1

Aßan aßin li cßaßru quicßutbesîc chiru li profeta Habacuc xban li Kâcuaß.
¿Joß najtil chic yôkin chixjapbal cue chixpatzßbal intenkßanquil, at Kâcuaß, ut lâat incßaß tinâcuabi? Ut, ¿jarub sut tinyâba lâ cßabaß xban li raylal li cuanco cuiß ut lâat incßaß nocoâcol?
¿Cßaßut nak niquinâqßue chirilbal li raylal ut li mâusilal aßin? ¿Cßaßut nak cuan li rahobtesînc ib saß kayânk? Ut, ¿cßaßut nak cuan li joskßil ut li sacßoc ib ut li cuechßînc ib saß kayânk?
Li chakßrab nacana chi mâcßaß chic xcuanquil. Nak nequeßrakoc âtin, incßaß nequeßxbânu saß xyâlal. Li nequeßbânun mâusilal, nequeßnumta saß xbêneb li tîqueb xchßôl ut incßaß nequeßrakoc âtin saß tîquilal, chan laj Habacuc.
Li Kâcuaß quixye re: —Ilomakeb lix nînkal ru tenamit ut chisachk êchßôl chirilbal li sachba chßôlej li tinbânu saß eb li cutan nak toj cuânkex lâex. Incßaß raj têpâb cui yal ani ta junak tâserakßînk êre.
Qßuehomak retal, lâin oc cue chixtaklanquileb laj Caldea, li joskß aj tenamit, li incßaß nequeßelajic. Eb aßan teßxsuti li ruchichßochß chixmakßbal li naßajej li jalan aj e.
Cauheb rib ut xucuajel rilbaleb li tenamit aßan. Eb aßan incßaß nequeßxqßue xcuanquil li chakßrab. Caßaj cuiß li nequeßraj xbânunquil eb aßan nequeßxqßue xcuanquil.
Kßaxal sêbakeb lix cacuâyeb chiruheb li hix. Tzßakalakeb aj camsinel chiru laj xoj li nequeßbêc chiru kßojyîn. Kßaxal cuißchic teßtâmk li nequeßxic chirix cacuây chi camsînc. Chi najt teßchâlk chak chirix cacuây li teßchâlk chi pletic. Nak teßxic saß ânil chi pletic, chanchanakeb li cßuch nak naxic chi junpât chixchapbal lix tib.
Li cßaßru teßxtau saß lix beheb, teßxsach ru. Ac xiu xiu cuanqueb li tenamit usta toj mâjiß nequeßnumeß. Nak teßnumtâk saß xbên li tenamit, numtajenak xqßuialeb li teßxchap. Chanchan xqßuial li cocß ru li samaib li cuan chire li palau.
Teßxrahobtesiheb li acuabej ut teßxtzßektânaheb li nequeßcßamoc be saß li tenamit. Nak nequeßril li cab li nequeßxcol cuiß ribeb li tenamit, nequeßxseße. Nequeßxtûb li chßochß ut saß xbên aßan nequeßtakeß re nak târûk teßoc saß li tenamit re teßrêchani.
Chanchan nak nanumeß li câk-sut-ikß nak teßxsach li tenamit. Teßxcßoxla nak riqßuin xcuanquil lix dioseb teßxbânu aßan, chan li Kâcuaß.
Quixye laj Habacuc: —At Kâcuaß, at inDios Santo, ¿Ma incßaß ta biß ac cuancat chak chalen saß xticlajic? At Kâcuaß, lâat laj Colol ke. Incßaß taxak toâqßue chi câmc. Lâat tatqßuehok reheb laj Caldea chi numtâc saß kabên re takatoj rix li kamâc.
Lâat tîc lâ chßôl ut incßaß nacuulac châcuu li incßaß us. ¿Cßaßut nak yal nacacuil li rahobtesînc li yôqueb chixbânunquil? Lâat mâcßaß nacabânu nak li incßaß useb xnaßleb nequeßxsach ruheb li tîqueb xchßôl.
¿Cßaßut nak nacacanabeb li tenamit xjuneseb xcßulbal li raylal? Mâ ani nacßamoc be saß xyânkeb. Chanchaneb li car saß li nimaß ut chanchaneb li xul li nequeßxjucuqui rib saß chßochß.
Eb laj Caldea nequeßnumta saß xbêneb li tenamit ut nequeßrêchaniheb. Chanchaneb laj car nak nequeßxchap li car riqßuin lix anzuelo ut chanchan nak nequeßxchap riqßuin lix yoy. Ut nequeßsahoß saß xchßôleb chirilbal li joß qßuial nequeßxchap.
Eb laj chapol car nequeßxqßue xlokßal lix yoy ut lix anzuelo. Nequeßmayejac ut nequeßxcßat li pom chiru xban nak riqßuin aßan nequeßxsicß li cßaßru nequeßxtzaca.¿Ma junelic yôkeb chixchapbal li tenamit riqßuin lix yoy eb laj Caldea? Ut, ¿ma rajlal yôkeb chixsachbal ru li tenamit chi incßaß teßril xtokßobâl ruheb?
¿Ma junelic yôkeb chixchapbal li tenamit riqßuin lix yoy eb laj Caldea? Ut, ¿ma rajlal yôkeb chixsachbal ru li tenamit chi incßaß teßril xtokßobâl ruheb?

2

Yôkin chi oybenînc ut yôkin chirilbal. Chanchanakin laj qßuehol etal li naxakabâc saß li cab li nequeßxcol cuiß rib li tenamit. Cßaß na ru tixye li Kâcuaß ut cßaß na ru tixsume cuiß li cßaßru xinye re, chan laj Habacuc.
Li Kâcuaß quichakßoc ut quixye cue: —Tzßîba chiru jun perêlak tzßalam cheß li cßaßru tincßutbesi châcuu. Tzßîba chi tzßakal re ru re nak li ani tâilok re tâxic saß junpât xyebal resil li cßaßru târil.
Li cßaßru tinye âcue saß li visión, tâcßulmânk. Abanan, toj mâjiß nacuulac xkßehil nak tâosokß lâ tenamit. Usta tâbâyk caßchßinak, abanan tâcuoybeni xban nak relic chi yâl nak tâcßulmânk li cßaßru tincßutbesi châcuu.
Aßan aßin li tâtzßîba. Li incßaß useb xnaßleb nequeßxnimobresi rib. Abanan li tîqueb xchßôl tâcuânk xyußameb xban lix pâbâleb.
Eb laj Caldea kßaxal kßetkßeteb ut xban li calâc nequeßxbânu, nequeßxbalakßi rib xjuneseb. Nequeßxnimobresi ribeb, abanan eb aßan teßosokß. Incßaß cßojcßôqueb xchßôl riqßuin li joß qßuial nequeßxmakß chiruheb li tenamit. Chanchaneb lix julel camenak ac yô chiroybeninquil li camenak ut chanchaneb li câmc. Ac xeßrêchani nabal li tenamit ut toj incßaß ajcuiß natzßakloc reheb. Nabal cuißchic teßraj teßrêchani.
Tâcuulak xkßehil nak teßseßêk laj Caldea xbaneb li tenamit li ac xeßrêchani. Teßbichânk ut teßxye: —Ra châlc re saß xbêneb li xeßbiomoß riqßuin li mâcuaß reheb. ¿Jokße teßxcanab biomocß riqßuin li prendas li nequeßxcßul? chaßkeb.
Mâcßaßak saß êchßôl lâex aj Caldea nak teßcuulak êriqßuin laj êchal reheb li prendas li xecßul. Sicsotkex xban êxiu nak teßxmakß chêru chixjunil li cßaßru cuan êre.
Joß nak xemakß lâex li cßaßru eb re li nabal chi tenamit, joßcan ajcuiß nak teßxmakß chêru li cßaßru êre lâex, xban nak nabaleb li cristian xecamsi ut xban nak nabal li naßajej xerelkßa, joß eb li tenamit ut joß ajcuiß chixjunileb li cuanqueb aran.
Ra xchal saß êbên lâex li nequerahi ru ut nequemakß li biomal jalan aj e. Ut chiru li tumin aßan nequeyîb lê rochoch chi us re nak mâcßaß têcßul.
Riqßuin chixjunil li xebânu, xexutânobresi lê jun cablal. Nabaleb li tenamit xesacheb ut riqßuin aßan yôquex chixsachbal êrib êjunes.
Cui ta nequeßâtinac li tzßamba ut li pec li yîbanbil cuiß li tzßac, teßxye ajcuiß raj nak lâex cuan êmâc.
Ra xchal saß êbên lâex li nequexcamsin ut nequebânu li mâusilal. Ut riqßuin li cßaßru nequemakß chiruheb, nequeyîb chi châbil lê tenamit.
¿Ma mâcuaß ta biß li nimajcual Dios xyehoc re aßin? Li tenamit teßcßanjelak yal re tâcßatekß. Usta teßlubk riqßuin li cßaßru teßxbânu, abanan mâcßaß tâoc cuiß.
Tâcuulak xkßehil nak tânaßekß lix nimal xlokßal li Kâcuaß jun sut rubel choxa joß nak nanujac li palau riqßuin li haß.
Ra xchal saß êbên lâex li xerahobtesiheb lê ras êrîtzßin. Chanchan xecaltesiheb nak xemakß chiruheb li cßaßru reheb. Chanchan tßustßu xecanabeb nak xemakß chiruheb chixjunil li cßaßru cuan reheb.
Cuulac re xkßehil nak tâisîk lê lokßal ut tâcßutekß êxutân. Chanru xebânu lâex, joßcan ajcuiß tâuxk êre xban li Kâcuaß. Chanchan ajcuiß texcalâk nak tâmakßekß chêru chixjunil li cßaßru êre. Ut chanchan tßustßu texcanâk xban nak mâcßaßak chic cßaßru êre.
Li mâusilal li xebânu reheb li cuanqueb saß li naßajej Líbano tâsukßîk saß êbên lâex, joß ajcuiß li raylal xebânu nak xesacheb li xul li cuanqueb aran. Aßan tâtßanekß saß êbên lâex xban nak nabaleb li cristian xecamsi ut nabal li naßajej xerelkßa. Xepoßi li tenamit joß ajcuiß chixjunileb li cuanqueb aran.
¿Cßaßru tâoc cuiß êre li pechßbil dios li nequeyîb lâex riqßuin lê rukß? ¿Ma cuan ta biß xcuanquil li dios yîbanbil riqßuin chßîchß? Yal nequebalakßi êrib riqßuineb. Li yîbanbil dios incßaß nequeßâtinac. ¿Chan ta cuiß ru nak cauhak êchßôl riqßuin li cßaßru yal têyîb riqßuin êrukß?
Ra xchal saß êbên lâex li nequeye re junak cheß, “Cuaclin ut choâtenkßa”, malaj ut junak pec incßaß naâtinac. ¿Ma târûk ta biß tixqßue ênaßleb? Usta yîbanbil riqßuin oro ut plata, aßan mâcßaß xmusikß re texsume.Li tzßakal Dios, aßan cuan saß lix santil templo. Chixjunileb taxak li cuanqueb saß ruchichßochß teßxxucua ru.
Li tzßakal Dios, aßan cuan saß lix santil templo. Chixjunileb taxak li cuanqueb saß ruchichßochß teßxxucua ru.

3

Aßan aßin jun li tij quixbicha li profeta Habacuc:
At nimajcual Dios, nak quicuabi resil li joß qßuial xabânu, quinxucua âcuu. At Kâcuaß Dios, chacßutbesi ta cuißchic chiku anakcuan li cabânu chak junxil. Chacuuxtâna taxak ku usta yô âjoskßil saß kabên.
—Aßan aßin li quicuil saß li visión, chan laj Habacuc. Quicuil nak li Dios yô chak chi châlc saß li naßajej Temán. Li Dios santo xchal saß li tzûl Parán. Lix lokßal nacßutun saß choxa, joß ajcuiß saß chixjunil li ruchichßochß.
Xchal riqßuin xnimal xlokßal. Nalemtzßun lix saken. Chanchan nak narepoc li câk saß li rukß. Aßan retalil lix nimal xcuanquilal.
Nak ac châlc re li Kâcuaß quixtakla chak jun li yajel ut nabal queßcam. Ut nak ac xnumeß li Kâcuaß, quichal jun chic li yajel ut nabaleb queßcam xban li tik.
Quixakli li Kâcuaß ut quirakoc âtin saß xbêneb li cuanqueb saß ruchichßochß. Yal quirileb li tenamit ut nequeßsicsot queßcana. Eb li tzûl li cuanqueb chak chalen saß xticlajic li ruchichßochß quilajeßecßan. Quilajeßtßaneß li najter tzûl. Aban li cßaßru naxbânu li Kâcuaß incßaß najala. Cuan ban chi junelic.
Quicuil nak queßxcßul li raylal li cuanqueb saß li naßajej Cusán. Ut nequeßsicsot xbaneb xxiu li cuanqueb Madián.
At nimajcual Dios, ¿ma yô ta biß âjoskßil saß xbên li nimaß nak xaxakab li haß? ¿Ma yô ta biß âjoskßil saß xbên li palau nak xajach ru? Lâat xabânu aßan re xcolbaleb lâ tenamit nak queßnumeß jun pacßal li haß chirixeb lix cacuây ut saß eb lix carruaje.
Xacßutbesi lâ cuanquilal chiruheb. Chanchan nak ac cauresinbil lâ tzimaj. Xaye riqßuin juramento nak tâcoleb lâ tenamit ut joßcan xabânu. Quilajeßjacheß li chßochß ut quilajeßel li haß.
Ut quicuil ajcuiß nak xban lâ cuanquilal, li tzûl queßxucuac châcuu ut quilajeßecßan saß xnaßajeb. Quicuan li butß saß ruchichßochß ut cau yô chi ecßânc xyâb li haß nak yô xcutlenquil lix cau ok.
Quicuil nak cuan chak lâ tzimaj ut lâ lâns saß lâ cuukß ut cßajoß nak nalemtzßun. Li po ut li sakße incßaß chic queßecßan saß lix naßajeb nak queßxqßue retal lâ cuanquilal.
Cßajoß lâ joskßil nak casuti li ruchichßochß ut cayekßiheb saß âcuok li tenamit xban âjoskßil.
Lâat catchal chixcolbaleb lâ tenamit ut chixcolbaleb li ac sicßbil ruheb âban. Ut casach ru li nacßamoc be saß xyânkeb li incßaß useb xnaßleb. Ut casacheb ru chixjunileb li nequeßtâken re. Chanchan nak najuqßueß jun li cab nak casach chixjunil.
Riqßuin ajcuiß lix tzimaj aßan, cacamsi laj cßamol be saß xyânkeb li soldado nak queßchal chi numtâc saß kabên. Chanchan nak nachal li câk-sut-ikß nak queßchal chikasachbal. Ut cßajoß xsahilal saß xchßôleb nak queßchal chi numtâc saß kabên lâo li incßaß naru nakacol kib chiruheb.
Quicuil nak yôcat chi numecß saß xbên li palau âcuochbeneb lâ cacuây ut li haß cßajoß nak quitakeß chak lix cuokx.
Nak quicuil li cßaßru talajcßulmânk, cßajoß nak quiyotßeß inchßôl. Incßaß chic quiru quinâtinac. Nequeßsicsot li cuok xban inxiu ut mâcßaß chic inmetzßêu quincana. Abanan tincuoybeni li cutan nak tâcßulmânk li raylal aßan. Mâcßaß incßaßux xban nak ninnau nak li Kâcuaß tixsach ruheb li xicß nequeßiloc ke.
Lâin sahak saß inchßôl riqßuin li Kâcuaß. Usta incßaß chic tâatzßumak lix tônal li higo ut incßaß chic tâûchînk li uvas, ut usta incßaß chic tâûchînk lix tônal li olivo, ut usta mâcßaßakeb chic li carner saß eb li corral ut mâcßaßakeb chic li cuacax saß eb lix naßaj, tâsahokß saß inchßôl.
Usta chixjunil li cßaßak re ru aßin mâcßaßak chic, abanan lâin tâsahokß saß inchßôl riqßuin li Kâcuaß laj Colol cue.Li Kâcuaß, li nimajcual Dios, aßan li tâqßuehok xcacuilal inchßôl. Tixqßue chi sêbocß li cuok joß xsêbal li rokeb li quej li kßaxal cau nequeßâlinac. Ut tinixqßue chi cuânc saß jun naßajej bar mâcßaß tincßul.
Li Kâcuaß, li nimajcual Dios, aßan li tâqßuehok xcacuilal inchßôl. Tixqßue chi sêbocß li cuok joß xsêbal li rokeb li quej li kßaxal cau nequeßâlinac. Ut tinixqßue chi cuânc saß jun naßajej bar mâcßaß tincßul.

License
CC-0
Link to license

Citation Suggestion for this Edition
TextGrid Repository (2025). Christos Christodoulopoulos. Habakkuk (Q'eqchi'). Multilingual Parallel Bible Corpus. https://hdl.handle.net/21.11113/0000-0016-B290-B