßin, chi moco tixbânu li tijleb li xqßue li Kâcuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
27:26b.DEU.027.026 Tzßektânanbil li ani incßaß tixqßue xcuanquil chixjunil li chakßrab aßin, chi moco tixbânu li tijleb li xqßue li Kâcuaß. Ut chixjunileb li tenamit teßxye: Joßcan taxak.
28
28:1b.DEU.028.001 Cui lâex tex-abînk chiru li Kâcuaß ut têbânu chi anchal êchßôl li cßaßru naxye ut cui têbânu lix chakßrab li yôquin chixyebal êre anakcuan, kßaxal cuißchic tixnimobresi lê cuanquil saß xyânkeb chixjunileb li tenamit saß ruchichßochß.
28:2b.DEU.028.002 Cui têbânu li cßaßru xye li Kâcuaß, aßan tâosobtesînk êre.
28:3b.DEU.028.003 Li Kâcuaß texrosobtesi saß lê tenamit ut texrosobtesi ajcuiß saß lê cßalebâl.
28:4b.DEU.028.004 Li Kâcuaß texrosobtesi ut tixqßue nabal êralal êcßajol. Tixqßue nabal li ru lê racuîmk ut tixqßue ajcuiß nabal li ral lê cuacax ut lê carner.
28:5b.DEU.028.005 Osobtesinbilak li naßajej li nequexoc cuiß li ru lê racuîmk ut osobtesinbilak ajcuiß li nequeyîb cuiß lix kßemal lê tzacaêmk.
28:6b.DEU.028.006 Ut osobtesinbilak ajcuiß chixjunil li cßanjel li têbânu.
28:7b.DEU.028.007 Li Kâcuaß tixkßaxtesiheb saß êrukß li xicß nequeßiloc êre. Tzololnakeb nak teßchâlk chi pletic êriqßuin, abanan sachsôkeb chic xnaßleb nak teßêlelik chêru ut teßxchaßchaßi ribeb.
28:8b.DEU.028.008 Li Kâcuaß târosobtesi lê cßanjel ut târosobtesi lê racuîmk ut junelic cuânk chi nujenak li naßajej li nequexoc cuiß li ru lê racuîmk. Li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi saß li naßajej li tixqßue êre.
28:9b.DEU.028.009 Cui lâex têbânu li cßaßru naxye li Kâcuaß lê Dios ut incßaß têkßet lix chakßrab, li Kâcuaß texxakab chokß jun xsantil tenamit joß quixye êre.
28:10b.DEU.028.010 Ut chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß ruchichßochß teßxqßue retal nak li Kâcuaß quisicßoc chak êru chokß ralal xcßajol ut teßxucuak êban.
28:11b.DEU.028.011 Li Kâcuaß tixqßue nabal lê ralal êcßajol ut nabal lê quetômk ut nabal lê racuîmk saß li naßajej li tixqßue êre joß quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß.
28:12b.DEU.028.012 Li Kâcuaß toj saß choxa tixtakla chak li hab saß xkßehil ut târosobtesi lê cßanjel. Eb li xnînkal ru tenamit teßxpatzß chi toß cßaßruheb re êriqßuin, abanan lâex incßaß têpatzß cßaßru êre chi toß riqßuineb aßan.
28:13b.DEU.028.013 Li Kâcuaß tixqßue êcuanquil saß xbêneb li jun chßol chic. Cui têbânu lê chakßrabinquil xban li Kâcuaß lê Dios li yôquin chixyebal êre anakcuan, lâex junelic texcßamok be ut incßaß texcanâk chi ixbej.
28:14b.DEU.028.014 Mêcanab xbânunquil li chakßrab li yôquin chixqßuebal êre anakcuan. Ut mêlokßoni li jalanil dios chi moco texcßanjelak chiruheb.
28:15b.DEU.028.015 Abanan cui incßaß têbânu li cßaßru naraj li Dios, ut cui incßaß nequebânu li cßaßru naxye saß lix chakßrab ut lê taklanquil xban joß yôquin chixyebal êre anakcuan, tâchâlk li raylal aßin saß êbên:
28:16b.DEU.028.016 Tzßektânanbilakex saß lê tenamit ut saß ajcuiß lê cßalebâl.
28:17b.DEU.028.017 Tzßektânanbilakeb li nequexoc cuiß li ru lê racuîmk ut tzßektânanbilak ajcuiß li nequeyîb cuiß lix kßemal lê tzacaêmk.
28:18b.DEU.028.018 Incßaß chic tâcuânk lê ralal êcßajol ut incßaß chic tâêlk lê racuîmk chi moco teßcuânk chic raleb lê quetômk.
28:19b.DEU.028.019 Ut incßaß us tex-êlk riqßuin li cßanjel têbânu xban nak moco osobtesinbilakex ta chic.
28:20b.DEU.028.020 Li Kâcuaß tixtakla li raylal saß êbên ut textzßektâna xban chixjunil li cßaßru têbânu. Sachso êchßôl texcanâk ut texsachekß chi junpât xban li mâusilal têbânu nak têtzßektâna li Kâcuaß.
28:21b.DEU.028.021 Li Kâcuaß tixqßue li caki yajel saß êbên toj retal texsachekß saß li naßajej li tex-oc cuiß.
28:22b.DEU.028.022 Tixtakla nabal pây ru li yajel saß êbên joß li caki yajel. Texsipokß ut cßajoßak lê tik. Incßaß chic tixqßue li hab saß xbên lê racuîmk ut cßajoß xtikcual. Tâmoßônk lê racuîmk. Cßajoß li raylal têcßul toj retal texcâmk.
28:23b.DEU.028.023 Li choxa tâkßanokß ru joß li kßan chßîchß bronce xban xtikcual ut li chßochß tâcacuûk ru joß li cacuil chßîchß hierro.
28:24b.DEU.028.024 Li Kâcuaß toj saß choxa tixtakla chak li poks ut li samaib saß êbên chokß rêkaj li hab toj retal tex-osokß.
28:25b.DEU.028.025 Li Kâcuaß texcanab saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre. Tzololnakex nak texxic chi pletic, abanan sachso chic ênaßleb nak tex-êlelik ut têchaßchaßi êrib. Ut chixjunileb li cuanqueb saß ruchichßochß teßsachk xchßôleb chêrilbal xban nak mâcßaß chic lê cuanquil.
28:26b.DEU.028.026 Eb laj xicßanel xul ut eb li joskß aj xul teßxtiu lê tibel nak camenakex chic ut mâ ani tâchikßok reheb.
28:27b.DEU.028.027 Li Kâcuaß tixtakla li xox chêrix joß xeßxcßul eb laj Egipto. Tâcuânk li raylal saß chixjunil lê tibel ut tixpati rib lê raylal ut cßajoß nak tâcuotzßocokß ut mâcßaßak xbanol.
28:28b.DEU.028.028 Li Kâcuaß texcanab chi lôcocß ut texmutzßîrk ut sachsôk lê naßleb texcanâk.
28:29b.DEU.028.029 Yal têchßeß aj chic lê be nak yôkex chi bêc joß nequeßxbânu li mutzß nak nequeßxchßeß lix be, usta chi cutan yôkex chi bêc. Ut incßaß têtau li be li texxic raj cuiß. Incßaß tex-êlk chi us riqßuin li cßaßru têbânu. Junelic rahobtesinbilakex ut tâelkßâk li cßaßru êre. Mâ ani tâtenkßânk êre.
28:30b.DEU.028.030 Usta tzßâmanbilak junak xkaßal êban, abanan jalan tâcßamok re. Texcablak, abanan incßaß texcuânk saß li cab li têyîb. Têrau lê racuîmk uvas, abanan incßaß têyal xsahil li ru li tixqßue.
28:31b.DEU.028.031 Teßcamsîk lê bôyx chêru, abanan lâex incßaß têyal xtibel. Yôkex chi iloc nak teßmakßekß chêru lê bûr ut incßaß chic tâkßaxtesîk êre. Eb lê carner teßqßuehekß reheb li xicß nequeßiloc êre ut mâ ani tâtenkßânk êre re xcolbaleb.
28:32b.DEU.028.032 Eb lê ralal êcßajol teßcßamekß chokß rahobtesinbil môseb saß jalan tenamit. Cuulaj cuulaj têsiqßuiheb lê ralal êcßajol, abanan incßaß chic têtauheb.
28:33b.DEU.028.033 Ut li jalaneb xtenamit tixmakß chêru lê racuîmk li xetacuasi êrib xcßanjelanquil. Xicß chic tex-ilekß ut junes raylal chic têcßul.
28:34b.DEU.028.034 Tâsachekß lê naßleb xban li raylal li yôkex chixcßulbal.
28:35b.DEU.028.035 Li Kâcuaß tixcanab chi xoxîrc lê tibel. Tâticlâk chak chêrok ut tâcuulak toj lê jolom. Kßaxal ra têcßul ut mâcßaßak xbanbal lê yajel.
28:36b.DEU.028.036 Li Kâcuaß texqßue chi cßamecß lâex joß ajcuiß lê rey saß jalan tenamit li incßaß nequenau ru, chi moco lê xeßtônil yucuaß queßxnau ru. Ut aran têlokßoni li jalanil dios li yîbanbileb riqßuin cheß ut riqßuin pec.
28:37b.DEU.028.037 Ut chixjunileb li tenamit teßsachk xchßôleb chêrilbal. Xicß tex-ilekß ut texseßêk ut tex-etzßûk saß li naßajej li textaklâk cuiß xban li Dios.
28:38b.DEU.028.038 Nabal li iyaj li têrau, abanan caßchßin ajcuiß li ru li têxoc xban nak eb laj sâcß teßxcuaß lê racuîmk.
28:39b.DEU.028.039 Têrau lê uvas ut têsabesi, abanan incßaß têrucß li xyaßal lê uvas, chi moco têsicß li ru xban nak eb li motzoß teßxcuaß.
28:40b.DEU.028.040 Cuânk li cheß olivo saß chixjunil lê naßaj. Abanan mâcßaßak lê aceite re têyul chêrix xban nak tâtßanekß li ru.
28:41b.DEU.028.041 Teßcuânk lê ralal êcßajol, abanan incßaß teßcuânk êriqßuin xban nak teßchapekß ut teßcßamekß saß jalan tenamit.
28:42b.DEU.028.042 Eb lê cheß ut eb lê racuîmk teßsachekß chi junaj cua xbaneb laj sâcß.
28:43b.DEU.028.043 Tânimânk xcuanquileb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk, ut lâex tâsachk lê cuanquil chi timil timil.
28:44b.DEU.028.044 Tâcuânk xtumineb li jalan xtenamit re teßxqßue chi toß êre, abanan lâex mâcßaßak lê tumin re têqßue chi toß. Tânimâk xcuanquileb toj retal teßtaklânk saß êbên. Eb aßan teßxic chi ubej ut lâex texcanâk chi ixbej.
28:45b.DEU.028.045 Chixjunil li raylal aßin tâchâlk saß êbên toj retal nak tâsachekß êru xban nak incßaß têbânu li cßaßru quixye li Kâcuaß lê Dios. Incßaß têbânu li chakßrab li quixqßue êre.
28:46b.DEU.028.046 Aßanak jun retalil chokß êre ut reheb lê ralal êcßajol li teßcuânk mokon nak li Kâcuaß quirakoc âtin saß êbên.
28:47b.DEU.028.047 Li Kâcuaß qui-osobtesin êre riqßuin chixjunil. Abanan lâex incßaß quexcßanjelac chiru chi anchal êchßôl, chi moco chi sa saß êchßôl, riqßuin chixjunil li quixqßue êre.
28:48b.DEU.028.048 Joßcan nak lâex texcßanjelak chiruheb li xicß nequeßiloc êre li tixtakla chak li Kâcuaß. Textzßocâk ut tâchakik êre ut mâcßaßak lê rakß. Ut mâcßaßak chic cßaßru êre. Li Kâcuaß texqßue chi cßanjelac chokß rahobtesinbil môs chiruheb li xicß nequeßiloc êre toj retal nak tex-osokß.
28:49b.DEU.028.049 Li Kâcuaß tixcßameb chak chi najt eb li jalan xtenamit. Lâex incßaß têtau ru li râtinobâleb. Chanchanakeb li xul tßiu nak teßchâlk chi junpât chixsachbal êru.
28:50b.DEU.028.050 Kßaxal joskßeb. Incßaß teßril xtokßobâl êru, chi moco li cocßal, chi moco li ac tîxeb.
28:51b.DEU.028.051 Eb aßan teßxtzacaheb li ral lê quetômk joß ajcuiß li ru lê racuîmk. Mâcßaßak chic lê trigo, chi moco lê vino, chi moco lê aceite. Ut mâcßaßak chic lê cuacax chi moco lê carner toj retal tex-osokß xban cueßej.
28:52b.DEU.028.052 Teßpletik riqßuin chixjunileb li tenamit li cuanqueb saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios. Ut eb li tzßac li najt xteram li cßojcßôk cuiß lê chßôl telajeßtßanekß chixjunileb.
28:53b.DEU.028.053 Xban li raylal li têcßul saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre nak yôkeb chixsutinquil lê tenamit, textzßocâk toj retal têtiu xtibeleb lê ralal êcßajol li xqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
28:54b.DEU.028.054 Chi moco li cuînk li kßaxal tûlan ut kßun xchßôl li cuan saß êyânk târil xtokßobâl ruheb li ras rîtzßin, chi moco li rixakil li raro xban, chi moco lix cocßal.
28:55b.DEU.028.055 Incßaß tixsi reheb caßchßinak xtibel lix cocßal li yôk chixtzacanquil. Caßaj cuiß aßan tâtißok re xban li raylal li yôk chixcßulbal saß rukßeb li xicß nequeßiloc êre nak yôkeb chi numtâc saß xbêneb lê tenamit.
28:56b.DEU.028.056 Ut li ixakilbej li kßaxal kßun xchßôl ut mâ jun sut quixyal bêc chi mâcßaß xxâb, xicß chic târil lix bêlom joß eb ajcuiß lix cocßal, li rarôqueb raj xban, ut incßaß chic tixqßue xtzacaêmkeb.
28:57b.DEU.028.057 Xban tzßocajic tixmuk lix cßulaßal li tojeß xyoßla re tixtzaca xjunes chi mukmu xban nak mâcßaßak re teßxtzaca nak eb li xicß nequeßiloc reheb yôkeb chi numtâc saß xbêneb lê tenamit.
28:58b.DEU.028.058 Cui incßaß têbânu chi anchal êchßôl chixjunil li chakßrab li tzßîbanbil saß li hu aßin, ut cui incßaß têxucua ru li Kâcuaß li nimajcual Dios li kßaxal lokß,
28:59b.DEU.028.059 li Kâcuaß lê Dios tixqßue xtzßakob li raylal saß êbên. Tixqßue li caki yajel saß êbên ut incßaß chic tâêlk. Kßaxal yibru li yajel li tixqßue saß êbên ut saß xbêneb ajcuiß lê ralal êcßajol.
28:60b.DEU.028.060 Tixqßue saß êbên eb li yajel li quixqßue saß xbêneb laj Egipto, li kßaxal xiu xiu, ut incßaß chic tex-usâk.
28:61b.DEU.028.061 Tixtakla ajcuiß saß êbên qßuila pây ru li yajel li incßaß tzßîbanbil retalil saß li hu aßin, li tzßîbanbil cuiß lix chakßrab li Dios. Tixtakla li raylal saß êbên toj retal tâsachekß êru.
28:62b.DEU.028.062 Incßaß chic qßuihex texcanâk, usta kßaxal nabalex nak quexcuan chak joß xqßuial li chahim chiru li choxa, xban nak incßaß xebânu li naxye li Kâcuaß lê Dios.
28:63b.DEU.028.063 Joß nak quisahoß xchßôl li Kâcuaß nak quexqßue chi nabalocß, joßcan ajcuiß nak tâsahokß xchßôl nak texqßue chi sachecß. Tex-isîk saß li naßajej li oc êre chirêchaninquil.
28:64b.DEU.028.064 Li Kâcuaß tixchaßchaßi êru yalak bar saß ruchichßochß. Ut saß eb li naßajej aßan têlokßoni li jalanil dios li yîbanbil riqßuin cheß ut pec, chi moco lâex chi moco lê xeßtônil yucuaß queßxlokßoniheb junxil.
28:65b.DEU.028.065 Incßaß texcuânk saß tuktûquil usilal saß eb li jalan tenamit. Mâcßaßak chic lê naßaj. Li Kâcuaß tâbânûnk re nak xiu xiu cuânkex ut incßaß chic sahak saß êchßôl. Tâchßinânk lê chßôl xban li raylal li tixqßue saß êbên li Kâcuaß.
28:66b.DEU.028.066 Yôk lê cßaßux chi kßek chi cutan ut yôkex chixcßoxlanquil nak mâre texcamsîk xban nak junelic xiu xiu cuânkex.
28:67b.DEU.028.067 Nak tâsakêuk têye, “Us raj ac ta x-oc li kßojyîn,” ut nak tâkßojyînokß, têye, “Us raj ac ta xsakêu,” chaßkex xban lê xiu ut xban li raylal li yôquex chixcßulbal.Li Kâcuaß textakla cuißchic Egipto saß eb li nînki jucub usta quixye êre nak mâ jaruj chic texsukßîk aran. Nak cuânkex aran texcßayîk raj chokß rahobtesinbil môs reheb li xicß nequeßiloc êre, abanan mâ ani tâajok lokßoc êre.
28:68b.DEU.028.068 Li Kâcuaß textakla cuißchic Egipto saß eb li nînki jucub usta quixye êre nak mâ jaruj chic texsukßîk aran. Nak cuânkex aran texcßayîk raj chokß rahobtesinbil môs reheb li xicß nequeßiloc êre, abanan mâ ani tâajok lokßoc êre.
29
29:1b.DEU.029.001 Aßan aßin li contrato li quixye li Dios re laj Moisés re tixbânu riqßuineb laj Israel nak cuanqueb saß li naßajej Moab. Aßan aßin lix comon li contrato li quixbânu li Dios riqßuineb saß li tzûl Horeb.
29:2b.DEU.029.002 Laj Moisés quixchßutubeb chixjunileb laj Israel ut quixye reheb: —Lâex queril li cßaßru quixbânu li Kâcuaß re laj faraón lix reyeb laj Egipto ut reheb chixjunileb li nequeßtenkßan reheb joß eb ajcuiß chixjunileb li tenamit.
29:3b.DEU.029.003 Lâex queril chixjunil li raylal, li milagro ut li sachba chßôlej li quixbânu li Kâcuaß.
29:4b.DEU.029.004 Ut toj chalen anakcuan li Dios incßaß xexqßue chixtaubal ru li cßaßru xeril ut li cßaßru xerabi.
29:5b.DEU.029.005 Chiru caßcßâl chihab nak lâin xincßamoc be chêru saß li chaki chßochß, incßaß x-osoß lê rakß chi moco lê xâb li cuan chêrok.
29:6b.DEU.029.006 Quimâcßaßoß lê caxlan cua ut lê vino. Ut quimâcßaßoß ajcuiß lê rucßa li nachßamoß. Abanan li Kâcuaß quixqßue êre re nak tênau nak aßan li Kâcuaß lê Dios.
29:7b.DEU.029.007 Ut nak xocßulun saß li naßajej aßin, laj Sehón lix reyeb laj Hesbón ut laj Og lix reyeb laj Basán queßchal chi pletic kiqßuin. Abanan lâo xonumta saß xbêneb.
29:8b.DEU.029.008 Lâo xkêchani lix naßajeb ut xkajeqßui reheb li ralal xcßajol laj Rubén, ut reheb li ralal xcßajol laj Gad, ut reheb ajcuiß yi jach li ralal xcßajol laj Manasés.
29:9b.DEU.029.009 Chebânu chi tzßakal re ru chixjunil li naxye saß li contrato aßin re nak us tex-êlk riqßuin li cßaßru têbânu.
29:10b.DEU.029.010 Anakcuan xakxôquex arin chiru li Kâcuaß lê Dios. Cuanquex chêjunilex joß eb ajcuiß li nequeßcßamoc be chêru ut eb li nequeßtaklan saß êbên. Cuanqueb chixjunileb li cuînk.
29:11b.DEU.029.011 Ut cuanqueb li ixk ut eb li cocßal joß eb ajcuiß li jalan xtenamiteb li cuanqueb saß êyânk, li nequeßyocßoc re lê siß ut nequeßbelan re lê haß.
29:12b.DEU.029.012 Cuanquex arin anakcuan re nak têbânu li contrato riqßuin li Kâcuaß lê Dios. Riqßuin juramento tixbânu li contrato li Kâcuaß,
29:13b.DEU.029.013 re nak texxakab chokß ralal xcßajol. Lâexak lix tenamit ut aßanak lê Dios joß quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob.
29:14b.DEU.029.014 Mâcuaß caßaj cuiß êriqßuin lâex aj Israel li xakxôquex arin tixbânu li contrato riqßuin juramento li Kâcuaß.
29:15b.DEU.029.015 Xakxo aj ban cuiß lix cuanquil chiru chixjunileb lê ralal êcßajol li teßcuânk mokon.
29:16b.DEU.029.016 Lâex joltic êre chanru lê yußam nak quexcuan Egipto ut cßaßru xecßul nak yôquex chak chi numecß saß lix naßajeb li jalaneb xtenamit.
29:17b.DEU.029.017 Lâex xerileb lix jalanil dios li yîbanbil riqßuin cheß, pec, plata ut oro, li xicß naril li Dios.
29:18b.DEU.029.018 Cheqßue retal nak mâ jun saß êyânk tixtzßektâna li Kâcuaß lê Dios re tixlokßoniheb lix jalanil dios li jalaneb xtenamit. Mâ jun taxak saß êyânk tixbânu aßan, chi moco li cuînk, chi moco li ixk, chi moco jun cabalak, chi moco jun xtêpaleb. Incßaß têbânu chi joßcan re nak mâcuaßakex joß li cßahil kßên li nacamsin.
29:19b.DEU.029.019 Cui cuan junak saß kayânk târabi chixjunil li tenebanbil saß kabên ut incßaß tixqßue xcuanquil ut tixcßoxla “us tinêlk usta tinbânu li cßaßru nacuaj injunes” chaßak, xban li jun aßan tâsachekß êru chêjunilex, li châbil xnaßleb joß ajcuiß li incßaß us xnaßleb.
29:20b.DEU.029.020 Li Kâcuaß incßaß tixcuy xmâc li ani tixbânu chi joßcan. Tâjoskßokß ban riqßuin ut tixtakla saß xbên chixjunil li raylal li tzßîbanbil retalil saß li hu aßin toj retal tâsachekß ru ut incßaß tâcuânk ralal xcßajol.
29:21b.DEU.029.021 Li Kâcuaß târisi li cuînk aßan saß êyânk lâex aj Israel ut tixtakla li raylal saß xbên joß naxye saß lix contrato li Dios, li tzßîbanbil saß li hu aßin.
29:22b.DEU.029.022 Eb lê ralal êcßajol li teßcuânk mokon ut eb li jalan xtenamiteb li teßchâlk chi najt teßril li raylal li têcßul nak li Kâcuaß tixsach ru lê naßaj.
29:23b.DEU.029.023 Mâcßaß chic tâêlk saß eb lê cßalebâl. Junes azufre ut atzßam tâcuânk saß lê chßochß. Incßaß tâêlk li acuîmk chi moco li rax pim. Lê naßaj chanchanak chic li tenamit Sodoma ut Gomorra ut eb li tenamit Adma ut Zeboim, li queßsacheß xban li Kâcuaß nak yô xjoskßil saß xbêneb.
29:24b.DEU.029.024 Ut chixjunileb li cuanqueb saß li xnînkal ru tenamit teßxye: ¿Cßaßut nak quixbânu li Kâcuaß chi joßcan re lix naßajeb laj Israel? ¿Cßaßru xyâlal nak quinumta lix joskßil saß xbêneb?
29:25b.DEU.029.025 Ut tâyehekß reheb, “Quixbânu chi joßcan li Kâcuaß xban nak queßxkßet li contrato li queßxbânu riqßuin li Kâcuaß lix Dioseb lix xeßtônil yucuaßeb nak li Dios qui-isin chak reheb saß li naßajej Egipto.
29:26b.DEU.029.026 Queßxlokßoniheb li jalanil dios li mâ jun sut queßxlokßoni junxil. Queßxcuikßib ribeb chiruheb li jalanil dios usta mâcßaß quiqßueheß reheb xbaneb.
29:27b.DEU.029.027 Joßcan nak quichal xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb lix tenamit ut quixqßue saß lix naßajeb chixjunil li raylal li tzßîbanbil retalil saß li hu aßin.
29:28b.DEU.029.028 Xban nak quinumta xjoskßil li Kâcuaß saß xbêneb, joßcan nak li Kâcuaß quirisiheb saß li naßajej aßin. Xban xjoskßil quixtaklaheb saß jalan naßajej li cuanqueb cuiß toj chalen anakcuan,” chußuxk reheb.Cuan li naßleb li incßaß quixcßutbesi chiku li Kâcuaß xban nak aßan re li Kâcuaß li kaDios. Abanan li cßaßru quixcßutbesi chiku, aßan ke lâo ut reheb li kalal kacßajol li teßcuânk mokon re nak takabânu li cßaßru naxye saß li chakßrab aßin.
29:29b.DEU.029.029 Cuan li naßleb li incßaß quixcßutbesi chiku li Kâcuaß xban nak aßan re li Kâcuaß li kaDios. Abanan li cßaßru quixcßutbesi chiku, aßan ke lâo ut reheb li kalal kacßajol li teßcuânk mokon re nak takabânu li cßaßru naxye saß li chakßrab aßin.
30
30:1b.DEU.030.001 Nak acak xecßul chixjunil lê rosobtesinquil ut lê xtzßektânanquil li xinye êre anakcuan, têcßoxla chi us saß li naßajej li textaklâk cuiß xban li Kâcuaß lê Dios saß xyânkeb li xnînkal ru tenamit.
30:2b.DEU.030.002 Nak lâex joß eb ajcuiß lê ralal êcßajol têjal êcßaßux ut texsukßîk riqßuin li Kâcuaß lê Dios, chi anchal êchßôl ut chi anchal êmetzßêu têbânu li cßaßru naraj aßan joß yôquin chixyebal êre anakcuan.
30:3b.DEU.030.003 Nak texsukßîk riqßuin li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi cuißchic ut târil xtokßobâl êru. Ut texrisi saß eb li jalan tenamit li quixjeqßui cuiß êru.
30:4b.DEU.030.004 Usta kßaxal najt quextakla li Kâcuaß, abanan toj aran tixchßutub chak êru li Kâcuaß lê Dios ut texcßam cuißchic saß lê naßaj.
30:5b.DEU.030.005 Texcßam cuißchic saß li naßajej li quiqßueheß reheb lê xeßtônil yucuaß ut lâex têrêchani li naßajej. Texrosobtesi ut kßaxal cuißchic textâmk chiruheb lê xeßtônil yucuaß ut kßaxal biomakex.
30:6b.DEU.030.006 Chanchan nak têbânu li circuncisión nak li Kâcuaß târisi saß lê râm li incßaß us, joß tixbânu reheb lê ralal êcßajol re nak têra li Kâcuaß lê Dios chi anchal êchßôl ut chi anchal lê râm ut tâcuânk lê yußam chi junelic.
30:7b.DEU.030.007 Ut li Kâcuaß lê Dios tixtakla chixjunil li raylal aßin saß xbêneb li xicß nequeßiloc êre, li nequeßrahobtesin êre.
30:8b.DEU.030.008 Têbânu cuißchic li cßaßru naraj li Kâcuaß lê Dios ut têbânu chixjunil li chakßrab li yôquin chixqßuebal êre saß li cutan aßin.
30:9b.DEU.030.009 Ut li Kâcuaß lê Dios texrosobtesi re nak us tex-êlk riqßuin chixjunil li cßaßru têbânu. Teßnabalokß lê ralal êcßajol ut teßtâmk lê quetômk. Ut nabalak ajcuiß li ru lê racuîmk. Li Kâcuaß tâsahokß saß xchßôl êriqßuin ut texrosobtesi joß quixbânu reheb lê xeßtônil yucuaß.
30:10b.DEU.030.010 Abanan tento nak têbânu li cßaßru naraj li Kâcuaß lê Dios. Têbânu chixjunil li chakßrab li tzßîbanbil saß li hu aßin. Tento nak têsicß li Kâcuaß lê Dios chi anchal lê chßôl ut chi anchal lê râm.
30:11b.DEU.030.011 Moco chßaßaj ta xbânunquil lê chakßrabinquil li yôquin chixqßuebal êre anakcuan. Naru têbânu li cßaßru naxye xban nak moco najt ta cuan êriqßuin.
30:12b.DEU.030.012 Moco saß choxa ta cuan chak. Ut incßaß naru têye: ¿Ani tâtakekß saß choxa chixcßambal chak li chakßrab ut tixye ke cßaßru naxye re nak naru takabânu?
30:13b.DEU.030.013 Chi moco jun pacßal li palau cuan chak, re nak têye: ¿Ani takatakla jun pacßal li palau re tâxic chixcßambal chak li chakßrab ut tixye ke cßaßru naxye re nak naru takabânu?
30:14b.DEU.030.014 Mêye chi joßcan xban nak li chakßrab cuan êriqßuin. Cuan chi xtzßûmal êre ut cuan saß lê chßôl re nak târûk têbânu li cßaßru naxye.
30:15b.DEU.030.015 Cheqßuehak retal anakcuan li cßaßru yôquin chixyebal êre. Xinye êre chanru naru tâcuânk lê yußam ut lê châbilal. Ut xinye ajcuiß êre chanru nacuan li câmc ut li mâusilal. Tento têsicß ru bar cuan li têbânu.
30:16b.DEU.030.016 Anakcuan yôquin chixyebal êre nak têra li Kâcuaß lê Dios ut têbânu li cßaßru naraj aßan. Chebânu lê taklanquil xban ut têbânu li cßaßru naxye saß lix chakßrab. Cui têbânu aßan, tâcuânk lê yußam ut teßcuânk nabal lê ralal êcßajol. Ut li Kâcuaß lê Dios tâosobtesînk êre saß li naßajej li oc êre chirêchaninquil anakcuan.
30:17b.DEU.030.017 Abanan cui têjal êcßaßux ut incßaß têbânu li cßaßru naxye li Kâcuaß, ut cui nequetiquib xpâbanquil li jalanil dios ut nequecuikßib êrib chiru chixlokßoninquil,
30:18b.DEU.030.018 relic chi yâl ninye êre nak texcâmk. Ut incßaß chic najt texcuânk saß li châbil naßajej li cuan jun pacßal li nimaß Jordán li oc êre chirêchaninquil anakcuan.
30:19b.DEU.030.019 Chiru li choxa ut chiru li ruchichßochß ninye êre nak têsicß ru li cßaßru têraj. ¿Ma têraj lê yußam malaj ut têraj li câmc? ¿Ma têraj têcßul lê rosobtesinquil malaj ut têraj lê tzßektânanquil? Sicßomak ru li yußam re nak yoßyôkex ut yoßyôkeb ajcuiß lê ralal êcßajol.Têra taxak li Kâcuaß lê Dios ut têbânu taxak li cßaßru naxye aßan. Tîcak taxak lê chßôl chiru ut mêjal taxak êcßaßux. Li Kâcuaß tâqßuehok re lê yußam re nak najt texcuânk saß li naßajej li quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob, chan laj Moisés.
30:20b.DEU.030.020 Têra taxak li Kâcuaß lê Dios ut têbânu taxak li cßaßru naxye aßan. Tîcak taxak lê chßôl chiru ut mêjal taxak êcßaßux. Li Kâcuaß tâqßuehok re lê yußam re nak najt texcuânk saß li naßajej li quixyechißi riqßuin juramento reheb lê xeßtônil yucuaß, laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob, chan laj Moisés.
31
31:1b.DEU.031.001 Saß jun li cutan laj Moisés quiâtinac cuißchic riqßuineb laj Israel ut quixye reheb:
31:2b.DEU.031.002 —Anakcuan ac tîxin chic chi us. Cuakcßâl chihab cuan cue. Incßaß chic nincuy cßamoc be chêru. Li Kâcuaß Dios quixye cue nak lâin incßaß tinnumekß jun pacßal li nimaß Jordán.
31:3b.DEU.031.003 Li Kâcuaß lê Dios, aßan tâcßamok be chêru nak texnumekß jun pacßal li nimaß. Aßan tâsachok reheb li tenamit nak yôkex chi xic re nak texnumtâk saß xbêneb ut têrêchani li naßajej. Laj Josué, aßan li tâcßamok re lê be joß quixye li Kâcuaß.
31:4b.DEU.031.004 Li Kâcuaß tixbânu reheb li tenamit aßin joß quixbânu reheb laj Sehón ut laj Og, lix reyeb laj amorreo. Quixsach ruheb aßan, joß ajcuiß lix tenamiteb.
31:5b.DEU.031.005 Li Kâcuaß tixkßaxtesiheb saß êrukß ut texnumtâk saß xbêneb. Tento nak têbânu reheb chixjunil li xinye êre.
31:6b.DEU.031.006 Cacuubresihomak êchßôl ut chicuânk êmetzßêu. Mexxucuak chi moco texcßoxlak xbaneb, xban nak li Kâcuaß incßaß texcanab êjunes. Cuânk ban êriqßuin chi junelic, chan laj Moisés.
31:7b.DEU.031.007 Ut chirix aßan laj Moisés quixbok laj Josué ut chiruheb chixjunileb laj Israel quixye re: —Cacuubresi âchßôl, at Josué, ut cauhak taxak âcuib, xban nak lâat tatcßamok be chiruheb li tenamit nak teßoc saß li naßajej li quixyechißi li Kâcuaß reheb lê xeßtônil yucuaß. Lâat tâcßam xbeheb chirêchaninquil li naßajej.
31:8b.DEU.031.008 Li Kâcuaß tâcuânk âcuiqßuin. Aßan tâcßamok be châcuu. Incßaß tatxcanab âjunes chi moco tatxtzßektâna. Joßcan nak matxucuac chi moco tâchßinânk âchßôl, chan laj Moisés.
31:9b.DEU.031.009 Ut laj Moisés quixtzßîba li chakßrab aßin ut quixqßue reheb laj tij, eb li ralal laj Leví. Aßan eb li nequeßcßamoc re li Lokßlaj Câx li cuan cuiß li contrato li quixbânu li Kâcuaß. Ut quixqßue ajcuiß reheb li cuînk li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel.
31:10b.DEU.031.010 Ut laj Moisés quixye reheb: —Rajlal saß lix xcuuk chihab nak nacuyeß xmâqueb riqßuin lix cßaseb, tâcuil li chakßrab chiruheb li tenamit nak yôkeb chi ninkßeîc saß li cocß muhebâl yîbanbil riqßuin rukß cheß.
31:11b.DEU.031.011 Nak teßxchßutub ribeb chixjunileb laj Israel chixlokßoninquil li Kâcuaß saß li naßajej li tixye êre, aran têril xsaß li chakßrab aßin saß xxiqueb chixjunileb.
31:12b.DEU.031.012 Tâchßutub ruheb chixjunileb laj Israel, joß cuînk, joß ixk, joß cocßal. Ut joßcan ajcuiß li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk. Tâchßutubeb chixjunileb re nak teßrabi ut teßxtzol rib chixbânunquil li naxye saß li chakßrab aßin. Cheßxxucua ru li Kâcuaß lê Dios ut teßxqßue xchßôl chixbânunquil li naxye li chakßrab.
31:13b.DEU.031.013 Tento nak teßrabi eb li ralal xcßajoleb, li toj mâjiß nequeßrabi li chakßrab aßin. Teßxtzol ribeb chixxucuanquil ru li Kâcuaß lê Dios joß najtil teßcuânk saß li naßajej li xic êre chirêchaninquil nak têkßax li nimaß Jordán, chan laj Moisés.
31:14b.DEU.031.014 Li Kâcuaß quixye re laj Moisés: —Cuulac re xkßehil nak tatcâmk. Tâbok chak laj Josué ut saß cuibal texxic saß li tabernáculo re nak tinxakab laj Josué saß xcßanjel, chan. Ut laj Moisés ut laj Josué queßcôeb saß li tabernáculo ut queßxakli chiru li Kâcuaß.
31:15b.DEU.031.015 Ut li Kâcuaß quixcßutbesi rib saß jun li chok ut quixakli saß xbên li oquebâl re li tabernáculo.
31:16b.DEU.031.016 Ut li Kâcuaß quixye re laj Moisés: —Lâat tatxic chi hilânc âcuochbeneb lâ xeßtônil yucuaß. Chi sêb li tenamit aßin teßxtiquib xlokßoninquileb li jalanil dios saß li naßajej li teßxic cuiß. Chanchanakeb chic li ixk li nequeßxcßayi ribeb. Tineßxtzßektâna ut teßxkßet li contrato li quinbânu riqßuineb.
31:17b.DEU.031.017 Saß li cutan aßan lâin tinjoskßokß saß xbêneb ut tintzßektânaheb. Tincanabeb xjuneseb ut teßsachekß ruheb. Nabal li raylal ut li chßaßajquilal tâchâlk saß xbêneb. Ut eb aßan teßxye: —Yôco chixcßulbal li raylal aßin xban nak li Kâcuaß li kaDios xoxcanab kajunes, chaßkeb.
31:18b.DEU.031.018 Ut lâin incßaß tincuabi lix tijeb saß li cutan aßan. Tinmuk ban cuib chiruheb xban li mâusilal teßxbânu nak teßxlokßoniheb li jalanil Dios.
31:19b.DEU.031.019 Chatzßîba biß li bich aßin ut tâcßut chiruheb laj Israel re nak aßaneb teßxbicha. Li bich aßin tixchßolob xyâlal chiruheb nak incßaß us queßxbânu.
31:20b.DEU.031.020 Lâin tincßameb saß li naßajej li kßaxal châbil li na-el cuiß chi us li acuîmk joß quinyechißi reheb lix xeßtônil yucuaßeb. Tâcuânk chixjunil li tzacaêmk li teßraj ut teßcuânk aran chi saheb saß xchßôl. Abanan eb aßan teßxjal xnaßlebeb ut teßxlokßoniheb li jalanil dios. Tineßxtzßektâna ut teßrisi xcuanquil lin contrato.
31:21b.DEU.031.021 Nabal li raylal ut li chßaßajquilal tâchâlk saß xbêneb. Abanan tâbichâk li bich aßin chokß retalil li mâusilal queßxbânu. Lâin ninnau cßaßru cuan saß xchßôleb usta toj mâjiß xincßameb saß li naßajej li quinyechißi reheb, chan li Dios.
31:22b.DEU.031.022 Ut saß li cutan aßan laj Moisés quixtzßîba li bich ut quixcßut chiruheb laj Israel.
31:23b.DEU.031.023 Ut li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Josué li ralal laj Nun ut quixye re: —Cacuubresi âchßôl ut chicuânk âmetzßêu xban nak lâat tatcßamok reheb laj Israel saß li naßajej li xinyechißi reheb riqßuin juramento. Ut lâin tincuânk âcuiqßuin, chan.
31:24b.DEU.031.024 Ut laj Moisés quixchoy xtzßîbanquil li chakßrab saß xticlajic toj saß rosoßjic.
31:25b.DEU.031.025 Chirix aßan quixye reheb laj levita li nequeßpakon re li Lokßlaj Câx li cuan cuiß lix contrato li Kâcuaß:
31:26b.DEU.031.026 —Cßamomak li hu aßin li tzßîbanbil cuiß li chakßrab ut têqßue chixcßatk li Lokßlaj Câx li cuan cuiß lix contrato li Kâcuaß lê Dios. Aran tâcuânk chokß retalil chêru.
31:27b.DEU.031.027 Lâin ninnau nak aj kßetoleb âtin li tenamit aßin ut kßaxal cauheb xchßôl. Xeßxkßetkßeti ribeb chiru li Kâcuaß nak cuanquin riqßuineb. Ut kßaxal cuißchic teßxbânu nak ac xincam nak mâ anihakin chic riqßuineb.
31:28b.DEU.031.028 Tâchßutubeb chicuu chixjunileb li nequeßcßamoc be joß eb ajcuiß li nequeßtaklan re nak lâin tinâtinak riqßuineb. Ut cutan saken chiru li choxa ut li ruchichßochß nak nequenau cßaßru têcßul cui têkßet li chakßrab li xinye anakcuan.
31:29b.DEU.031.029 Lâin ninnau nak chirix lin camic eb li tenamit teßxbânu li mâusilal ut teßxtzßektâna li cßaßru xinye reheb. Raylal tâchâlk saß xbêneb chiruheb li cutan châlel xban nak teßxbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß. Teßxqßue xjoskßil li Kâcuaß riqßuin li cßaßru teßxyîb riqßuin li rukßeb.—Ut laj Moisés quixye li râtinal li bich aßin reheb chixjunileb laj Israel li chßutchßûqueb aran. Quixye reheb chalen saß xticlajic toj saß rosoßjic li bich.
31:30b.DEU.031.030 Ut laj Moisés quixye li râtinal li bich aßin reheb chixjunileb laj Israel li chßutchßûqueb aran. Quixye reheb chalen saß xticlajic toj saß rosoßjic li bich.
32
32:1b.DEU.032.001 Cherabihak lâex li cuanquex saß choxa, li cßaßru tinye. Cherabihak lâex li cuanquex saß ruchichßochß, li cßaßru tinye riqßuin xtzßûmal cue.
32:2b.DEU.032.002 Li tijleb li tinye chanchanak li hab. Li cuâtin li tinye chanchanak li xchußque. Chanchanak li hab cocß ru li naxtßakresi li rax pim. Chanchanak li hab li naxtßakresi li acuîmk.
32:3b.DEU.032.003 Lâin tinnima xcßabaß li Kâcuaß. Ut lix tenamit teßxye nak nim xcuanquil.
32:4b.DEU.032.004 Li Kâcuaß, aßan li nacoloc ke joß jun li sakônac li nequeßxcol cuiß ribeb li tenamit. Li Kâcuaß, aßan kßaxal châbil ut tîc xchßôl. Naxbânu li tîquilal. Li Kâcuaß kßaxal châbil. Incßaß naxbânu li incßaß us. Junelic ban naxbânu li us ut li tîquilal.
32:5b.DEU.032.005 Lâex lix tenamit li Kâcuaß quebânu li mâusilal. Quecßut êxutân. Moco êcßulub ta nak lâex li ralal xcßajol. Nequexmâcob ut incßaß us lê naßleb.
32:6b.DEU.032.006 ¿Ma joßcaßin nak têqßue rêkaj li usilal li naxbânu li Kâcuaß? Incßaß us lê naßleb. Incßaß nequetau xyâlal. ¿Ma mâcuaß ta biß aßan li Kâcuaß lê Dios li quiqßuehoc êyußam? Aßan quiyoßobtesin êre ut quexxakab saß lê naßaj.
32:7b.DEU.032.007 Chijulticokß êre cßaßru quicßulman junxil. Ut cßoxlankex chirixeb li chihab li ac xelajeßnumeß. Ut patzßomak reheb lê yucuaß. Aßan teßxye êre lix yâlal. Ut eb li tîxil cuînk teßxserakßi êre cßaßru quicßulman.
32:8b.DEU.032.008 Li Kâcuaß li kßaxal nim xcuanquil quixqßue xnaßajeb li xnînkal ru tenamit. Quixye reheb bar cuan xnubâl lix chßochßeb. Ut quixqßue lix chßochßeb laj Israel aß yal jarubeb saß li junjûnk xtêpaleb.
32:9b.DEU.032.009 Lâex li ralal xcßajol laj Jacob, lâex lix tenamit li Kâcuaß.
32:10b.DEU.032.010 Quextau nak yôquex chixbeninquil êrib saß li chaki chßochß, li naßajej li mâcßaß cuan chi saß. Quexcol ut quexril ut quextenkßa xban nak lokßex chiru joß li xnakß ru.
32:11b.DEU.032.011 Li Kâcuaß quitenkßan êre ut quicßamoc be chêru joß nak li tßiu naxcoleb li cocß ral saß lix soc ut naxcßameb saß xbên lix xicß nak toj mâjiß nequeßxnau rupupic.
32:12b.DEU.032.012 Li Kâcuaß, aßan li quicßamoc be chêru. Mâcuaß junak jalanil dios li quitenkßan êre.
32:13b.DEU.032.013 Li Kâcuaß quixqßue êcuanquil saß xbêneb li tenamit ut saß xbêneb li tzûl. Ut quixqßue li ru li acuîmk re têtzaca. Saß xyânkeb li pec quetau li xyaßal cab ut saß xyânkeb li sakônac quicuan lê cheß olivo.
32:14b.DEU.032.014 Quixqßue lê cuacax re tâcuânk lê leche ut lê queso. Quixqßue lê châbil carner ut chibât li cuanqueb Basán re nak tâcuânk lê tib. Ut quixqßue ajcuiß li châbil trigo. Ut querucß li xyaßal li uvas li chanchan quicß xban xcakal.
32:15b.DEU.032.015 Eb laj Jesurún queßnînkan ut queßxkßetkßeti ribeb. Nalemtzßun nequeßiloc xban xnînkaleb. Ut queßxtzßektâna li Kâcuaß li quiyîban reheb. Queßxtzßektâna laj Colol reheb.
32:16b.DEU.032.016 Queßxchikß xjoskßil li Kâcuaß nak queßxlokßoni li jalanil dios. Quinumta xjoskßil xban li mâusilal queßxbânu.
32:17b.DEU.032.017 Queßmayejac chiruheb li mâus aj musikßej ut queßxlokßoniheb li moco dioseb ta. Queßxlokßoni li jalanil dios li incßaß queßxlokßoni lix xeßtônil yucuaß chi moco queßrabi resil.
32:18b.DEU.032.018 Queßxtzßektâna li Kâcuaß li quicoloc reheb. Queßxtzßektâna li Kâcuaß li quiyoßobtesin reheb.
32:19b.DEU.032.019 Li Kâcuaß quiril li queßxbânu. Joßcan nak quixtzßektânaheb. Queßxqßue xjoskßil xban lix mâusilaleb.
32:20b.DEU.032.020 Li Kâcuaß quixye: —Lâin incßaß chic tincuileb chi moco tincuabiheb. Toj tincuil cßaßru teßxcßul xban nak incßaß useb xnaßleb. Queßxkßetkßeti ribeb chicuu ut mâcßaßeb xpâbâl.
32:21b.DEU.032.021 Queßxchikß injoskßil riqßuin xlokßoninquil jalanil dios. Queßxqßue injoskßil riqßuin xlokßoninquil li mâcuaß Dios. Joßcan ajcuiß tinbânu reheb. Lâin tinchikß xjoskßileb riqßuin jalan tenamit. Tinqßueheb xjoskßileb xban jun tenamit incßaß nequeßraj xtaubal xyâlal.
32:22b.DEU.032.022 Cßajoß nak queßxqßue injoskßil. Lin joskßil chanchan li xam yô chixcßatbal chixjunil toj saß xchamal li ruchichßochß. Chanchan nak tixcßat li ruchichßochß ut li acuîmk li cuan chiru. Tixcßat lix tôn li tzûl.
32:23b.DEU.032.023 Kßaxal nabaleb li raylal li tintakla saß xbêneb. Chanchan nak tincuteb riqßuin tzimaj.
32:24b.DEU.032.024 Telajeßcâmk xban cueßej ut xban li caki yajel ut li tik. Tintaklaheb li joskß aj xul chixtiubaleb. Ut teßtißekß xbaneb li cßantiß li nequeßcamsin.
32:25b.DEU.032.025 Telajeßcamsîk riqßuin chßîchß li cuanqueb saß be. Ut cßajoß nak teßxucuak saß li rochocheb. Telajeßcâmk li sâjeb, joß chßajom, joß xkaßal. Telajeßcâmk li cßulaßal ut li ac tîxeb.
32:26b.DEU.032.026 Ut xinye nak tinjeqßuiheb yalak bar. Ut incßaß chic teßpatzßekß xcßabaßeb.
32:27b.DEU.032.027 Xinsach raj ruheb chi junaj cua, abanan incßaß xcuaj nak eb li xicß nequeßiloc reheb teßxnimobresi ribeb chixyebal, “Lâo xosachoc reheb. Mâcuaß li Kâcuaß,” chaßakeb.
32:28b.DEU.032.028 Eb laj Israel mâcßaßeb xnaßleb ut incßaß nequeßxtau xyâlal.
32:29b.DEU.032.029 Us raj cui cuan xnaßlebeb. Us raj nak teßxqßue retal li raylal li teßxcßul. Ut us raj ajcuiß cui teßxqßue retal chanru nak teßosokß.
32:30b.DEU.032.030 ¿Chanru nak jun chi cuînk târâlina jun mil chi cristian? Ut, ¿chanru nak cuib chi cuînk teßrâlina lajêb mil? Teßxcßul chi joßcan xban nak li Kâcuaß lix Dioseb ac quixcanabeb xjuneseb ut quixtzßektânaheb.
32:31b.DEU.032.031 Eb li xicß nequeßiloc reheb nequeßxqßue retal nak lix jalanil dios moco juntakßêt ta riqßuin lix Dioseb laj Israel.
32:32b.DEU.032.032 Eb li xicß nequeßiloc reheb chanchaneb laj Sodoma ut chanchaneb laj Gomorra. Li cßaßru nequeßxbânu chanchaneb ru li uvas li cßa li nacamsin.
32:33b.DEU.032.033 Lix tijleb chanchan li vino li yîbanbil riqßuin xmay li cßantiß.
32:34b.DEU.032.034 Li Kâcuaß naxnau cßaßru queßxbânu li xicß nequeßiloc reheb laj Israel. Cuan saß xchßôl li cßaßru queßxbânu.
32:35b.DEU.032.035 Cuulac re xkßehil nak li Kâcuaß tixqßue rêkaj reheb li incßaß us queßxbânu ut telajeßtßanekß. Cuulac re xkßehil nak teßsachekß ruheb ut teßosokß.
32:36b.DEU.032.036 Li Kâcuaß târakok âtin saß xbêneb lix tenamit. Abanan, xban nak naxraheb târil xtokßobâl ruheb nak tixqßue retal nak mâcßaß chic xmetzßêuheb. Târuxtâna ruheb nak târil nak mâcßaßeb xmetzßêuheb li nequeßcßanjelac chiru.
32:37b.DEU.032.037 Ut li Kâcuaß tixye reheb: —¿Bar cuanqueb lê dios li cßojcßo cuiß lê chßôl?
32:38b.DEU.032.038 Quemayeja lê châbil mayej chiruheb ut quemayeja lê vino chiruheb. Châlk anakcuan. Xtenkßakex ut xcolakex.
32:39b.DEU.032.039 ¿Ma incßaß nequenau nak lâin li Kâcuaß Dios? Mâcßaß chic junak dios chicuu lâin. Caßaj cuiß lâin. Lâin nincamsin ut lâin ninqßuehoc yußam. Lâin ninqßuehoc raylal ut lâin ninbanoc. Ut mâ ani târûk tixcol rib saß cuukß.
32:40b.DEU.032.040 Lâin nintaksi li cuukß saß choxa ut ninye: Lâin li yoßyôquil Dios chi junelic kße cutan.
32:41b.DEU.032.041 Lâin tinqßue xkßesnal lin chßîchß ut lâin tinrakok âtin. Lâin tinqßue rêkaj reheb li xicß nequeßiloc cue ut tinqßueheb chixtojbal xmâqueb.
32:42b.DEU.032.042 Tâtßanekß li quicß chiru lin tzimaj nak tincamsiheb li xicß nequeßiloc cue. Mâ ani tâcolekß chicuu nak tinpletik riqßuineb. Telajeßcamsîk chixjunileb joß eb li tochßol ut eb li cuanqueb chi prêxil, joß eb ajcuiß li cuanqueb xcuanquil saß xyânkeb li xicß nequeßiloc cue, chan li Dios.
32:43b.DEU.032.043 Lâex li xnînkal ru tenamit, têqßue xlokßal lix tenamit li Kâcuaß xban nak li Kâcuaß tixsach ruheb li xicß nequeßiloc reheb. Li Kâcuaß tixqßue rêkaj reheb li queßcamsin reheb lix tenamit, abanan tixcuy xmâqueb lix tenamit ut târisi li mâusilal saß lix naßajeb.
32:44b.DEU.032.044 Laj Moisés quicuulac rochben laj Josué li ralal laj Nun ut quixye reheb li tenamit li râtinal li bich aßin.
32:45b.DEU.032.045 Laj Moisés quirakeß xyebal li râtinal li bich reheb chixjunileb laj Israel.
32:46b.DEU.032.046 Tojoßnak quixye reheb:—Qßuehomak retal chixjunil li xinye êre chiru li cutan aßin ut chebânuhak. Ut têye reheb lê ralal êcßajol nak teßxbânu chixjunil li naxye saß li chakßrab aßin.
32:47b.DEU.032.047 Li chakßrab li quixqßue li Dios mâcuaß yal âtin. Cuan ban rajbal xban nak aßan tâqßuehok êyußam. Cui têbânu li cßaßru naxye saß li chakßrab, najt texcuânk saß li naßajej li xic êre chirêchaninquil jun pacßal li nimaß Jordán, chan laj Moisés.
32:48b.DEU.032.048 Saß ajcuiß li cutan aßan li Kâcuaß quixye re laj Moisés:
32:49b.DEU.032.049 —Tatxic saß xbên li tzûl Nebo li cuan saß xyânkeb li tzûl re Abarim saß lix naßajeb laj Moab, li cuan chiru li tenamit Jericó. Ut aran saß xbên li tzûl Nebo tâcuil li naßajej Canaán li tinqßue reheb laj Israel re teßrêchani.
32:50b.DEU.032.050 Ut saß li tzûl aßan tatcâmk ut tâtauheb lâ cuechßalal li ac camenakeb joß nak laj Aarón lâ cuas quicam saß li tzûl Hor ut coxtauheb li rechßalal li ac camenakeb.
32:51b.DEU.032.051 Tâcßulmânk chi joßcan xban nak chixcabichalex xekßet li cuâtin chiruheb laj Israel nak cuanquex chiru li haß li cuan Meriba li cuan Cades saß li chaki chßochß Zin. Lâex incßaß xeqßue inlokßal chiruheb laj Israel.Joßcan nak yal tâcuil li naßajej chi najt. Incßaß naru tat-oc saß li naßajej li tinqßue reheb li ralal xcßajol laj Israel.
32:52b.DEU.032.052 Joßcan nak yal tâcuil li naßajej chi najt. Incßaß naru tat-oc saß li naßajej li tinqßue reheb li ralal xcßajol laj Israel.
33
33:1b.DEU.033.001 Laj Moisés, li sicßbil ru xban li Dios, quixtzßâma li rosobtesinquileb laj Israel chiru li Dios nak toj mâjiß nacam.
33:2b.DEU.033.002 Quixye: —Li Kâcuaß quichal chak saß li tzûl Sinaí. Toj Seir quicßutun lix saken. Quicßutun xlokßal toj saß li tzûl Parán. Quicßulun rochben lix qßuila okßob chi ángel. Ut saß lix nim ukß cuan li chakßrab chanchan xam.
33:3b.DEU.033.003 Li Kâcuaß naxraheb lix tenamit ut naxcoleb. Joßcan nak nequeßxcuikßib ribeb chiru ut nequeßxbânu li cßaßru naxye.
33:4b.DEU.033.004 Lâin laj Moisés quinqßue êre lix chakßrab li Dios, li kßaxal lokß chiku lâo li ralal xcßajol laj Jacob.
33:5b.DEU.033.005 Li Kâcuaß, aßan li rey aran Jesurún nak queßxchßutub ribeb li nequeßcßamoc be rochbeneb lix têpaleb laj Israel.—
33:6b.DEU.033.006 Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Rubén: Incßaß teßsachekß ruheb li ralal xcßajol laj Rubén. Cheßnabalokß ban ut teßtâmk.
33:7b.DEU.033.007 Ut quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Judá: At Kâcuaß, chacuabiheb taxak nak nequeßxyâba lâ cßabaß eb li ralal xcßajol laj Judá. Chacßameb riqßuineb li rech tenamitil. Chatenkßaheb riqßuin lâ cuanquil nak nequeßpletic riqßuineb li xicß nequeßiloc reheb ut chacoleb chiruheb li xicß nequeßiloc reheb.
33:8b.DEU.033.008 Quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Leví: At Kâcuaß, chaqßue lâ Tumin ut lâ Urim reheb li ralal xcßajol laj Leví, li nequeßcßanjelac châcuu. Cayal rixeb aran Masah ut cayal rixeb aran Meriba.
33:9b.DEU.033.009 Kßaxal cateßxra chiruheb lix naß xyucuaßeb ut chiruheb ajcuiß li rechßalaleb ut lix cocßaleb. Queßxbânu li cßaßru naxye saß lâ chakßrab ut incßaß queßxkßet li contrato cabânu riqßuineb.
33:10b.DEU.033.010 Eb aßan nequeßxcßut li chakßrab chiruheb laj Israel, li ralal xcßajol laj Jacob. Nequeßxcßat li incienso châcuu ut nequeßxcßat ajcuiß li mayej saß lâ artal.
33:11b.DEU.033.011 At Kâcuaß, chacuosobtesi li cßaßru nequeßxbânu. Tâsahokß taxak saß âchßôl riqßuin lix xyehom xbânuhomeb. Chasacheb ru li nequeßpletic riqßuineb. Ut chasacheb ru li xicß nequeßiloc reheb toj retal teßosokß.
33:12b.DEU.033.012 Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Benjamín: Cheßcuânk chi cßojcßo xchßôleb li ralal xcßajol laj Benjamín li rarôqueb xban li Kâcuaß. Li Kâcuaß, aßan junelic nacoloc reheb ut nacuan riqßuineb ut na-iloc reheb.
33:13b.DEU.033.013 Ut quixye chirixeb li ralal xcßajol laj José: Aß taxak li Kâcuaß chi osobtesînc re lix naßajeb ut tixtßakresi lix chßochßeb riqßuin li hab ut li xchußque ut riqßuin li haß li na-el saß chßochß.
33:14b.DEU.033.014 Tixqßueheb li ru li racuîmkeb li kßaxal châbil li nakßanoß chiru li sakße ut li nequeßqßui rajlal po.
33:15b.DEU.033.015 Tâcuânk chi nabal li ru li racuîmkeb li kßaxal châbil saß eb li tzûl li cuan chalen najter kße cutan ut chi junelic.
33:16b.DEU.033.016 Nujenak taxak lix naßajeb riqßuin li châbil echej. Osobtesinbilak taxak lix chßochßeb xban li Kâcuaß, li quiâtinac chak saß li qßuix li yô xxamlel. Cheßxcßul taxak chixjunil li usilal aßin eb li ralal xcßajol laj José xban nak laj José, aßan li nim xcuanquil saß xbêneb li ras.
33:17b.DEU.033.017 Lix metzßêu li ralal xcßajol laj José chanchan xmetzßêu li xbên ral jun li toro. Chanchan xcacuilal lix xucub li bôyx li cuan saß qßuicheß. Riqßuin lix cacuilaleb teßnumtâk saß xbêneb li xnînkal ru tenamit ut teßrâlinaheb toj saß xmaril li ruchichßochß. Aßan li usilal li tintzßâma reheb li qßuila ralal xcßajol laj Efraín ut reheb li qßuila ralal xcßajol laj Manasés.
33:18b.DEU.033.018 Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Zabulón ut eb li ralal xcßajol laj Isacar: Cheßsahokß taxak saß xchßôleb li ralal xcßajol laj Zabulón nak teßêlk chi us nak nequeßxic chi cßayînc yalak bar. Ut teßbiomokß taxak li ralal xcßajol laj Isacar saß lix naßajeb.
33:19b.DEU.033.019 Teßxbokeb li tenamit saß eb li tzûl ut aran teßmayejak saß tîquilal. Teßxtau lix biomaleb saß eb li palau ut saß li samaib li cuan chire li palau.
33:20b.DEU.033.020 Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Gad: Lokßoninbilak taxak li Kâcuaß li quixnimobresi lix naßajeb li ralal xcßajol laj Gad. Chanchaneb li cakcoj li yô chiroybeninquil li ani tixchap re târisi lix tel malaj ut lix jolom.
33:21b.DEU.033.021 Queßxsicß ru li naßajej li kßaxal châbil chokß reheb. Ut quiqßueheß reheb li naßajej joß quiqßueheß reheb li nequeßcßamoc be. Ut queßxbânu li cßaßru quiraj li Kâcuaß ut queßxbânu li tîquilal nak chßutchßûqueb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb laj Israel.
33:22b.DEU.033.022 Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Dan: Eb li ralal xcßajol laj Dan chanchaneb li cakcoj toj sâjeb, li nequeßel chak toj Basán.
33:23b.DEU.033.023 Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Neftalí: Eb li ralal xcßajol laj Neftalí numtajenak li rosobtesinquileb xban li Kâcuaß. Nabal li usilal quixbânu reheb. Reheb li naßajej li cuan saß li roquebâl li sakße joß ajcuiß li cuan saß li sur nacuulac toj cuan cuiß li palau Galilea.
33:24b.DEU.033.024 Laj Moisés quixye chirixeb li ralal xcßajol laj Aser: Kßaxal nabal li rosobtesinquileb li ralal xcßajol laj Aser chiruheb li jun chßol chic. Oxlokßinbilakeb xbaneb li rech aj Israel. Ut nabalakeb li cheß olivo li tâêlk saß lix naßajeb.
33:25b.DEU.033.025 Li oquebâl re lix tenamit yîbanbilakeb riqßuin bronce ut hierro. Ut junelic cuânkeb xmetzßêu joß najtil yoßyôkeb.
33:26b.DEU.033.026 Lâex aj Jesurún tênau nak mâcßaß chic junak dios juntakßêt riqßuin li Kâcuaß lê Dios. Li Kâcuaß nachal chak saß choxa re textenkßa. Chanchan nak nachal saß xbên li chok riqßuin lix nimal xcuanquil ut riqßuin lix nimal xlokßal.
33:27b.DEU.033.027 Li Kâcuaß li cuan chi junelic, aßan li nacoloc êre. Aßan natenkßan êre riqßuin lix cuanquil li incßaß na-osoß. Aßan li tâisînk reheb li xicß nequeßiloc êre saß li naßajej li tixqßue êre. Aßan li quixye êre nak têsach ruheb.
33:28b.DEU.033.028 Joßcan nak lâex li ralal xcßajol laj Israel texcuânk chi tuktu lê chßôl. Mâcßaß tâchßißchßißînk êre lâex li ralal xcßajol laj Jacob. Kßaxal nabal li ru lê racuîmk ut kßaxal nabal li vino saß lê naßaj li tâtßakresîk riqßuin li hab li nachal saß choxa.Us xak êre lâex aj Israel. ¿Ma cuan ta biß junak chic tenamit juntakßêt êriqßuin lâex? Lâex colbilex xban li Kâcuaß. Li Kâcuaß, aßan li tâtenkßânk êre ut aßan li tâcolok êre. Aßan tâqßuehok êre chi numtâc saß xbêneb li xicß nequeßiloc êre. Eb li xicß nequeßiloc êre teßxcuikßib ribeb chêru xban xxiuheb ut lâex texnumtâk saß xbêneb lix tenamit li queßxnimobresi cuiß ribeb.
33:29b.DEU.033.029 Us xak êre lâex aj Israel. ¿Ma cuan ta biß junak chic tenamit juntakßêt êriqßuin lâex? Lâex colbilex xban li Kâcuaß. Li Kâcuaß, aßan li tâtenkßânk êre ut aßan li tâcolok êre. Aßan tâqßuehok êre chi numtâc saß xbêneb li xicß nequeßiloc êre. Eb li xicß nequeßiloc êre teßxcuikßib ribeb chêru xban xxiuheb ut lâex texnumtâk saß xbêneb lix tenamit li queßxnimobresi cuiß ribeb.
34
34:1b.DEU.034.001 Laj Moisés qui-el saß li ru takßa aran Moab ut quitakeß chiru li tzûl Nebo ut cô saß xbên li tzûl Pisga li cuan saß xcaßyabâl li tenamit Jericó. Ut li Kâcuaß quixcßut chiru chixjunil li nimla naßajej li cuan Galaad toj saß li naßajej li teßrêchani li ralal xcßajol laj Dan.
34:2b.DEU.034.002 Quixcßut ajcuiß chiru li naßajej li teßrêchani li ralal xcßajol laj Neftalí, laj Efraín, ut laj Manasés joß ajcuiß li naßajej li teßrêchani li ralal xcßajol laj Judá. Li chßochß li quixcßut chiru quicuulac cuan cuiß li palau Mediterráneo.
34:3b.DEU.034.003 Quixcßut ajcuiß chiru li naßajej Neguev ut eb li ru takßa Jordán ut Jericó, li tenamit li cuanqueb cuiß li cheß palmera toj saß li naßajej Zoar.
34:4b.DEU.034.004 Ut li Kâcuaß quixye re laj Moisés: —Aßan aßin li naßajej li quinyechißi reheb laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob. Quinye riqßuin juramento nak tinqßue reheb li ralal xcßajoleb. Lâin nacuaj nak tâcuil, usta incßaß naru tat-oc saß li naßajej aßan, chan li Kâcuaß.
34:5b.DEU.034.005 Ut laj Moisés, laj cßanjel chiru li Dios, quicam saß li naßajej Moab joß yebil xban li Kâcuaß.
34:6b.DEU.034.006 Ut aran ajcuiß quimukeß xban li Dios saß li ru takßa li cuan Moab saß xcaßyabâl li tenamit Bet-peor. Ut mâ ani nanaßoc re li naßajej li quimukeß cuiß toj chalen anakcuan.
34:7b.DEU.034.007 Cuakcßâl chihab cuan re laj Moisés nak quicam. Toj saken na-iloc ut toj cau rib chi us.
34:8b.DEU.034.008 Lajêb xcaßcßâl cutan queßrahoß saß xchßôleb laj Israel ut queßxyâba lix camic laj Moisés saß li naßajej Moab. Joßcaßin nak queßxnumsiheb li cutan re rahil chßôlejil ut yâbac xban lix camic.
34:9b.DEU.034.009 Ut laj Josué li ralal laj Nun quiqßueheß xnaßleb xban nak laj Moisés quixqßue li rukß saß xbên retalil nak aßan chic tâcßamok be chiruheb laj Israel. Joßcan nak eb laj Israel queßabin chiru ut queßxbânu joß quiyeheß re laj Moisés xban li Kâcuaß Dios.
34:10b.DEU.034.010 Chalen saß li cutan aßan, mâ jun chic profeta quicuan saß xyânkeb laj Israel joß laj Moisés queßril ta ru li Dios chi tzßakal joß quixbânu aßan.
34:11b.DEU.034.011 Mâ ani chic quiru xbânunquil li sachba chßôlej ut li milagros li quixbânu laj Moisés aran Egipto chiru laj faraón, ut chiruheb laj cßanjel chiru, joßqueb ajcuiß chixjunileb li tenamit. Quixbânu joß quitaklâc cuiß xban li Dios.Mâ ani chic quiru xbânunquil li sachba chßôlej ut li milagros joß li quixbânu laj Moisés chiruheb chixjunileb laj Israel, chi moco quicuan xcuanquileb joß li xcuanquil laj Moisés.
34:12b.DEU.034.012 Mâ ani chic quiru xbânunquil li sachba chßôlej ut li milagros joß li quixbânu laj Moisés chiruheb chixjunileb laj Israel, chi moco quicuan xcuanquileb joß li xcuanquil laj Moisés.
- Holder of rights
- Multilingual Bible Corpus
- Citation Suggestion for this Object
- TextGrid Repository (2025). Q'eqchi' Collection. Deuteronomy (Q'eqchi'). Deuteronomy (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. Multilingual Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B238-0